Vorba nr 42

ANUL 1; NR. 42; 02.10 — 08.10. 2013 16 PAGINI = 1,5 Lei Investiție de milioane în euro la Orăștie: sute de noi locuri de muncă.

Besser România şi-a anunţat săptămâna trecută, la Orăştie, în prezenţa unor oficialităţi, şi a mai multor invitaţi din cercurile diplomatice şi de afaceri, intenţia de a-şi extinde activitatea.

Besser România este născută în 2011, pentru a satisface cerinţele clienţilor noştri şi, de astăzi, se bazează şi pe unitatea de producţie de 7600 mp. Împreună cu avantaje economice de necontestat ale costului forţei de muncă, poziţia sa geografică strategică şi datorită cooperării tehnice, logistice şi de know-howul cu OMS şi Besser Italia şi Ungaria Besser, Besser România oferă o oportunitate reală pentru clienţii săi, a confirmat prin rezultatele obţinute optime. Investiţia a debutat la Orăştie în anul 2011 şi atinge câteva milioane de euro, liniile tehnologice de aici fiind de ultimă generaţie, iar condiţiile de muncă sunt mai mult decât moderne.

Grupul deţine şi alte fabrici similare: două în Italia, una în Polonia şi una în Ungaria.

La invitaţia gazdelor, peste 100 de oameni de afaceri, clienţi şi colaboratori ai Grupului Besser au venit din Italia, Ungaria, Franţa, Olanda, Germania, Cehia şi Slovacia, pentru a cunoaşte mai bine unitatea de pro-

VĂ PROPUNEM O ALTFEL DE CĂLĂTORIE, Un turneu în LUMEA AROMELOR, A GUSTURILOR, A LOCULUI PLĂCUT AMENAJAT SI Al RAFINAMETULUI CULINAR. COMENZI ȘI REZERVĂRI: tel. 0254244188 , 0747575364 0760817377

Eppur si muove

ducţie din Orăştie. După un tur al fabricii şi o prezentare oferită de top-management-ul companiei, acţiunea s-a mutat la Hotelul Germisara din Geoagiu-Băi, unde a avut loc un simpozion axat pe investiţiile pe care managementul Besser le va îmbrăţişa în următorii ani. „Sunt foarte mulțumit să fiu aici și, cu siguranță, o să avem parte de o serie de avantaje superioare, față de Ungaria, datorită personalului român. Deja în fabricile noastre din Italia lucrează și muncitori români.

Decizia de a veni aici se bazează înainte de toate și pe calitatea acestora”. „În prezent am creat 150 de noi locuri pentru muncitorii de aici. Programul nostru pentru 2014 este să dublăm personalul, întrucât avem noi produse în planul de dezvoltare, pe care o să le producem aici în Orăștie. O să facem noi construcții, chiar și această hală în care ne aflăm este nouă, iar acum este la capacitate maximă de producție. Preconizăm să investim pe lângă cele nouă milioane de euro din 2011 până acum, alte milioane. Suntem mulțumiți să fim aici, în această țară”, declara pentru media dl.

Germano Maina (foto), Besser President.

Dan Orghici

COLAPS USA?

Senatul american a respins luni seară, cu două ore şi jumătate înaintea unui eventual blocaj guvernamental, un nou proiect de lege a bugetului adoptat cu puţin timp înainte de Camera Reprezentanţilor, relatează AFP. Cei 54 de senatori democraţi s-au opus textului care amâna intrarea în vigoare a legii privind sistemul de sănătate a lui Barack Obama şi care constituie a treia tentativă a republicanilor.

"Albert Einstein spunea, definind prostia, că aceasta constă în a face acelaşi lucru iar şi iar crezând că vei obţine un rezultat diferit", a ironizat liderul majorităţii democrate Harry Reid. Republicanii "şi-au pierdut capul", a declarat el.

Responsabilitatea revine acum la Camera Reprezentanţilor şi la preşedintele său John Boehner, care nu a anunţat că va depune un proiect de lege bugetară care să nu afecteze legea sistemului de sănătate.

Dacă cele două camere ale Congresului nu vor vota un text identic până la începutul noului an bugetar, luni la miezul nopţii (marţi 07:00, ora României), 800.000 de funcţionari federali din cei peste două milioane ar putea intra în concediu fără plată, începând de marţi dimineaţă pentru o perioadă nedeterminată.

Militarii şi serviciile esenţiale ale securităţii naţionale nu vor fi afectate. De altfel, după intrarea în vigoare a blocajului, preşedintele Obama le-a transmis un mesaj video militarilor şi civililor din domeniul Apărării, pentru a -i asigura că, pentru ei, nu se schimbă nimic şi că va lupta pentru depăşirea acestui impas, el acuzând Congresul că nu şi-a făcut treaba.

Cele două camere ale Congresului au aprobat fiecare anterior un text care garanta că militarii vor fi plătiţi la timp, fără întârziere, orice s-ar întâmpla.

Ce urmează Peste câteva săptămâni de la acest blocaj temporar, primul în ultimii 17 ani, va veni o altă problemă: guvernul american va atinge plafonul de îndatorare. Astfel, Congresul va trebui să crească limita de creditare, pentru a mai putea obţine bani cu care să îşi finanţeze activitatea, aminteşte Washington Post. Congresul nu acţionează singur aici, ci trebuie să existe un consens cu Casa Albă. Problema, de fapt, nu este nouă, ci a fost amânată în repetate rânduri. Politicienii se pregătesc deja pentru cea de-a doua bătălie, cea pe creşterea plafonului de îndatorare, republicanii avansând, zilele trecute, lista lor de cereri în schimbul aprobării creşterii limitei. Printre aceste cereri se numără şi amânarea cu un an a intrării în vigoare a reformei din domeniul medical, precum şi aprobarea unei conducte de petrol foarte controversate, Keystone XL. Experţii de la Council on Foreign Relations, unul dintre cele mai prestigioase think tank-uri din SUA, prognozează un blocaj care va dura aproximativ o săptămână, după care urmează adevărata problemă, cea a plafonului de îndatorare. Există şanse mari ca negocierile să se întindă după data de 17 octombrie, termenul-limită, cel mai realist scenariu fiind că, spre sfârşitul lunii, va exista o nouă înţelegere pentru a rezolva problema pe termen scurt.

Sursa: Gândul.info, CNN, NBC, etc

de Vic Virgil Bălan

☺☻ Unul ce-şi zice consultant politic, cândva conducătorul unui partid născut expirat, de câte ori este băgat în seamă (în ultimii ani tot mai rar), cum prinde microfonul în mână, cum ne trage de urechi, cum face pronosticuri, ne explică şi ne îndrumă, uitând că ultima dată Traian Băsescu s-a folosit de el ca de-o anumită hârtie. Ca să vă mai ajut puţin să ghiciţi, e un tip plecat de la Cluj şi rătăcit pe malurile Dâmboviţei.

Am fost așteptați cu drag la curtea principelui Bethlen !

rând, am fost priviţi întotdeauna şi suntem priviţi ca nişte vieţuitoare care nu suntem demne de atenţia şi mila lor. Mai ho, coano ! Mai ho, mărite bard !

meni de a fi împreună și din curajul lor de a crede într-o idee de unitate.

☺☻ Când cineva se află la mare necaz, încerci să-l încurajezi, faci cumva să treacă mai uşor peste acel prag, dar unele televiziuni parcă au înnebunit.

Nu-i zi să nu-l amintească pe Ionuţ, şi nu oricum, ci cu lux de amănunte, de multe ori cu noi descoperiri inventate. Chiar, nu ☻☺ Eu, unul, m-am săturat vă este milă de părinţii, de de relicvele şi dinozaurii ce apar frăţiorul şi de bunicii lui ? pe posturile TV de şase ori pe săptămână şi înc-o dată, dumi☻☺ Nici nu-i îngropăm bine nica, în ultimul timp acuzând o pe unii oameni, că ne apucăm biată bunică şi preaslăvind câi- să-i şi dezgropăm (la figurat). nii maidanezi. Dovada: de când După Mădălina Manole, a venit se ştiu ei, au fost mai presus de rândul lui Sergiu Nicolaescu, de oameni, undeva pe un Olimp se întoarce, bietul de el, în urimaginar, iar noi, muritorii de nă…

Inspirat din viața, principelui Bethlen și, după cum a fost prezentat, cu îndelungi repetiții, piesa jucată a fost construită pe un scenariu propriu. SpectaAsociația Culturală Dél- colul rămâne însă dedicat celui Erdélyért a prezentat spectaco- care l-a inspirat. lul medieval „La curtea princiDan ORGHICI pelui Bethlen” susţinut de formaţia Renaissance .

Semnalul de alarmă

Vic Virgil Bălan

Profundă dezamăgire

Un tip cu apucături de cătană în călduri aflată în permisie, a început din nou să bată câmpii în politica românească. Cum ne aflăm într-o ţară în care masteratul şi doctoratul au ajuns să se dea ca diplomele de ucenic, unii neştiind sigur de ce sunt în stare, flutură cu o insistenţă enervantă aceste diplome iar cei ce şi-au dobândit cu adevărat aceste diplome, ori stau în banca lor sperând la vremuri mai bune, ori iau drumul străinătăţii, în foarte multe cazuri bucurându-se de succes. Iar noi, cei mulţi, rămânem cu o dezamăgire veşnică fiindcă îi şcolim pe banii noştri, iar de cunoştinţele lor, de descoperirile lor profită alţii, în timp ce noi suferim şi plătim scump. De ce ? Fiindcă cei numiţi să ducă ţara pe căi normale nu au aplecare către funcțiile în care au fost investiţi. Când auzi din gura lor cuvinte ca: branconaj, succesuri ş.a.m.d. la ce să te mai aştepţi ? Şi, ţineţi cont, nu din partea unui secretar de primărie comunală, ci din partea unui ministru, a unui parlamentar – şi lista ar putea continua. Mergem mai departe: dacă unii dascăli la examene iau note de trei şi patru, cum putem avea pretenţii de şapte, opt, nouă şi zece de la elevi ? Profesorii cu rezultate bune şi foarte bune – nu că ar fi puţini, dar din cauza banilor şi a indisciplinei ca a pus stăpânire pe şcoli – îşi caută alte posturi fiindcă viaţa este numai una şi mai trebuie şi trăită. Dar, cum societatea în care trăim – nu zic „a noastră” – are tot mai multe drepturi, iar obligaţii şi îndatoriri din ce în ce mai puţine, de ce ne mai miră rezultatele ? Ne-am învăţat să-i acuzăm pe tineri, dar ei ne dau ceea ce le oferim. Ne amăgim pe ici, pe acolo cu mici succese – unele inventate – apoi ne culcăm pe lauri, uitând că fără disciplină şi perseverenţă nu ajungem în vârf. La cea mai mică reuşită, uneori din întâmplare, lăudăroşenia ia avânt de neimaginat – avem atâtea exemple. Într-o ţară în care se înmulţesc milionarii pe fondul unei crunte sărăcii, într-o ţară în care analfabetismul cu diplomă ia amploare, într-o ţară în care jaful se face la nivel naţional şi cu patalama, într-o ţară în care ţăranului nu i se dă posibilitatea să producă pentru a opri invazia produselor din afară, într-o ţară în care s-au desfiinţat şcoli şi spitale, într-o ţară în care ţi se spune să ai mai multe job-uri dar nu-ţi poţi găsi nici unul singur, într-o ţară ce mereu e părăsită de fiii săi, într-o ţară în care marea miştocăreală este întreţinută de sus, într-o ţară în care se calcă în picioare votul a 70.000.400 de români, într-o ţară în care una se spune şi alta se fumează, bunăstarea, viitorul, nivelul de trai ridicat, respectul – devin cuvinte abstracte şi, mai mult de-atât, pe cale de dispariţie din dex, totul este înlocuit cu o PROFUNDĂ DEZAMĂGIRE. Pagina 2

Spectacolul a avut loc în incinta Cetăţii Orăştiei, mai precis în Biserica Reformată, în data de 29 septembrie 2013, ora 11.30.

Un spectacol de teatru ce s-a născut din entuziasmul şi plăcerea unor oa-

Comunicat de Presă Duminică, 6 octombrie a.c., pe Stadionul Municipal „Dacia” din Orăștie se va disputa „Cupa PNŢCD la Fotbal” ediția a III-a.

Anul acesta, spre deosebire de ceilalți doi, organizatorii au pregătit si un concert 100% local.

Tinerii artiști ai Orăştiei vor cânta la finalul competiției sportive. Organizatorii doresc prin acest eveniment promovarea sportului în rândul tinerilor şi susținerea talentelor locale.

Competiția sportivă va începe de la ora 9:00 cu intonarea Imnului Naţional, iar de la ora 18:00 vor încânta spectatorii de pe Stadionul Municipal: Dinamic Dance Crew, Răzvan Furdui, Gheorghe Lăscoiu, Monica Cioran, Alexandra Albu şi Gabriel Cîndea (Johnny). În competiția sportivă s-au înscris deja peste 10 echipe estimând ca până la ora începerii să avem, ca şi în anii precedenți, un concurs cu peste 20 de echipe înscrise (doritorii se pot încă înscrie la numerele de telefon 0731245541 sau 0762634670).

Acest eveniment este organizat în virtutea programului „Salvăm Orăștia !”, program lansat în toamna anului trecut, de către PNŢCD Orăștie.

Organizația de Tineret PNŢCD Orăștie dorește să mulțumească, cu aceasta ocazie, tuturor celor implicați în organizarea şi desfășurarea acestui eveniment şi, de asemenea, organelor massmedia care vor susține promovarea acestuia.

Biroul de Presă PNŢCD Orăștie, Organizația de Tineret.

Pentru detalii suplimentare vă stăm la dispoziție la telefoanele: 0731245541 sau 0762634670

Locuri de muncă noi la ORĂȘTIE

atins, din păcate, maximum de capacitate, dar dorinţa este de a ne dezvolta şi în alte direcţii, precum vopsitorie, asamblare etc. În următorii ani, dorim să atingem pragul de 400-500 de angajaţi, deci, să ne dezvoltăm activitatea”, a precizat Mircea Câşlaru, manager de logistică în cadrul Besser România.

Se vor construi noi spații de producţie

(Continuare din pagina întâi) Besser şi-a anunţat săptămâna trecută, la Orăştie, în prezenţa unor oficialităţi, şi a mai multor invitaţi din sfera diplomatică şi din cea de afaceri, intenţia de a-şi extinde activitatea.

Se vizează 500 de locuri de muncă

„Besser România este mezina Grupului OMS Besser. S-a ales Orăştie pentru singura noastră unitate din România, deoarece aici se află şi compania Philips, principalul nostru client. Mai avem şi alţi clienţi, dar de pe nişe diferite decât Philips. Lucrăm cu minimum posibil de stocuri, deoarece suntem uşă-n uşă cu cei de la Philips. Timpul de reacţie este foarte scurt, iar pierderile sunt minime.

Personalul nostru este de 160 de angajaţi în acest moment, majoritatea din Orăştie. În zona de injecţie am

„Societatea funcționează foarte bine, însă, esențială este dezvoltarea activităţii, pentru că este foarte important să se investească în continuare şi să se creeze mai multe locuri de muncă. Astfel, motivul principal al întâlnirii a fost anunţarea extinderii investiţiei de la Orăştie. Terenurile aferente au fost deja achiziţionate în imediata apropiere a actualei fabrici, iar activitatea se va dezvolta gradual. Deci, va aduce noi locuri de muncă pentru locuitorii municipiului şi nu numai. Pe lângă acestea, să nu uităm că impozitele pe salarii, terenuri şi clădiri, precum şi cotele TVA defalcate ajung la noi la primărie. Tocmai de aceea, am creat o cale de acces din drumul naţional către platforma industrială care deserveşte atât compania Besser, cât şi Philips, deoarece vrem să le oferim facilităţi”, ne-a declarat Ovidiu Bălan, primarul municipiului.

Dan ORGHICI

Întrebare proastă şi răspunsuri pe măsură

"Bine

că eşti tu «dăştept», bă !"

Ajungem la "oamenii deştepţi luptă cu sistemul". Sunt de acord cu ce scrie în postare, că şi lupta cu sistemul face parte din categoria "lupta cu morile de vânt". În sensul pe care-l are de-a duce o luptă sortită eşecului de la început. Să vedem: sistemul te condamnă nevinovat la închisoare pe viaţă. Te consolezi şi-ţi ratezi singura viaţă pe care-o ai la dispoziţie înfundat într-un penitenciar, cine ştie, poate de maximă securitate, sau lupţi ca să-ţi demonstrezi nevinovăţia şi pentru ca să-l bagi pe adevăratul vinovat după gratii ? Sau: vrei să faci ceva şi sistemul îţi pune beţe-n roate la realizarea sa. Renunţi sau lupţi ?

Cât despre conspiraţia mondială, în sensul de sistem - cu toate că nu e decât o infracţiune trebuie demascată şi pedepsită ca toate infracţiunile. Ce-i rău în asta ? E rău pentru infractori, dar pentru oamenii deştepţi, care nu sunt infractori, e bine.

