Vorba nr 56

Cu tot regretul, trebuie să ne adaptăm pe cât posibil ideile şi limbajul la realitate. Pentru că, dacă nu, una vorbim şi alta fumăm. Cei doi foşti miniştri liberali (frumos cuvânt!) ai Transporturilor şi actuali candidaţi la puşcărie, Relu Fenechiu şi Ovidiu Silaghi, au un trecut şi talente cunoscute şi recunoscute de bişniţari. („Îl ştiu pe Ovidiu Silaghi dinainte de 1989, când eram tânăr procuror, iar el îşi petrecea ziua de muncă în compania bişniţarilor de ţigări, blugi şi valută din Satu Mare” – vezi cotidianul.ro, 21 august 2013, Declaraţia politică a senatorului Valer Marian. Şi : „În perioada studenţiei, Relu Fenechiu, azi 48 de ani, a câştigat bani vânzând blugi, ţigări sau casete video în căminele studenţeşti din Iaşi” – vezi EvZ, 13 iulie 2013.)

Businessmenii, care va să zică. Businessmenii care astăzi au ajuns, prin politică, la milioane de euro şi sunt, după limbajul de lemn al noii prese, limbaj comandat şi executat, baroni locali. Din informaţii convergente, deci, atât Relu Fenechiu, cât şi Ovidiu Silaghi au început cu Kent, blugi şi valută. În vremea de tristă amintire a dictaturii comuniste, valuta era interzisă cu totul, dar nu şi pentru protejaţii Miliţiei şi ai Securităţii. Asta în treacăt fie spus. E evident că de aceea i-a propus pe cei doi pentru funcţia de ministru „marea conştiinţă naţională”, fostul profesor de istorie Crin Antonescu, şi tot de aceea i-a acceptat cu entuziasm fostul procuror Victor Ponta. Acelaşi senator Valer Marian, într-un fulminant portret penal al fostului procuror Ponta, pune o întrebare tulburătoare între atâtea altele la care nu a primit încă nici un răspuns : „Dacă este adevărat că, în timp ce eraţi procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aţi soluţionat un singur dosar cu rechizitoriu şi că în acesta sa pronunţat soluţie de achitare?”

Dar cei doi miniştri liberali nu sunt singuri.

Parlamentul colcăie de „oameni de afaceri”, bişniţari adică, curat incompatibili, coane Fănică. Cei mai mulţi dintre ei şi-ar fi cumpărat locul, şi deci onoarea de a-şi aşeza fundul pe băn-

Politica zilei cile Parlamentului, cu sume enorme. Sume enorme cel puţin din punctul de vedere al majorităţii populaţiei, foarte sărace. De unde atâţia bani de aruncat pe o demnitate totuşi nesigură şi, în orice caz, trecătoare? Sunt lucruri cunoscute de toată lumea, bine documentate de cei în drept şi de ziariştii politici, care cu asta se şi cam ocupă. Şi atunci de ce să rostim atâtea abstracţiuni, să facem teorii complicate, când lucrurile sunt atât de simple şi miros atât de urât?

Statisticile care circulă în legătură cu judecătorii şi procurorii corupţi sunt cu adevărat halucinante. După câte se spune, mai mult de 50% dintre ei ar practica într-un fel sau altul corupţia. Uneori, cum s-a văzut deja, pentru sume ameţitoare. Cât despre avocaţi – sunt totuşi oameni care au prestat şi ei un jurământ, au urmat cursuri lungi de deontologie –, nici nu se mai aduce vorba. Adică sunt asimilaţi cu naturaleţe aceleiaşi categorii de bişniţari legalizaţi.

Populaţia politică feminină care stă cu şezuturi mai fine pe scaunele moi ale Parlamentului ne-a obişnuit cu scandaluri ce se ţin lanţ. Reluate cu nesaţ la ore de vârf de toate televiziunile sub ochiul politizat şi chior al CNA, imagini cu femei aproape goale, cu favorite urcându-se senzual pe cal servesc de minune la educarea copiilor şi adolescenţilor din România democratică. Acolo unde este bişniţă sunt şi femei rapide, descurcate şi „decomplexate”. Nu e nevoie de nume aici, ele sunt multe şi prea bine cunoscute. Colecţiile tabloidelor se pot constitui în adevărate registre ale decăderii feminine în politică. Imaginile acestea circulă de la Moscova la Bruxelles şi până la Washington instantaneu. Traian Băsescu avea şi, probabil, încă mai are teorii personale (şi de multe ori foarte origi-

Am pornit cu gândul de a schimba ceva, să lupt în locul celor ce nu pot lupta, să scriu pentru cei ce cred şi speră în viitorul lor. Dezinvoltura noului, nebunia gândului de a crea o ripostă, o societate ce se vrea să spună răspicat ce crede, poate!

Primul meu impuls pentru somnul celor ce se dau de ceasul morţi că nu ştiu ce fac, ce sunt şi ce nu sunt eu, cu cine, de ce şi alte d'astea a fost acesta, mai public de atât nu am cum.

Ei, bine, somn uşor, domnilor!

Sunt ARDELEAN! Tata MARAMUREŞEAN, mama MOAȚĂ, de-n sângele meu se mai amestecă şi ADN-ul altor popoare, nu-l reneg, este al meu, dar nici nu-l ştiu cu siguranţă şi basta.

Formaţiunea politică este: PCMN, Partidul Celor Mulţi şi încă Neprostiţi de politruci.

Orientarea religioasă: CREŞTIN şi punct. Aici vă rog să nu mă bateţi la cap, am fost botezat de un preot GRECO-CATOLIC, asta simt şi pentru asta nu

nale) despre promovarea femeilor în politică. Şi, fiindcă veni vorba de campionul popularităţii deocheate care este de atâţia ani preşedintele, el însuşi pare să fi acumulat o vastă experienţă de bişniţar. Care i-a permis să intre în capitalism cu un frumos capital. Ce-o fi negustorit pe atunci vaporeanul Băsescu? Kent?

