Vorba nr 4

La mulți ani maestre GLIGOR HAȘA Dan Orghici; Pg. 4

Locul „școalelor orăștiene Colegiul National „Aurel Vlaicu”

Acuma 100 de ani la Orăștie a avut loc un concurs sportiv (primul de fapt).

Adrian Secui; pg. 5

Capitală culturală (?)

Sunt uimit, pe zi ce trece, de inepțiile ce le văd la tot pasul, e drept că maximul uimirii mele ar fi Reli (nevolnica din centru ce așteptă să fie miluită cu o bucată de pâine sau cu un ban) stând pe țava de gaz și citind. Nu am ajuns încă la culme, așa că mai descopăr câte una.

Erau destul fotografiile, poate, dar era prea sec ne însoțite de-o vorbă două. Așa că mă aștern la scris: Mai nou Piața Europa are încă o atenționare: „Orăștia capitala culturală a județului Hunedoara”. Hai, nu zău, că de cobor spre centru ajung la versul lui M. Eminescu: „Si te-ai dus, dulce minune” De nu credeți, priviți și vă mirați de cum arată grupul statuar și în mod special contrastul hidos de la statuia lui „Nicolaus Olahus” Apoi, doar de treci drumul și te uiți la placa de marmură care semnalează, ce reprezintă pentru comunitate numele acelor oameni de care ar trebui să fim mândrii (și asta nu o mai fac edilii noștrii demult) afișate, alături de o fotografie, pe cele două panouri de aici. Zărești ceva în fundal, căci marea parte este căcat de păsări.

Nu, nu mai trec încă odată drumul.

Nu vreau să merg spre ce ar trebui să fie Casa de Cultură, nu de alta, dar poate ating culmea înainte de a o vedea pe Reli citind.

Alooo, domnilor de la primărie, ce mai faceți, bine

Pp. 5 și 7

mersi?! Eu, nu aș zice.

Nu or fi bani la bugetul local, am înțeles că sunt probleme, dar ca Poliția Locală să păzească doar panourile cu fotografii electorale și „cortul cu beculețe”, nu pot pricepe. Dacă ar avea grijă și ce se întâmplă în oraș, mai bine zis la nici o sută de metri de sediul lor… ei, dar atunci eu ce aș scrie?

Nu ar fi rău ca să protejeze urbea de vandalism, în fapt nu doar pe statul de plată. Cine răspunde de distrugerile din centru? Unde sunt cei ce trebuie să se îngrijească de curățenia stradală, au luat cu toții concediul prelungit sau sărbătoresc crăciunul și revelionul pe stil vechi?

Nu este nevoie de bani să sancționezi distrugerile, nici să le impuți celor ce nu și-a făcut datoria , nu este nevoie de bani și cureți o placă de marmură și să mături puțin în jur. Dimpotrivă se pot aduce bani la bugetul local din turism și amenzi, nu credeți la fel ca mine, sau mai știu eu o fi profilat cineva pe poultry manure și cioburi de marmură și face un ban?

Dacă este nevoie de ceva, de o mână fermă, una de adevărat manager, ce să sancționează greșelile și să aprecieze lucrul bine făcut.

Nu este nici un neadevăr înscris cu litere mari pe atenționarea din Piața Europa, doar că ne revenim mai greu din amorțeala anilor scurși în zădar. A fost orașul nostru cândva o capitală culturală și sper, va redeveni acolo unde l-au ridicat înaintașii noștri un oraș de care să fim mândri în fapt!

Mă ’nclin, Dan Orghici

Vine zilnic în întâmpinarea dumneavoastră prin aprozarul din centru vechi cu produse proaspete și la prețuri imbatabile:  CARTOFI ROMÂNIA 1,90 lei \ kg  MERE 2,95 lei \ kg  RIDICHI ALBE 3,50 lei \ kg  SALATĂ 2 lei \ bucată  GULIE 2 lei \ bucată Franzelă TITAN SIMERIA — 2,50 LEI

VORBA

https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie

Mihai Eminescu omagiat și la Orăștie Biblioteca Municipală "Sebastian Bornemisa" din Orăştie, a fost din nou gazdă primitoare. Societatea „Limba noastră cea Română”, filiala 43 Orăștie, Primăria municipiului Orăștie, împreună cu gazda noastră, au invitat orăștienii la omagierea marelui poet M. Eminescu, la împlinirea a 163 de ani de la naștere.

Au încântat audiența, prin cânt: - Corul Vlăstarele Orăștiei, coordonați de maestru Eli Andoane - Elevii „Școli Europene dr. A. Vlad”, coordonați de prof. Rodica Dimulescu - Elevii „Scoli C. Daicoviciu din loc . Beriu, coordonați de Inv. M. Tamaș Au prezentat alocuțiuni: dl. primar Ovidiu Bălan, I. L. Floran (editor), prof. L. Fumurescu, prof.

N. Cătăniciu, prof M. Simedrea, președintele filialei orăstiene.

35 lei PAGINA 1

http://ziarulvorba.wordpress.com/

NUMĂRUL 4

Afacerile Bisericii (pamflet)

Știri pe scurt◊Știri pe scurt◊ Edilii municipiului nostru au hotărât, anul trecut, să acorde câte o subvenţie pentru două asociaţii umanitare din localitate.

Banii vor fi acordaţi din bugetul local, sumele fiind prevăzute la capitolul „Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii”.

Asociaţia Umnaitară „Renaître România”, din Orăştie, va primi 90.000 de lei. Organizaţia se ocupă în principal cu ajutorarea copiilor, şi familiilor acestora, proveniţi din medii defavorizate, prin suport material şi financiar, susţinere şcolară, programe de integrare socială şi profesională.

La rândul său, Asociaţia „Samaritenii Orăştieni” va primi suma de 10.000 de lei. ONG-ul are o activitate care se întinde pe parcursul a mai multor ani şi urmăreşte combaterea sărăciei, promovarea incluziunii sociale a persoanelor aflate în dificultate şi ameliorarea sănătăţii.

Bugetul Orăştiei a fost modificat. Află cât trebuie să plătească locuitorii din municipiu

Știri pe scurt◊Știri pe scurt◊ Consilierii locali din Orăştie au eliminat o serie de cheltuieli, dar şi venituri, din bugetul local aferent anului 2013. O parte dintre taxele şi impozitele pe care orăştienii trebuie să plătească au fost majorate, în timp ce altele au fost menţinute la nivelul anului trecut. În cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local Orăştie, edilii au decis să scoată din buget peste 130.000 de lei, din partea de venituri, la capitolul „Sume defalcate din taxa pe valoare adăugată”. Au fost diminuate însă şi cheltuielile, respectiv 77.000, de lei de la „Alte transferuri”, 14.000 de lei, de la „Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică”, şi 40.000 de lei de la „Transporturi”.

Totuşi, pentru plata anticipată a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren şi impozitului pentru mijloacele de transport, datorate pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 31 martie a anului fiscal, se aplică o reducere de 10 procente.

Edilii s-au gândit şi la cetăţenii care au venituri limitate, pentru care au pregătit o serie de facilităţi. Orăştienii a căror venituri constau exclusiv din venit minim garantat, alocaţii complementare şi de sprijin, vor plăti impozitul pe clădirile în care locuiesc cu o reducere de 90 la sută. Acolo unde venitul mediu pe membru de familie este sub nivelul salariului minim brut, taxa se reduce cu 75 de procente.

Pe pagina electronica a săptămânalului Vorba puteți găsi toate tarifele la taxe şi impozite, valabile pentru 2013 în Orăştie. https://ziarulvorba.wordpress.com/ https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie;

Știri pe scurt◊Știri pe scurt◊ După cinci ani Hunedorenii sunt chemaţi din nou la analize. Va fi reluat programul naţional de evaluare a sănătăţii. Analize de sânge, teste pentru depistarea cancerului de col uterin şi, posibil, vaccinarea elevelor împotriva HPV. Pe toate şi le doreşte ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, pentru cetăţeni.

Măsura a mai fost implementată şi în anul 2008, când opt milioane de români şi-au făcut analizele de sânge.

Revine în discuţie şi extrem de controversatul vaccin împotriva HPV, care a eşuat în urmă cu patru ani, când 35.000 de doze au fost distruse şi sute de mii de euro au fost aruncaţi pe fereastră. Proiectul prevede vaccinarea fetelor cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani. Totuşi, pentru asta va fi nevoie de solicitarea părinţilor. Programul de screening al cancerului de col uterin al femeilor active sexual va continua.

Toate ideile vor fi incluse într-un proiect de lege al prevenţiei, care va fi supus dezbaterii în Parlament. Măsurile sunt menite şi să scădă numărul bolnavilor care nu au afecţiuni grave şi care merg pentru consult în spitale, în loc să apeleze la policlinici. Serviciile exacte de care vor beneficia gratuit românii vor fi făcute publice la finalizarea pachetului de bază, în primăvară.

Caseta redacțională Redactor șef: Dan Orghici Redactori: Raul Poenar Adrian-Iulian Secui Mona Szucsik Colaboratori permanenți: Adriana Chira Sorin Szücsik Caricaturist: Mihai Matei Foto: Călin Jorza Ne găsiți pe și pe mail, site, facebook căutând „VORBA” http:ziarulvorba.wordpress.com mail: vorba.orastie@gmail.com ISSN 2286 – 0339 VORBA

Reproducerea, parţială sau totală, a materialelor publicate în paginile săptămânalului VORBA, se face doar cu acordul redacției. (vorba vine) Responsabilitatea asupra conținutului articolelor publicate este asumată de autorii acestora.

Biserica Ortodoxă Română e una dintre cele mai bogate instituţii din ţară. Iar mulţi dintre oamenii ei au dezvoltat spirit de afacerişti mai ceva ca investitorii de pe Wall Street. De la stat, de la enoriaşi, de la săraci sau bogaţi, Biserica a strâns în visteriile sale peste 3 miliarde de euro.