Zice autorul că "oamenii deştepţi sunt socialişti". Să analizăm: a fi socialist înseamnă să nu-ţi convină faptul că există oameni care efectiv nu au ce mânca, victime nevinovate ale unui sistem corupt, care inventează taxe şi se îndestulează pe seama oamenilor muncitori, cinstiţi şi corecţi. A nu fi socialist înseamnă exact contrariul, adică să-ţi placă aşa ceva. Dar, ca să-ţi placă aşa ceva trebuie să fii cel puţin sadic, pentru că "sărăcia" indusă pe care o vedem în jurul nostru înseamnă suferinţă. Păi să nu fii socialist înseamnă să-ţi placă suferinţa altora şi a ta sau, în cel mai bun caz, să o accepţi stând cu mâinile în sân, ceea ce e tot condamnabil. Şi -atunci nu înseamnă masochism şi sadism ? Iar acceptarea pasivă a unei infracţiuni, oare nu înseamnă complicitate ?

Mai departe întâlnim "oamenii deştepţi refuză realitatea". Fals ! Oamenii deştepţi ştiu care este realitatea, ştiu mai mult decât cei care o văd, dar nu caută explicaţii, nu o aprofundează, se mulţumesc să fie superficiali. Asta e egal cu ignoranţa, cu neştiinţa, cu prostia. Nu e nimic mai neplăcut decât să fie musai să lucrezi cu un astfel de specimen superficial - mai bine îl îndepărtezi din imediata ta apropiere şi lu-

„Șlefuitorului de cuvinte” În memoria profesorului şi poetului Nicolae Cătăniciu

Frate Niculiţă, de ce atâta grabă Când în lumea noastră e atâta treabă ?

Plânge călimara, că i-ai fost părinte, Suferă condeiul, e doliu în cuvinte… În haine cernite e astăzi poezia, Te plânge Romoşelul, te plânge Orăştia, Te plâng ai tăi copii, te plânge-a ta soţie, Te plâng prietenii şi lumea ce te ştie, Te plâng foştii elevi şi şcoala-n sat te plânge, Băncile stau mute, iar tabla-n trei se frânge…

Vineri e cenaclu, tinerii te-aşteaptă Însă viaţa este uneori nedreaptă.

Noi mai aveam poveşti şi planuri de făcut, Cum să vorbim de tine la un timp trecut ?

Te vrem iar printre noi, să ne înveselim, Mai bine la Cenaclu decât la ţintirim…

Tu pleci la fraţii tăi, Grigore şi-Adrian În zi de toamnă rece şi fără de soţ an, Şi nu mă mai auzi sau poate m-i se pare: Te duci în zi de toamnă şi-s „FRUNZE PE CĂRARE”.

crezi singur ! Bineînţeles, îl îndepărtezi şi de la meritul de-a fi colaborator, coautor sau participant la realizarea unui proiect sau la punerea sa în practică. Pur şi simplu, alegerea e logică: nu-l alegi să-ţi facă proiectul pe cel care are obiceiul să lucreze de mântuială, ci pe acela care lucrează bine. Voilla !

Cea mai proastă afirmaţie făcută în postarea aceasta însă, mi se pare de departe, următoarea: "oamenii deştepţi nu au încredere în ideile lor". Marile descoperiri ale ştiinţei, revoluţiile tehnologice, toate cărămizile de la baza vieţii pe care-o trăim noi, aşa cum o cunoaştem, au fost puse de oamenii "deştepţi", tocmai fiindcă au crezut în ele, fiindcă au luptat şi s-au sacrificat pentru ele. Un Aurel Vlaicu, un Traian Vuia, o Ana Aslan au crezut în ideile lor. Mai departe, Leonardo da Vinci, Galileo Galilei - "E pur si muove !", Einstein şi mulţi alţii, celebri pentru strălucirea minţii lor, au fost în stare de sacrificiul capital - dar toate aceste dovezi, pentru D.F. sunt doar legende...

"Oamenii deştepţi sunt romantici" - în sfârşit, sunt de acord, măcar parţial, cu autorul postării. Da, sunt romantici, iar romantismul este, de fapt, sensibilitatea aceea necesară omului pentru a fi om, pentru a fi un întreg, este puterea de-a privi lumea cu alţi ochi, de-a vedea altfel decât fizic, puterea de-a da sens, culoare, lumină şi, uneori, chiar şi formă lucrurilor diforme, un mod de încurajare a frumosului, este mâna care construieşte piedestalul de cristal.

Fără romantism lumea ar fi un morman de pietre goale, o eclipsă permanentă de lumină. Romantismul este o necesitate specifică oamenilor "deştepţi", un atribut al inteligenţei, un criteriu care conferă valoare. Nici nu-i de mirare că proştii nu sunt în stare să perceapă această dimensiune.

Mi se pare extraordinar de... proastă ideea de-a da vina pe şcoală. Dacă şcoala nu e bună şi nu ai avantaje de la şcoală, autorul, care este un produs al şcolii, deoarece ŞTIE să scrie şi să citească, deoarece are o cultură generală, chiar dacă fragmentată, deoarece foloseşte internetul care este, şi el, un produs al unor oameni inteligenţi, iată că îşi taie craca de pe care vociferează şi se contrazice singur. Şcoala inoculează "ideea că sărăcia e plină de romantism" este, desigur, tot falsă. Poeţii, pictorii, muzicienii, sculptorii săraci nu sunt laitmotivul şcolii şi

Vic Virgil BĂLAN 29 septembrie 2013 Această poezie va apărea în volumul „Când Dumnezeu suspină”

Oglinzile realităţii (VII) Virgil-Liviu Sabău din simpla lor prezentare în manuale nu reiese deloc cum că nu eşti artist dacă nu eşti sărac.

Cărţile de şcoală TREBUIE să aducă elevilor cunoştinţele pe baza cărora să fie "în cunoştinţă de cauză". Întâmplător sau nu, cele mai talentate personalităţi ale artei din toate timpurile au fost, cu câteva excepţii, oameni săraci. Aceasta este o realitate, o realitate pe care n-o pot schimba nici eu, nici alţii. Cu toate că au fost dotaţi cu simţuri extraordinare, artiştii au dovedit naivitate în vânzarea propriilor opere de artă, dar asta nu scade cu nimic valoarea lor ca artişti. Nu ştiu cum vede D.F. artistul, dar eu l-aş condamna pe acel artist care nu dă tot ce are mai bun în el pentru a-şi clădi opera de artă - şi prin "tot" înţeleg dăruire deplină - şi s-ar concentra pe aspectul comercial, deloc nobil, al vânzării, în defavoarea artei.

Acuma în lume există, desigur, artişti la toate nivelurile de dezvoltare, unii nici nu apucă să le parcurgă pe toate în timpul vieţii sau renunţă la artă înainte de împlinire; sunt talentele irosite ale omenirii şi e păcat dar, iarăşi, asta e realitatea, e imperturbabilă şi e păcat. În şcoală se studiază atât operele marilor artişti ai lumii, cât şi viaţa lor. Aşa trebuie să fie şi aşa va fi, pentru că e bine să fie aşa. Ar fi bine ca elevii să aprofundeze cât mai mult şi cât mai bine materiile studiate în şcoală, pentru a putea trage concluzii "în cunoştinţă de cauză", corecte şi nu deformate. Un proiect construit pe baza unor informaţii proaste, incomplete, pe interpretări greşite, nu are cum să îşi găsească utilitatea, să justifice efortul de a-l realiza. Iar pe mine, personal, m-ar scuti de timpul pierdut pentru a citi articole proaste, de timpul şi efortul zadarnic pentru testarea unor produse îndoielnice.

Oamenii inteligenţi nu-şi pierd timpul studiind astro... indiferent ce-or fi ele. Viaţa noastră este influenţată decisiv de cei de lângă noi buni sau răi, proşti sau inteligenţi. Pe ei ar trebui să învăţăm cum să-i cunoaştem, pentru că fac parte din viaţa noastră.

Pagina 3

România, ţara berzei de cuc ?!

În vizită la Cascada Niagara. Acolo, pentru a nu îţi uda pantofii, îţi sunt date nişte sandale impermeabile. La sfârşitul vizitei, o panicardă te anunță că poţi dona acele sandale popoarelor nevoiașe. Fotografia spune destule... aşa, ca să ne facem o părere în privința opiniei americanilor despre noi.

Oricum, ne putem mândri cu ceva: SUNTEM PRIMII PE LISTĂ !

Pe de altă parte, ne considerăm îndreptățiți să facem referire la afirmațiile prof. dr. MariaLuminița Rollé, Academic Consultant de European Mytholgy la Universitatea din Edinburgh: „În Europa de Vest, ca şi dincolo de Oceanul Atlantic, nu se cunoaşte istoria României, iar cei care o vizitează acum văd sărăcia materială de astăzi, şi nicidecum milenara ei bogăţie culturală şi spirituală. În plus, propaganda maghiară din SUA se bazează pe milioanele de dolari ale domnului Soros, care finanțează edituri şi opinii la Bucureşti, în timp ce în Elveţia, un doctor în istorie afirmă (la Geneva, in iunie 1999) cum că Transilvania a apărut ca entitate în secolul al XIII-lea, iar un ambasador francez în România spunea (la Lausanne, în noiembrie 1998) că poporul român a dispărut timp de 1000 de ani, ca să reapară, ca prin miracol, în secolul XIV !

Cu toate acestea, nimeni nu menționează că, cea mai veche scriere din Europa a fost atestată arheologic în 1961, tot în Transilvania, în satul Tărtăria, pe râul Someş, în judeţul Alba, de către Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. Tăbliţele de la Tărtăria, datate 4.700 î.Ch., au stârnit interesul lumii anglosaxone (Colin Renfrew, Marija Gimbutas) şi au creat dezbateri aprinse pe tot globul. Deşi locuitorii pământului Transilvaniei ştiau să scrie acum 7000 de ani, acest detaliu esenţial nu este nici în ziua de azi, după mai mult de 40 de ani, cunoscut publicului românesc şi nu apare în manualele de istorie.

Ce ne spun specialiștii din România ? În 1998, s-a publicat “Istoria României” (Editura Enciclopedică, Bucureşti) de către un colectiv academic sub conducerea unei „autorități în materie”, prof. dr. Mihai Bărbulescu, culmea culmilor, de la aceeași Universitate (din Cluj), care nu spune că profesorul Vlassa a descoperit Tăbliţele. La pagina 15 a acestui impresionant volum, Tăbliţele de la Tărtăria sunt menţionate cu semnul întrebării într-o foarte scurtă frază, fără nici un comentariu, astfel: „Într-o groapă de cult de la Tărtăria, s-au găsit (…) trei tablete de lut acoperite cu semne incizate (scriere ?), cu analogii în Mesopotamia.”

Dar dl. Bărbulescu nu-si aduce aminte oare, că scrierea proto-sumeriană apare cu 1000 de ani mai târziu şi că, cea cicladică, proto-greacă, după 3000 de ani ? El a uitat că metalurgia în Europa apare tot în Transilvania, în jur de 3500 î.Ch. ? Că tracii sunt primul mare popor indo-european care intră în Europa tot în jur de 3500 î.Ch., cu mai mult de două milenii înaintea celţilor, etruscilor, romanilor, germanilor sau ca slavii să apară pe harta Europei ? Şi că tracii ocupau tot teritoriul dintre Munţii Ural şi Tatra, de la est la vest şi de la Marea Baltică la Dunăre şi Marea Neagră, de la nord la sud ?

De asemenea, şi în acelaşi context, niciun specialist în istoria României nu atrage atenția asupra altui „detaliu” primordial, şi anume că limba traco-dacică este cu mii de ani anterioară limbii latine (care apare abia in secolul VI î.Ch.), şi că, în consecință, limba română nu „se trage” din latină, pentru că, deşi fiind din aceeași familie, există istoric înaintea latinei, deci este o limbă proto-latină. Latina se formează din etruscă şi greacă, care, deşi amândouă sunt indo-europene, sunt însă scrise cu un alfabet fenician, răspândit în lumea mediteraneeană a epocii. În plus, etruscii, ei înşişi erau o „branşă” a celţilor, coborâţi în sudul Alpilor în jur de 1200 î.Ch. La rândul lor, celţii erau o „branşă” a tracilor care migrau spre vestul Europei, şi erau numiţi ca atare, adică tracoiliri, până în secolul VI î.Ch., când se deplasează din Noricum (Austria) spre Alpii elveţieni, unde se numesc helveţi.

Atâtea detalii ignorate despre originea, continuitatea, şi însăşi existenţa poporului român, dau de gândit. Cine schimbă şi interprePagina 4

tează istoria României ? În mozaicul de limbi şi popoare de pe harta Europei, singurii care au o continuitate de 9000 de ani pe acelaşi teritoriu, precum şi o scriere de 7000 de ani, sunt românii de azi. Transilvania nu a fost maghiară şi nici nu putea fi când strămoșii maghiarilor de azi locuiau în nordul Mongoliei, sursa turcofinică nu numai a ungurilor, dar şi a bulgarilor (care năvălesc în România şi în teritoriile Bizantine din sudul Dunării, în secolul al VI-lea), a turcilor şi a finlandezilor din zilele noastre.

Hunii pătrund în Europa pană la Paris, Roma şi Constantinopole, sub Attila în secolul al Vlea, dar se retrag spre Ural până în secolul al IX-lea, când se năpustesc din nou în Panonia, teritoriu ocupat la acea dată de daci liberi (80%) amestecaţi cu slavi (20%).

Poporul şi limba dacă sunt, deci, cu mult mai vechi decât poporul roman şi limba latină, dar cele două limbi erau foarte asemănătoare şi, de aceea, asimilarea s-a făcut atât de repede, în câteva secole. Ovidiu, poet roman exilat la Tomis pe malul Mării Negre, nu numai că a învăţat limba dacă imediat, dar în şase luni scria deja versuri în limba lui Zalmoxis ! Invadarea Daciei, de fapt a unui coridor spre Munţii Apuseni, a avut ca scop precis cele 14 care cu aur pe care Împăratul Traian (de origine iberică) le-a dus la Roma ca să refacă tezaurul golit al Imperiului. Peste mai mult de 1000 de ani, după căderea Constantinopolului sub turci în anul 1453, tributul plătit sultanilor otomani va fi tot în aur, în forma de „Ţechini”. Şi tot în aur se plătesc în ziua de astăzi anumite interese în România, după ce tezaurul naţional de 80 toneaur a fost vândut de către Nicolae Ceauşescu la licitaţie în Zurich, fiind cumpărat de Banca Angliei.

Cele 14, nu care romane, ci milioane de români din afara României înţeleg şi simt acum, mai bine ca niciodată, sensul versurilor transilvane: “Munţii noştri aur poartă,/ Noi cerşim din poartă-n poartă !” În aceeaşi ordine de idei, Imperiul Bizantin, care a durat mai mult de 1.000 de ani (3301453), în timp ce Europa de Vest „dormea” sub jugul Bisericii Romane şi a analfabetismului, este complet necunoscut pe aceste meleaguri. Cultura şi civilizaţia europeană şi-au mu-

tat centrul de la Roma la Constantinopole în 330, când Bizanţul devine capitala Imperiului Roman. Deşi se studiază istoria şi limba Greciei antice, Imperiul Bizantin este nu numai complet ignorat în istoria Europei, dar chiar considerat „barbar” şi „incult”. Prea puţină lume cunoaşte cultura şi civilizaţia Bizantină, religia ortodoxă („ortodox” este, în limbile occidentale, un termen peiorativ), şi cu atât mai puţin istoria şi tradiţia română. Faptul, esenţial, că analfabetismul nu exista în Bizanţ, dar exista în Europa de Vest în aceeaşi perioadă, este şi mai necunoscut. Academiile „păgâne” (socratice, pitagorice, orfice, druidice, etc.) au fost toate închise în secolul al VI-lea, iar când în cele din urmă universităţile au început să apară în Occident, în secolul al XIII-lea (Oxford, Cambridge, Padova), ele erau controlate de Biserica Romană şi studiau teologia. Numai călugării şi clericii ştiau carte, se îmbogăţeau prin exproprierea de pământuri în favoarea mănăstirilor, şi luau puterea în toate ţările vestice, prin misionarism şi prozelitism la început (prin teroare şi Inchiziţie mai târziu), până în secolul al XI-lea, când ultimul ținut liber, al vikingilor din Scandinavia , cade sub puterea Romei Papale.

Renașterea italiană apare ca o consecință clară şi directă a căderii Constantinopolului (1453), cu emigrarea în masă a savanților bizantini către Italia. De exemplu, numai Cosimo de Medici primeşte 5000 de savanți exilați din Bizanţ într-un singur an la Florența, acolo unde, în curând, vor scrie Petrarca, Dante şi Boccaccio, şi unde vor picta Michelangelo şi Leonardo da Vinci. Între timp, cultura Bizantină este păstrată şi cultivată în Ţările Române (de exemplu, la Putna ), care nu numai că îşi păstrează autonomia faţă de Imperiul Otoman, plătind-o în aur – ca de obicei - , dar voievozii români trimit anual aur în Grecia pentru a susţine mănăstirile ortodoxe (de exemplu, la Muntele Athos). În Occident, o scurtă istorie a României apare în 1943, scrisă de Mircea Eliade, în engleză, la Lisabona şi publicată la Madrid („The Romanians, a Concise History”, Stylos, Madrid, 1943), şi republicată peste alţi 50 de ani, în Romania (“The Romanians, a Concise History”, Roza Vânturilor, Bucureşti, 1992). Aceasta, în timp ce, prima istorie serioasă a Bizanţului apare, tot în engleză, de abia în 1988 (Lord John Julius Norwich, “A Short History of Byzantium”, Penguin Books, London, 1988, 1991, 1995, 1997). Cu toată bunăvoinţa lui de a reabilita „misterioasa” istorie a uitatului Imperiu Bizantin, din nefericire nici măcar Lord John Julius, de la Universitatea din Oxford, nu a avut acces la texte bizantine, pentru simplul motiv că nu ştia greaca, nici cea veche, nici cea nouă. În final, se pune întrebarea de ce mileniile, atestate arheologic, de civilizaţie neîntreruptă pe teritoriul României sunt ignorate nu numai în Europa de Vest, dar şi în România ? Cu ce se ocupă istoricii români ? Şi reprezentanţii României peste hotare ? Cine promovează cultura milenară a României ?