Blugi? Carpete cu Răpirea din serai? Mânuşi din nylon pentru nunţi în Africa? Aparate video? Tot felul de casetofoane şi televizoare?

Cafea? Whisky? Sau alte lucruri mai de preţ? O experienţă care nu se uită şi care lasă urme adânci.

Noi aşteptăm progresul, bunăstarea, civilizaţia de la o asemenea faună politică? Una ieşită din capul activiştilor, securiştilor şi torţionarilor care prin anii ’50 aveau doar câteva clase şi de multe ori erau promovaţi direct din producţie, de pe ogoare, din fabrici şi uzine. Mai grav, le cerem cu o naivitate indestructibilă lui Ponta şi Antonescu (de la Băsescu, în fine, nu mai aşteptăm nimic) proiecte pentru România. Care proiecte? Întreaga clasă politică românească are de atâta amar de vreme un singur mare proiect, perfect sintetizat într-un titlu de carte datorată unui alt fost procuror, Ciprian Nastasiu, Prădarea României. Mulţi spun „noi nu ne mai facem bine niciodată”. Şi totuşi, în pofida evidenţelor, unele enumerate şi mai sus, speranţa moare ultima şi nu putem uita că România şi-a revenit până şi după sinistrul veac fanariot…

dau sama decât în faţa Judecătorului SUPREM! Am rude şi neamuri, am prieteni şi duşmani, deci trăiesc.

Trăiţi şi voi, dar fără grija mea, de mine poartă grijă Dumnezeu şi-mi port şi io de grijă!

Aste rânduri sunt pentru voi toţi, nu am a face reproşuri cuiva personal sau să arunc mâţe moarte într-o grădină sau alta. Dacă acest Săptămânal a trăit şi a ieşit pe piaţă până acum – nu am de gând să mă dau prea uşor aruncat deoparte – se datorează în primul rând unui om drag ce nu mai este printre noi, lui TATA, hodine-l Domnu, iar apoi sprijinului primit de la MAMA şi familia mea. Şi am o familie bună, formată din neamuri, colegi de redacţie şi prieteni. Pentru curajul şi ajutorul ce l-am primit de la ei, DA, RĂSPICAT DA, Săptămânalul VORBA merge mai departe!

Redactor-şef DAN ORGHICI

HARABABURA U.S.L.

Cu adevărat, nu ducem lipsă la nivelul ţării de încurcături, gălăgie şi scandal, dar şi multă dezordine în viaţa social-economică.

Oameni plecaţi în toată lumea pentru un trai mai bun, familii dezbinate, copii cu probleme, bolnavi neînţeleşi şi fără sprijin, pensionari întristaţi şi resemnaţi cu „vă mai dăm ceva la pensii”. Parcă, nu chiar demult, Ceauşescu spunea : „vă mai dau 10 lei”. Nu daţi nimic, guvernanţilor, doar împărţiţi avuţia ţării – şi ştiţi s-o împărţiţi bine între voi. Mă gândesc doar la salariile pe care cu adevărat vi le daţi. Cum puteţi încasa 15.000 € pe lună, iar pe alţii îi lăsaţi să trăiască cu 150200 (caz fericit, faţă de mulţi alţii)?

Pentru noi, românii, fiecare schimbare de putere, din păcate, nu a însemnat un trai mai bun. De fiecare dată, doar cârpeală. Alegerile din 2012 vin să confirme şi mai mult acest lucru. Câştigarea puterii, scopul politicii, în general, a însemnat de data aceasta, mai mult ca oricând, împărţirea ciolanelor şi ciolănaşelor. Ce i-a mânat în luptă, unindu-şi mişeliile şi viclenia? Dorinţa de satisfacere a clientelei politice, de la cel mai mic directoraş până la cea mai înaltă funcţie, de preşedinte.

Goana după putere, în vederea înavuţirii mai mult ca oricând, a dus la unirea a două forţe politice, cel puţin teoretic, opozante „până la sânge”. Tabloul harababurii, în câteva rânduri, poate fi subliniat prin câteva lucruri mai mult sau mai puţin esenţiale. Iată câteva: - divergenţă majoră de opinie şi comportament, la nivelul puterii şi nu numai, privind Roşia Montană; - divergenţe majore la nivelul naţiunii în privinţa gazelor de şist; - certuri şi dezbinări în teritoriu, la nivelul U.S.L.; - lipsa unei viziuni privind actul de guvernare (vezi absorbţia fondurilor structurale);

1. Str. Armatei; 2. Str. Pricazului, Polție, SpitalInterior și blocuri; 3. Str. Eminescu, O. Goga, A. Iancu; 4. P-ța A. Vlaicu; 5. P-ța „La Stadion”; 6. P-ța „La Berze”; 7. P-ța Mare, Grădiștei trotuar; 8. Str. N. Titulescu; 9. Str. Libertăți, L. Rebreanu; 10. Str. Bălcescu până Ia Unirii și O. Goga; 11. Str. Stadionului; 12. Str. A. Șaguna; 13. Str. Luminii; 14. Str. Kogălniceanu; 15. Str. D. Gherea; 16. Str. Progresului; 17. Str. A. I Cuza; 18. Str. Pandurilor; 19. Str. Oituz; 20 Str. O. Munteanu; 21. Str. 1 Mai; 22. Str. Câmpul Nou Cimitirul Nou; 23. Str. M. Viteazul; 24. Str. Mureșului; 25. Str. Pricazului - alee Transilv. Bl. 76, 78, 70, 72; 26. Str. Pricazului - de Ia semafor, IJTL, ANL, BL.14, Micro II, Variantă; 27. Str. Viitorului; 28. Str. Moților; 29 Str. Târgului; 30 Str. Gării; 31. Str. Luncii; 32. Str. I. Creangă, Cetății; 33. Str. D. Prodan;

- măsuri eronate în actul de guvernare, prin ordonanţe de urgenţă (unele repinse de Curtea Constituţională) şi nu numai; - divergenţe în teritoriu privind împărţirea puterii; - privatizări importante, eşuate (Oltchim, CFR Marfă); - atacuri reciproce pe diferite fronturi; - creşterea accizelor la combustibili de la 1 ianuarie 2014, fapt care va duce la noi scumpiri (să nu uităm de taxa suplimentară amânată) – credeţi că minuscula majorare a pensiei, prin aplicarea legii emise de Guvernul Boc, va acoperi aceste creşteri? Nici vorbă! ; - trimiteri în judecată şi condamnări ale unor importanţi exponenţi ai USL Bineînţeles că lista poate continua şi poate fi detaliată. Însă, cred că este suficient pentru a ne pune pe gânduri, dacă până acum nu am făcut-o.