“Acum în pururea şi în vecii, vecilor, amin! Trebuie să-i plătiţi moşneagului contribuţia, că nu a plătit-o de 20 de ani. Asta trebuie făcut” - o scena reala, dintr-o Românie cât se poate de reală: credinţa se măsoara în contribuţiile date la Biserică. Aşa au decis unii preoţi să propovăduiască vorbele Domnului. În România, serviciile religioase nu sunt gratuite. Cine nu plăteşte, nu beneficiaza de ele.

Aşa că oamenii s-au conformat. Donează pentru zidirea lacaşurilor de cult, plătesc dacă vor ca preotul să le citească acatistele şi se împrumută de la bănci ca să-şi îngoape morţii.

Dumnezeu te are în grijă, însa cu o condiţie: să nu uiţi de cutia milei. Patriarhia a pus monopolul pe tot ceea ce înseamnă obiecte de cult. A dat lege prin care interzice, de exemplu, comerţul cu lumânări sau icoane care nu au ieşit din fabricile bisericii.

Lasând afacerile bisericii deoparte vreau să revin asupra unui subiect care a agitat apele destul de mult şi anume incinerarea lui Sergiu Nicolaescu. Prima chestie pe care o afli despre incinerat e că biserica nu e chiar ok cu asta şi că n-o să-ţi facă slujbă. Aproape sigur omul ştia şi l-a durut fix în curte de ritualurile popeşti.

De-aia a mers în continuare cu decizia.

Dar de ce nu vrea BOR, în secolul 21 să facă slujbă la incineraţi? Din cauză că majoritatea afacerilor cu sicrie, cimitire, îmbălsămare, făcut de cruci, gărduleţe de mormânt şi alte nimicuri care nu ajută cu absolut nimic nici omul care a fost, nici cadavrul care este, sunt controlate de biserică. Afacere de milioane . Şi nu e ok pentru ei să se pornească o modă cu incinerarea. Că pierd un vagon de bani. De-aia insistă să nu facă slujbă la ăştia. Nu că la 1500 Biserica facea nu stiu ce. Biserica e ca un restaurant luxos si sa vrei sa fii incinerat e ca si cum ai intra in acel restaurant in slapi si bermude, te-ai aseza la masa si ai cere doar un pahar cu apa.

Dispari afara si sa te intorci cand inveti sa comanzi 2 feluri plus desert. Pentru tine moartea unui apropiat e o tragedie. Pentru Biserică e o oportunitate să te lovească când eşti jos şi să te jecmănească de ultimii bănuţi pe care ii ai, şi ăia împrumutaţi de la bancă, că nu îţi ajungeau să-l îngropi pe defunct.

Răposatul de obicei lasă în urmă ceva mărunţiş. De ce să nu profite şi ei de acesti bani? Rudele să muncească, dă-le dracu, că-s vii. De ce să se bucure de banii mortului, când poate popa? Că atunci când ţi-a murit un părinte, nu ai tu chef să ţipi la o lipitoare că îţi cere 1000 de lei pe un sicriu, 3000 pe o cruce şi de la 10000 în sus pe 4 metri pătraţi de pâmânt unde să-l îngropi.

N-ai cum să fii revoltat de asemenea furt pe faţă când tu eşti dărâmat de jale, deci victima perfectă. Nici nu îţi vine să observi că îţi vinde cu peste 1000 de euro metrul pătrat de pământ. Dacă te apucă comentatul o să zică rudele că eşti meschin şi faci mortul de ruşine. În Biblie nu se spune nimic despre incinerări. Se spune că nu se fac slujbe ateilor şi celor care se sinucid, ori Nicolaescu a murit de moarte bună. Până unde poate merge setea de bani a Bisericii?

S.P

Mă iartă, dar scriu ce simt Am privit în ultimele zile la interioru-mi. Era murdar. Înăclăit, cu multe riduri de care se prinseseră anomaliile vieții, multă zgură de cuvinte, mizeria minciunilor zilnice, plin de praful negru al zădărniciei. Murdar de mine, murdărit şi de insensibila viață mi-am văzut sufletul.

Cât de pur este un copil! Dar, copilul, din fericire, nu se uită seara la televizor pe canalele de știri, nu urmăreşte telenovele jurnalistice cu multe serii, mulţi oameni politici şi moderatori ce par puşi să te facă să nu ştii în ce să mai crezi. Un copil nu citeşte dimineaţa ziarul şi nici nu se stresează de coada de la cartea de miercuri şi joi.

Of, puritate, ce spui adevărul când toţi par atraşi de minciună!

Cum nu aş fi murdar când la rându-mi folosesc cuvinte murdare, când şi eu fac gafe ce la alţii urgent le taxez...

Cum nu m-aş murdări cu dezinformarea ce stă pitită la orice colţ de ziar, de stradă. Nu, nu doresc să mă disculp dând vina pe alţii, eu sunt eu şi nu ar trebui să urmez exemple fără a le trece prin raţiune, prin acel ceva ce mă diferenţiază de animalul din mine.

Da, am devenit un animal, deoarece doar animalul nu face distincţia clară între bine şi rău. Vai, mie, unde mai există în mine acel copil ce mă poate face să redevin inocent? Inocent, nefiind egal cu adormit, ştiut fiind, că somnul raţiunii naşte monştri. Şi de monstrul din mine mie frică... el murdăreşte şi scuipă pe tot ce se poate numi frumos şi pur.

Vai, ce murdar sunt de oamenii ce nu se uită la sine!

Crezând că sunt mai marii momentului, dau cu tot armamentul din dotare, în tot ce le pică în jur. Mint de dragul minciunii sau de dragul banilor ce ies de acolo. Uită; uituci

fiind, nu amnezici, ei iau sloganele şi lozincile în serios atunci când trec cu nonşalanţă dintr-o tabără în alta, fără regrete, dar cu buzunarele pline.

Ce murdar pot fi de mine însumi cel ce nu a gândit o clipă.

Murdar şi fără nimic sfânt.

Dar ce să fac, las' că-i bine şi aşa. Două din marile perle ale tradiţionalismului românesc, vorbe de duh, ce te fac săţi dai sufletul, dar să stai latent în mizeria de nimic, sau poate nu chiar nimic, ceva mai mult poate, un nimic cu ochi.

Atât de mult îmi doresc să vă salut de sub codrul verde !

Să-mi pot face timp de odihnă spirituală. Ce nu mă lasă?

Păi, temperamentu-mi năvalnic şi ce văd în juru-mi.

Nu mă lasă acei ce nu au curajul să spună verde în faţă ce-i doare şi se ascund sub umbre de anonim făcând pe cei ce vor să facă ceva, să spună adevărului pe nume, să le fie lehamite, apoi să se întrebe dacă mai are rost să lupte cu morile de vânt, acum când cavalerismul este considerat desuet.

Am privit în sufletu-mi şi am văzut un munte de negre mizerii. Mizerii acumulate de mine de la ziua ce trecut-a, în care grija zilei ce vine nu am lăsat-o zilei ce trece. Sunt galben de supărare pe mine însumi şi pe tot ce se poate numi om ce-şi ponegreşte numele de om. Sunt conjunctural inclus în marea masă de mincinoşi şi liber schimbişti.

Mi-e silă de mine şi de inerţia ce mă face să nu fug. Dar este fuga o soluţie? Nu cred! Astfel, aplic: „O lupă-i viaţa, deci te luptă”...

Asta o să fac eu, o să lupt. Cu mine însumi prima dată, apoi cu toţi cei ce vor să facă din mine un munte de negru urât. Eu vreau să trăiesc frumos şi până la o altă revedere, vă transmit salutările mele de sub codru verde.

Mă ’nclin, Dan Orghici

Vând casă, curte și grădină; Localizată în sat Cigmău 2 Informații la tel.: 0722.564.079; 0254.247.398 ……………………………………………

Vând jante aliaj BMW 15". 4 buc total 400

Talon de publicitate gratuită NUMELE………………………………………………………………..

ADRESA………………………………………………………………...

PUBLICITTE…………………………………………………………… …………………………………………………………………………

Taloanele vor fi trimise la adresa ELECTRONICĂ vorba.orastie@gmail.com cu menținea „reclamă gratuită”