Domnule Dan Orghici, bună ziua,

Daniel MARIAN

Vă scriu despre o întâmplare care mai zilele trecute m-a uimit, dar şi m-a îmbărbătat să cred în armonie şi respect.

Un adolescent - puţin tuciuriu - șezând pe o bancă în parc mi-a zis: „Sărut mâna”.

Lângă el mai erau vreo trei şi unul l-a întrebat: „O cunoști ?”

I-am răspuns la salut cu ,,Bună ...” şi i-am spus aceluia: ,,Ce importanță are dacă mă cunoaşte sau nu, faptul că m-a salutat mă onorează. Iată, acum ne cunoaștem...”

Adolescentul cu salutul s-a uitat la mine mai întâi derutat, apoi cu o privire cu stropi de fericire, parcă... În drumul meu spre casă mi-am amintit că eu îl cunoșteam pe acel adolescent. Îl văzusem în timp ce urcam scările bibliotecii oraşului. El era într-un grup care m-a salutat cu ,,sărut mâna”.

Ajunsă la doamna bibliotecară i-am transmis întâmplarea mea cu salutul. „Eu i-am învăţat !” mi-a zis, „ca pe oricine vor întâlni în bibliotecă să-i salute, că aşa-i frumos. Aşa că toţi cei care intră în acest lăcaş, chiar dacă nu se cunosc, sunt prietenii aceluiaşi cult: Lectura”.

Biblioteca, un spaţiu care înnobilează, indiferent de etnie, de rasă, de culoare. În 5 octombrie, la „Noaptea bibliotecilor”, spiritele iubitoare de cultură se întâlnesc.

Biblioteca îi aşteaptă.

Pe slujitorii cărţilor să-i salutăm cu ,,sărut mâna”. E o artă să fii bibliotecar.

Domnule Dan Orghici - la revedere - dumneavoastră, care conduceţi „Vorba” înspre bunul tipărit.

Raisa Boiangiu.

Ziua porților deschise la Lacto Agrar Vaidei

Lacto Agrar este cea dea doua fermă deținută de Grupul de firme DN Agrar.

Principalul obiectiv este investiția în dezvoltare şi extindere, atât în ceea ce priveşte mărirea numărului de vaci cât şi modernizarea fermei din punct de vedere al instalaţiilor şi echipamentelor necesare pentru producerea laptelui de cea mai bună calitate.

Ferma deţine în momentul de faţă 1300 vaci de lapte şi 900 de viţele, însă se doreşte mărirea efectivului de animale la 2500 de capete. Instalaţia de muls rotativa existentă în fermă, este cel mai avansat carusel din întreaga lume şi a fost inaugurat în data de 5 octombrie 2012. Acest carusel are 72 de unități având capacitatea de a mulge 350 de vaci pe oră. În prezent, societatea Lacto Agrar cultivă peste 1600 ha teren şi, aflându-se într-o continuă perioadă de expansiune, dorim să preluăm în continuare o suprafaţă de teren cât mai mare pentru a fi lucrată în arendă. Suprafeţele sunt lucrate cu utilaje performante şi acest lucru se reflectă în calitatea operaţiunilor şi a produselor. Toate aceste realizări nu ar fi fost posibile fără ajutorul celor 38 de angajaţi din sectorul zootehnic şi a celor 20 de angajaţi din sectorul vegetal. Valoarea lucrărilor de modernizare şi extindere a fermei de la Vaidei se ridică în prezent la 1,5 milioane de euro. Ferma este dotată cu echipamente la standarde europene, astfel producţia de lapte este în continuă creştere. Investiţiile de la ferma de la Vaidei sunt unele pe termen lung, întrucât în acest sector nu se poate obţine profit fără investiţii majore în linia de producţie.

D.O.

Ziua RECOLTEI Deși consacrată în anii regimului comunist, Ziua Recoltei este un obicei ce datează din timpuri străvechi și se păstrează și în prezent în unele zone ale țării.

Când se sărbătorea Ziua Recoltei ?

Așa cum americanii sărbătoresc anual Ziua Recunoștinței, mulțumind divinității pentru roadele pământului, românii obișnuiau să aibă în perioada comunistă o zi oficială a abundenței agricole – Ziua Recoltei. Sărbătorită în prima duminică din luna octombrie, această zi specială era un adevărat prilej de sărbătoare pentru agricultori, dar și pentru persoanele care își doreau să cumpere produse proaspete și de calitate.

Originile Zilei Recoltei Roadele pământului erau celebrate încă din Antichitate, când sărbătorile grecilor erau centrate în jurul zeiței Demetra, care ocrotea agricultura și era cea care le dăruia muritorilor recoltele îmbelșugate. Românii au și ei obiceiuri legate de sporul grânelor și sănătatea vitelor, acestea fiind asociate cu Sfântul Dimitrie, a cărui sărbătoare are loc la sfârșitul lunii octombrie. Se spune că usturoiul trebuie semănat până în această zi, pentru a evita paguba.

D.O. Te simţi de parcă petreci la marele bal, Organizat aici, în ţara lui Decebal.

Se goleşte vinul din ulcioare, Mâncare de batal şi pâinea din cuptoare.

OIȚA

Pe lângă crescătorii consacrați, Organizatorii au şi alţi invitați.

Se oferă produse procesate bine, De la balmoş pân-la mierea de albine.

Radu TRUFAȘ Artiştii populari îşi etalează toţi talentul, Respectă fata de primar, angajamentul. În fiecare an, oierii din Orăştioara, Se lasă cu o masă copioasă, brânză Invită la „Oița” crescători din toată ţara. şi jintiță, Scopul adunării se cunoaşte de către Balmoş şi alte produse, preparate din oiţă. fiecare, Acela de a obţine premiul cel mai mare.

Oriunde te vei duce-n lume, Nu te poţi simţi atât de bine.

Te întâlneşti cu prietenii, chiar şi cu duşmanii, Şi îţi aduci aminte, cum au trecut anii.

Anii frumoşi petrecuţi cu Nelu şi Ghiorghiță, Amintiri frumoase când vi la sărbătoarea de oiţă.

Te apropii din ce în ce tot mai tare, Aduci cu tine toţi prietenii la sărbătoare.

La întâlnirea cu „oița” vin toţi cei care o îndrăgesc.

Sunt aplaudați doar cei care o îngrijesc.

Cei care au grijă de ea când lupul se ivește, Atunci când zăpada, vântul, o viscolește.

Cine gustă din produsele fermei Crăciunescu, devine client permanent. Caș, telemea, cașcaval, brânză dulce, smântână, iaurt, toate sunt făcute în mod natural, cu rețetele tradiționale și cu un gust desăvârșit. Daniel Crăciunescu se ocupă și de desfacere, așa că, îl puteți întâlni în piețele din Cugir și din Orăștie. Căutați-l, n-o să vă pară rău! Calitatea produselor și prețul competitiv vă vor face să reveniți. Iar dacă nu-l găsiți la piață, dați-i un telefon la Romoșel (0254 245 868).

Sunați și nu veți regreta. Produsele fermei CRĂCIUNESCU sunt de CALITATE!

Foto-cronică: Călin Jorza vinde bijuterii din aur şi argint cu plata în rate  fără dobânda - cântărire şi verificare gratuit - cumpără aur şi argint - se fac reparații la bijuterii de aur şi argint 

Pagina 5

ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând urgent: Casă cu anexe, apă, gaz, canalizare, curte și grădină în localitatea Aurel Vlaicu, nr. 10 Informații la tel.: 0726.724.192 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând apartament 2 camere, str. Mureşului, bl. 9, vis-a-vis de centrala termică. Informaţii la tel. 0769.248.674. Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ VÂND TEREN INTRAVILAN ÎN ORĂȘTIE „LA BĂLTUȚE”, 1200 mp. Tel.: 0354 104 753.

Ardelean, intelectual, caută doamnă peste 45 ani, liberă, înaltă, senzuală, zveltă cu simțul umorului, pentru prietenie.

Răspundeți cu seriozitate la 0769571447.

SC BRICK HUMAN RESOURCE CONSULTING SRL 10 agenţi de vânzări Adresă: Bucureşti, având sucursale în toată ţara.

CV-urile se depun la: hr@brickhrc.ro. Trebuie specificat la subiect: agent de vânzări BCR ASIGURĂRI DE VIAŢĂ

BIROUL MELODY = profesionalism !

Tel 0727.079.575; 0766.313751 Piața Victoriei, nr. 13 Vă oferă o gamă variată de:

Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ

SC VIDRA COMPANY -1 maistru în industria textilă - 3 muncitori necalificaţi în confecţii ABSOLVENŢI -3 locuri cusător confecţii industriale din blană (se cere experienţă de minimum 4 ani) - 3 pregătitori articole Adresă: Turdaş, nr. 1 Telefon: 0733404099/0354819295

- cel mai ieftin RCA, cu o SUPER OFERTĂ Din respect pentru toți clienții noștri, toți asigurații care au încheiat RCA prin BIROUL MELODY, beneficiază de: ASISTENȚĂ RUTIERĂ GRATUITĂ!

- cea mai ieftină asigurare de locuință; - TOATE TIPURILE DE ASIGURĂRI; - TRADUCERI DIN TOATE LIMBILE, la prețuri fără concurență: - BILETE DE TRANSPORT, - BILETE DE AVION, - BILETE DE AUTOCAR la prețuri fără concurență

AGENȚIA IMOBILIARĂ „MELODY”

Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ VÂND apartament 2 camamere, str. Pricazului, bl. 28, ap. 76 Info: tel. 0765889595

SC. LABORATOARELE FARES BIO VITAL SRL 20 locuri manipulant marfă (de preferinţă femei) 1 mecanic utilaje Adresa: Orăştie, str. Plantelor, nr. 50 Telefon: 0254241940 / 0254241942

Magazinul de ASIGURĂRI MELODY:

Garsoniere garsonieră în Orăștie - 13500 euro neg.

Case-Vile în Orăștie, S=100mp - 45000 euro neg. garsonieră în Orăștie - 65500 lei neg.

Casă în Simeria, S=80mp - 38000 euro neg. garsonieră în Orăștie - 15000 euro neg.

Casă în Renghet, S=70mp - 110000 lei neg. garsonieră în Orăștie - 65000 lei neg.

Casă în Geoagiu Băi - 30000 euro neg.

Apartamente 2 camere Casă în Orăștie - 85000 lei neg. apartament în Orăștie, S=45mp - 18800 euro neg. Casă în Vaidei - 20000 euro neg. apartament în Orăștie, S=46mp - 20000 euro neg.

Spații comerciale apartament în Orăștie, 65000 lei neg. În Orăștie, de la 100 euro/lună apartament în Orăștie, S=45mp - 75000 euro neg.

Terenuri Apartamente 3 camere ter en intr avilan în Or ăștie - 17 euro/mp apartament în Orăștie, S=85mp - 15500 euro neg. teren extravilan (fânaț) în Bozeș-2800lei apartament în Orăștie, S=48mp - 110000 lei neg. teren intravilan în Orăștie - 3 euro/mp apartament în Orăștie, S=64mp - 78000 lei neg. teren intravilan în Orăștie - 7eur/mp apartament în Orăștie, S=85mp - 28000 euro neg. teren intravilan la Costești - cabane - 7 euro/mp Apartament 4 camere-40000 euro neg.

Imobile și la schimb cu diferență

5 consilieri asigurări Adresă: Deva, str. I.C. Brătianu, nr. 3 Telefon: 0766244012

Adresă: Sat Sibișel, nr. 65 Telefon: 0731067930 Locuri de muncă, căutare pe net 24.09.2013

posesor carnet de conducere auto categoria; abilităţi de lucru la înălţime; interes pentru maxima satisfacţie a clienţilor interni şi externi şi realizaSC MINEXFOR SĂ DEVA rea sarcinilor la un nivel calitativ 1 şofer maşină de mare tonaj (2 ani) Operator rețele de telecomunicații crescut; Persuasiune şi abilităţi de Adresă: Deva, str. Titu Maiorescu, nr. Cerințe: cunoștinţe generale tehnice vânzare.

2 specifice domeniului cablu TV: relații: UPC Romania Telefon: 0254226917 diferență între cabluri, parametri tehnici ai cablurilor, elemente pasive SITE CONTROLLER de rețea, înțelegerea procesului de Cerințe: Bachelor or Masters degree UNGUREANU GHEORGHE transmisie a semnalului TV prin ca- in Business, Economics, Finance and/ SILVAMETAL 1 SUDOR (VECHIME 1 AN) blu, funcționare CPE-uri, cunoștinţe or Accounting orientated study.

1 REGLATOR PRESE (VECHIME 1 de standarde cablu TV, măsurători, Working experience with financial AN) canale TV, spectru, frecvențe. posesor control, cost accounting, management Adresă: Orăştie, str. Luncii, nr. 1 carnet de conducere auto categoria B; reporting and business analyses.

Telefon: 0745308864 abilităţi de lucru la înălţime, interes Proven accounting background and pentru maxima satisfacţie a clienţilor demonstrated understanding of finaninterni şi externi şi realizarea sarci- cial basics . Experience with Internal TRIF SIMION FLORIN -1 zidar tencuitor nilor la un nivel calitativ crescut, per- Control, specifically Sarbanes Oxley Adresă: sat Căstău, nr. 244 suasiune şi abilităţi de vânzare. legislation. Advanced skills in ERP Telefon: 0768688980 (SAP FI-CO), Excel and PowerPoint. relații: UPC România relații: http://www.bestjobs.ro SC PRELMEC SĂ Tehnician / Operator Clienţi Cerințe: cunoştinţe generale tehnice 12 SUDORI !!!!!!URGENT!!!!

Casier / lucrător comercial Adresă: Orăştie, str. Nicolae Titspecifice domeniului cablu TV: Cerințe: experienţă în comerţ ulescu, nr. 60 diferență între cabluri, parametri amabilitate, dinamism, spirit comerTelefon: 0254241540 tehnici ai cablurilor, elemente pasive cial, disponibilitate pentru lucrul în de rețea, înțelegerea procesului de două schimburi SC DORIN SIBCONSUTIL SRL transmisie a semnalului TV prin carelații: Profi Rom Food SRL 2 TÂMPLARI (experiență 1 an) blu, funcționare CPE-uri, cunoştinţe Căutare: Adriana Chira 1 ZIDAR de standarde cablu TV, măsurători, 1 DULGHER canale TV, spectru, frecvențe;

Zig-zag ≠Zig-zag Vic Virgil

Cu o experiență acumulată de-a lungul celor 25 de ani de activitate, SC TC Ind SA vă pune la dispoziție întreaga gama de lucrări în domeniul construcțiilor: izolații și instalații, de la fundație la finisaje interioare și exterioare. Închiriem utilaje pentru construcții, Cifarom și pompă pentru betoane, macara, etc.

Producem și transportăm beton și prefabricate din beton, agregate de balastieră.

BAZA PRODUCŢIE , str. N. Titulescu, Nr. 60, Orăștie Informații și detalii: Tel/Fax: 0254/ 242709 Tel: 0254/ 241977; 244024 email: tcindorastie@yahoo.com Web: www.tcindorastie.ro

poate rezolvăm problema asta o dată cu concertul de colinde.

Cineva a parcat maşina, bineînţeles, într-o parcare, se uită în stânga, se uită în dreapta şi mă întreabă mirat: „Unde plătesc parcarea ?”. I-am răspuns: „Niciunde !”. A dat din cap şi a zis: „Mai rar aşa ceDoriți să vă angajați ca va !” Era cu număr de Constanţa.

Probabil că toţi constănţenii cred că vânzător într-o firmă în conpeste tot este câte un primar ca Ratinuă dezvoltare ? du Mazăre, ceea ce nu ar fi rău.

Coop Albina Orăștie este Dacă într-o zi se va dori demolaacel loc ! rea stadionului „Dacia”, să nu se Depuneți dosarul la sediul facă nici un contract cu nimeni. Dadin Orăștie, că cei ce stau acum în ce-a mai rămas din stadionul „Mecanica” vor fi str. Nicolae Bălcescu, nr. 8 ! transferaţi aici, se va obţine acelaşi Informații la : efect, fără nici o cheltuială suplimentară, pentru că sunt specialişti în Telefon: 0254242393 demolări de stadioane…

Fax: 0254247457

••••••••••••••••••••••• Mai sunt şi vânzători (am zis „vânzători”, nu „producători”) sinceri. Sâmbătă, 21 septembrie, piaţa plină de usturoi, la 10-12 lei kilogramul. Întreb pe unul din ei: „Din Spania, ori din China, usturoiul ?”.

Omul, sincer: „Din Spania, boierule, din Spania, şi-l dau şi cu 9 lei kilogramul !”. Ceilalţi susţineau că e deal nostru, românesc… În faţa unui bar din buricul târgului, cineva certat cu buna creştere, cu bunul-simţ şi educaţia, a spart o masă de rigips de lângă un magazin.