Anul 2004 a adus căderea Guvernului PSD pentru acuzaţii multiple de corupţie. A fost un semnal. Ce păcat că l-am uitat! Anul electoral 2012 a repus în funcţie tocmai pe aceia pe care anul 2004 i-a înlăturat. Halal politică, halal alegeri! Oare, chiar ne place să trăim într-o continuă bălăcăreală, cu bârfe, cuvinte injurioase, hoţie şi minciună?!

Noua înţelegere la nivelul USL este clar că a rezultat din frica de pierdere a puterii, a avantajelor oferite de aceasta. Din nou, problemele adevărate, neînţelegerile din teritoriu, nevoile reale ale oamenilor, nu au contat.

Contează ca cei mari şi tari, care se îngrădesc în cercul lor de legi, să poată stoarce ce mai e de stors.

Poate că imnul nostru naţional nu este suficient de bun pentru a ne trezi din somnul cel de moarte. Probabil că în special noi, românii, trăim o viaţă neadâncită destul în Evanghelia Mântuitorului, trăim Evanghelia neadâncită destul în inima noastră. De aceea e biruită viaţa noastră de atâtea scăderi şi răutăţi.

Facă Domnul să alegem calea cea bună!

Doamne, ajută! ing. Iosif-Veniamin Blaga

DISPECERATUL DE INTERVENŢII APĂCANAL Operatorul de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare Activitatea Goscom SA Orăștie, roagă utilizatorii acestor servicii să sesizeze dispeceratului de intervenţii orice avarie apărută accidental în reţeaua publică de alimentare cu apă şi canalizare – respectiv până la căminul de branşament apă sau căminul racord de canalizare, pentru a putea interveni în timp util şi limita pierderile de apă .

Pentru avariile apărute la instalaţiile interioare, după contorul de branşament, clienţii se pot adresa cu comandă societăţii noastre, iar remedierea se va efectua contra cost.

Clienţii se pot adresa non-stop la următoarele numere de telefon: 0254 241723, 0254 247187, 0730 066193, 0736 397173 Conducerea Activitatea Goscom SA

Ședința ordinară a Consiliului local al municipiului Orăștie

Convocată prin Dispoziţia nr. 27/2014 a Primarului pentru data de joi, 30 ianuarie 2014, ora 14 în sala de şedinţe a Consiliului local Orăştie, cu următoarea ORDINE DE ZI: 1. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului general al municipiului Orăştie pe anul 2014. (Bugetul lo cal p e anul 2014 – la venituri în sumă de 31.974,00 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 32.290,20 mii lei - şi estimările pe anii 2015, 2016, 2017. Bugetul centralizat al instituțiilor publice şi activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii pe anul 2014 – la venituri în sumă de 11.984,73 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 12.216,02 mii lei - şi estimările pe anii 2015, 2016, 2017 NR); 2. Proiect de hotărâre privind utilizarea în anul 2014 a excedentului anual al bugetului local al municipiului, excedentului bugetului local al municipiului Orăştie în suma de 316.203,34 lei pentru acoperirea golurilor temporare de casă (SALARII? N.R.) provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile secţiunilor de funcţionare şi de dezvoltare în anul 2014; 3. Proiect de hotărâre privind aprobarea numărului şi cuantumului burselor şcolare până la sfârşitul anului 2014; 4. Proiect de hotărâre privind modificarea Planului de ocupare al funcţiilor publice pe anul 2014 din cadrul aparatului de specialitate al 34. Str. T. Vladimirescu; Primarului şi serviciilor subordonate din cadrul Consiliului Local al 35 Str. Gh. Doja; municipiului Orăştie. Prin adăugarea unei funcţii publice pe coloana 36. Str. 9 Mai; „Număr maxim de funcţii publice rezervate promovării rapide”, con37 Str. Arcului; form anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre; 38. Str. Morii; 5. Proiect de hotărâre privind modificarea HCL nr. 99/2009 referi39. Str. Primăverii; toare la aprobarea de taxe speciale şi contribuţii lunare pentru unele 40. Str. Coșbuc; servicii prestate de Serviciul Public de Asistenţă Socială. (Se p reco ni41. Str. Ștrandului; zează ca: „Costul mediu lunar de întreținere pentru părinții ai căror copii 42. Str. Căstăului; sunt înscrişi şi beneficiază de serviciile Creşei Municipale Orăştie să se sta43, Str. Grădiștei, Con. bilească la valoarea de 262 lei/lună/copil” N.R.); 6. Proiect de hotărâre privind transformarea postului de asistent medical principal cu studii medii în asistent medical cu studii postli1. Str. Decebal; ceale la Complexul de Servicii pentru Vârstnici; 2. Str. Dacilor; 7. Proiect de hotărâre privind aprobarea concesionării prin lici3. Str. Dealul Mic; taţie publică a zonei de agrement „Şumuştău” din municipiul Orăştie; 4. Str. D. Stanca; 8. Proiect de hotărâre privind aprobarea prelungirii contractului 5. Str. Gh. Barițiu; de concesiune nr. 7.180/2004 şi majorarea redevenţei concesiunii; 6. Str.. I. B. Deleanu; 9.