https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie

PAGINA 2

http://ziarulvorba.wordpress.com/

NUMĂRUL 4

Aventură pe schiuri

Top trei colegi netrebnici

Noi suntem de profesii diferite, de Dacă aţi avut vreodată un loc de muncă, adică dacă nu sînteţi bloggeri sau absolvârste diferite și suntem uniți de o pasiuvenţi de FSP (Filosofie/Sociologie/Psihologie), asta înseamnă că musai aţi avut colegi la ne comună. Ne place aerul, altitudinea și acel loc de muncă, şi probabil încă îi mai aveţi. Aşadar, dacă aţi avut vreodată colegi, muntele. Așa că începând din luna ocştiţi despre ce vorbesc. tombrie, căutăm o locație care să ne înÎn primul rînd, colegii sînt nişte persoane absolut remarcabile. Sînt cei mai tari cânte pe toți. Uneori aceasta căutare preoameni de pe pâmînt. Practic, colegii sînt ca o familie departe de familie, dacă considesupune zeci de emailuri schimbate între răm familia o adunătură de străini cu apucături ciudate cărora li se rupe de tine şi care noi și locațiile respective, calcule referizîmbesc blajin de fiecare dată cînd te muşcă de cur, adică fix cum ar trebui să fie o famile toare la buget, perioada, etc. Anul acesta funcţională. Desigur, nu există pădure fără uscături, şi nici alţi oameni în afară de mine am ales zona Zillertal Arena pentru mulcare să mai folosesească expresia “nu există pădure fără uscături”, astfel încît chiar şi în titudinea de pârtii aflate în Fügen, Kalaceastă adunătură absolut fermecătoare de suflete pereche, cu care împărţiţi aceeaşi zi de tenbach, Zell, Gerlos, Mayrhofen, Hippach, Tux, Finkenberg şi Wildkogel, salariu, se întîmplă să se mai infiltreze cîte un ticălos. Aceasta este povestea lor. însumând 671 km de pârtii. Pornim astfel la începutul anului 2013, într-o vineri, la drum. Fiecare are oră de plecare diferită în funcție de program sau Nesimţitul meloman. cât de îngrijorat este de distanța de peste 1100 de km. Alegem să ieșim din O dată pe săptămînă, nesimiţitul meloman îşi schimbă ringto- țară prin vama Cenad care este mai puțin aglomerată. Primul popas mai ne-ul la telefon, de obicei cu ceva discret: de exemplu o vacă în lung îl facem în Ungaria , la faimosul hotel Paprika Csarda. În hotelul nou călduri, un şlagăr internaţional cu bumţi bumţi, ceva metal sata- suntem întâmpinați de o românca. Ea și românii cazați care trec pe lângă noi nist, Ai Se Eu Te Pego, o altă manea etc., după care îşi dă volu- ne fac să zâmbim. Sunt sute de mașini românești în parcare. După puțin mul la maxim, ca să se audă telefonul peste muzica pe care o timp vom zâmbi amar din cauza unui chelner ciufut care ne tratează lipsit ascultă fără căşti. De 10 mii de ori pe zi, Nesimţitul Meloman îşi de amabilitate. În restaurant, cu specific unguresc, găsim greu o masă. Chellasă telefonul pe birou, după care pleacă. Însumat, dacă cineva l nerul ne spune “nu” la orice fel de mâncare solicitat în primele minute. În -ar monitoriza, ar constata că lipseşte între 24 şi 36 de ore în tim- final întrebăm ce are , poate e mai simplu. El zice “ok” și pleacă fără să ne pul celor 8 ore de program. În tot acest timp, telefonul lui sună şi sună şi sună şi sună şi dea un răspuns .Credem că ne-a abandonat și îl readucem la masă. Din păsună… cate ne încurcă comanda, ne aduce mai multe porții, se răstește la noi. Am hotărât să plătim fix nota la final și chelnerul ne cere explicații că nu am lăCleptomanul sat nimic în plus. În urma votului întregului grup îl declarăm: „chelnerul cel Probabil cel mai inofensiv personaj din întreaga ceată de ticăloşi, mai neprofesionist“ din călătoriile făcute. Hotelul în schimb e primitor mai Cleptomanul e absolut fascinat de obiectele strălucitoare şi mai ales de puțin că în camere nu sunt telecomenzi decât după plata unui depozit de 20 obiectele care nu sunt ale lui, încercând din răsputeri să îndrepte de euro. această greşeală. Astfel, Nemernicul strînge tot, de la pixuri, brichete Explicția este “telecomenzile şi capsatoare pînă la căni, furculiţe şi mîncare parcată în frigider. au fost furate după inaugurare”.

E târziu și noaptea trece repede.

Bolnavul permanent Pornim dimineața spre Viena. Într-o zi în care era prea cald, prea frig, sau prea plin de mi- Trecem granița dintre Ungaria și crobi Bolnavul a răcit. Nimeni nu-şi aduce aminte acea zi. Toa- Austria aflată aproape de hotel. tă lumea îşi aduce aminte în schimb lungile săptămâni de du- Austria este străbătută de rafale pă, perioadă în care, în loc să stea acasă, Bolnavul a tuşit pe de ploaie și asta face ca pe porțitastaturile tuturor. Şi-a întins mucii pe clanţe. A strănutat în uni să se circule cu viteză redusă. Sunt coloane lungi de mașini care se înimprimantă. A umplut toate birourile cu şerveţele bălite. A dreaptă în același sens cu noi. Sejururile încep de regulă sâmbăta și se închehorcăit ca un rinocer în călduri, spurcînd pe toată lumea din ie sâmbăta. În apropierea stațiunilor, zonele în care se merge foarte încet jurul lui şi smiorcăindu-se patetic că o să moară, în timp ce-şi sunt tot mai dese. Ne pierdem speranța în coloanele de mașini că vom ajunmai aprindea o ţigară. Fireşte nu toată lumea poate să stea aca- ge așa cum ne-am propus. Nu este nici zăpadă și schiurile par niște obiecte să, pentru că la mijloc sînt bani şi zile de concediu. Dar despre inutile în acest context. Optimismul nostru se topește cu fiecare kilometru bani şi zile de concediu e vorba şi în cazul celorlalţi 20 de oameni nevinovaţi pe care parcurs. Aventurile noastre de pe pârtii vor urma în numărul viitor.

Bolnavul i-a infectat, după care evident s-a făcut bine.

Adriana Chira Raul Poenar Iartă-mi familiaritatea, dar am senzația că te cunosc atât de bine! Dacă te- ai înfășura în mantia ta și ai reînvia luminos părăsindu-ți singurătatea și sferele tale reci și îndepărtate, ai constata că nimic nu s-a schimbat, de fapt aici.

Semiluna tot mai visează să-și sporească ramurile pe arborele ei stufos, iar învățațoo tânjesc la faimă adnotând „galbenele file”. Parlamentul este alcătuit tot dintr-o mulțime pestriță, iar oamenii tot mai discută aprins despre cine să conducă nația noastră română.

Ca și tine, în ultimele tale ore, oamenii caută realitatea strânși într-o cămașă de forță creată din iluzii. Caută ce e bine, ce e rău. Totuși „toate-s vechi și nouă toate” și așteaptă valuri noi să se înalțe și să coboare,căci sunt mereu în căutarea unui ideal.

Cât de bine ai înțeles tu omenirea. Ce adânc ai văzut în sufletul omului!...

Ne străduim să captăm raza Luceafărului serii sau să devenim parte a lacului când „peste vârfuri trece luna”. „În ochiul de pădure” tot se mai află câte un lac „încărcat cu nuferi galbeni” și o barcă „tresărind în cercuri albe”. Mulți suntem cei care așteptăm, tot așteptăm să ni se împlinească visele. Uneori câte o lebădă lunecă printre trestii și păsările se adună pe la cuiburi. Salcia veghează deasupra satului când se lasă „sara pe deal”, dar rar mai auzi fluiere „murmurând în stână” sau glasul domol al buciumului. E mai probabil că ai să auzi, în depaărtare, la radio, bubuind cântece comerciale, fără sens. Dar, încă mai poți asculta glasul clopotelor și toaca chemând drept credincioșii la slujbă și câte un bondar care „rotund în pântec, somnoros pe nas ca popii glăsuiește-ncet un cântec”. Greierii cântă sub o „grindă” și scârțâie-„n vânt cumpăna de la fântână”. Pe dealuri izVORBA

https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie

vorul „tremură pe prund” aruncându-se într-un „cuibar rotund de ape peste care luna zace”, iar sub prispă apar fire lucitoare de iarbă. „Afară-i toamnă, frunza-nprăștiată, iar vântul zvârlen geamuri grele picuri” și noi căutăm din nou anii aceia când floarea de tel înmireasmă aerul și petalele ei cădeau pe îndrăgostiți, așezându-se „rânduri, rânduri”.

Fata tânără tot mai este îndrăgostită de iubire și „rușinos și drăgălaș, mai nu vrea, mai nu se lasă”. Mulți bărbați au trebuit s-o facă fie pe Demon, fie pe Înger și totuși adesori îți îți pui întrebarea: ce importanță are „dac-oi fi eu sau altul?”

Am vizitat cimitire și ne-am uitat la pietre funerare.

Sunt locuri triste, ai dreptate. De ce nu ți-au îngăduit ca tu și Veronica să dormiți împreună, la „margine de râu”?

Dacă te-ai întoarce, mă întreb cum ai fi primit. În acest climat de răzbunare personală prin presă și pe străzi, poate tu ai reușit să le potolești ura cu „ușurință și cu zâmbet”, dar adulația lor s-ar putea într-adevăr să te mâlmească peste măsură și parcă te aud spunând: „Toate-mi sânt de o potrivă, eu rămân ce-am fost: romantic.” E mare păcat că timpul în urma lor se-ntunecă.

Să fim totuși optimiști. Ca și lumina stelei ce-a apus, tu tot ne mai luminezi încă. Esența ta rămâne, căci fără tine „copilăria” României s-ar pierde într-adevăr pentru vecie.

Deci. nu te supăra dacă spun din toată inima că: ... dacă nouri deși se duc De iese-n lucia luna E ca aminte să ne aducem De tine-ntotdeauna.

ALIDA DORR; CLASA a XII-a A COLEGIUL TEHIC AGRICOL ALEXANDRU GEOAGIU PAGINA 3

BORZA

http://ziarulvorba.wordpress.com/

NUMĂRUL 4

La împlinirea a 75 de ani de viaţă şi peste o jumătate de secol de activitate, dramaturg, editor, poet, prozator, publicist, romancier - Gligor Haşa

Evenimentul organizat de Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara - Deva în data de 11 ianuarie 2013, ora 15, la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, în Sala „Liviu Oros”.

Manifestarea culturală este dedicată, aşa cum spuneam, dascălului, scriitorului, publicistului şi omului de cultură Gligor Haşa. Cu acest prilej, va fi lansată o amplă biobibliografie dedicată scriitorului Gligor Haşa, realizată de Compartimentul de Informare Bibliografică şi Comunitară al Bibliotecii Judeţene în condiţii grafice excelente. „Numele lui Gligor Haşa a devenit de ani buni un reper pentru cultura hunedoreană, pentru viaţa literară a judeţului. Om deplin al cetăţii, scriitorul Gligor Haşa a fost, este şi va rămâne o prezenţă activă în viaţa literară, în cercetarea istorică, în publicistica judeţului Hunedoara. Autor a numeroase volume de proză, versuri, eseuri, studii istorice, exegeze eminesciene, Gligor Haşa face parte dintre cei mai importanţi scriitori din judeţul Hunedoara, o personalitate puternică a cărei opinie nu poate fi ignorată”, a precizat Sebastian Bara, director manager al Bibliotecii Judeţene.