Probabil a fost deranjat de faptul că proprietarii clădirii de vis-a-vis au tot atenţionat poliţia locală…

A cam venit frigul, a cam ruginit frunza în vii, au început să cadă frun- •••••••••••••••••••••••••••••• zele în calea mea, în calea ta, în caZig-zag = Zig-zag lea noastră, dar de concertul de romanţe nu se mai aude nimic. Las’ că

sau direct la sediul Coop Albina Orăștie.

O vreme, am încercat să nu iau interviuri tinerilor consilieri, îmi ziceam că mai întâi trebuie să confirme, să aibă dovezi palpabile ale muncii lor în Consiliul Local și în alte funcții de demnitate publică în care au fost numiți sau aleși.

Nu știu dacă am greșit, cum nu știu dacă nu am greșit, dar acum, la mai bine de un an de la alegerile locale, am hotărât că trebuie să vorbesc, intervievându-i.

Astăzi a răspuns întrebărilor domnul Alin Țambă. Întrebare: D-le Alin Ţambă cum este să fii un tânăr politician în ziua de azi ?

Răspuns: Cu siguranţă este o provocare şi o responsabilitate uriaşă faţă de cetăţeni. Vedeţi dumneavoastră, politica este frumoasă dacă o faci să fie frumoasă. Dacă încerci prin tot ce poţi şi îţi dai toată silinţa, atunci normal că vei fi mulţumit cu rezultatele. În general, tinerii nu doresc să facă politică şi trebuie înţeleşi. Atâţia ani de dezamăgiri, greutatea cu care se ocupă un loc de muncă şi incertitudnea zilei de mâine i-a făcut pe tineri să nu se implice în bunul mers al unei comunităţi.

Faptul că reprezint tinerii în Consiliul Local Orăştie a fost o şansă pentru mine să pot face ceva pentru tinerii oraşului. Împreună cu d-l primar şi cu o comisie specială am reuşit să îmbunătăţim distribuirea locuinţelor sociale şi a celor ANL într-un mod transparent. Acest subiect era dificil de discutat înainte, cetăţenii noştri neavând deplină încredere în modul de atribuire a acestora chiar dacă era pe deplin corect. Orice orăştian poate merge la Primărie să vadă lista de aşteptare. Într-adevăr, ierarhia este una aleatorie, asta dovedindu-se din ordinea de aşteptare transparentă şi pusă la îndemâna celor interesaţi. Iată cât de important este ca tinerii de calitate să intre în politică. Cred că generaţia tânără este una educată şi ar trebui să înveţe şi administraţie pentru a putea îmbunătăţi modul de administrare a municipiului nostru. Sunt adeptul profesionalismului şi consider că ai nevoie de anumite calităţi dar şi de diplome serioase care să le certifice, altfel ar fi o loterie alegerea unuia sau a altuia dintre candidaţi, aşa că numai „poate este bun” - dacă este bun, poate dovedi acest lucru prin seriozitatea studiilor. Oricum, ai nevoie şi de-o perioadă în care să înveţi administraţie publică. Mă bucur că am această şansă ca şi consilier al CL Orăştie. Profesionalismul este practic diferenţa dintre un politruc şi un politician. Întrebare: Cu ce performanţe vă lăudaţi la 24 de ani ?

Răspuns: Sunt absolvent al Colegiului Naţional Aurel Vlaicu din Orăştie, iar Diploma de Licenţă am obţinut-o la Universitatea „1 decembrie 1918” din Alba Iulia cu media generală 9.75. În prezent urmez cursurile unui masterat în cadrul aceleiaşi universităţi, masterat cu numele „Preistoria spaţiului carpato-dunărean în contextul arheologiei sistemice”. Tot în momentul de faţă sunt student în anul II de studii al Facultăţii de Drept de la Universitatea Vasile Goldiş din Arad, specialitatea „ştiinţe juridice”. Profesional, în această vară am reuşit să trec examenul de definitivat în învăţământ cu nota 8.10 şi sunt profesor titular al catedrei de istorie şi cultură civică la două şcoli gimnaziale din jurul Orăştiei, la Romos şi Orăştioara de Sus. Sper să ajung cât mai repede să predau în Orăştie, momentan posturile de profesor de istorie fiind deja ocupate, la fel ca în urmă cu doi ani, când am intrat în învăţământ. În perioada în care am fost student am deţinut şi funcţia de Preşedinte al Cercului de istorie veche şi arheologie din cadrul Universităţii „1 decembrie 1918” din Alba Iulia. Întrebare: Ştiu că vă număraţi printre liderii PSD la Orăştie. Ce ne puteți spune?

Răspuns: Da. Sunt preşedintele filialei de tineret (TSD) a PSD Orăştie, funcţie pe care o ocup ca preşedinte ales din primăvara acestui an, înainte asigurând un interimat (tot ca preşedinte) la TSD timp de şase luni. Sunt, în acelaşi timp, vicepreşedinte al PSD Orăştie, vicepreşedinte al TSD, filiala judeţeană Hunedoara, dar şi membru al Consiliului PSD -filiala judeţeană Hunedoara. Aceste funcţii au fost obţinute cu multă muncă, dar şi cu sprijinul preşedintelui PSD Orăştie, d-l primar Ovidiu Bălan, care de la început m-a susţinut şi a văzut în mine un membru cu potenţial. Mă bucur că a avut dreptate. Întrebare: Ce relaţie are filiala de tineret a PSD cu deputatul Natalia Intotero ?

Răspuns: Excelentă. Ne bucurăm că dă curs invitaţiilor de a participa la şedinţele noastre de tineret. Noi, tinerii, am susţinut-o pe d-na deputat şi o vom susţine mereu. A fost atâta timp preşedinte a filialei judeţene de tineret şi are experienţă în a conduce şi se înţelege foarte bine cu d-nul primar. Colegiul nostru avea nevoie de un deputat tânăr. Natalia (cum îi spunem noi, tinerii) nu a uitat niciodată de unde a plecat. Cred că acestui fapt i se datorează şi colaborarea foarte bună pe care o are cu TSD (Tineretul Social Democrat). Aceeaşi excelentă colaborare o avem şi cu d-l primar Ovidiu Bălan, omul cel mai iubit şi respectat de noi, tinerii, şi

pe care îl susţinem şi o vom face mereu.

Este PRIMARUL ORĂŞTIEI şi suntem foarte mândri că este şi preşedintele nostru. Ne bucurăm foarte mult că a acceptat în continuare această funcţie. Este un profesionist 100%. Un adevărat Primar. Întrebare: Ce proiecte v-aţi propus pe o perioadă medie de timp ?

Răspuns: Îmi doresc foarte mult construirea a încă două terenuri sportive (fotbal şi fotbal-tenis) pe str. Pricazului, asta fiind o dorinţă a mea mai veche. Sunt implicat, în acelaşi timp, împreună cu primarul Ovidiu Bălan şi cu restul consilierilor PSD într-un proiect important de creare a noi locuri de muncă, asta fiind practic cea mai importantă problemă de rezolvat din municipiul nostru. Consider că într-un an de activitate, echipa din care fac parte a reuşit să demonstreze multe. Datoriile enorme pe care le-a avut Spitalul Municipal au fost acoperite în mare parte.

Deficitul bugetar a fost mult redus, în următorul an dorind să-l aducem pe profit prin anumite investiţii strategice. Cine cunoaşte problema îşi dă seama de pericolul în care se afla Spi-

talul. Cele mai mari şanse erau să se închidă. Era în administrarea Ministerului Sănătăţii, avea datorii şi pierderi uriaşe, iar ministerul îl închidea de la începutul anului dacă nu era primarul Ovidiu Bălan şi echipa de consilieri PSD care să susţină şi să gestioneze redresarea acestei instituţii. Gândiţivă că Orăştia nu mai avea spital ! Atât de gravă a fost situaţia financiară a acestuia. Salvarea spitalului a fost, cu siguranţă, cea mai mare izbândă a unei administraţii locale hunedorene în condiţiile crizei economice care a dus la faliment chiar şi primării din judeţul nostru, care şi-au declarat insolvenţa. Cu toate aceste probleme, dezvoltarea infrastructurii nu a fost uitată. Mai multe străzi din Orăştie se bucură astăzi de modernizare. De altfel, şi străzile făcute în 20072008, tot anul acesta s-au plătit. Sentimentul avut atunci când te opreşte lumea pe stradă să îţi mulţumească, îţi dă senzaţia de împlinire. Şi vor mai urma multe reuşite pentru actuala echipă a PSD. Întrebare: Sunteţi membru şi în Comitetul Director al CSM Dacia Orăştie 2010.

Ce mai face echipa de fotbal ?

Răspuns: Da, sunt membru al acestui for. Ce pot să vă spun, cu acelaşi buget ca acum doi ani, am reuşit ca sezonul trecut să terminăm pe locul 8 în Liga judeţeană.

Fosta conducere terminase sezonul precedent pe locul 12. Astăzi, Dacia Orăştie este pe un onorant loc 4, la 4-5 puncte de primul loc, dar este foarte greu. În condiţiile în care unele echipe din seria noastră au jucătorii angajaţi cu contract de muncă, sau atunci când ai în clasament echipe precum Jiul Petroşani sau Cetate Deva, cu bugete astronomice faţă de al nostru, locul pe care îl ocupăm este o performanţă în sine. Ne bucurăm că anul trecut am creionat un lot care începe să-şi dovedească valoarea, cu bani puţini. Faptul că am redus costul biletelor şi la terenurile de tenis de pe str. Pricazului a făcut ca şi acest obiectiv aflat în administrarea Comitetului Director de la CSM Dacia Orăştie 2010 să devină atractiv şi frecventat în perioada verii de tinerii din Orăştie.

Dacă aş putea să rezum, aş spune că lucrurile merg foarte bine şi asta SE VEDE. Secretul este transparenţa şi seriozitatea.

Dorinţa de muncă este foarte mare, doar facem totul pentru oraşul nostru.

Reporter: D-le Alin Ţambă, vă mulţumesc pentru interviul acordat şi vă doresc spor la muncă în continuare.

Invitat: Vă mulţumesc, şi vă asigur pe dvoastră şi pe toţi orăştienii de tot respectul şi de toată disponibilitatea mea. Dumnezeu să binecuvânteze Orăştia.

A consemnat Dan ORGHICI Materiale de construcții str. Pricazului, CT 1 str. N. Bălcescu, nr. 11 Construiți, reparați vă suntem alături !

Telefon: 0740.020.305

Pagina 7

Colegiul Național “ Aurel Vlaicu” participantă la “Noaptea Cercetătorilor” În decursul zilei de 27 septembrie, în Iași, București, Timișoara, Craiova , Cluj-Napoca şi alte şapte oraşe din România au avut loc activități în care știința dezvăluie publicului cele mai neconvenționale moduri: de la aplicații practice și experimente chimice spectaculoase, la discuții interactive despre spațiul cosmic, laseri, schimbări climatice, chimia din corpul uman și sângele artificial. Evenimentul desfășurat sub numele de “Noaptea Cercetătorilor” este un eveniment dedicat ştiinţei, curiozităţii şi amuzamentului şi are loc în fiecare an în Europa, în a patra zi de vineri din luna septembrie. La București programul a cuprins demonstrații cu difuzorul din plasma, transmitere a semnalului electric prin oameni sau sfidarea gravitației cu cilindrul care urcă dealul. În Iaşi grupurile de tineri au descoperit cum arată viaţa la -200 grade Celsius, propriul corp fotografiat în infraroşu, cum pot crea fulgere spectaculoase, câte becuri pot aprinde pedalând pe bicicletă și ce se întâmplă cu jeleul în stomac.

Experimente cu gheață, flăcări oblice şi baloane de săpun uriaşe au fost realizate în Parcul Central din Cluj Napoca. În Oradea, Facultatea de Inginerie Managerială şi Tehnologică a prezentat şi un suc de mere 100% natural, produs în ideea este de a obţine un suc cu o cantitate ridicată de antioxidanţi. A fost prezentată şi masa de masaj concepută de cercetătorii Facultăţii de Medicină, aparat care relaxează vertebrele şi în doar 15 minute îl odihneşte pe cel care o foloseşte cât într-o noapte întreagă. În Timișoara au participat la acțiune Universitatea de Vest, Observatorul Astronomic Timişoara și ExperimentariumTm. Dacă primele două sunt cunoscute , ExperimentariumTm este mai puțin cunoscut. Universitatea de Vest şi Universitatea Politehnica au deschis la Timişoara, un centru experimental de popularizare a ştiinţei. Colaborarea dintre cele două instituţii se adresează, în principal, tinerilor absolvenţi de liceu, dar şi celor pasionaţi de știință. În “Noaptea Cercetătorilor ”, cine nu a ştiut, a aflat cum poate fi aprins un bec cu o brichetă şi ulterior stins la fel de uşor , cum ajunge o minge mai repede dintr-un punct într-altul, deşi are o distanţă mai lungă de parcurs sau evoluția de la nano la macro în lumea cristalelor, într-un laborator de creștere a cristalelor. Colegiul Național “Aurel Vlaicu” a participat la Timișoara la “Noaptea Cercetătorilor” cu un grup de 19 elevi din clasele a 11-a A, a 11-a B, a 10-a A și a 10-a E, însoțiți de prof. Giurgiu Margareta.

Am cerut părerea a două din participante, una din clasa a 10-a A și cealaltă din a 11-a B. Noemi Cădariu a declarat: „Am participat la experimente despre lumină, forța Coriolis, principiile lui Arhimede, optică și electricitate. Toată lumea de la „Noaptea Cercetătorilor” a fost dornică să ne vorbească, să ne cunoască.” Laura Cornea ne-a declarat: “Am vizitat Experimentarium din Timişoara. Acolo am fost întâmpinaţi cu braţele deschise de către Dan Daniel, prorectorul Universităţii Politehnica din Timişoara. La Experimentarium ne-au fost prezentate diferite experimente legate de fizică, apoi am participat la deschiderea noului an universitar al Universităţii de Vest.

Datorită vremii instabile nu am putut participa la ultima parte din program, aceea de a merge la Observatorul Astronomic din Timişoara, deşi ne -am dorit foarte mult.”

Cum numărul orașelor cuprinse în program crește în fiecare an, așteptăm prezența unui oraș din apropierea Orăștiei, poate Hunedoara sau Alba Iulia la acest eveniment.

Adriana CHIRA

Terasa de vară și terasa din zona pietonală a „Restaurantului Coroana”

vă așteaptă !

„Albina Coop” Orăştie organizează: mese festive și evenimente la

Restaurantul „Coroana”.

Meniul zilei: 11 lei

Înscrieri și relații la sediul „Albina Coop”, sau la telefoanele: 0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

Ajunsă deja tradiţie, „Ziua Recoltei” a reuşit şi în acest an să strângă un număr impresionant de elevi, părinţi şi cadre didactice, timp de câteva ore, în centrul oraşului, pentru a întâmpina şi a ne bucura de venirea toamnei. Şcoala Gimnazială „Dr. Aurel Vlad” a participat cu peste 150 de elevi, fiecare etalându-şi, cu emoţie şi entuziasm lucrările din bostani şi legume, confecţionate cu multă măiestrie şi imaginaţie.

A fost o reală plăcere să admirăm toate aceste minunăţii. Mulţumim elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice îndrumătoare pentru întreaga implicare şi salutăm iniţiativa primăriei.

Ramona CRĂCIUN

SĂ NU-ŢI FIE GREU SĂ CITEŞTI !!!!!

De mai bine de patru ani, Liceul Tehnologic "Nicolaus Olahus" a participat la sărbătoarea de Ziua Recoltei - Bostaniada.

Pentru că am dorit și în acest an să arătăm că putem câștiga precum o echipă, ne-am mobilizat și de această dată și am arătat că liceul nostru are doar oameni de valoare.

Noi ne-am ales ca temă „Tradiția Românească”, dar spre deosebire de anii trecuți, în care am avut ca mascote sau „mici ajutoare” ca, de exemplu: Ionel - sperietoarea de ciori, borcănele cu bunătăți, dovleci sculptați și costume tradiționale, anul acesta am avut pe lângă toate cele enumerate și animăluțe, ce au dat un aer precum cel de la bunici.

Spectatorii, ca în fiecare an, au fost nume-

roși și entuziasmați pentru originalitatea și frumusețea standului liceului nostru.

Mare a fost mirarea atât pentru noi, dar mai ales pentru ceilalți să aflăm că vedetele din acest an nu am fost noi, tinerii, ci micile animăluțe: un iepuraș Pufilică, o găină - Coco, un cățel - Norocel și o broscuță țestoasă - Lyly.