Proiect de hotărâre privind modificarea HCL nr. 6/2013 referi7. Str. Dr. A. Vlad; toare la numirea unei comisii de vânzare a terenurilor proprietate pri8. Str. V. Babeș; vată a municipiului Orăştie; 9. Str. Horea; 10. Proiect de hotărâre privind dezmembrarea imobilului situat în 10. Str. Cloșca; Orăştie, str. Grădiştei, nr. 2 în 3 loturi distincte; 11. Str. Crișan; 11.

Proiect de hotărâre privind dezmembrarea imobilului situat în 12. Str. P. Maior; Orăştie, str.

Progresului, f.n. în 2 loturi distincte; 13. Str. P. Șapcă; 12.

Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de lucrări de 14. Str. Cojocarilor; interes local prestate de persoanele care beneficiază de venitul minim 15. Str. Plantelor, stația de salvare; garantat; 16. Str. Il. Chendi 13. Proiect de hotărâre privind aprobarea casării unor mijloace 17. Str. Gh. Lazăr până la Bălcescu; fixe aflate în administrarea Colegiului Naţional „A. Vlaicu” Orăştie şi 18. Str. Codrului; a Şcolii Gimnaziale „D. Stanca” Orăştie; 19. Str. General Zărnescu; 14.

Proiect de hotărâre privind propunerea evaluării performanţe20. Str. George Enescu; lor individuale ale Secretarului Municipiului Orăştie; 21. Str. Armatei: Palia, Miorița, 15. Proiect de hotărâre privind aprobarea decontării navetei casemafor; 22. P-ța Victoriei, Spate Catedrală și drelor didactice din cadrul Colegiului Naţional „A. Vlaicu”, Liceului Tehnologic „N. Olahus”, Şcolii Gimnaziale „Dr. A. Vlad”, Şcolii Gimstrada Aurel Vlaicu; naziale „D. Stanca” şi Grădiniţei cu Program Normal nr. 1 Orăştie; 23.Str. Viilor; 16. Proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii pentru DRUMURI NAŢIONALE - DN 7, de la intrare Chimica până la bariera cu evaluarea şi selecţia ofertelor de sprijin financiar pentru editarea unor publicaţii; str. Luncii.

Date au fost primite de la Primăria 17. Discutarea cererii înregistrată sub nr. 65/2014 al Asociaţiei CulMunicipiului Orăștie. tural – Corale non-profit „Millenium” Slatina.

Va izbuti familia Aurei Ion să depășească aceste zile de durere și nenoroc?

Mă tem că mulți dintre noi nu suntem gata să primim toată pilda rezultată din accidentul unui avion în Munții Apuseni.

Unii vor zice, săraca fată, uite unde au dus -o visele ei frumoase!

Tinerețea a purtat-o în cel mai nepotrivit loc, în cea mai neagră zi din viața ei. N-a apucat nici măcar să se bucure de viață!

Ce căuta ea acolo, s-ar putea întreba mințile gripate dintr-o țară în care plouă cu întrebări tembele! Eroul, au zis unii, a fost pilotul Adrian Iovan, cel care i-a coborât de la 4.000 de metri și, cu prețul vieții sale, a făcut ca pasagerii lui să plece acasă pe patru roți, nu adunați într-un sac de plastic. Dacă nu murea studenta aceea, Iovan ar fi fost precum comandantul care se stinge eroic raportând o misiune îndeplinită. Împotriva acestui fel de a gândi citesc în povestea Aurei sau Aureliei (Doamne, ce nume frumos ne-a lăsat Imperiul Roman!) crâmpeiul de speranță de care are nevoie țara. Viața ei, atâta câtă a fost, are ceva mai mult decât pilduitor. Are chiar o înălțime neo-

bișnuită. Nu una oarecare, venită din biologie, ci una morală, venită din curaj, din dăruire, din patriotism. Povestea nedrept de scurtă a Aurei Ion este purtătoarea unui semn de speranță pentru țară.

România mai are șanse în ciuda netoților și hrăpăreților care o conduc, în ciuda armatelor de oportuniști și sfertodocți ventuzați pe fotoliile instituțiilor publice. Suntem siliți să recunoaștem că România mai are resurse de inteligență și curățenie sufletească. Neîncrederea și disperarea noastră de atâția ani se risipesc ca fumul în fața unei asemenea dăruiri pentru profesie, pentru semeni, pentru țară. Aura ne-a spălat chipul murdar din atâtea oglinzi ale zilelor din urmă.

Generația ei care pleacă, generația ei care nu vede decât bani și distracție, generația ei de care ne temem, își are eroii, performerii încă necunoscuți. Aș zice că mult mai virtuoși decât cei care umplu până la mizerie scena publică. Dacă privim mai atenți la povestea Aureliei Ion, dacă o citim prin ceam aflat despre ea, atunci putem

Câini fără stăpâni Hotărârea nr. 52/2012 privind asocierea județului Hunedoara cu unele unități administrativteritoriale din județ, în vederea constituirii Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Serviciul județean pentru ocrotirea animalelor fără stăpân” hotărăște prin art. 1 – Aprobarea asocierii Județului Hunedoara, prin Consiliul Județean Hunedoara reprezentat de președinte, cu municipiile: Brad, Hunedoara, Orăștie, Petroșani, Lupeni și Vulcan, cu orașele: Aninoasa, Călan, Geoagiu, Petrila, Simeria și Uricani, precum și cu comunele: Brănișca, Cârjiți, Peștișu-Mic, Șoimuș și Vețel, prin consiliile locale ale acestora, în vederea constituirii Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Serviciul Județean pentru ocrotirea animalelor fără stăpân” Serviciul județean pentru ocrotirea animalelor fără stăpân, prin statut, hotărăște prin art. 4 – „Scopul este gestionarea în conformitate cu legislația țării noastre și cu legislația europeană a tuturor animalelor fără stăpân”.