Chiar dacă a debutat înainte de 1989, Gligor Haşa a fost şi este o prezenţă activă în publicistica hunedoreană de după 1989. Cei care îl cunosc, spun despre acesta că este un formator de opinie, creator de gazetă şi un îndrumător literar competent, generos şi entuziast pentru numeroşi scriitori debutanţi, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti. A publicat lucrări valoroase din domenii precum memorialistică, istorie, critică literară, eseistică. Ca dascăl de limba şi literatura română, a format cu pasiune şi dăruire generaţii întregi de elevi în spiritul dragostei pentru limba română, pentru istoria acestui popor, pentru tot ce este nepieritor în această ţară şi, mai ales, în

acest judeţ a cărui istorie scrisă şi nescrisă o descifrează, o studiază şi o aduce în faţa noastră, a mai spus Sebastian Bara.

Pe Gligor Haşa l-au prezentat scriitorii: Eugen Evu, Dumitru Hurubă, Paulina Popa, Igna Radu, dar şi alţii. Trebuie remarcat că sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” Deva a fost arhiplină, fapt deosebit într-un timp de tumult şi criză social-economică.

A vorbi despre opera şi viaţa domnului Gligor Haşa, nu-mi este la îndemână astfel am preluat de pe pagina dedicată domniei sale de către: Biblioteca Judeţeană "Ovid Densusianu" Hunedoara-Deva în pagina virtuală „Biblioteca Digitală Hunedoara”.

Activitatea profesională: VORBA

https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie

Între 1956 şi 1962, învăţător la şcolile generale Vingard şi Tău, raionul Sebeş; 1962-1964, secretar cu probleme de şcoli şi pionieri la raionul Sebeş şi la regiunea Hunedoara-Deva; între 1964 şi 1969, activist la C.C. al U.T.C. - secţia şcoli; între 1969 şi 1973, preşedinte al Consiliului Judeţean al Organizaţiei Pionierilor şi inspector general-adjunct la Inspectoratul şcolar Judeţean Hunedoara; 1973-1975, profesor şi director la Liceul Real-Umanist din Deva, jud. Hunedoara, 1975-1998, profesor de limba română la Liceul Industrial de Construcţii Deva, devenit în anul 2000 Liceul Teoretic “Traian”. Din anul 1998 este pensionar.

Realizări în domeniul profesional: Profesor gradul I şi titlul de profesor emerit; director de liceu şi inspector general adjunct, şeful catedrei de limba română (25 de ani), preşedintele Filialei Judeţene de Știinţe Filologice (din 1986 până în prezent); membru în comisia naţională de programe şi manuale; autorul a trei cărţi cu caracter didactic, (sugestii pentru activităţi educative, respectiv teste şi subiecte pentru examenul de capacitate); consilier municipal cu probleme de învăţământ, cultură şi culte, preşedintele acestei comisii; preşedintele Comisiei Judeţene de Gimnastică (din 1969 până în 1975); directorul revistei vorbite "Amfiteatrul Artelor" de la Casa de Cultura "Drăgan Muntean" din Deva.

Alte activităţi profesionale sau social-culturale: Vicepreşedintele Uniunii "Vatra Românească" (din 1993 pănă în prezent) Preşedintele Filialei Hunedoara a U.V.R. Membru al Asociaţiilor jurnaliştilor profesionişti.

Director şi editor al unor publicaţii ca: "Actualitatea", "Noi", "Ghimpele", "Speranţa", "Simeria la ora adevărului".

A reprezentat de mai multe ori, oficial, ţara în străinătate, ca membru sau conducător al unor organisme statale şi culturale.

Ordine, medalii, distincţii: Ordinul Muncii, cl. a III-a.

Medalia Tudor Vladimirescu.

Trei medalii aniversare.

Cetăţean de Onoare al localităţilor Deva şi Roşia de Secaş.

Activitatea publicistică: Peste 500 de studii, articole, comunicări, cronici literare, eseuri în ziare şi reviste: "Apărarea Patriei", "Scânteia Tineretului", "Cuvântul Liber", "Actual", "Noi", "Actualitatea", "Călăuza", "Ritmuri hunedorene", "Tribuna", "Orizont", "Arhipelag", "Constelaţia Dragonului", "Ardealul literar", "Discobol", "Semne", "Astra blăjeana", "Gazeta Secatelor", etc.

Debut în anul 1960 cu povestirile “Omagiu” şi “Un cântec ostăşesc”, în revista "Apărarea patriei".

Cărţi publicate: 101 sugestii pentru activităţi educative, Ed. Politică, Bucureşti, 1973.

De la Haţeg la Zarand - culegere de folclor, Deva, 1969.

Legende strămoşeşti, Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1981; ediţia a II-a - 1998 la Ed. Destin, Deva.

Comoara lui Decebal, roman, Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1981.

Stejarul corbului alb, povestiri, Ed. Facla, Timişoara, 1984.

Septembrie cu măşti, roman, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1985.

Sceptrul lui Decebal, roman, Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1986.

Răbdarea pietrelor, roman, Ed. Dacia, ClujNapoca, 1987.

Amiaza unei iubiri, volum de publicistica, Ed. Dacia, Cluj, 1989.

A cuteza cutezanţa, eseuri eminesciene, Ed. Destin, Deva, 1998.

Muntele fără poteci, studii şi eseuri eminesciene.

Ed. Destin, Deva, 1999.

Răzbunarea gemenilor, roman, Ed. Emia, Deva, 2000.

Povestiri cu tâlc, povestiri, Ed. Sigma-Plus, Deva, 2002.

Minuni şi enigme în ţinutul Hunedoarei, legende, povestiri, reportaje, Ed. Sigma-Plus, Deva, 2004.

Biciul lui Dumnezeu, roman, Ed. Călăuza, Deva, 2005.

Monografia cetăţii Deva, Ed. Sigma-Plus, Deva, 2005.

PAGINA 4

De toate despre (ne)toţi - pamflete, parodii, fabule, epigrame -, Ed. Polidava, Deva, 2006 Aurul dacic miracol sub blestem, Ed. Gligor Haşa, Deva, 2009.

Haţeg - adevărata Sarmizegetusa, Ed. Gligor Haşa, Deva, 2010.

Spovedanii târzii, Ed. Gligor Haşa, 2010.

The fortress of Deva between legend and history, Ed. Gligor Haşa, Deva, 2010.

Bretea Mureşană - sat emblematic de pe Valea de Mijloc a Mureşului -, Ed. Gligor Haşa, 2011 Volume colective: Incursiuni în fantastica realitate, reportaje, Ed. Eminescu, 1982.

Planeta cărbunelui, reportaje, Ed. Eminescu, 1984.

Cartea Mureşului, reportaje, Ed. Eminescu, 1986.

Piese de teatru publicate sau jucate: Mingea fermecată, premiată la Festivalul Naţional "Cântarea României", jucată la teatrul "I. D. Sârbu" din Petroşani (2004-2006); Fata vânătorului, jucată la Teatrul "I. D. Sârbu" în 2006-2007; Scenariul filmului "Maris 72", regizor Pompiliu Gilmeanu, Studiourile "Al. Sahia", Bucureşti, 1972, documentar premiat la Festivalul Internaţional al Filmului de scurt metraj de la Leipzig.

Premii literare: Trofeul micului cititor al Bibliotecii "Mihail Sadoveanu" din Bucureşti, pentru volumul Legende strămoşeşti Premiul Tineretului pentru romanul "Sceptrul lui Decebal" Trofeul micului cititor al Bibliotecii Judeţene "Ovid Densusianu" din Deva, pentru romanul Comoara lui Decebal Premiul pentru roman: “Răzbunarea gemenilor” la Festivalul Internaţional "Poezia muntelui".

Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Sibiu, pentru romanul “Biciul lui Dumnezeu” (2006).

Premiul revistei "Discobol" pentru volumul de publicistică “De toate despre (ne)toţi”, Alba Iulia 2008. „Ardelean din satul Tău, Roşia de Secaş, un fel de centru, pentru el al spiritualităţii, Gligor Haşa, un scriitor complex, - nu există gen literar în care să nu exceleze – s-a format în Şcolile Blajului, apoi la Universitatea din Timişoara. A îndeplinit funcţii publice şi onorifice, a predat ani buni limba şi literatura română la un liceu de prestigiu din Deva. Citindu-i cărţile, în jur de treizeci, constaţi uimit câtă profunzime şi autenticitate există în tot ceea ce a scris în proză, istorie şi critică literară, volume de reportaje, lucrări de strictă specialitate, teatru, poezie.”

Radu Igna, Despre Gligor Haşa, Poetul, „Noua Provincia Corvina” Mă ’nclin Dan Orghici Foto: Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” Surse: http://www.bibliotecadeva.eu/repere/h/hasa/hasa.htm; http:// www.bibliotecadeva.ro/bj.htm şi http://www.bibliotecadeva.ro/ publicatii/gh.pdf

http://ziarulvorba.wordpress.com/

NUMĂRUL 4

SPORTIŞTII ROMÂNI LA ORĂŞTIE. Știați că acuma 100 de ani la Orăștie a avut loc un concurs sportiv (primul de fapt) între cluburile sportive românești de pe teritoriul Austro-Ungariei? Daca nu ștați, o să aflați citind mai departe.

Au avut loc probe de gimastică, fotbal, scrimă, totul terminându-se cu o gală de box. La acest concurs a participat și Virgil Salvanu, campion la box al Ungariei, multiplu campion naţional al României, iar mai târziu ajuns arhitect al Clujului.