Aceștia au reușit să aducă un strop de nou asupra standului nostru și zeci de copilași doritori să ciufulească și să se joace cu ajutoarele noastre. Munca în echipă nu a lipsit, elevii și cadrele didactice punând fiecare idee la locul său precum într-un puzzle, astfel am reușit și în acest an să primim premiul pentru „Originalitate și Tradiție Românească”, cu ajutorul copiilor din Consiliul Elevilor, profesorilor îndrumători, domnului director, doamnei consilier educativ și, mai ales, tinerilor absolvenți. Suntem mândri că avem o asemenea echipă, o echipă unită, puternică, dornică de muncă și mai ales

" Mamă, am ieșit cu prietenii mei şi am mers la o petrecere. Şi miam amintit cuvintele tale: să nu beau. M-ai rugat chiar fiindcă trebuia să conduc. Aşa că am băut doar răcoritoare. Am fost mândră de mine, fiindcă ţi-am ascultat sfatul. În comparaţie cu ceilalţi prieteni, am făcut alegerea cea bună. Sfatul tău a fost corect. Când s-a terminat petrecerea, toţi şi-au luat maşina, fără însă să fie în măsură să conducă în siguranţă... Eu însă eram sigură că sunt conştientă. Nu puteam, mamă, să-mi închipui ce urma să mă aştepte. Acum sunt culcată pe asfalt şi aud poliţistul vorbind... Sângele meu e peste tot pe asfalt şi eu încerc din toate puterile să nu plâng ! Aud doctorii spunând că nu voi reuşi să supravieţuiesc... Sunt sigură că celălalt copil, care conducea, nu şi-a dat seama cât de mult gonea... În concluzie, el se hotărâse să bea şi eu trebuie acum să mor... De ce fac asta, mamă, dacă ştiu că vor distruge vieţi...?! Durerea pe care o simt este ca şi când m-ar înţepa mii de cuţite. Spune-i surorii mele să nu se teamă şi lui tata să fie puternic. Cineva trebuia să-i spună acestui copil că nu trebuia să bea dacă conduce.

Poate dacă ai lui îi spuneau, aşa cum ai făcut şi tu, acum aş fi fost în viaţă... Respiraţia mea se face din ce în ce mai slabă... şi începe să-mi fie frică, mamăăăă !!! Acestea sunt ultimele mele clipe şi sunt atât de disperată ! Aş vrea atât de mult să te îmbrăţişez şi să îţi spun că te iubesc... Te iubesc mult, mama...

Adio..."

Aceste cuvinte au fost scrise de o reporteră care a fost prezentă la accident. Fetiţa, în timp ce murea, murmura aceste cuvinte...

Reportera scria şocată... Ea însăşi a început o campanie împotriva conducerii sub influenţa alcoolului. Dacă nu transmiţi acest mesaj pierzi ocazia, chiar dacă nu bei, să îi faci pe ceilalţi să înţeleagă că viaţa ta şi a copiilor tăi e în pericol..

Dumitru TÂLVESCU

Prin Librăria situată în Orăștie, str. N. lorga, nr. 5 vă oferă: rechizite marca Herlitz, cărți de colorat, puzzle-uri, precum şi o gamă diversificată de jocuri pentru copii de diferite vârste.

tânără ! Pe lângă faptul că vizitatorii au fost foarte mulțumiți de prestația noastră, juriul nu s-a lăsat mai prejos, gustând din bunătățile oferite de standul nostru, de altfel bucurânduse și amintindu-și că sufletul Ardealului, sângele de român și iubirea de pământ se pot găsi în Orăștie și mai ales în Liceul nostru.

Am dori să le mulțumim tuturor celor ce neau sprijinit, ca în fiecare an, celor ce au fost alături de noi în aceste momente frumoase, mulțumim juriului pentru decizia luată. Mulțumim dragi colegi, dragi profesori că ați ales să lucrați și să vă arătați profesionalismul în acest liceu; mulțumim mai ales celor din clasele a XII-a, ce s-au implicat trup și suflet în activitățile liceului de patru ani încoace și sperăm că o vor face și în viitor !

Liceul nostru dorește să felicite pe această cale pe toţi cei implicați în activitate ! Felicitări și la cât mai multe acțiuni frumoase și minunate ca acestea !!!

Iza MEZEI Anul acesta, Școala Gimnazială “Dominic Stanca” din Orăștie s-a bucurat să se alăture, la rândui, școlilor europene, pe 26 septembrie 2013.

La inițiativa cadrelor didactice

de limbi străine ale școlii, prof. Leona Pițoiu, prof. Szidonia Miron, prof. Alina Bunea și prof. Adriana Bârcean, cu sprijinul conducerii școlii, în persoana d-lui director prof. Ovidiu Roșu, elevii Școlii Gimnaziale “Dominic Stanca” sărbătoresc în stil european.

Am fost întrebat deunăzi „ce-i și cu porcăria asta de campanie anti drog, de ce VORBA că doar sunteți un săptămânal de provincie ?” Răspunsul meu era nimic pe lângă ce a scris realizatorul de emisiuni TV, Cabral, astfel mi-l asum ca formă, și-l public mai jos: „Au avut familii cărora le-am rămas aproape, numele lor nu corectează povestea , le spunem „prieteni” şi-i lăsăm să se odihnească...

Primul prieten mi-a plecat când aveam 15 ani. A sfârşit într-un loc din spatele blocului, i-a stat inima din cauza supradozei.

Avea 17 ani, era băiatul precoce al găştii, un băiat mişto, dezgheţat, tot timpul cu zâmbetul pe buze, tot timpul cu oameni (cu noi) în jurul lui... a murit singur.

A doilea prieten, la fel ca şi al treilea, şi-a nenorocit familia, a furat din casa până şi linoleumul de pe jos, stop-cardiac, overdose.

Alt prieten se pierdea... dependenţă furibundă, avea venele praf, o sângerare aproape permanentă îi păta orice tricou pe care-l avea pe el, se înţepa şi în picioare, chiar şi în gât. Am plecat după el prin ţară de mai multe ori, îl recuperam bătut, murdar, mut, îl aduceam acasă şi în câteva zile pleca iar... Într-un târziu s-a aruncat sub tren.

Ultimul care a plecat avea depresii... O iubire neîmplinită, un anturaj complet nefericit, o familie prea slabă ca să-l poată conduce pe un drum mai bun... şi-a îmbrăţişat sfârşitul departe de toţi şi de toate, în Ucraina, nimeni n-a ştiut că e acolo până când sa sinucis. Pe mama lui... o sunaseră de la ambasada să-i spună că i-a murit singurul copil.

Nu vreau să port aceste poveşti mâzgălite cu roşu pe un tricou alb, până la urmă îmi stau doar mie pe suflet, cu toate întrebările (oare am făcut ce trebuia ?

– Oare mai puteam să fac ceva ?), toate regretele (de ce n-am fost acolo, în momentul ăla, în secunda aia ?), cu toate amintirile (băi, la Neptun, în camping, la căsuţe, au schimbat duşurile, nu mai sunt alea din „melc” !).

Poate că dacă aş fi auzit că „vedeta x” s-a implicat în nu-stiu-ce-proiect probono, aş fi zis şi eu c-o face pentru imagi-

Drum bun amice, drum bun !

Aflat-am astăzi că unul dintre cei pe care -i știam printre noi nu mai este. Un om.

Vestea venit-a năpraznic, la fel oricărei vești de felul ei. Ascult „Hotel California”. Acel vechi amic, cândva o cânta, mai fals puţin şi niţel mai altfel.

Eram la un bal, unul dintre multele baluri şi nedei ce aveau loc atât de des pe tot cuprinsul zonei noastre. Cântau mai multe grupuri, iar într-unul dintre ele putea fi găsit şi cel ce s-a dus. A fost unul dintre acei nebuni frumoşi la suflet, acei nebuni care fac să vibreze totul în jurul lor, răspândind din firea lor boemă acel parfum cu iz de violete, al amintirilor dragi, uitate într-un sertar din acel dulap interior la care nu umbli decât atunci când visele nu îţi dau pace, sau când vine acel „ceva” din exterior şi te face să îl deschizi.

Acel „ceva” era şi amicul. Prieten al celor ce înţeleg sau au încercat să înţeleagă freamătul unei corzi de chitară ori clinchetul cinelului. Aşa fost-a acel suflet ce clocotea încontinuu încercând din toate, făcând din toate. În lupta pentru supravie-

ne, nu-s ipocrit.

Dar astea mi-s motivele, de-asta pentru unii sunt penibil că spun în fiecare seară “SPUNEŢI NU DROGURILOR !”, de-asta merg la întâlniri cu oamenii cu problema asta, de-asta fac ceva şi nu mă scarpin în fund...

După cum spuneam mai devreme, fac ce pot, dacă ajut un singur suflet să uite de nenorocirea asta înseamnă că a meritat.

Mărturia unui toxicoman.

Dependent de droguri Nu mai stau să-ţi spun alte vorbe pompoase, îl las pe el să vorbească. Tu poate-ţi faci timp să citeşti.

Poate chiar înţelegi ceva. Nu te grăbi să-l condamni, în primul rând înţelege-l...

ATENŢIE, MATERIALUL ESTE DUR! 19 ani, V.B., Student: Simţeam că mă strânge o gheară invizibilă de gât.

Nu-mi mai suportam familia, mama, fratele. Furasem totul din casă să vând, să-mi procur doza.

Acum nu mai am bani... Nu ştiu cum, fur, fac ceva, omor, şi tot fac rost.

Simţi că durerea oaselor te ameţeşte crunt, că înnebunești la propriu, îţi dau lacrimile şi te gândeşti că venele astea pline de înţepături sunt atât de goale... şi cu fiecare clipă care trece, nu ai cu ce să le umpli şi să-ţi domoleşti durerea asta fizică !

Trăiesc cu spaima că mâine voi fi mort dacă nu mai iau ! Nu pot scăpa, am fost la dezintoxicare, dar nu mai pot. Am voinţa anihilată, nici măcar dragostea faţă de cei dragi nu a învins în cazul meu. Durerile astea fizice, crunte, faptul că nu poţi respira şi starea de sevraj te omoară la propriu.

Sunt sclav şi orice aş face, nu mai pot scăpa. Tremur uite, şi acum, vezi ? (arata

țuire a făcut tot ce putuse, încercând tot ce știuse. Nu puţini sunt aceia ce îşi amintesc şi azi de vechile agape ori mai noile seri de karaoke.

Nu poţi uita năvalnica-i fire, căutător a tot ce putea fi cunoscut, iar de puține ori, când nu îi ieșea un lucru cum ar fi dorit, improviza, făcea acele mici ghidușii care îi erau caracteristice, chiar dacă reușea să rupă o coardă la chitară sau să ardă un terminal de calculator, toate

mâinile care strâng crunt o sticlă de apă minerală, tremurând haotic).

Am 19 ani, ştii ? Dacă te uiţi la mine, îmi dai cu cel puţin 10 ani mai mult. Mi-am furat singur tinereţea şi sigur mor. Ai mei sunt disperaţi, mama e în depresie de un an. Au încercat tot, şi poliţie, şi tot.

Măi, când nu îţi iei doza (şi acum sunt de câţiva ani pe heroină) simţi că efectiv te spargi în mii de fărâme şi pierzi contactul, simţi că nu mai ai puncte de reper şi ţi-e atât de rău...

Trebuie să iau doza, să-mi revin chiar şi pentru câteva minute de falsă rezistenţă... deja nu mai e plăcere, e sclavie... altfel te omori luându-ţi gâtul.

La început luam lsd sau iarbă... acum heroină... înainte le combinam... Când îmi iau doza, simt o indiferenţă şi o detaşare... nu îţi mai pasă de nimic, eşti liniştit. Când îţi revii după ce trece efectul, doreşti liniştea aceea înapoi. Nu vrei să-ţi mai ţiuie urechile. Nu vrei să mai vezi pisici pe pereţi, fiare în minte, scormonind în creierul deja gol.

Culmea e că, în momentul efectului, ţi se acutizează simţurile. Te simţi cel mai cel.

Apoi, trece efectul şi nu mai simţi nimic, dar NIMIC pentru nimeni, nici măcar pentru tine.

Ce simţi, e fizic... durere cruntă, furie că nu ai doza, indiferenţă... începi să te tai pe braţe cu un cuţit, ca să maschezi durerea sevrajului cu altă durere, dar nu scapi. Pot scăpa cei cu adevărat puternici. E marea mea dragoste, sunt cu totul al drogului. Numi mai aparţin mie însumi.

Mă uit la voi, ăştia din jur şi de pe stradă.

Dragoste ? Neah. Viaţa frumoasă ? Ce e aia ?

Mă întrebi de ce am început să iau ? Nu am să-ţi spun că am început pentru că tata o bătea pe mama, sau pentru ca fratele meu e bolnav psihic, sau pentru că nu aveam bani de una şi alta, nu ! Nici măcar pentru că aveam un anturaj care se ocupa cu aşa ceva.

Nu, a fost alegerea mea şi numai a mea. Am ales un drum de pe care nu vreau să mă întorc, nici măcar cu riscul morţii. O idee aş vrea, dar durerea este mai puternică decât mine. Nevoia, simţul !

Mă uit la mama şi nu simt decât milă.

Faţă de ea, de mine, de toţi cei din jur, căci le-am furat şi lor vieţile. Şi cu toate astea, abia aştept următoarea doză. Nu îmi doresc deloc să mă trezesc dimineaţa şi să nu am doza… e atât de parșiv drogul !

Sursă: cabral.ro

Dan ORGHICI

le făcea în aşa fel încât ţi-l aduceai aminte multă vreme, smulgând-ţi un zâmbet, uitând de pagubă, zicând-ţi că doar lui i se putea întâmpla asta, altcuiva, nici să încerce o viaţă. Avea acel dar, pe care doar ghinioniștii şi boemii îl au, darul de a nu strânge pentru sine nimic material, ci doar să-şi facă comori în cer. Era un adevărat Phoenix care renăștea din propria-i cenușă, în care de multe ori mulţi dădeau cu piciorul.

Poate aţi recunoscut că încerc să îl descriu pe cel pe care toţi îl știm drept Charly, puţini fiind aceia ce îi cunoşteau numele în întregime.

Dar ce rost mai au numele personale când, la noi în oraș, Charly a rămas la fel ca o marcă înregistrată, la care doar firea-i năvalnică şi-a dat aportul ?

La Mercedes au lucrat nemţii zeci de ani să-i dea mașinii marca, lui Charly nu i-au trebuit atât de mulţi să ajungă pe acelaşi postament e marcă (chiar dacă asta este doar pe plan local), „marca Charly”.

Adio ţie, îţi spun, cel ce m-ai făcut să ştiu că dintre tigăi, doar cinelul nu se foloseşte la gătit, iar printre buruieni mai sunt şi flori.

Drum bun amice, drum bun !

IT and...

Adriana CHIRA

că nu exista: o companie numită Google Inc. FondaGOOGLE, compania care a revolutorii Google îşi amenajează spaţiul de lucru ționat modul în care folosim interneîntr-un garaj. Apare și primul angajat, Craig tul, împlinește anul acesta 15 ani de Silverstein, un coleg de la Facultatea de Inexistență. Să privim în trecut la modul formatică Stanford. în care Google a evoluat.

- 1999 - Garajul devine neîncăpător pentru - 1995 - Larry Page şi Sergey Brin se firma care ajunsese la 8 angajați. Urmează o întâlnesc la Stanford. Larry, în vârstă mutare într-o casă nouă. Se angajează la Gode 22 de ani, absolvent al Universiogle și prima persoană care nu este inginer tăţii Michigan, este interesat de unipentru a se ocupa de vânzări. Apare termeversitate, iar Sergey, în vârstă de 21 nul de “Googlers” însemnând „persoane de ani, este desemnat să îi servească care utilizează Google”. Firma obține o fica ghid. După spusele unora, prima nanțare de 25 mil. de dolari. Urmează o nooară când s-au întâlnit, cei doi se conuă mutare a sediului. Se angajează primul traziceau în aproape toate privințele. maestru bucătar al firmei. El obţine postul în - 1996 - Larry şi Sergey, care acum urma unei competiții culinare jurizată de cei sunt licențiați în informatică la Stan40 de angajaţi existenți ai companiei. ford, încep să colaboreze la dezvolta- 2000 - Sunt lansate primele 10 versiuni în rea unui motor de căutare nualte limbi ale Google.com: franceză, germamit BackRub. BackRub a funcționat nă, italiană, suedeză, finlandeză, spaniolă, pe serverele de la Stanford timp de peste un an, până ajunsese să portugheză, olandeză, norvegiană şi daneză. Primesc primul preocupe prea multă lăţime de bandă şi nu mai era potrivit pentru miu la Webby Awards: la categoriile Realizare tehnică şi Preferauniversitate. tul publicului. Încheie un parteneriat cu cei de la Yahoo! pentru a - 1997 - Larry şi Sergey decid că motorul de căutare BackRub are deveni furnizorul lor prestabilit de căutare. Se mai lansează 5 vernevoie de un nou nume. După o perioadă de gândire, aleg nume- siuni în alte limbi. Se lansează Google AdWords. le Google – un joc de cuvinte pornind de la „googol”, un termen - 2001- Google căutare de imagini se lansează, oferind acces la matematic pentru numărul reprezentat de cifra 1 urmată de 100 250 de milioane de imagini. Se ajunge la 26 de limbi disponibile de zerouri. Utilizarea acestui termen întruchipează misiunea lor și la primul sediu internațional, la Tokyo. de a organiza o cantitate aparent infinită de informaţii de pe web. - 2002 - Klingoniana devine una dintre cele 72 de limbi ale interfe- 1998 - Cofondatorul companiei Sun, Andy Bechtolsheim, ței. Se lansează Știri Google, având 4000 de surse de știri. scrie un cec în valoare de 100.000 USD pentru o entitate care înContinuarea în numărul viitor - planta proaspătă se va folosi doar la Aloe Vera aplicații externe. Se taie în felii punânDenumire științifică: aloe vera: partea tăiată pe rană sau pe pieAloe Ferox, Aloe Perryi, Aloe Vulgaris, Aloe du-se le.