Adăpostul pentru câini comunitari din Orăștie, str. Crișan (Zăvoi) intră în subordinea Asociației de Dezvoltare Intercomunitare prin Hot. nr. 17/2013, art. 1: „Se aprobă atribuirea în folosință gratuită a Adăpostului de Dezvoltare Intercomunitară „Serviciul Județean pentru ocrotirea animalelor fără stăpân” cu sediul în municipiul Deva, precum și a terenului aferent acestuia în suprafață de 1.500 mp aflat în domeniul public al municipiului Orăștie”.

Toată responsabilitatea în aplicarea legislației și a normelor metodologice (Hotărârea pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.

găsi toate semnele speranței în viitorul României. Biografia unei domnișoare elevmilitar sau sublocotenent avansat post-mortem la gradul de locotenent ne ajută să ne recuperăm măcar un dram din stima noastră deteriorată față de noi înșine. Și să recâștigăm un strop din încrederea pierdută în cei care vor lupta pentru țară.

Vor învăța fanfaronii noștri din politică și televiziuni ceva din dăruirea și curajul acestei studente? Putem continua lecția ei de credință în performanța profesională? Vom lua ceva din dăruirea ei pentru semeni și pentru România? O studentă la medicină contrazice pe neașteptate toate imaginile și toate glumele noastre despre „seriozitatea” proverbială a compatrioților noștri. O zvârlugă de fată, până mai ieri necunoscută, se înalță în ochii tuturor și ne îndeamnă pe toți să proslăvim acțiunea în cea mai pitorească țară a șmecheriei, a delăsării și a indiferenței. Parcă ar fi plecat de ani și ani în războiul împotriva metehnelor românești!

Aura Ion ar fi putut să joace cu brio în rolul principal al unui mare film de dragoste. Nu i-a fost distribuit, deși l-ar fi meritat. Fotografiile publicate după accident ne arată un chip feminin de o expresivitate ieșită din comun. Ochi mari, adânci și o privire bună și

luminoasă dau feței sale un aer de actriță hiper-talentată. Dacă aș fi găsit imaginea ei într-o carte despre Hollywood, aș fi privit-o îndelung. Parcă s-ar fi pregătit să joace rolul principal în nenumărate secvențe despre durerile altora, dar și într-un film de război în care românii cad la datorie. N-a apucat decât un modest rang de sublocotenent. Se pregătea să devină chirurg. N-a mai avut timp. Ghinionul și netoții din tot felul de locuri și-au dat mâna ca nu cumva Aurelia Ion să le scape.

Aura Ion a plecat dintre noi în respectul necondiționat a milioane de români. Cei care cred în aceleași valori ca și studenta condusă joi pe ultimul drum și-au dat mâna care pe unde și în felurite chipuri. În piețe, la intersecții, în facultăți, la cimitir, pe rețelele de socializare, în tot felul de locuri din țară. Generația lor a pierdut un combatant, dar a câștigat un simbol. În memoria ei și în numele valorilor morale pe care le-a reprezentat, toți cei care respectă și au nevoie de respect s-ar putea strânge la un loc. Ar deveni o forță teribilă. Adică salvarea noastră ca țară și ca națiune În câteva zile, locotenenta de la medicină a devenit lumina cea rară într-o mare de neîncredere.

Peste noapte, Aura s-a arătat ca o aură luminoasă adăugată la viitorul României.

Consiliul Județean și venituri proprii, după cum urmează: Sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor: 11.364.000 lei, din care 10.460.000 lei sunt alocate pentru cheltuielile instituțiilor de învățământ.

Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale 429.000 lei, din care 245.000 lei provin de la Consiliul Județean.

Sume alocate din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor 798.000 lei, din care 455.000 lei de la Consiliul Județean.

Diferența până la 32.000.000 lei provenind din venituri proprii și subvenții.

Străzile HOREA, CLOȘA, CRIȘAN, Erou Mar-tir PRODAN, ILARIE CHENDI, își vor schimba anul acesta înfățișarea. Mai aflăm de Laurențiu BĂLAN, primarul municipiului Orăștie Din diferite surse am aflat că anul acesta vor începe lucrările la canalizare în zona Gării și nu mică ar fi surpriza să avem în curând o stație de epurare nouă și utilată la standardele legale actuale.

155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpâni) o deține Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Serviciul județean pentru ocrotirea animalelor fără stăpân”, la fel și angajarea medicului veterinar și a unui ecarisor-îngrijitor al adăpostului din Orăștie. În privința adopțiilor, 28 de câini comunitari de la adăpostul din Orăștie au fost trimiși spre adopție la următoarele asociații: - 18 câini au fost trimiși la Casa Câinelui din Timișoara și de acolo au fost trimiși spre adopție la o asociație din Germania.

- 10 câini au fost trimiși spre adopție la Asociația Mukita din Franța „Eu personal, nu sunt deloc mulțumit de modul de desfășurare a activităților asociației” a declarat primarul municipiului Orăștie, Ovidiu Cal sau catâr Laurențiu Bălan - „Tot în acest sens, al situației câinilor comunitari, s-au purtat discuții cu o Ce se nu se vede, dar se știe, este aglomerația asociație din Germania despre posibilitatea des- de mașini din centru, de multe ori văd mașini chiderii unui adăpost privat în municipiul parcate de la Palia, până în zona pietonală, opriOrăștie”. te cum a vrut piesa proastă dintre scaun și volan, singura regulă prin centru fiind „Nu este un Buget 2014 În ședința Consiliului Local din data de loc liber cât mai aproape și, de se poate, intru cu 30.01.2014 se propune spre aprobare bugetul mașina la tejghea”.

Curat murdar, cum bine zis-a Conu’ Iancu, local pe anul 2014 care se estimează a fi de circa sau înaintașul său Orășanu.

32.000.000 lei. În cadrul acestui buget, sumele Poftim măgar cu 4*4! sunt primite de la Ministerul Finanțelor Publice,

Ofiţerii sovietici ştiau că acţiunea provocatoare era sinonimă cu încetarea carierei. Beijingul trimite un semnal diferit.