"Duminecă la 31 Maiu n. s'a ţinut la Orăştie primul concurs sportiv rom., la care au luat parte cluburile sportive ale tinerilor noştri din Budapesta, Cluj şi Arad. Producțiunile bravilor sportişti au reuşit peste aşteptate. Programul s'a început cu jocul de fotball între clubul studenţilor din Pesta: "Petru Maior" şi sclubul sportiştilor dela Arad: "Gloria". A fost un joc splendid. Pestanii au câştigat trei învingeri, Aradanii: două. În duel s-au distins dnii: Mircea Prişcu, Ciorogariu T. Prişcu şi D. Nicolae.

La gimnastica la aparate (sul şi paralele), dnii: Oprean, Teclu şi O. Salvanu.

La trântă, greutatea de fulg: dnii Ilara, Manu şi Isaic; greutatea de mijloc: 1. Virgil Salvanu, 2. dl Dulhas; greutatea mare: 1. Ovid Salvanu, 2. T. Prişcu.

Cu un match de box între Virgil Salvanu şi T. Prişcu s'a sfârşit concursul sportiv român din Orăştie, cu rezultat: 1. Virgil Salvanu, 2. T. Prişcu.

Judecătorii prestațiunilor au fost dnii: Colonel de Herbay, Dr. Aurel Muntean şi Gavril Deac, maestrul de duel al tinerilor univ. din Cluj. — „Gloria" dela Arad a venit sub conducerea dlui prezident adv. Dr. Crişan Tot cu ocaziunea serbărilor sportive a avut loc în Orăştie, la iniţiativa însufleţitului protector al mişcării sportive la noi, dl Colonel de Herbay, o consfătuire, unde s'a pus la cale „Federaţia Cluburilor sportive rom."

Arătăm pe paginile următoare câteva vederi dela sărbările sportive din Orăştie."

Vedere de la întâiul Concurs sportiv român, ținut la Orăștie în 31 Maiu 1914.

Rândul de sus (costumul închis) sunt membrii clubului "Petru Maior" din Budapesta, iar cei din jos (în alb) sunt membrii clubului "Gloria" din Arad. Între aceste două cluburi s'a dat frumoasa luptă de football, câștigând grupul "Petru Maior" trei, iar "Gloria" două învingeri.

Vedere de la întâiul concurs sportiv român la Orăștie: Duelul.

Peste duelantul de la dreapta se vede dl colonel de Herbay (cu semnul X) , iar ]ntre combatanți dl. G. Deac, maestru de duel, instructorul celor dela Cluj, ca jur având scrisoare în mână. La stânga dlui Herbay e primarul orașului dl. Andrae; la mijlocul chipului dl. capitan Florian, la dreapta d-sale dna Andrae, soția primarului orășenesc, apoi dna căpitan Florian.

Câteva date despre Virgil Salvanu, câștigătorul galei de box.

S-a născut în anul 1890 la Ceaba - astăzi județul Cluj - localitate care pe atunci făcea parte din Austro-Ungaria. Studiile superioare le-a facut la Facultatea de Arhitectură de la Politehnica din Budapesta. Aici, în timpul facultății s-a înscris la secția de box a Societăţii Sportive Studenţeşti a universităţii maghiare.

Primul meci l-a câștigat în cadrul Campionatului Internațional de Box desfășurat la Budapesta în anul 1912. Acolo a concurat la categoria ușoară și a câștigat turneul. Peste doi ani va deveni campion al Ungariei la box.

Devine membru în Societatea Academică "Petru Maior" alături de care participă la o serie de manifestări care urmăreau promovarea valorilor culturale și sportive naționale, cum a fost și cea de la Orăștie. În 1914 a început Primul Război Mondial la care Virgil Salvanu a participat ca aviator. A fost doborât și luat prizonier în Italia. În anul 1919 participă la Jocurile Interaliate de la Paris ca reprezentant al României, unde a câștigat medalia de bronz la 72 kg. Din anul 1923 activează ca arbitru în competițiile de box din România. Își încheie cariera de boxer la 40 de ani. Își continuă cariera ca arhitect al Clujului unde a avut un cuvânt hotărâtor de spus în dezvoltarea orașului după 1940. A contribuit la ridicare Catedralei Ortodoxe, Casei Armatei şi clădirii Politehnicii, la construirea cartierelor "Andrei Mureşan", "Dâmbul Rotund" și a mai multor terenuri sportive. A murit în anul 1983.

Referințe: - Cosânzeana, 7 iunie 1914, anul IV, nr. 21-22.

- Un pionier al boxului românesc la Orăștie (http://www.hetel.ro/ index.php/2012/01/5158/) - Enciclopedia României online - Virgil Salvanu (http:// enciclopediaromaniei.ro/wiki/Virgil_Salvanu) Adrian Secui

Din copilărie

Cercul de lectura "EX LIBRIS" De la Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu” Orăştie Coordonator Emilia Kadar LINIȘTE Ce liniște-i in jur…izvorul amuțește Cântând încet cu șoapte dulci, Iar codrul, mândrul codru, tace sub mângâierea vântului.

E-o liniște de la-început de lume, m-aud gândind, ca din adâncul nesfârșit de întuneric.

Noaptea mi-e dragă și-i atât de-aproape...

Deodată-n raze de lumină Se spulbera și liniștea și gândul cel mai tainic...

Se trece luna alba și plină peste lume, Iar frunze-albastre parcă se cutremură-n fiori Și iarba alba, fără vânt, se clatină in valuri.

Lângă izvor se încrețește apa de visare Și-o pace-adânca se așterne peste fire, de parcă-i noaptea-aceea de-început de lume...

ALISA IGNA, clasa a X-a E

Te-am visat, rază de lună, Cu cireşe la urechi, Inima-mi ţineai în mână Ca în timpurile vechi. În păr flori de iasomie Răspândeau mirosul blând, Unde eşti, copilărie, De te port numai în gând?

Mi-amintesc de vechi icoane Ce-mi apar în gândul mut, Şi poveşti nemuritoare Azi aş vrea să mai ascult…

M-am desprins în zorii zilei De copilăria mea, De un vis ce mă purtase Pe poteci de catifea. Şi-am păşit uşor pe drumul Ce-mi promitea fericirea, La o margine de oră, Ieri, am întâlnit iubirea. Şi din visu-mi de copil M-am trezit înfiorată, Într-un alt vis mai subtil, Cum n-am visat niciodată.

Lupşa Andreea, clasa aIX-a Puncte cardinale Sentimente umane primordiale.

Apariția noului număr al revistei Năluci „Mlădițe școlare”, nu poate decât să Iubiri îngropate sub cruci. ne bucure.

Salută prezența numărului 22 al Colț de seară Praf dulceag cu îngeri se coboară. revistei școlare cu o îndelungată activitate pusă în slujba celor ce învață și Euritmii predau la COLEGIUL TEHNIC Indiferenți, totali la veșnicii.

AGRICOL „ALEXANDRU BORZA” din Geoagiu.

Ou O „VORBĂ” bună și acelor dascăli Eul propriului ecou. inimoși ce dau continuitatea revistei Minune dar și elevilor ce semnează articole Revelație în opere postume. pline de savoare.

Claudiu N. Șimonați,din volumul Redacția săptămânalului VORBA Sentimente într-un vers-(monostihuri).

VORBA

https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie

PAGINA 5

http://ziarulvorba.wordpress.com/

NUMĂRUL 3

Cărți degeaba

Pastilele lui Ionuț, Ionuț Copil

…nu, nu e vorba de cărți gratis.., deși există și scrieri gratuite care și/ți se oferă pe stradă de către fete sexi și care te îndeamnă să vizitezi un anume magazin unde te așteaptă taman ceea ce îți lipsește… poate încă nu îți dai seama dar când vei ajunge acolo nu o să înțelegi cum naiba ai putut supraviețuii în ultimele luni fără acel model de telefon sau tabletă.

Am vizitat un târg de carte unde… cum se întâmplă și pe site de literatură cei ce scriu sunt mult mai numeroși decât cititorii; la fel și aici editurile prezente prin reprezentanții lor numeroși, mai numeroși decât vizitatorii. Mai să cred că e un cerc închis, elitist.., uneori și etilist. Cărțile la fel ca și oamenii, cu toalete de lux… priveau spre autori și prea puține traduceri de literatură motivațională sau beletristică consacrată spre cititori. Pe care îi și intimidau cu coperțile cartonate și intensitatea culorilor ce uneori exprimau ceea ce conținutul se căznea în zadar să o facă. Apoi curajosul vizitator primea o lovitură în moalele capului citind prețul volumului.

Sunt autori care scriu pentru ei însăși într-o lume searbădă visează frumos sau visează altceva, sunt oameni prea plini de întuneric, întuneric pe care îl sublimează în scris, sunt frustrați ce îți vomită mizeria și neputința pe foaie… depășind-o e scrisul autoterapeutic. Scris care poate fi terapeutic atunci când un cititor se regăsește în aceea emoție exprimată și străbate calea spre lumină alături de autor.

Sunt autori ce au ieșit la lumină și care scriu pentru ceilalți, nu le dau sfaturi cum să iasă la lumină ci pur și simplu îi agață de neuroni și îi plimbă în lumină. Sunt scriitori. și mai sunt autorii care …nu sunt scriitori; sunt pur și simplu cerșetori la porțile gloriei. Folosesc orice tertip pentru a capta atenția, pentru a se hrănii cu firimiturile căzute de la masa titanilor. Și sunt mulți. Și scriu mult. Scriu … Cărți Degeaba.

Let’s play

Silvia Beldiman Aprecieri critice ,, Mare și neașteptată a fost surpriza întâlnirii cu universul copilăriei Silviei Beldiman.