Barbadensis Aloe ca purgativ: 1 linguriţă de tinctură Denumire populară: aloe vera luată cu 100 ml apă sau ceai. Se ia după meAfecțiuni care se tratează cu aloe vera: Acţiunea se manifestă după 8-12 ore, rar se pun împreună cu 30 ml de tinctură de proboli tratate cu aloe vera: abcese, aciditate se. după 24 ore, prin mărirea peristaltismului polis 30 %. Este foarte indicată atât intern stomacală, afecțiuni oculare, afecțiuni intesti- intestinal urmare a iritației nervoase de- cât şi extern având rol de refacere celulară, nale, afecţiuni dermatologice, afecţiuni ale terminate ca regenerare, cicatrizare celulară, antibiotic, local în pereții intestinali. gurii, afecţiuni hepatice, alcoolism, alergie, - mai acționează etc. Este unul dintre cele mai eficiente antibişi ca purgativ, tonic amar angină, anorexie, arsuri, artrite, astm bron- (anorexie), eupeptic dar şi ca un bun antito- otice folosite la foarte multe afecţiuni. Posohic, atonie, boli de nervi, bronşite, cancer, xic în special pentru ficat. logie - o linguriţă de 3 ori pe zi diluată în cataracte, crampe, dermatite, colită, consti- - un vârf de cuţit de praf se va pune sub limbă puţină apă. paţie, cefalee, diabet si altele pentru 10 minute, după care se înghite cu Aloe cu ulei de cătină - se vor pune la 100 ml Contraindicații aloe vera: apă. Este foarte amar şi din această tinctură de aloe 30 ml ulei de cătină. Se va - gravide, femei cu metroragii, la bolnavii cu puţină agita foarte bine înainte de întrebuințare. cauză se ia foarte greu. hemoroizi, la cei cu nefrite.

Este util în toate afecţiunile pielii când se se pune în capsule de medicamente câte 0,5 Tratamente naturiste cu aloe vera – mod de g la capsulă şi se iau intern de 3 ori pe zi îna- constată uscăciunea exagerată a tegumentepreparare şi administrare: lor, dar şi în eczeme, psoriazis, ihtioză. Se de mese.

- un vârf de cuţit de praf de aloe vera se va inte poate aplica în strat subțire, după care se va se va face ceai din 1 linguriţă de praf pus la pune sub limbă pentru 10 minute, după care 250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 10 aplica un pansament. Pansamentul se va se înghite cu puţină apă. Este foarte amar şi minute după care se filtrează şi se consumă, schimba la 24 ore. din această cauză se ia foarte greu. îndulcit cu miere, dacă nu est vor- Aloe cu miere - praf de aloe şi miere cât cu- se pune în capsule de medicamente câte 0,5 preferabil prinde, se foloseşte intern, o linguriţă de 3 ba şi despre diabet. g la capsulă şi se iau intern de 3 ori pe zi îna- - praf se presară ori pe zi sau extern, în aplicaţii locale, apoi pe răni externe. inte de mese. se pansează pentru 24 ore. Este utilă chiar la praf în amestec cu ulei, grăsime diferită - se va face ceai din 1 linguriţă de praf pus la (unt, smântână, untură de porc, lanolină, va- cancer sau ulceraţii, atât la piele cât şi în in250 ml apă clocotită. Se acopera pentru 10 selină) transformându-se în creme sau un- teriorul organismului la diferite răni, chiar şi minute după care se filtrează şi se consumă, guente care se vor aplica extern. Se pune 1 după operaţii. preferabil îndulcit cu miere, dacă nu este vor- parte plantă praf şi 3 părţi grăsime.

Aloe cu ulei de măsline – o linguriţă de ba şi despre diabet. praf de aloe la 50 ml ulei. Se poate folosi Tinctură de aloe vera se va pune 50 g de - praful se presară pe răni externe. intern pentru toate afecţiunile în care se indipraf la 250 ml alcool alimentar de 70°.

Se - praful, în amestec cu ulei, grăsime diferită ţine timp de 15 zile agitând des sticla. Se fil- că acţiunea de curăţire a organismului, în (unt, smântână, untură de porc, lanolină, va- trează şi se pune în sticluțe de capacitate mai special în bolile cronice. selină), transformându-se în creme sau un- mică la rece. Se va lua câte 10 picături - 1 Vin cu aloe – un litru de vin roşu şi 10 g de guente care se vor aplica extern. Se pune 1 linguriţă de 3 ori pe zi. Se poate face tinctură praf de aloe. Se va ţine la macerat o perioaparte plantă praf şi 3 pârți grăsime. dă de 8 zile, după care se foloseşte. Nu este din plantă proaspătă tot în acest fel.

- tinctura – se va pune 50 g de praf la 250 ml şi nevoie să se filtreze. Înainte de folosire se planta proaspătă se taie şi se pune cu tăiealcool alimentar de 70°. Se ţine timp de 15 tura pe rană. agită sticla pentru că are tendinţa de a se sezile agitând des sticla. Se filtrează şi se pune dimenta.

Aloe ca purgativ o linguriţă de tinctură în sticluțe de capacitate mai mică la rece. Se diluată în 100 ml apă sau ceai. Se ia după Creme cu aloe - se foloseşte o linguriţă de va lua câte 10 picături - 1 linguriţă de 3 ori mese. praf de aloe şi 50 g de materie grasă. Aceaspe zi. Se poate face tinctură şi din plantă - doza purgativă se poate administra de 2-3 ta poate fi untură, ulei (se pune şi ceară de proaspătă, tot în acest fel. în cursul unei zile. Se evită în acest fel ca albine), smântână, unt, lanolină, vaselină, - planta proaspătă se taie şi se pune cu tăie- ori bolnavii sensibili cu hemoroizi să aibă neplă- etc. Se indică la toate afecţiunile dermatolotura pe rană. ceri.

Totuşi, cei cu hemoroizi ar fi foarte bine gice sau în cosmetică atât pentru vindecare - plantele de aloe se ţin fără apă şi la întune- să nu ia preparate aloe decât extern, sub cât şi pentru întreţinere. ric o perioadă de 5 zile. Se vor folosi doar formă de unguente, cu unde sunt foarte active. Contraindicatii la aloe vera: plantele care sunt trecute de 3 ani ca vârstă - este de remarcat că aceste au fost - se interzice la gravide, femei cu metroragii, de vegetaţie. După această perioadă se vor sesizate totuşi de foarte mult efecte timp de către la bolnavii cu hemoroizi, la cei cu nefrite. tăia frunzele. Există mai multe procedee: populaţia localnică, care folosea aceste plan- - femeile care alăptează vor trebui, de aseme- se pun la uscat pentru obţinerea prafului te la aceste afecţiuni de sute de ani. Recent nea, să nu consume aloe, deoarece trece în din toată planta tăiată felii subțiri. lapte. abia s-a descoperit că toate aceste credinţe - se extrage sucul care se pune la uscat for- au un suport ştiinţific. http://plantelemedicinale.info mându-se praful.

Aloe cu propolis - 100 ml de tinctură de aloe

300 de plante medicinale și afecţiunile pe care le tratează

COLȚ DE SPIRITUALITATE eu sunt femeia cu oasele măsurate de ger

Isabela NICOARĂ

bărbatul ger cu sufletul saună un ciob de femeie pictat la fereastra spre marea din tine departe departe zilele seamănă izbitor între ele însă nopţile sunt atât de albe mai albe ca dinţii sănătoşi dintre buzele fierbinţi ale celui negru Erato Erato mă strigă străinul ce nu-mi ştie numele e cald şi mă scald în sinea albastră a iubitului meu

AŢI GREŞIT Geo GALETARU

iată că aţi greşit ni se spune de pe margini iată că aţi făcut pasul acela nepermis în afara jocului în afara regulii care stabileşte noua valoare a lui pi mărimea corsetelor de oţel şi anatomia surâsului din zori da aţi greşit şi asta nu vi se va ierta în ruptul capului şi nici în ruptul oaselor pe roată e un miracol cum de mai îndrăzniţi să mergeţi pe stradă cu capul descoperit.

tehnologia poeziei Daniel MARIAN

iei nişte cuvinte după ce s-au născut din şoapte le-nmulţeşti cu doi şi le împarţi la şapte ai grijă cuvintele să fie fragede de lapte ne-nţărcate nici de-o zi şi nici de-o noapte pui înmulţite-împărţitele cuvinte în ibric le fierbi la foc mic vei ameţi un pic treci repede de la infuzie la perfuzie iar la transfuzie nu mai simţi nimic sângele din tine s-a dus pe lună unde înşăuează şi înfunie herghelii după ce le adună din lanul de petunie.

Din Discursurile sfântului Andrei din Creta, episcop

Crucea este gloria și înălțarea lui Cristos

Noi celebrăm Înălțarea Sfintei Cruci, prin care a fost alungat întunericul și a revenit lumina. Celebrăm sărbătoarea Sfintei Cruci, și astfel, împreună cu Cel Răstignit, suntem înălțați și ridicați și noi. De fapt, ne dezlipim de pământul păcatului și urcăm spre înălțimi. Așa de mare este bogăția crucii, încât cel care o posedă are o adevărată comoară. Pe bună dreptate o numesc așa, pentru că, de nume și de fapt, este cel mai prețios dintre toate bunurile. În ea și prin ea este toată mântuirea noastră. Ea este mijlocul și calea de întoarcere la starea originară.

Dacă nu ar fi crucea, nu ar fi nici Cristos răstignit. Dacă n-ar fi fost crucea, viața nu ar fi fost pironită pe lemn.

Dacă viața n-ar fi fost pironită pe lemn, din coasta sa nu ar fi curs acele izvoare de nemurire, sângele și apa, care purifică lumea; sentința de condamnare, scrisă pentru păcatul nostru, nu ar fi fost ruptă, noi nu am fi avut libertatea, nu am putea să ne bucurăm de pomul vieții, paradisul nu s-ar fi deschis pentru noi. Dacă nu ar fi fost crucea, moartea nu ar fi fost învinsă, iadul nu ar fi fost prădat.

Așadar, crucea este o resursă cu adevărat minunată și inegalabilă, pentru că, prin ea, am dobândit multe bunuri, cu atât mai numeroase cu cât este mai mare meritul, datorat însă, în cea mai mare parte, minunilor și pătimirii lui Cristos.

Apoi, crucea este prețioasă pentru că este, în același timp, instrument de execuție și trofeu al lui Dumnezeu. Instrument de execuție prin moartea sa voluntară pe ea. Trofeu pentru că prin ea a fost învins diavolul și împreună cu diavolul a fost învinsă moartea. În afară de

aceasta, puterea iadului a fost nimicită, și astfel, crucea a devenit mântuire comună a întregului univers.

Crucea este gloria lui Cristos, înălțarea lui Cristos. Crucea este potirul prețios și inestimabil care adună toate suferințele lui Cristos, este sinteza completă a pătimirii sale. Pentru a te convinge că crucea este gloria lui Cristos, auzi ce spune el: Acum, Fiul Omului a fost preamărit și Dumnezeu a fost preamărit în el și îl va preamări curând (In 13,31-32). Și iarăși: Părinte, prea­mărește-mă cu acea glorie pe care am avut-o la tine mai înainte de a fi fost lumea (In 17,5). De asemenea: Părinte, preamărește numele tău.

Atunci a venit o voce din cer: L-am preamărit și iarăși îl voi preamări (In 12,28), pentru a arăta acea glorificare care a fost dobândită atunci pe cruce.

Apoi, că crucea este înălțare a lui Cristos, ascultă ceea ce spune el însuși: Când voi fi înălțat de la pământ îi voi atrage pe toți la mine (cf. In 12,32). Așadar, vezi că crucea este glorie și înălțare a lui Cristos !

Hoțul de viață

Narcis Dorel TERCHET Atât cât se mai poate îți voi lua din suflet Să fiu întreg și sumbru și veșnic peste tot Cuprins de ochii limpezi de bufniță ce pot Să caute în neguri și să omoare vise Mai vreau desigur, viață, să-ți fur un vers din cântec Ce spune că trifoiul adie-n Paradis Ca degetele fine ce-apucă să fi scris Săgețile cu miere ce vor să fie spuse Și după multă gheață să iau compasul vieții Cu care să alung și să despic tristeți Să cad în neuitare și să culeg lumina Din labirinturi grele se răspândește vina De-a fi un hoț de suflet cu tonusul glumeț Și dispărut devreme în ceața dimineții.

Pr. Laurențiu http://paxlaur.com

Editura Eubeea, a unei remarcabile scriitoare, Nina Ceranu, este excelent aleasă de scriitoarea simereancă, structural o feministă dintre cele notoriu susţinute de Mihaela Miroiu.

La umbra cărţilor în floare, preluând memorabila sintagmă a lui Cornel Ungureanu, prin formaţie culturală şi profesiune, şi sub efectul bibliofiliei de practiciană, de tradiţie, - deloc a celei pe care semioticianul Umberto Eco o psihanalizează „policer”- aplicat în Numele trandafirului. …

Denisa Toma debutează spectaculos cu o carte de eseuri şi sociologie voalată în epicitate, de memorialistică – impregnate ingenios de repere biografice şi bibliografice; acestea subînţelegând o situare în livrescul enumerativ întreţesut cu impresii- extracţii sintetice, ecouri ale marcajelor afectului propriu şi rezonant, afin, cu un mare număr de glosați textual şi rafinat perindaţi în texte, dacă vreţi, reanimaţi a participa colocvial la - de fapt- un solilocviu.

Unul autoreferenţial, cu intacta memorie – i-aş spune regresivă, a trăirilor vârstelor.

Etape ale arderii, restaurate în pagini evocatoare de fină tensiune epică, nuanţat livrescă. Dumitru Hurubă conchide că Denisa Toma nu ar căuta „efecte de conflict”, suspansul de care este avid cel care e avid cititorul… fiind în chiar stilul narativ, unul alert şi am spune tensionat- senzual al autoarei. Dealtfel o impresie personală a mea în fugarele clipe de dialog banal, stăruie: Denisa Toma este enigmatică şi greu de citit ca o carte anume păstrată, cum spune chiar ea : „dintre acelea ce nu se împrumută nimănui”... Însă pledoaria cutare din internet, pentru „lectura publică”, e o falsă cheie... Cred că o astfel de carte (sau om), se cer citite în singurătate, aşa cum au fost scrise. Eventual trăite. Viaţa este personajul principal al scrierilor ei.

Viaţa la persoana întâia se repovesteşte altfel, explicitul devine paradoxal încifrare, unora îmbiindu-le esenţe, iar prozele adună sincretic cumva, un mozaic, aşa cum chiar defineşte undeva intenţionat. Deschidem cartea cu o „ars epica” a lecturii, ca „regulă”, în care Denisa Toma defineşte pragmatic o „relaţie specială a cărţii cu cititorul”... Mai clar, o artă a cititului. Denisa Toma este undeva în interiorul propriei creaţii, dar empatic caută o cheie semiotică şi o „răsuceşte” în ideea borgesiană a „paradisului cărţii şi lecturii”. Borges a fost orb şi bibliotecar, iar eseurile sale ne sunt de ajutor ca să înţelegem demersul – ţintă a Denisei Toma, bibliotecara. Laborioasă şi după ani mulţi în zona de miraj al tezaurului scris, autoarea glosează cărţile - reper în propria-i carte, care se zideşte ca memorie aproape telepatică, aidoma zonei intermediare dintre veghe şi visare… Abundenţa conotativă la nume şi opere nu se resimte „contaminant" livresc în stilul autoarei. Desigur, un eclectism inerent unei astfel de glosări - abordări există, dar sporeşte şarmul pentru lectorul cultivat. O nuanţă de „infern al tandreţei” de M. Yourcenier, poate şi marele clasicism rus, tolstoian, ci nu desotojevskian, în fine, Ibrăileanu sau „ascunsul” Caragiale, despre care nu prea ştim… transpar fără a strica impresia de carte bine zidită.

Denisa Toma este migălos, caligraficlaborioasă şi o astfel de elaborare ar rămâne ceva rece fără o interpretare psihanalis-

tă, în cheie semiotică. Dar mă rezum la rându-mi doar la impresii de cititor, considerând că lectura îşi va alege singură cititorul elevat, iniţiat aşadar. Nu constat în carte un bibliofilism de genul definit chiar de autoare – cu tonus de mini conferinţă - în primul eseu pe care explicit îl proclamă, ori invocă a fi clamat de alţii, ca fiind „senzorial, olfactiv, tactil, epidermic, un contact deloc de neglijat” strictu-sensu cu obiectul cărţii. „Nici o carte nu miroase la fel cu alta”.

Nici măcar cu „dragostea (lecturii) devenită viciu”, oricât de seducătoare e metafora.

Toma îl evocă pe însuşi Dante, cu sugestia infernului subscripţionat pe frontispiciul tenebros al subcorticului parabolă din trilogia „Lasciati ogni speranza, vuoi…” Întradevăr, există un infern dantesc în actul scrierii adânci, precum şi episodul formidabil al Limbului, despre care recent am scris un eseu, cu o zi înainte de a mi se dărui cartea ! (coincidentia ?) .