Pe 5 decembrie 2013, o navă a încercat să oprească un crucişător al US Navy în apele internaţionale. Făcând o dezvăluire alarmantă, secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a confirmat presei că la un moment dat între cele două nave erau mai puţin de 100 de metri. Aceasta impune o întrebare importantă: de ce au crezut comandanţii chinezi că este o idee bună să provoace o coliziune cu un vas de război al SUA? Numărul crescut al unor asemenea confruntări sugerează că ofiţerii din marina chineză beneficiază de motivaţii ce ţin de carieră pentru a acţiona provocator, chiar cu riscul de a produce accidente fatale. Aşa fac şi omologii lor din armată. Forţele din Regiunea Militară Lanzhou, în vestul Chinei, au considerat că este inteligent să ocupe o zonă controlată de India, în Ladakh, în luna aprilie. S-au retras doar când indienii au ameninţat să anuleze o vizită de stat. La fel, Garda de Coastă a Chinei a patrulat în apele din zona insulelor japoneze Senkaku, intrând chiar în apele teritoriale japoneze în urmă cu puţin timp. În timpul Războiului Rece era altfel. În ciuda nenumăratelor înfruntări dintre avioanele şi navele americane şi sovietice, precum şi în renumita ciocnire dintre armatele SUA şi URSS de la Checkpoint Charlie, din inima Berlinului, au fost foarte puţine incidente periculoase. Ofiţerii sovietici ştiau că „aventurismul” era un fapt ce ducea la încheierea carierei. Însă în cazul chinez, liderii Partidului Comunist se pare că îl încurajează.

Presa oficială sprijină ferm fiecare act de aventurism militar. De ce se întâmplă asta: până la urmă, riscurile de escaladare sunt uriaşe.

Cu tot respectul pentru primul portavion al Chinei, Liaoning – pe care USS Cowpens l-a monitorizat de la distanţă când s-a întâmplat incidentul de pe 5 decembrie – marina chineză de astăzi este o adunătură de ţinte facile pentru portavioanele americane şi pentru submarinele de atac. USS Cowpens este un crucişător de 10.000 de tone.

De asemenea, marina japoneză poate curăţa apele din jurul insulelor

de Edward Luttwak Edward Luttwak este o fiinţă neobişnuită, care pentru viaţa şi activitatea lui, trăite pe tot globul, e invidiat deopotrivă de cadre universitare şi spioni. Un bărbat voinic, arătând ca de 50 de ani (împlineşte 71 în 2013), Luttwak, care s-a născut în 1942 într-o familie evreiască înstărită la Arad, în România, s-a format în Italia şi Anglia, vorbeşte cu un puternic accent european ce transmite în egală măsură autoritate, curiozitate, egocentrism, insolenţă, nerăbdare şi umor de calitate. Este asociat senior la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale de la Universitatea Georgetown şi şi-a publicat prima carte, Lovitura de stat. Ghid practic, la 26 de ani. De-a lungul ultimelor patru decenii a adus contribuţii provocatoare şi de multe ori profund originale în multe domenii academice, printre care strategie militară, istoria Imperiului Roman, istoria Imperiului Bizantin şi economie. Are o mare fermă ecologică în Bolivia şi poate recita poezie şi politică în opt limbi, capacitate etalată, în cursul recentei discuţii de patru ore pe care am avut-o la el acasă, pe o stradă liniştită din Chevy Chase, Maryland, când a trebuit să răspundă la telefon în italiană, spaniolă, coreeană, chineză, timp în care eu m-am eclipsat pe verandă, unde am stat de vorbă cu frumoasa lui soţie şi sculptoriţă, născută în Israel, Dalya Luttwak. Interviu cu Edward Luttwak realizat de David Samuels pentru Tablet Magazine Traducere de Marguerite Romoşan şi Adina Kenereş Sursa: www.copmania.ro/blog Senkaku de orice nave ale Gărzii de Coastă chineze sau ale marinei militare, inclusiv de întreaga flotilă Liaoning. Deci, de ce riscă Beijingul să fie umilit?

Concluzia inevitabilă este că, începând din 2008, liderii chinezi au abandonat politica „dezvoltării paşnice” pe care a lansat-o Deng Xiaoping în 1978 şi pe care strategul Zheng Bijian a explicat-o în 2003. Pentru a creşte economic, China avea nevoie de un mediu mondial deschis către exporturile, importurile şi investiţiile chineze. Politica lui Deng – de a nu ameninţa pe nimeni, de a nu revendica şi de a nu ataca Taiwanul – a avut un succes strălucitor, pentru că SUA au favorizat creşterea economică a Chinei şi alte ţări au urmat apoi această politică, spre binele poporului chinez şi al nostru, al tuturor.

Totul s-a schimbat după 2008. Interpretând criza financiară globală ca un prevestitor al colapsului puterii americane, Beijingul şi-a reafirmat pretenţiile pe care le are faţă de aproape întregul stat indian Arunachal Pradesh, a respins deschiderea manifestată de politicienii japonezi şi, în schimb, a revendicat insulele Senkaku, şi-a declarat posesia asupra unor zone extinse din Marea Chinei de Sud, la sute de mile faţă de orice coastă chineză, dar cu mult în zona

economică a Filipinelor, Bruneiului, Malaieziei, Indoneziei şi Vietnamului.

Revendicările Chinei apar acum şi pe paşapoarte, care sunt decorate cu o hartă care include apele teritoriale ale Coreei de Sud. Cele şapte ţări aflate sub presiune au reacţionat coalizându-se împotriva Chinei, cel puţin diplomatic, şi în unele cazuri mult mai concret – ca în cazul înţelegerii informale India-Japonia-Vietnam prin care marina vietnameză a fost dotată cu submarine moderne. Proclamaţia bombastică a Chinei din luna decembrie privind instituirea unei zone aeriene de identificare care încalcă spaţiul aerian al Coreei de Sud şi al Japoniei poate duce chiar la îmbunătăţirea relaţiilor încordate dintre aceste două ţări.