Era și lumea copilăriei mele, dar privită altfel, cu o sensibilitate copleșitoare, cu un devotament de etnograf și cu o acuratețe de pictor. (...) Prin această carte, proza ardelenească a câștigat o voce și o nuanță iar universul de mare discreție, dintre Blandiana și Geoagiu, cu drumul dintre Șibot și Cerul Băcăinți întins peste apă ca brațele unei cruci, un cronicar și un cântăreț.” (Cornel Nistorescu) ,, Introspecţia şi retrospecţia, observaţiile tăioase despre cei din jur şi despre viaţă, sub semnul unei legitime insurgenţe feminine, şi repetatele intrări şi ieşiri din labirintul interior au ca punct de convergenţă realizarea unei scriituri ,,nervoase’’ şi care oglindeşte, în regimul prozei de factură autenticistă, sensibilitatea de excepţie a autoarei.” ( Mircea Bârsilă) ,, Dincolo de observarea realității în multitudinea formelor ei, analiza sinelui dă romanului (Pusta n.n) substanțialitate referențială majoră, iar Silvia Beldiman este o maestră a exprimării stărilor interioare ale eroinei, rațiunea fiind adesea pusă în conflict cu pasiunea, dilemele împingănd omul la limita rezistenței psihice, mai ales atunci când e cuprins de spaima unei lucidități ucigătoare. (...)

Altfel spus acest roman al Silviei Beldiman seduce deopotrivă prin forța evocatoare a narațiunii și prin mesaj, într-o întoarcere curajoasă spre timpul trăit.” Cornel Nistea - Discobolul) ,,Urmele unui trecut încă foarte viu transformă memoria narativă în subiect complex al reflecţiilor autoarei celor două volume de proză-Lucarna(2008) şi Pusta(2009)- de Silvia Beldiman, apărute

Google Drive

cu Sorin Szücsik

Suntem în era în care dacă aș fi scris HAI SĂ NE JUCĂM! ar fi sunat prea...demodat. Sunt convins că marii ”pruteniști”, iubitorii prea înflăcărați ai limbii române ar fi în stare să mă linșeze chiar acum. Dar, să recunoaștem, când vine vorba de gagetăreală și IT, chiar nu poți fi român get-beget.

Azi vorbim de jocuri, dar nu de leapșa, șotron ș.a. Vorbim de jocurile alea de butonat... Îmi aduc aminte de anii tinereții (nu că aș fi chiar atât de bătrân), când marea revelație a jocurilor mi-a căzut în mână: TERMINATOR!!! Stați liniștiți nu era Arnold Schwarzenegger, era cea mai tare consolă de jocuri cu care am reușit performanța de a strica TV-ul color second hand, în doar 3 luni. Cum am reușit asta? Simplu.

Sesiuni intensive zilnice (până venea mama de la lucru) împreună cu alți patru colegi de clasă, disperați că trebuia să ne tăiem rația de țigări la bucată, pentru a face chetă și a achiziționa casete cu jocuri noi din piață de la ruși. Ah, ce vremuri dom`le!

Lucrurile evoluează foarte rapid și uite că mă văd tocmai în era Playstation...PS1, prima lor consolă. Ce vrei mai mult de la viață decât să mergi la o sală de jocuri, să închiriezi consola pe o oră sau cât te ținea buzunarul și să bagi câteva meciuri strașnice de TEKKEN 3.

Punctul culminant al acestei destăinuiri hightech îl reprezintă achiziționarea unui PS2. Second, evident. Culmea, după 3 luni, nu mi s-a stricat TV-ul ci m-am plictisit. Apoi mi -am dat seama. Mă maturizasem . Astăzi privesc cu nostalgie la fiul meu cum roade butoanele manetei și țopăie de fericire când îi reușește câte o schemă.

Vorbind despre jocuri din perspectivă financiară, în ziua de azi, cele mai recomandate modalități de a te juca sunt Playstation 2 și Wii. Hai să vă explic și de ce, acesta fiind și un ghid pentru tăticii neinițiați în tainele jocurilor video. Ce alternative avem? Jocuri pe PC. Destul de rezonabil având în vedere că ai deja un PC (dacă nu ai, te rog nu mai citi acest articol, te chinui degeaba!!!). Problema e că în marea majoritate a cazurilor, compu` tău e destul de învechit și nu face față la ce vrea puștiul să se joace. Plus că dacă te mâncă deștele să iei te miri ce jocuri hecărite, îți mai și faci praf calculatorul. Alți bani altă distracție.

A doua alternativă. Playstation 3, Xbox 360, WiiU. Tot ce vrea creierașul tău ahtiat după efecte, super grafică, ultratehnologie... toate sunt aici. Dar ți se taie maioneza, atunci când vorbim de accesorii, upgrade-uri și jocuri în sine de achiziționat. Ca exemplu, te bucuri de o superofertă de XBOX 360 luată de la un supermarket. Îți dai seama că nu are Kinect, o cameră video foarte șoadă care te scanează ca la radiologie și își dă seama cum te zbengui prin încăpere, ca să nu mai folosești maneta. Mai dai așadar încă o dată pe atâta pe Kinect.

Plus jocurile speciale pentru ea, că nu prea merge cu hecăreli. În scurt timp buzunarul tău va urla a....GOOOOLLL. A treia alternativă. Playstation 2 sau Wii. Sau amândouă. Deși experții în jocuri ar zice că recomand niște console depășite, credeți-mă sunt cele mai bune soluții din foarte multe puncte de vedere pentru copilul tău, familia ta. Doar grijă mare cu maneta de Wii să nu vă treziți că îi dați soției peste ceafă când jucați golf ?!?!

Mai este o alternativă, din păcate în stadiu de proiect și cu mari șanse să rămână așa.

OUYA se numește și se vrea o consolă Android open source. Mai pe românește, dai banii pe ea (nu mulți) o conectezi la TV și la net și te joci jocuri gratuite. GRATUITE. Când, Doamne iartă-mă, ai văzut tu vreun gadget care să coste puțin, să facă treabă mai multă și mai bună decât alternativa scumpă și să îți ofere numai lucruri moca? No way.

Acestea fiind scrise, spor la butonat vă doresc! La cât mai multe LEVEL-e!

VORBA

https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie

la editura clujeană Limes. O voce interioară, de profundis, grăieşte despre viaţă şi cântec, despre apariţie şi dramatism existenţial, despre aspiraţie şi sfâşiere lăuntrică. Evocările în cascadă, confesiunea plină de lirism, nostalgii adânci recheamă timpul copilăriei, adolescenţei şi al tinereţii iremediabil apuse, ori privesc, serafic sau liturgic, spre lumea de atunci înecată în valurile înspumate ale întâmplărilor. (Ştefan Vlăduţescu-revista Ramuri) …,,(Lucarna n.n) este o superbă elegie rostită la căpătâiul satului transilvan dispărut o dată pentru totdeauna…” (Mircea Petean-editura Limes) …,,Apoi, strecurate treptat, lucesc în ţesătura naraţiei inserţii descriptive, sunt proaspete şi pregnante, şi totuşi fireşti, adânci, dar neostentative, crâmpeie de poezie adevărată şi atingătoare. Şi, crescând din poveste, se naşte o iubire, care, ca orice iubire, poartă ca talisman prezumţia nemuririi, şi care ne înduioşează pe noi, lectorii trecuţi de primele tinereţi, prin retrospectivitate…”[…] … ,,Nu ştiu dacă e doar o părere, dar capul înclinat, privirea plecată, îmi evocă chipul Mariei, nu al personajului, ci al Maicii, pe care nu mi-o pot imagina altfel decât stând aşa, răsfrântă către sine, chintesenţă a vieţii, durerii şi iubirii. Versurile imnului susură un gând: stabat mater dolorosa…” (Elena Tia-Sandu –Renaşterea Bănăţeană) ,,(...) David - nume la fel de simbolic precum… Golgota pe care urcă Maria, prin zăpadă şi prin frig pentru cel mai important eveniment din viaţa unei femei-naşterea unui copil. Singură, neştiutoare, neajutorată, speriată dar păstrând şi consolidându-şi demnitatea de om-femeie şi-apoi de mamă… Este cea mai frumoasă şi mai profesională descriere a acestei mari drame a unei tinere femei.

Silvia Beldiman este o prozatoare cu mână sigură, cu talent şi cu priceperea de a ne dărui cărţi interesante.” (Dumitru HurubăCenaclul de la Păltiniş)

A fost lansat pe 24 aprilie 2012 când mai vechiul Google Docs a fost integrat în Google Drive.

Ca să vă puteți bucura de facilitățile oferite de Google Drive aveți nevoie de un cont pe Google. Aplicația se poate accesa la adresa http://drive.google.com. Aici veți avea la dispoziție un spațiu de stocare on-line de 5GB unde vă puteți ține documentele.

Aveți disponibile aplicațiile: - Google Document. Folosit pentru editarea de documente text. Este compatibil cu majoritatea formatelor folosite în prezent, poate salva documentele în formatele: Microsoft Word (*.docs), Open Document Format (*.odt), Rich Text Format (*.rtf), PDF Document (*.pdf), Text (*.txt), WebPage (*.html).

- Google Spreadsheet. Oferă unelte de bază pentru a crea sau edita un spreadsheet. Poate salva datele în formatele: MS Excel (*.xlsx), OpenDocument Format (*.ods), PDF Document (*.pdf), Comma Separated Value (*.csv), WebPage (*.html).

- Google Presentation. Folosit pentru crearea de prezentări multimedia.

- Google Drawing. Editor grafic. Poate salva în format binar PNG (*.png) și JPG (*.jpg) sau format vectorial SVG (*.svg).

- Google Script. Editor de script-uri & macro-uri bazat pe JavaScript.