Denisa Toma are ceea ce Caragiale, mărturisitul idol - prim-preferat. (Caragiale in aeternum, text la Medalioane de Zigu Ornea) al „insulei” (misterioase şi robinsoniene ? n.) – numea „memorie monstruoasă”, dar şi un afect de tip empatic uimitor, rodnic, captivant. Tehnica ei este de comentariu în interiorul textului propriu, de tip eseistic-filosofic, cotangent vag cu epicul rememorării, una reselectivă, cu miza pe estetic şi moral, desigur. Un fin simţ polemic abia de tresare, al bunului simţ ce aparţine generaţiei „rezistente prin cultură”, într-o istorie a „obsedantelor decenii”, prin extensie.

Cultura aleasă şi dramatic alternând cu biografismul conţinut, dau forţă cărţii ei, indiferent prin ce „capcane” ne încearcă.

Ascuţimea naraţiei şi sinceritatea sunt complementare: „Îmi aleg şi triez eliminatoriu prietenii în funcţie de gradul în care îl simpatizează, îl simt şi îl asimilează pe Caragiale” (cit. Id.). Severitatea aceasta este discutabilă, însă comentariul despre Caragiale (inclusiv la „Calendarul după Caragiale”, Curtea Veche Publisihing, 2002) – pare a-i fi reper auto-indus în propria-i definire: aici scriitoarea Denisa Toma este total contopită cu cititoarea Denisa Toma, cum, de altfel, şi în alte comentarii critice. În textele cărţii apar scurte pasaje de legătură – descriptivă, menite a spori „story-ul”, şi a diminua răceala severă (...) a informației livreşti, sau a estompa în epos, nerăbdarea lecturii de suprafaţă. Se interpun ornametic evocări romantice, cu parfum de vechio, de stampă, de romanţă desuetă, de „curte veche” a la maniere Mateină. Frecvenţa evocărilor de acest tip este relevantă în a decodifica o viziune labirintică a cunoașterii, a memoriei, a contemplării sublunare, cu fascinaţie pleadică.

Patrimoniul vast al scrisului universal este perindat, fie şi nominal sau hașurat.

Un palimpsest cu predilecţie pe Arte, muzică, pictură, capodopere - mai ales franceze şi ruse - aşadar un itinerar reparcurs rememorativ, un traseu „magic” al iniţierii „cumva alchimice”. Case vechi, străzi, parcuri, din ţară sau din Franţa, dar şi evocarea „matricei” paideumatice a Văii Mureșului, ori recursuri într-o tinereţe şcolară şi studenţească, cultul pentru persoane – model (profesoara „decisivă”), iarăși pasaje cu obsesive câmpuri de lavandă, rozmarin, fie crânguri de plopi tremurători pe Mureş, sau aiurea, pe „calea destinului” în sudul Parisului, la Adriatica, în Bucureștii d’antan, ori prin bazilici, cafenele, ca şi numeroase nume - cheie pentru erudiția autoarei, una autentică, debordantă: Mozart, Ceaikovski, Rossini, Marcello, Socrate, Aristotel, Karenina, Madam Bovary- asta pe doar una din pagini. Impregnarea aceasta terifiantă de locuri şi nume, sensuri şi trimiteri, frenezia retrăirii prin virtuale, scriere şi trepidaţia unui patos, a unei verve unice, sunt semnificative la lectura strict de informaţie conţinută, dar şi co-participare afectivă, empatie cum, în spectacolul unei majestuoase incinte sacre, în care se contopesc “extactic”, ritualic, cultic-cultural, prin „medium”, creatorul cu creaţia. Denisa Toma recuperează prin repovestirea de acest tip, selectivă - exigentă etic şi estetic, o îndelungă răbdare de a ieşi „la lumina tiparului”. Pare a se căuta pe sine, în sensul oglindirii în ceilalţi.

Pare a lega sinoptic, modular, mozaicat, compozit, aşadar o oglindă vastă, boltită cu fruntea, timpul trăit, călătoriile ca nişte cărţi şi oameni cunoscuţi, cu timpul acumului tot mai apăsător, tot mai greulpământului, teluric, stihial sau aplatizant. O carte mărturisitoare şi a mărturiei, o carte a regăsirii şi a interferenţelor ce par subordonate unui datum, unui destin, însă asumat şi luminător, vindecător. Evocarea sentimentală abia se întrevede, din nu ştiu ce reţineri delicate; absenţa umorului dă în întreg un frison al unei graţii reci, de elf pe umărul memoriei. Piesa „Trenul pierdut” ar merita o dezvoltare în roman. Uluitor cum habitatul autoarei în oraşul-triaj Simeria, SEMAFORIC, poate, ar putea fi semnificat ca un munte de observație nu doar al trenurilor, destinelor, du-te-vino-ului şi semafoarelor între lumi şi vămi, ci şi al timpului astronomic-astrofizic, dar şi celui al duratei, al interiorităţii labirinthice, dar şi al „bibliotecii vii” în care nu acel Vierme de bibliotecă din celebra pictură germană, evocat şi de Eco este cel bine î n ţ el e s de Denisa Toma, ci celălalt, omul care îşi trăieşte, în fapt, propriile-i cărţi, neavând timp pentru altceva, a le scrie şi pentru ceilalţi... Remarcabila Denisa Toma este - ca preferinţă a mea, şi cea din „Va, pensiero”, „L’air du temps”, ori „Viaţa pariziană”, repet, miezuri virtuale demne a fi dezvoltate ca romane. Lacrima dintre gene este tremurată, suspendată, într-adevăr cum scrie patetic : „mai valoroasă decât tot aurul acestei lumi”... Este lacrima care vede… Deoarece „c’est ma vie, c’est moimeme, c’est pourquoi j’aime…. Îi aşteptăm cărţile următoare.

Eugen Evu (din Motoare de căutare, vol.

II, în curs de apariţie).

VORBA DE SPORT DORIN STROIA

Etapa a VI-a, Liga a IV-a Seniori/Juniori din 28.09.2013.

Clasamentul ligii a IV-a Seniori, etapa a VI-a Nr 1 2 3 4 5 6 7 8

CSM Dacia Orăștie CSA Aurul Brad ”U” Petroșani CFR Simeria Retezatul Hațeg CS Inter Petrila CS Vulcan Jiul Petroșani

Gazde

Gloria Geoagiu Aurul Certej Victoria Călan CNS Cetate Deva Hercules Lupeni Metalul Criscior Minerul Uricani Șoimul Băița

Oaspeți

Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Echipa Retezatul Hațeg CS Vulcan CNS Cetate Deva Hercules Lupeni "U" Petroșani CSM Dacia Orăștie Aurul Certej Jiul Petroșani Metalul Crișcior CSA Aurul Brad Șoimul Băița Minerul Uricani Victoria Călan Gloria Geoagiu CS Inter Petrila CFR Simeria

J 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

C 5 5 4 4 3 3 3 2 2 2 2 1 0 1 0 0

E 1 0 0 0 2 1 1 3 1 1 1 3 4 1 2 1

P 0 1 2 2 1 2 2 1 3 3 3 2 2 4 4 5

M 20 13 15 13 11 11 9 5 9 9 11 9 8 6 6 1

În clasamentul juniorilor conduce CS Inter Petrila cu 18 p. urmată de CSA Aurul Brad, 16 p. și CNS Cetate Deva, 15 p. CSM Dacia Orăștie ocupă poziția a 11-a cu 7 p. iar Gloria Geoagiu încheie clasamentul cu 0 p.

CSM DACIA ORĂȘTIE-GLORIA GEOAGIU 4-0. UN MECI AL ORGOLIILOR... ȘI ATÂT !

Fără nici o tangență cu „ziua recoltei” organizată sâmbătă, 28.09.2013, echipa de fotbal Gloria Geoagiu s-a deplasat la Orăștie cu un portar ieșit din formă de câteva etape bune și un lot de jucători tineri ambițioși, dar lipsiți de inspirație și noroc pe faza decisivă. De cealaltă parte, Dacia Orăștie, cu un lot schimbat din mers, se pare, încrezătoare în noua formulă, o spune… tabela de scor.

Jocul începe în forță de ambele părți, Băeșu oprind prin fault un atac periculos al celor din Geoagiu și deschizând seria cartonașelor galbene la gazde, pe parcursul jocului mai fiind sancționați Lupșa , Blaga, Borza, Duică de la gazde, Buda și Istrate de la Gloria. Solomon și Popa nu se înțeleg la o minge, portarul oaspeților ieșind la marginea careului și respingând cu pieptul mingea trimisă spre poartă de Munteanu. Pe contraatac, Gloria are o ocazie bună, șutând puternic de pe dreapta, Băeșu replică și el, reluând cu capul un balon pe lângă poartă din cornerul executat de Coca. Jocul aspru de ambele părți duce la accidentarea lui Solomon în min. 17 la ligamentele încrucișate, el fiind înlocuit.

Echilibrul pe teren se menține până în min. 27 când Munteanu primește o minge pe dreapta, intră în careu și înscrie: 1-0. În min 31, linia de fundași a celor din Geoagiu iese greșit la ofsaid și Blaga îi pasează lui Mînja care

„VORBA OMAGIAZĂ SPORTUL” Sportiv ………………………

Sportul practicat………………

înscrie pentru 2-0. Gloria iese la presing mutând jocul la mijlocul terenului, dar ocaziile mai numeroase de a înscrie aparțin tot gazdelor. În ultimele trei Sen. Jr. minute ale primei re4-0 2-1 prize, Dacia ia cu 1-2 2-1 asalt poarta Gloriei, prin Popa care ratea4-0 7-1 ză de trei ori, în min.

0-2 0-2 44 face o cursă de 40 2-0 1-2 m cu mingea la picior 2-4 8-0 și șutul său se duce peste portarul ieșit la 3-2 5-3 marginea careului de 1-0 5-1 16 m și peste poartă.

Tot el nu ajunge un balon cu capul la o cenP Pct. trare în careu, pentru 2 16 ca în minutul de prelun6 15 gire să primească o minge de la Munteanu 7 12 de pe stânga și, din vo6 12 leu, să o trimită peste 10 11 poartă.

5 10 În repriza a doua 9 10 portarul Băeșu și apărarea oaspeților se bâl3 9 bâie la o minge în care8 7 ul mic, în min. 54, de 9 7 care profită Munteanu 15 7 trimițând mingea în 10 6 „stil Brazilian”, cu căl13 4 câiul, în poartă: 3-0.

Două minute mai târ15 4 ziu, Mînja expediază un 18 2 trasor la încheietura 20 1 barelor. Același Băeșu repetă greșeala din meciul cu Vulcanul din etapa trecută, ieșind în fața lui Duică la 18 m, blocând în prima fază mingea, care ajunge pe dreapta, în paralel cu linia de tușă, iar Mînja, ca la antrenament, trimite balonul în poarta goală de la 35 m: 4-0 .

Portarul gazdelor, Cimporescu, se remarcă și el, în min. 81, la șutul lui Vremi, din 6 m, mingea ajungând la Dănescu, care șutează peste poartă. Arbitraj foarte bun al brigăzii conduse de Sergiu Stanca din Pricaz la centru și asistenții Cristian Petrean și Saraol Alin din Deva. În ultimul minut de joc, la un clinci între Coca și Buna Bobby, mingea iese în aut de poartă, nervii îl părăsesc pe Coca, care se repede cu mâinile pe fața lui Bobby. Jucătorii sunt iertați și fluierul de final aduce 3 puncte prețioase gazdelor.

Teren: Stadion Dacia Orăștie; aprox. 400 de spectatori, timp frumos, gazon ușor moale.

Gloria Geoagiu: Băeșu - Duță, Talpoș(Vârlan, min.60), Istrate, Pop (cpt.), Bobilică (Dănescu min 80), Damian, Pîrvu, Vremii (Ilici, min 88), Buna, Buda (Iovan min.82).

Rezerve: Bucerzan, Andreica, Dănescu.

Antr. Chira Lucian , sec. Pleniceanu Mihai.

CSM Dacia Orăștie: Cimporescu Blaga, Băeșu, Ungureanu, Mînja (Pipipi, min 84), Coca (cpt.), Duică, Solomon (Borza min 17), Lupșa, Popa (Olar, min. 64), Munteanu. Rezerve: Predescu.

Antr. Ștefan Marius, sec. Firu Cosmin Etapa viitoare: 05.10.2013 CS Vulcan-CSM Dacia Orăștie; Gloria Geoagiu-CSA Aurul Brad; Aurul Certej - „U” Petroșani; Victoria Călan- CFR Simeria; CNS Cetate Deva- Retezatul Hațeg; Hercules Lupeni- Jiul Petroșani; Metalul Crișcior– Minerul Uricani; Duminică 06.10.2013 Șoimul Băița- CS Inter Petrila;.

Liga a V-a seria a 2-a etapa a V-a rezultate din 29.09.a.c.: Ponorul Vața-Zarandul Crișcior 0-1; Mureșul BrănișcaVictoria Dobra 9-1; Minerul

VORBA OMAGIAZĂ SPORTUL

Sportivii prezentați în numerele precedente: ȚÎRVULOIU Vasile – Atletism 26p PIPER Adrian Ovidiu Culturism 24p.

CATANĂ Pavel Fotbal 10p.

TRIF Liliana – Handbal 5p.

NOJA Raul Alexandru Fotbal 5p.

CĂRĂBAN Andrada Tenis de câmp 3p.

CLONȚA Sorin Box 1p.

VLAD Alexandru – Fotbal 1p.

NEAGOI Iureca Nastica Canotaj 0p.

HRIȚCU Răzvan Karate 0p.

HRIȚCU Bogdan Karate 0p.

HRIȚCU Ionel – Karate 0p.

VESA IonFotbal 0p. ȘERBAN Sorina AndreeaKarate DO 0p.

NEAGU TudorFotbal 0p.

Singurii cu drept de vot sunteți dumneavoastră, cititorii VORBEI !.

NEAGU TUDOR – FOTBAL Născut la 30.03.1052 la Fundeni/București, studii - liceul și școala de maiștri, domiciliul în Orăștie.

Este legitimat la Gloria Fundeni în 1962, unde joacă 2 ani, apoi este transferat la Clubul Dinamo București, la juniori, unde joacă pe două posturi, mijlocaș și extremă stânga. Participă cu echipa Dinamo București la două turnee în Italia, la Milano, unde joacă cu echipe precum Fiorentina, Roma, Internaționale Milano și la Florența în compania Fiorentinei(organizatoare de turneu), Napoli și Verona. Câștigă campionatul național la juniori în ediția 1963-1964 cu Dinamo București și iese vicecampioană în 64-65 (locul I fiind ocupat de Sportul Studențesc). Joacă în echipă cu Ion Batacliu, Vasile Dobrău, Dan Păltinișan, Ion Niculaie.

La terminarea junioratului este încorporat militar în termen la Cluj și joacă un an la Universitatea Cluj, fiind apoi transferat la Arieșul Turda (ulterior Sticla Arieșul Turda), timp de 6 ani, în edițiile 71-77. Antrenor la Turda fiindu-i Dionisie Ursu (cpt. echipei) și Laurențiu Munteanu. Termină 2 campionate pe locul 4, respectiv 6 și 8 și, în 1977 se transferă la Dacia Orăștie, div. B, unde îl are ca antrenor pe Uțu (fostul portar al echipei Dinamo București). Timp de 6 ani joacă la Dacia, până în 1983, când își încheie activitatea ca jucător și devine antrenor al echipei din Orăștie.

Are în palmaresul său de antrenor promovarea echipei Dacia Orăștie din liga județeană în div. C, la un baraj cu Baia de Fier (Gorj), 5-1 acasă și 1-2 în deplasare. În ediția ’93 - ’95 antrenează echipa Minerul Certej cu care promovează din județ în div. C, la baraj cu Roșia Montană (Alba), 2-1 acasă și 4-2 în deplasare. 2 ani este antrenor la Cuprirom Abrud, liga a IV-a, cu care obține locul 3 și 4 în ligă, după care echipa se desfințează.

Din 1999 nu mai are contact cu activitatea fotbalistică, fiind plecat o bună perioadă de timp la muncă în Spania. Termină cursul de observator de joc și arbitri pentru liga IV - V la Deva, fiind delegat în ediția 2011 -2012.

Perioada cea mai frumoasă o are la echipele Arieșul Turda și Dacia Orăștie. Este „dezamăgit de autoritățiile locale care nu se implică mai mult în promovarea copiilor spre fotbal, nevăzând nici o schimbare în bine la echipa sa de suflet, Dacia Orăștie, echipa-fanion cu tradiție a orașului.”

Teliuc-Unirea Vețel 11-0; Key Systemsro Ribița-Santos Boz 4-1; Berianul Beriu-Mureșul Pricaz 1-2.

Clasamentul la data de 29.09.2013.

Derby local și în localitatea Pricaz unde duminică, echipa Berianul Beriu, în calitate de gazdă, a jucat cu Mureșul Pricaz, fiind învinsă cu 2-1 (0-0). Aprox. 250 de spectatori au asistat la un meci frumos, echilibrat, în care eroul partidei a fost portarul Ilie de la cei din Pricaz.

Golurile gazdelor au fost marcate de Pătruț și Planicek, pe fondul unor greșeli de marcaj ale fundașiN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Echipa Mureșul Pricaz Santos Boz Zarandul Crișcior Berianul Beriu Ponorul Vața Minerul Teliuc Mureșul Brănișca Key Syst. Ribița Unirea Vețel Victoria Dobra

J 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

C 4 4 3 3 3 2 2 1 1 0

E 0 0 2 1 0 0 0 1 0 0

P 1 1 0 1 2 3 3 3 4 5

M 15 11 11 14 11 15 17 7 12 5

lor de la Beriu, respectiv Cugerean, din 11 m.