Liderii chinezi se plâng acum că se confruntă cu noi coaliţii din Coreea de Sud şi până în India şi dau vina pe SUA pentru toate acestea. Dar, în ciuda faimosului „pivot” american în Asia, nu vicleana rea-voinţă americană a fost aceea ce a coalizat ţările vecine împotriva Chinei.

Mai degrabă însuşi guvernul chinez a făcut asta – ţară cu ţară, revendicare cu revendicare. Ultima, după zona de identificare aeriană, este aceea ca Japonia să nu-şi sporească cheltuielile militare – adică ar trebui să se abţină

să reacţioneze la ameninţările chineze.

Unii observatori văd o schemă inteligentă de intimidare pe termen lung.

Alţii insistă că nu este un lucru inteligent să te cerţi cu şapte vecini deodată. Şi nu are sens nici ca o Chină în dezvoltare să alarmeze prematur pe cineva, provocând astfel o coalizare diplomatică şi chiar împotriva intereselor comerciale chineze.

Liderii Partidului Comunist din China au fost pricepuţi în gestionarea unei economii mari şi dinamice, iar represiunea la care recurg este, de asemenea, foarte bine dirijată pentru a minimaliza brutalitatea vizibilă (cu excepţia minorităţilor). Din aceste motive, apare ipoteza că această conducere este la fel de bună şi în politica externă.

Din nefericire, ceea ce este evident până acum, este că asistăm la o răbufnire prelungită a unui naţionalism şi militarism inutile, care aduc aminte de sinistrul precedent al Germaniei de dinainte de 1914. Era vorba despre o ţară care avea cele mai bune universităţi din lume, cea mai avansată industrie şi cele mai puternice bănci. Îi lipsea doar înţelepciunea strategică de a-şi menţine „dezvoltarea paşnică”.

Material publicat de The Wall Street Journal

Bătrânul - dar oare e bătrân? - statuie lângă statuie, priveşte uimit la cei din faţa lui, uimiţi şi ei de frumuseţea momentului şi înfioraţi de frigul care nu anulează căldura din priviri, şi a lor şi a lui. Sunt douăzeci de oameni plus unul, care în minte se întreabă, într-un acces de sinceritate, dacă e normal să fie acolo. El n-a făcut nimic deosebit, ce mare lucru, să meargă kilometri dus, kilometri întors, spre un sat în care opt copii îl aşteaptă ca pe Mesia. Domnul învăţător! Ce dacă uneori e frig, prea frig şi pentru el, învăţat cu vremurile şi vremea, alteori prea cald, la deal şi la vale, zilnic într-un periplu întrerupt doar sâmbăta şi duminica, în sânul familiei. Care şi ea îl aşteaptă ca pe un Mesia, tatăl, soţul...

Priveşte stingher la steagurile de lângă el, la mulţimea compactă din faţa lui, strânsă că pentru a focaliza admiraţie şi căldură pe chipul lui simplu şi modest, neobişnuit cu astfel de ceremonii. Întinde mâna tremurândă şi ia diploma semnată de toţi cei prezenţi, se simte îmbrăţişat şi salutat de toţi. Nu ştie ce să facă, el e un om obişnuit, nu şi-a făcut decât datoria, o va face la fel în continuare...

De ce mă iubesc oamenii ăştia? Priveşte în continuare, stingher, când la oameni, când la steaguri, când la cer. Fulguie uşor, pe faţă simte mângâierea lor şi parcă mai mult. O lacrimă nedumerită brăzdează cristalin obrazul.

Ninge!

Luni mă duc la copiii mei..

Dumitru Tâlvescu

UE se asmute din nou asupra României

O săptămână fără violenţă!

Pare-se că procedurile de infrigement au fost inventate pentru noi!

Daniel Marian

Cam pe când mă gândeam că s-a mai potolit oarecum cu trasul de urechi la adresa României, Uniunea Europeană din care cu onor facem parte, a început un atac dur prin intermediul Comisiei Europene, atac care cumulează mai multe puncte. Bineînţeles, sunt folosite aceleaşi bine-cunoscute proceduri, şi anume de infrigement (infrigement procedures), care se traduc prin acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor.

De parcă nu a fost de ajuns povestea cu justiţia, cu acel blestemat de MCV, şi cu toate consecinţele care decurg de aici. De această dată, domeniile atacate sunt: regimul fiscal, turismul, transporturile, mediul, afacerile interne, precum şi continuarea procedurilor în ce priveşte, evident, justiţia. În privinţa regimului fiscal, României i se reproşează nerespectarea dreptului UE în cazul atribuirii unui contract de achiziţii publice, iar pe de altă parte, este clasată o cauză aplicabilă agenţiilor de turism. În direcţia afacerilor interne, se susţine faptul că nu au fost respectate obligaţiile privind securitatea documentelor, drepturile fundamentale, precum şi acelea ce ţin de cetăţenie. Despre transporturi, UE afirmă că este periclitată siguranţa căilor ferate, iar în cazul mediului, se pare că am fi

încălcat o anume Directivă a CE, privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private, făcându-se directă referire la autorizarea unei instalaţii nucleare. În total, nu mai puţin de cinci cauze au fost clasate ori, după caz, declanşate – evident, în ambele sensuri, în defavoarea noastră fiind. „În prezent, sunt în curs 48 de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de Comisie împotriva României. Dintre acestea, 46 se află în faza pre contencioasă şi două pe rolul CJUE. În ceea ce priveşte acţiunile aflate în faza pre contencioasă, 28 privesc transpunerea sau aplicarea incorectă a dreptului UE, iar 18 vizează necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a directivelor.”, după cum transmite site-ul internaţional de ştiri Romanian Global News. Potrivit aceleiaşi surse întotdeauna credibile de informare, „Apărarea statului român în aceste cauze va fi construită sub coordonarea Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Din momentul primirii punerilor în întârziere şi a punerilor în întârziere suplimentare, autorităţile române au la dispoziţie un termen de două luni pentru a stabili poziţia României şi pentru a transmite un răspuns instituţiei UE.”