Google Drive are avantajul de a fi complet gratuit. Condițiile pentru a-l putea folosi sunt o legătură stabilă la internet și un user ID pe Google. Pe de altă parte, ca dezavantaje, nu oferă abundența facilităților care pot fi găsite într-o suită de programe de birotică obișnuită.

Microsoft Skydrive.

Suita office online a celor de la Microsoft se numește Microsoft Skydrive. Pentru a o putea folosi aveți nevoie de un Microsoft ID, o legatură la Internet stabilă, un browser de versiune mai nouă, și gata... puteți accesa aplicația la adresa skydrive.live.com.

Când veți deschideți primul document, o să aveti surpriza de-a vă întâlni cu meniurile de tip "ribbon" de care am dat prima dată în Office 2007.

Sunt oferite aplicații compatibile Word, Excel, Powerpoint și 7GB ca spațiu de stocare online. Puteți crea/edita documente Word, tabele în Excel, prezentări Powerpoint. Desigur, facilitatile oferite sunt doar strictul necesar, fiind mult mai sarace decat cele oferite de Office 2007 sau 2010.

Documentele create pot fi salvate implicit doar în formatele tipice: *.docx pentru documente text, *.xlsx pentru spreadsheet-uri și *.pptx pentru prezentări. Este oferită opțiunea de schimbare a formatul implicit din Microsoft Office Open XML Format (.docx, .pptx, .xlsx) în OpenDocument Format (.odt, .odp, .ods).

Microsoft SkyDrive vine cu ceva în plus față de Google Docs, și anume posibilitatea de a edita documentele din cloud cu aplicația MS Office instalată pe calculatorul propriu.

Nu mai am spațiu, că aș mai vorbi despre suite office online. Mai jos doar enumăr două la care merită aruncată o privire: - Think Free Office. Poate fi găsită la adresa: http://online.thinkfree.com/ - Zoho. Adresa: http://www.zoho.com/productivity-apps.html IT-istu de servici

PAGINA 6

Tarexim prod srl

Orăștie

http://ziarulvorba.wordpress.com/

NUMĂRUL 4

Copii fericiți Ce îi face fericiti pe copii? E o întrebare care îi poate ajuta pe parinti sa se decida în ce ambalaj împacheteaza dragostea pentru copiii lor. Oferim cadouri, grija, libertate sau nimicuri servite copiilor cu titlul de dragoste. Cu toate acestea, stradaniile noastre, raman cateodata fara rezultat pentru ca nu reusim sa identificam exact sursele de bucurie pentru cei mici. Copiii rad cu pofta si atunci cand noua nu ni se pare nimic amuzant. Nu trebuie sa fii un comic înnascut, pentru a face un copil sa rada. E de-ajuns sa ne… prostim, sa facem o mutra haioasa, sa ne împiedicam intentionat, sa vorbim cu vocea îngrosata sau pitigaiata, adica sa uitam o clipa ca suntem adulti seriosi si sa dam, cum se spune, în mintea copiiilor. Copiii, se stie sunt mari exploratori si vor fi încantati sa cotrobaie în podul bunicii, într-o lada cu vechituri sau sa cerceteze un teritoriu necunoscut pana atunci, împreuna cu mama, tata sau fratele mai mare. Ţinand cont ca cei mici pun pret mare pe depasirea statutului de bebelus, orice ocazie în care îi veti arata ca a crescut, ca aveti încredere în el si ca îl tratati ca pe un adult, vor fi pentru copil momente marete. O lume inversata poate fi extrem de amuzanta pentru un prichindel. Atunci cand mama încearca sa îmbrace o bluzita foarte mica si evident nu reuseste, atunci cand tata se va stradui sa încalece calutul de lemn, situatia va fi în cele mai multe cazuri comica. Dar, probabil cea mai sigura metoda de a face un om sau un omulet sa rada e sa-l molipsim cu propria noastra bucurie. Cand ceilalti sunt fericiti, lumea micutului devine un loc minunat. Copiii empatizeaza cu adultii

din jur înca de la nastere. Empatia este o forta invizibila.

Astfel se produc si se transmit energii pozitive sau negative.

Sugarul va fi si el agitat daca mama e obosta, epuiazata, depasita de situatie. Si tot asa de bine, bebelusul va dormi linistit daca în casa e armonie. Prin urmare, nu trebuie sa facem nimic deosebit în privinta copiilor dar ar fi recomandat sa fim atenti la ceea ce se petrece cu noi. Ţe întorci nervos de la serviciu, ai o migrena, meteodependenta te trimite spre depresie, esti întors pe dos din diverse motive, se întampla oricui.

Dar o stare rea, o încruntare, tacerea grava trebuie traduse astfel încat copiii sa stie ca nu sunt ei cauza si ca nu ajuta la nimic sa preia asupra lor aceasta încarcatura. Nu va faceti iluzii ca daca ati avut o zi proasta si veniti acasa zambind copiii vor fi pacaliti. Nu, asta e impsibil. Copiii simt. Poate nu înteleg dar simt si stiu daca ne bine sau nu. Într-o familie în care mama si tata nu se mai înteleg, nu se mai iubesc, ba poate nici nu se mai suporta dar au hotarat ca sa ramana împreuna de dragul copiilor, efectul va fi total opus. În loc de bunastare, copiii vor prelua toata tensiunea, ura, nemultumirile si neîmplinirile adultilor care au ales sa joace teatru. În familie autenticitatea nu poate fi înlocuita cu nimic si daca va doriti copii fericiti atunci singura modalitate este sa va straduiti sa fiti voi parinti fericiti.

Una caldă, una rece Zilele noastre se scurg dupa clasicul algoritm “una calda, una rece” sau invers…n-are importanta. Conteaza însa, ca aproape de fiecare data, înainte sa se produca alternanta, uitam ca soarele apare negresit dupa furtuna si reusim cu un talent desavarsit sa ne enervam din orice maruntis. Suntem mari mesteri în arta de a face din tantar armasar. E de-ajuns o vorba, o privire, o situatie ca sa ne sara tandara, sa ne suparam, sa ne necajim, sa ne îngrijoram si apoi sa ne vaicarim. Cateodata, dar nu prea des, analizand la rece nimicurile pe care le-am lasat sa ne strice ziua, ne umfla rasul, ne încearca regrete si imediat promitem ca data viitoare sa nu ne mai lasam ademeniti în capcana. Ba chiar, într-un moment de luciditate te întrebi: “mie chiar îmi place sa fiu suparat?”

Suntem oare o generatie de isterici? Poate ca da, pentru ca oamenii se cearta în orice împrejurare. Cu cat cauza e mai absurda, cu atat conflictul mai caraghios. Dar cine sa-si dea seama?

Scandalul a devenit un mod viata. Am întalnit cu totii persoane care se complac în aceasta stare de nemultumire cronica si abia asteapta un prilej sa se înfurie, sa jigneasca, sa înjure. Întrebarea e: de ce unii oameni sunt satisfacuti atunci cand sunt nefericiti si toata lumea din jur de asemenea. Poate pentru ca nu au cunoscut niciodata bunatatea si chiar nu stiu cum e sa fii bucuros. Concluzia nu-mi apartine. Au spus-o înteleptii în repetate randuri si au demonstrat-o: întunericul înseamna strict absenta luminii, iar raul îsi face de cap în lume doar atunci cand binele e plecat în concediu.

Mihai Eminescu sărbătorit la Colegiul Național „Aurel Vlaicu”

Luni 14 01 2013 cabinetul de Limbă și literatură Română a doamnei profesoare Ghintuială Angela Irina are un aer festiv, Eminescian aș zice, cum altfel când se aniversează a 162 de ani de la nașterea marelui om de litere și nu numai M. Eminescu.

Eminescu începe cu haosul de contraste, spre a se sfârși cu cel de nediferențiere totală. Scria Constantin Noica în „Întroducere la miracolul eminescian”. Haosul juvenil, de data aceasta, nu a durat decât până la venirea doamnei profesoare care nu numai că a captat clasa cu prezentarea dânsei dar a și întărit cuvintele acelei maxime ce este pusă tot pe seama lui Mihai Eminescu „Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic, cât prin ceea ce fac”. „Dacă nu pricepem ceva, să zicem mai bine că nu pricepem decât să-i dăm o explicație falsă”. Este un crez pe care Eminescu la pus în practică, crez pus în practică în scrierile sale de jurnalistă.

Nucleul principal al activității de jurnalist politic a lui Mihai Eminescu s-a desfășurat timp de șase ani în perioada (1877-1883), la cotidianul Timpul, organul oficial al Partidului Conservator, unde în 1880 și 1881 a fost redactor șef. Ocazional a colaborat cu articole politice sau pe teme culturale și la alte reviste sau gazete ale epocii, în perioada 1870-1877 publicând în Albina, Familia lui Iosif Vulcan, Federațiunea, Convorbiri literare, Curierul de Iași. Convingerile sale erau în linii mari în acord cu cele ale VORBA

https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie

conservatorilor și în special cu ale fracțiunii junimiste, condusă de P.P. Carp și Titu Maiorescu. Totuși, în articolele sale și-a exprimat adeseori părerile proprii, care nu corespundeau întotdeauna liniei oficiale a partidului, ceea ce a provocat proteste și nemulțumiri din partea unor conservatori. Datorită implicării sale afective în evenimentele politice și datorită conștiinciozității sale în îndeplinirea obligațiilor de redactor, oboseala și dezamăgirile acumulate în cei șase ani au avut o contribuție importantă la declanșarea așa zisei crize maniaco-depresive din iunie 1883. „Caracterul însă al unei școli bune este ca elevul să învețe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât știe însuși profesorul”.

Mulțumesc doamnei profesoare Ghintuială Angela Irina și promit să mă întorc curând la Colegiul Național „Aurel Vlaicu”.

Dan Orghici PAGINA 7

http://ziarulvorba.wordpress.com/

„Caracterul însă al unei școli bune este ca elevul să învețe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât știe însuși profesorul”.