Etapa viitoare: Zarandul CrișciorMureșul Pricaz; Santos BozBerianul Beriu; Unirea Vețel-Key Systemsro Ribița; Victoria DobraMinierul Teliuc; Ponorul VațaMureșul Brănișca. Știri: Culturistul Adrian Piper a participat sâmbătă 28 sept. a.c. la „Cupa Sebastiano 2013” la Reghin. Sportivul din Orăștie a ocupat la final locul IV la categoria 80 kg, fiind premiat cu 200 lei.

Concursul montan de biciclete în Valea Jiului, Petroșani Bike Challenge, la prima ediție, a fost organizat la 29.09 a.c. pe un P Pct traseu ce a cuprins 28 5 12 km între Petroșani și sta7 12 țiunea Parâng. Datorită vremii ploioase s-au 4 11 strâns la start 40 de con7 10 curenți printre care şi 4 9 Adrian Bianu, din Orăș10 6 tie, care în final a terminat cu bine cursa, obți15 6 nând premiul pentrucel 14 4 mai în vârstă participant 21 3 (59 de ani).

31 0

BERBEC: Energia în exces ar trebui folosită pentru plimbări lungi, bineînţeles alături de persoana iubită. În a doua jumătate a săptămânii vă simţiţi copleşiţi de nelinişte şi deveniţi morocănoşi. Cineva din familie va binedispune şi va da o veste foarte bună. Era şi timpul să vă reveniţi!

TAUR: Obligaţi să luaţi o decizie majoră, este mai bine să gândiţi de două ori înainte să acţionaţi. Persoana iubită vă vede acum că învăluiţi într-o strălucire specială. Profitaţi de şansă şi veţi fi gata de o nouă etapa în relaţia existenţa.

GEMENI: O mai veche dorinţa vi se va împlini în aceste zile şi nici un obstacol nu va mai sta în calea dumneavoastră.

Este momentul prielnic pentru investiţiile mari dar aveţi grijă să studiaţi piaţa înaintea deciziei finale. Dacă vreţi să puneţi punct unui vechi obicei ce vă deranjează, acum o puteţi face RAC: Organizaţi o mare petrecere cu familia şi cei mai buni prieteni. Sărbătoarea va binedispune şi vă simţiţi minunat. La locul de muncă însă daţi peste câteva probleme pe care trebuie să le rezolvaţi rapid deşi nu prea aveţi chef. Mare grijă la tonul discuţiilor, s-ar putea să iritaţi pe cineva şi să creaţi o atmosferă neplăcută.

LEU: Vă dedicaţi unei cauze nobile şi prin vo-

HOROSCOP luntariat îi veţi ajuta pe cei ce au cu adevărat nevoie. Veţi creşte în ochii celor din jur. Norocul vă va înconjura eforturile şi vă veţi bucura de stimă şi recunoaşterea meritelor. .

FECIOARA: Sunteţi un om şi oamenii mai fac uneori greşeli! Inima şi mintea sunt acum într-o armonie perfectă. Nu va mai gândiţi că mai bine procedaţi într-un fel sau altul. Concentraţi-vă să vă transformaţi visele în realitate. În weekend, o poveste de dragoste se înfiripă uşor şi sigur.

BALANŢA: Persoana iubită creează disensiuni. Va trebui să apelaţi la diplomaţie pentru a evita ruptura relaţiei. Câteodată un adevăr bont provoacă mai mult rău decât vă puteţi închipui. Aveţi grijă! Şi finanţele vă pun un pic pe gânduri deşi se prevede un câştig neaşteptat. Vedeţi să nu uitaţi vreo factură neachitata.

SCORPION: Vă implicaţi într-o conversaţie delicată din care veţi ieşi destul de sifonaţi. Bazându-vă doar pe instinctele dumneavoastră nu observaţi la timp ca discuţia ia o turnură neaşteptată. Este bine să nu renunţaţi până când nu veţi ajunge la linia de sosire.

D’ale lui Virgil Autohtonă

Recomandare

Un tip, crezând că aşa este bon-ton S-a dus să-şi cumpere trombon.

Vânzătorul, insistent, l-a întrebat: „Eşti senator sau deputat ?

Ministru, sau secretar de stat ?”

Răspunsul fiind „Nu” i s-a recomandat Un fluier de soc Să fluiere a… pagubă cu foc.

Un maimuţoi autohton s-a îndrăgostit (La noi cazul e foarte întâlnit !)

Dar maimuţoiul are bani.

Nici acum nu pricepe, tontul, Că balerina îi iubeşte… contul.

SĂGETĂTOR: Profitaţi de zilele liniştite şi relaxaţi-vă. Nu omiteţi răsfăţul unei băi cu plante sau mergeţi la cumpărături. În a doua jumătate a săptămânii viaţa devine din nou cam agitată şi nu vă va fi uşor să găsiţi timp pentru dumneavoastră.

CAPRICORN: Nu ar fi rău să vă mai ascultaţi şi inimă. Logica sigur nu vă va ajuta să faceţi alegerea potrivită.

Trebuie să acordaţi atenţia cuvenită unui prieten care vă impulsionează. Şi modernizarea imaginii dumneavoastră nu este de neglijat. Încercaţi să vă schimbaţi hainele demodate cu unele mai elegante.

VĂRSĂTOR: Un eveniment neaşteptat ar putea să vă arunce în aer programul acestei săptămâni. Străduiţi-vă să gândiţi pozitiv pentru că situaţia nu este chiar atât de rea pe cât vă închipuiţi. Duminică sunteţi nevoiţi să faceţi ordine în acte în vederea semnării unui contract.

PEŞTI: Întâlniţi pe cineva care se dovedeşte foarte grijuliu cu dumneavoastră, însă sunteţi puşi într-o situaţie incomoda iar minciună nu vă va ajuta. Mai bine fiţi atenţi să nu jigniţi pe cine nu trebuie. Puţină precauţie nu strică.

Atunci când iedera minţii prinde aripi: Artă & kitsch de la trotuar şi bloc, până la blog !

Nici Deva nu lipseşte de harta underground

Oricum, grafferii adevăraţi protestează faţă de sistem, de aceea ei vizează cu precădere clădirile publice ! S-a întâmplat, la un moment dat, ca un graffer din Braşov să ţină cu tot dinadinsul să îşi lase „semnătura” pe zidul primăriei. I-a fost ştearsă de vreo şaseşapte ori, dar a insistat. Exact acelaşi pentru că aşa voia el. În cele Supărarea măgarului din urmă, a fost prins şi amendat. Avem Un măgar e foarte supărat, şi la Deva, grafferii noştri, care se expriCASETA Chiar dezamăgit mă şi ei cum pot, oarecum timid ca şi REDACȚIONALĂ Fiindcă impostorii s-au experienţă dar şi ca loc de bază al înmulţit creaţiei lor. Pentru că Deva rămâne toFondator, Şi conducerea nu s-a tuşi un oraş „subţire”, unde se cunoaşte redactor șef: Deghizare cu cântec câine cu câine, pisică cu pisică, darmite autosesizat.

Dan Orghici om cu gardian ori poliţist... În urmă cu La un bal mascat Într-o zi, unul chiar câţiva ani de zile, un zid plantat cam făUn motan s-a deghizat Se credea mai măgar Redactori: ră rost în spatele Hotelului „Deva”, era Într-un dulău rasat.

Decât un măgar.

Adriana Chira Dar l-a mirosit un dulău Acum, acest titlu oricine îl poate folosit pe post de „pânză” stradală. UrSilvia Beldiman mele primelor „lucrări” de gen se văd şi adevărat. lua Eugen Evu acum, deşi ce-i drept cam şterse. Găsim Fiindcă nu trebuie…

Vic Virgil Bălan te miri ce, de la mai „blânde” gen BUZINu vă spun ce-a urmat: patalama.

LĂ, ori „nevinovate” ca EAT MY D’CK, Şi astăzi motanul e… internat.

Colaboratori şi trei cruci alături de semnul pacifist permanenți: Orice naş hippie, dar şi agresivităţi verbal-vizuale, Maria Diana Popescu Dosariada Un rechin autohton, precum WELCOME TO HELL ! şi ZOMuguraș Maria Un pepene a vrut să intre în parFără ruşine, fără pardon, NA DE VEST (săgeată) SÂNGE. Iar Petrescu lament, A făcut avere numai din mai nou, pe gardul din spatele cimitiruVirgil-Liviu Sabău Dar dosarul i-a fost respins pradă, lui aflat pe strada Mihai Eminescu, vis-aIonuț Copil Că are două feţe, evident, Dar a ajuns momentul ca să vis de „Trident”, a apărut un lanţ de noŞi asistenţa nu a convins. cadă; uă sau zece conglomerate care zic, în Reporter Cu dolari însemnaţi, o cursă i-au toate culorile curcubeului, cam aşa: Daniel Marian În afară era verde, deci întins… ÎNKORDAT, CALL ME, THE EVILS ecologist, El… nu s-a prins, dar l-au prins… NIGHT, TWETY, HANDY etc. Evident, Redactor sportiv: Înăuntru era roşu însă, „catalogul” graffiti-urilor din oraş este Dorin Stroia comunist… destul de întins, şi nu ne-am propus să-l parcurgem pe tot, darmite să creăm oaCaricaturiști : reşice sugestii pe mai departe, pentru Mircea Zdrenghea că, Doamne-fereşte, de ce n-am putea fi Vic Virgil Bălan şi noi amendaţi, pentru ...instigare la underground (!)

Foto-reporteri: Sandu Cazan Călin Jorza

Corectori: Florin Drăghiciu Virgil-Liviu Sabău ISSN 2286 – 0339 ISSN-L 2286 – 0339 APARE SUB EGIDA ASOCIAȚIEI de PRESĂ „VORBA DIN ARDEAL”

Taxa pe caca-pişu’ ; eventual În gura presei

Poate cea mai neaşteptată taxă consemnată de istoricii Antichităţii este cea instituită de împăratul roman Vespasian (69 -79 d. Chr.) pentru folosirea latrinelor publice, construite la Roma din dispoziţia lui, pentru ca locuitorii să nu-şi mai facă nevoile direct în natură. Întrucât unele voci au murmurat atunci împotriva acestei cheltuieli socotită de ele ca inutilă, împăratul a hotărât să recupereze cheltuiala, stabilind, pentru prima oară în lume, o taxă de acces la WC. Dar vocile au murmurat, din nou, socotind inadmisibilă taxarea omeneştilor nevoi. Asta i-a permis împăratului Vespasian să lanseze o sintagmă rămasă celebră peste veacuri: "pecunia non olet", adică banii nu au miros.

Contestatarii au trebuit să tacă, iar latrina publică a devenit un simbol de civilizaţie urbană, răspândind-se în timp prin Europa, sub imperialul nume de "vespasiana". Istoria cunoaşte însă şi cazuri mult mai ciudate, când statul instituia taxe şi impozite pe te miri ce, ca să-şi rotunjească veniturile cu sume adesea frumușele - comentează "Big Picture", oferind câteva exemple.

Taxa pe putoare, pentru hăi de nu se mai obosesc să meargă pân’ la budă, în România, aplicată parlamentarilor, miniştrilor de orice culoare, că tot în gălbenească-maronie se descompune, vexaţilor vilelor cu turnuleţe sau fără, evident că - Casa-Poporului fiind moţul de pe caca-pişu - este taxa cea mai simplă şi indicată.

Impozitul pe fereastră

În Anglia şi Scoţia secolelor XVII şi XVIII, a fost introdus impozitul pe fereastră, care viza oamenii avuţi, posesorii unor case mari şi cu ferestre multe. Fereastra era simbolul bunei stări. Loviţi de noua reglementare, cei săraci au început să zidească ferestrele caselor.

Există şi astăzi, în aceste regiuni, asemenea case medievale, cu ferestrele astupate.

Impozitul a fost aplicat un timp surprinzător de îndelungat, fiind desfiinţat abia la 24 iulie 1851, printr-o lege specială.

Lui Gigi Becali i-ar conveni s-o plătească, da’ ’l pusă dracu’ de să luă cu băs-ul în coarne, aşa, din te miri ce, ş-acuma nu mai are cale de-ntors de pe urma prestaţiei justiţiei absolut independente.

Impozitul pe pălărie

Tot pe teritoriul Marii Britanii, a funcţionat, în perioada 1784-1811, un impozit pen-

tru dreptul de a purta pălărie. Într-o ţară unde orice bărbat care se respectă se făleşte cu pălăria din cap, era imposibil ca impozitul să nu aducă venituri. Şi a adus. Evaziunea era aproape imposibilă, întrucât la plata impozitului, contribuabilul primea un ecuson, care se fixa chiar pe pălărie. Fireşte, câte pălării, atâtea ecusoane.

Aici deja poate fi vorba de New York; Manhattan – nu vine cumva de la… „bărbații cu pălărie” ? Pe Wall Street, ar trebui şi taxa pe caca-pişu’ porumbelilor care de la fereastră-şi produc evenimentu’ bursier direct pe scăfârliile ţestoase.

Taxa pe ureche

Această ciudată taxă a fost introdusă în Tibetul anului 1920, dar se pare că originile ei sunt mult mai vechi, fiind răspândită în mai toată China. Pentru fiecare din urechile sale, omul trebuia să plătească un liang de argint, în schimbul căruia primea un cercel cu care făcea dovada contribuţiei. Pedeapsa pentru evazionişti: tăierea urechilor.

Asta e pentru SRI. Plăteşte, bă, taxă, auzi, băăăăăăăăăăăăă (cu ecoul de rigoare) ?!...

ieşi !...

Impozitul pe viaţă

În Anglia secolului XIV, s-a introdus o ciudată reglementare, prin care orice persoană aflată în viaţă este obligată la plata unei sume fixe, pentru faptul că trăieşte. Impozitul se plătea chiar din momentul naşterii unui copil, iar legea făcea o interesantă precizare: persoanele decedate nu mai datorează impozit pe viaţă. În cazul românilor, nu cred că poate fi aplicată o asemenea măsură, deoarece nu ştim sigur dacă trăim vii, morţi ori zombi.

Impozitul pe frică

Întrucât în timpul domniei regelui Henric I al Angliei (1100-1135), deoarece numeroşi tineri se sustrăgeau de la serviciul militar, de teama confruntărilor pe câmpul de luptă, autoritățile s-au gândit să legifereze situaţia, instituind un impozit, prin plata căruia scutirea de armată devenea oficială.

Taxa a fost denumită impozit pe frică, pentru a da amatorilor o nuanţă dezonorantă.

Cu toate acestea, amatorii nu erau puţini, ceea ce l-a determinat pe regele Ioan Fără de Ţară s-o majoreze cu 300%. Legea impozituImpozitul pe barbă lui pe frică a fost în vigoare timp de 300 de Pentru a europeniza societatea rusă, Pe- ani. tru cel Mare a hotărât să taie bărbile cu care Cu aplicabilitate la noi: taxa pe eventuse făleau nu numai aristocraţii, dar şi muji- ala relativitate cu DNA. cii.

Măsura nefiind acceptată de cler, a trebu- Impozitul pe gazele emise de vaci it să renunţe la interzicerea bărbii, înlocuind În Noua Zeelandă a anului 2003, s-a -o cu impozitul pe barbă, stabilit prin Uca- iniţiat un proiect de lege, prin care propriezul din 1689. tarii de vaci erau supuşi unui impozit speciBineînțeles, preoţii erau scutiţi de impo- al antipoluant, considerând că aceste ierbizit. emit 50% din gazele cu efect de seră. Şi tot bineînţeles, ce impozit aş mai pu- vore Proiectul de lege pretindea că măsura se imne exact pe popi, cu plata on-line, din sur- pune în conformitate cu Protocolul de la Kyplusul luat pe acatiste on-line. oto. În timpul dezbaterilor însă, a intervenit protestul zootehniştilor - Noua Zeelandă Taxa pe umbră este recunoscută ca mare producătoare de Este de necrezut, dar această taxă a fost lapte şi carne de vită. Aceştia au avut succes, stabilită de municipalitatea din Veneţia în proiectul a fost respins şi jenanta lege n-a anul 1993. Toţi proprietarii de localuri sau mai apărut. alte imobile, prevăzute cu copertine, umbreFără a avea absolut nicio legătură cu Nole, umbrare sau orice amenajare care face ua Zeelandă şi evident cu văcuţele, totuşi o umbră au fost obligaţi la plata unei sume taxă pe numărătoarea Robertei şi lioparzî-n fixe. pantă ai Wodrii-Ţuţii, n-ar fi de colo de leNu ştim dacă legea mai este în vigoare şi pădat…

Găsite şi contrafăcute de: Eugen Evu, Dan astăzi.

Pe apă, umbra se poate refracta şi chiar Orghici, Dumitru Hurubă, Daniel Marian multiplica. Wow, ce taxă de Dâmboviţa ar

BAZA SPORTIVĂ DE AGREMENT

3 terenuri de tenis,1 teren cu iarbă artificială și 2 cu zgură, 1 teren de baschet, 1 teren de volei, 2 terenuri de mini-fotbal, 1 teren de badminton, bazine de înot pentru adulți și copii, patinoar natural (în sezon); pistă de role, bar cu terasă, locuri de cazare, vestiare și birouri.

Informaţii și rezervări la telefon: 0727.225.309

Talon de publicitate gratuită NUMELE…………………………

ADRESA………………………….

Text………………………………. ……………………………………. …………………………………….