Mihai Eminescu

NOU ÎN ORĂȘTIE !

S-a deschis cafeneaua (în fostul local ALE și GIULIA)

BROOS CAFE OFERTÃ SPECIALÃ: În fiecare dimineață, între orele 8-11, puteți servi CAFEA+SUC la numai 4,50 lei !

!

NUMĂRUL 4

Berbec Săptămâna debutează cu aspecte legate de bani.

Sunt zile bune pentru a-ţi achita taxele, facturile sau datoriile de orice fel.

Funcţie de caz, băncile şi ofertele lor te-ar putea interesa. Tentaţia cumpărăturilor sau a investiţiilor este la cote înalte, de aceea fii foarte prudent. Există riscul unor achiziţii proaste sau a investiţiilor fără o finalitate profitabilă.

Taur Relaţiile parteneriale sunt temele primelor zile ale săptămânii. Eşti destul de combativ faţă de ceilalţi, poate chiar exagerat. Recomandabil este să îţi ţii firea şi să fii mai atent la propria-ţi persoană. Pe 19 şi 20 ianuarie sunt momente bune pentru bilanţuri financiare.

Gemeni Locul de muncă şi tot ce ţine de el sunt preocupările tale din prima parte a săptămânii. Ai multe şi mărunte de făcut, însă te vei descurca cu brio, mai ales că ai şi suportul şefilor de partea ta. Totuşi, dozează-ţi eforturile pentru că energia vitală este scăzută mai ales în sistemul renal şi respirator Rac Săptămâna debutează pentru tine cu veselie şi chef de aventuri. Sunt posibile mici conflicte cu persoana iubită sau cu copiii, dar cu un strop de bunăvoinţă şi înţelegere faţă de stările celorlalţi te vei descurca excelent. Zilele de 19 şi 20 ianuarie se anunţă cu multă forfotă la serviciu.

Leu Treburile gospodăreşti îţi sunt bine favorizate de către astre în primele zile ale săptămânii. Bine ar fi să faci curăţenii generale, reparaţii curente sau cumpărături necesare casei. Se pot isca foarte uşor dialoguri aprinse cu membrii familiei, dar cu prudenţă şi discernământ vei putea să d

Vom continua spicuirea din: „Carte pentru țărani” a domnului Ionuț Copil.

Fertilizarea solului Indiferent de cultură noi luăm solului o anumită cantitate de minerale pe care trebuie să o restituim sub diverse forme. O cale uşoară dar nu şi indicată este cu ajutorul îngrăşămintelor chimice. Acestea conţin azot, fosfor şi potasiu. Azotul produce creşterea luxuriantă, plantele se dezvoltă puternic, au frunze mari şi verzi. Fosforul şi potasiu au rol în înflorire şi fructificare, rezistenţă la boli şi dăunători. Ingrăşămintele cu azot sunt solubile în apă aşa că ele se dau doar pe vegetaţie şi la plantele tinere până la înflorit. Este preferabil să se administreze cantităţi mici şi mai dese pentru că excesul este spălat în adâncime, ajunge în apa freatică, fântâni îmbolnăvind grav oamenii şi animalele care beau apa respectivă. Excesul de azot sau administrarea după înflorit au efecte negative şi asupra plantelor diminuând recolta, întârziind coacerea, scăzând rezistenţa la boli şi dăunători. In ce priveşte P şi K solurile noastre sunt relativ bine aprovizionate.

O cale înţeleaptă constă în restituirea solului a tuturor resturilor vegetale şi animale. După cum am mai spus orice materie organică este o sursă de hrană pentru macro sau microorganismele solului. După cum se

dar mai ales de o reorientare a planurilor de viaţă. La serviciu fii prudent pentru că excesul de

epăşeşti momentele delicate.

Fecioara Călătoriile pe distanţe scurte şi dialogurile cu rudele sunt frecvente în prima parte a săptămânii. Sunt posibile neînţelegeri, pentru că una se spune şi alta se face sau toată lumea vorbeşte şi nu ascultă nimeni.

Bine ar fi să eviţi implicarea în problemele celor apropiaţi şi să selectezi veştile primite. Cei implicaţi în diverse forme de instruire vor avea de-a face cu examene, probe sau vor fi nevoiţi să studieze mai atent unele discipline Balanta Capitolul financiar îţi deschide această săptămână. Sunt zile bune pentru verificarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi pentru cumpărăturile necesare traiului zilnic. Pe de altă parte, cadourile şi recompensele pot fi frecvente, chiar dacă mărunte, dar suficiente cât să îţi încânte sufletul. Discordia veghează atent acest sector al vieţii, astfel încât fereşte-te de afaceri, investiţii sau asocieri cu persoane ce îţi promit avantaje materiale.

Scorpion Tu ar trebui să te simţi bine încă din primele zile ale săptămânii şi să te ocupi numai de sufletul şi trupul tău. Bine ar fi să mergi la un salon de cosmetică, masaj sau la o sală de gimnastică. Pe de altă parte vei fi tentat să te implici în mai multe activităţi simultan. Rezumă-te doar la cele strict necesare ţie în aceste momente.

Sagetator Prima parte a săptămânii ar trebui să o petreci mai mult în singurătate. Sufletul tău are nevoie de odihnă, introspecţie,

o r g a n i c ă c i cu minerale-N, P,K,Fe,Ca,Mg,Al,Cr,Cu,B,etc dizolvate în soluţia solului, dar micoorg. descompun resturile vegetale, le mineralizează făcându-le accesibile pentru plante. O formă foarte interesantă de existenţă a materiei organice în sol este humusul, format sub acţiunea microorg. asupra resturilor vegetale, şi care de fapt este liantul care leagă particulele solului. Humusul nu este etern, se mineralizează, este doar o verigă în procesul de transformare a materiei organice în materie minerală.

Fenomenul este simplu, plantele transformă materia minerală în materie organică care la rândul ei este descompusă de microorg. în minerale, este un circuit care trebuie să se respecte.

Cea mai folosită sursă de materie organică este gunoiul de grajd, un amestec de escremente, urină,paie şi diverse resturi vegetale, mai mult sau mai puţin fermentat. Nu intru în amănunte dar frecvent se fac greşeli de compostare datorită cărora se pierd cantităţi masive de substanţe nutritive sau se poate ajunge la un produs de-a dreptul toxic. Dar cred că este indicat să ne producem acasă compostul necesar din deşeurile biodegradabile cărora de obicei nu le dăm nici o importanţă sau sunt doar un gunoi de care trebuie să scăpăm.

ai multe de făcut, dar zel Capricorn La începutul săptămânii sunt zile bune pentru a te întâlni cu prietenii. Sunt posibile mici altercaţii, divergenţe de opinii, însă vor merita atât întâlnirile, cât şi disputele. Un protector important îţi poate oferi sfaturi utile legate de viaţa sentimentală şi de relaţiile cu copiii. Vizavi de cei dragi este posibil să ai un comportament exagerat, respectiv să te implici prea mult în treburile lor sau sau îi sufoci cu gesturi tandre.

https://www.facebook.com/ContrapunctDeOrastie

Când compari pe Eminescu Cu un scriitor modern, Constați că distanța-i mare Ca de la pământ la cer.

Mulți încearcă să ajungă

Varsator La „Luceafăr” până sus, La începutul săptămânii s-ar putea să ai de-a face cu un şef. Pare-se că eşti chemat la raport şi va trebui să dai Dar raza pe au plecat socoteală pentru modul în care îţi desfăşori activitatea la serviciu. Sunt momente pasagere, care pot fi depăşite cu S-a întrerupt – pe la – ’nceput. puţin efort, diplomaţie şi calm. Eforturile tale sunt îndreptate mai mult către familie, de aceea este posibil să neglijezi îndatoririle profesionale.!

Pesti Veştile legate de străinătate abundă încă de la începutul De acolo de sus, din infinit, săptămânii. Demersurile legate de călătorii pot avea sucLuceafărul și-acum străluce ces, chiar dacă mai există din când în când şi ceva piedici. Cei implicaţi în diverse forme de şcolarizare vor Dar la „unii” n-a ajuns, avea de-a face cu examene, probe sau dialoguri aprinse Versul său cel sfânt și dulce cu profesorii sau mentorii lor. Pe 19 şi 20 ianuarie se întrezăresc altercaţii cu o persoană cu autoritate.

Ioan Curteanu

Lui Patapievici

http://sfatulparintilor.ro/horoscop -3/horoscop-saptamanal-

Desen Matei Mihai

Vâscul Factorul curativ: ramurile tinere cu frunze.

Afecțiuni în care se recomandă: arteroscleroză, hipertensiune arterială, intoxicații.

Prezentare generală: Vâscul este o plantă semiparazit care se dezvoltă pe ramurile unor arbuști fructiferi (măr sau prun) și ne fructiferi (plop, mesteacăn). Cresc sub forma unor tufe cilindrice, groase, ramificate și scurte. Frunzele sunt persistente, dispuse opus, fără pețiol.

Proprietăți curative: Vâscul prezintă proprietăți diuretice și hipotensive.

Recomandări: Macerat:2-3 cești pe zi Pulbere:1-1,5 g pe zi(1-3 vârfuri de cuțit) ca declorurant și hipotensiv.

Preparare: Macerat la rece: se pun 1-2 g de plantă la 100 g de apă plată și se lasă la macerat 8-12 ore. Pulbere: se macină frunzele cu râșnița.

Precauții și contraindicații: Când se administrează pulberea, dozele trebuie strict respectate, deoarece în cantități mari se pot produce intoxicații manifestate prin scăderea pulsului, aritmie și tahicardie.

ştie plantele nu se hrănesc cu materie Vom continua în numărul viitor/ VORBA

Astrale

Claudiu Nicolae Șimonați PAGINA 8

http://ziarulvorba.wordpress.com/

NUMĂRUL 4