Liceul Tehnologic „Nicolaus Olahus” va reprezenta Municipiul Orăştie pe data de 30.01.2014 la una dintre cele mai importante activităţi din judeţ dedicate campaniei “Non-VIOLENŢĂ”.

Proiectul a început în luna ianuarie şi are ca scop informarea tinerilor cu privire la gravitatea ce poate produce violenţa în şcoli.

La nivelul liceal se va desfăşura un concurs de Debate pe temele: - Pedepsele mai aspre pentru actele de indisciplină din şcoală sunt justificate; - Prezenţa camerelor de luat vederi în şcoli este justificată; - Combaterea şi prevenirea violenţei şcolare prin Peer-mediation este benefică; Concurenţii ce ne vor duce numele Orăştiei în judeţ sunt: Izolda Mezei, Marius Cugerean şi Mihaela Pricajan, iar în calitate de coordonator pe prof. consilier şcolar Lupşa Diana.

Vom face tot posibilul să venim cu premiul I acasă, până atunci să ne ţineţi pumnii, dragi orăştieni!

Cu stimă, Iza Mezei.

Școala Gimnazială „Dominic Stanca” din Orăștie, exemplul unui învățământ de calitate!

În toamna anului 2007 a avut loc dezvelirea statuii poetului Dominic Stanca. Începând din acea zi, figura de bronz a lui Dominic ne veghează de la înălţimea soclului său, la fel cum spiritul lui se face simţit în fiecare clipă pe coridoarele şcolii. Prin dezvelirea acesteia, galeria în aer liber a monumentelor orăştiene a fost completată cu un nou element de cultură, văzut ca un semn al recunoaşterii valorii scriitorului român, care, astfel, îşi continuă existenţa şi în alte dimensiuni.

Permanent există o preocupare în modernizarea bazei materiale existente şi îmbogăţirea acesteia. S-a demarat activitatea de realizare a unui corp de clădire a şcolii, până în prezent fiind realizate: studiul de fezabilitate, proiectul geotehnic şi demararea construcţiei.

Au fost montate geamuri termopan la localul principal, s-a schimbat acoperişul la sala de sport veche şi au fost efectuate reparaţii la acoperişul clădirii situat în Piaţa Victoriei, nr.

8, au fost realizate reparaţii la clădirea din str.

Eroilor, şi reparaţii la instalaţia de încălzire a sălii de sport din str. Pricazului. În luna ianuarie 2008 a fost obţinut un microbuz cu 16+1 locuri, marca Ford, pentru transportul elevilor din mediul rural la unitatea noastră. Microbuzul a fost achiziţionat de MEdCT în proiectul pentru transportul elevilor şi a fost transmis fără plată şcolii noastre.

Laboratoarele de fizică, chimie şi biologie au fost dotate cu aparatură, planşe, mulaje

etc., biblioteca şcolii cu carte şcolară, atlase, dicţionare, enciclopedii, iar pentru sala de sport a fost achiziţionat echipament sportiv.

De asemenea, au fost achiziţionate dulapuri şi băncuţe şcolare individuale pentru toate sălile de clasă.

A fost amenajat parcul şcolii prin derularea Proiectului ,,Pro Natura!” fiind achiziţionate băncuţe pentru parc, unelte agricole, arbori, arbuşti, flori şi iarbă.

O foarte mare realizare, ce încununează toate eforturile noastre, o constituie anveloparea şcolii şi dotarea sălilor de clasă cu calculatoare. Acest lucru a avut loc în cadrul Programului Operaţional cofinanţat de Uniunea Europeană, prin Fondul European de Dezvoltare Regională prin Proiectul de Reabilitare termică a clădirilor aferente la două unităţi de învăţământ preuniversitar, din Municipiul Orăştie şi îmbunătăţirea procesului instructiveducativ prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării. Obiectivele proiectului au fost îmbunătăţirea calităţii actului didactic prin asigurarea bazei materiale şi a condiţiilor optime necesare desfăşurării procesului educaţional, precum şi îmbogăţirea accesului la infrastructura educaţională a grupurilor de populaţii dezavantajate.

Legume și fructe proaspete la magazinul din piața „LA STADION” Vă așteptăm zilnic cu noi oferte!

vinde bijuterii din aur şi argint cu plata în rate;  fără dobândă; - cântărire şi verificare gratuite; - cumpără aur şi argint - se fac reparații la bijuterii de aur şi argint.

 

(partea a doua)

Începând cu data de 1 septembrie 2012, şcoala a primit numele de Şcoala Gimnazială „Dominic Stanca”.

Tot ceea ce s-a realizat din 1977 până astăzi este rodul efortului tuturor celor care şiau dedicat ani din viaţă acestei şcoli, atât prin profesia nobilă pe care şi-au ales-o, cât şi prin munca pe care au depus-o pentru ca şcoala noastră să arate aşa cum este astăzi.

Entuziasmul, optimismul, tenacitatea neau însoţit pas cu pas, iar prin valorile promovate, această şcoală îşi merită locul câştigat în rândul instituţiilor de învăţământ.

Viaţa fiecărei instituţii este presărată cu diverse momente, unele, precum acestea, rămân cu siguranţă înscrise în cartea sufletului. Într-o societate în care răsturnările de valori şi criterii ne marchează, şcoala noastră încearcă să-şi contureze o nouă axă de gândire şi să-şi creeze o personalitate puternică, precum cea a mentorului spiritual, poetul ,,Dominic Stanca”. (Va urma) prof. Ovidiu Mircea Roșu, director Școala Gimnazială „Dominic Stanca” Orăștie

Școala Gimnazială “Dominic Stanca” a fost selectată ca școala pilot în cadrul proiectului PREVINS - Program educațional integrat de facilitare a tranziției din ciclul de învățământ primar în ciclul de învățământ gimnazial în vederea prevenirii insuccesului școlar la elevi, POSDRU/91/2.2/S/63189. Acest proiect a selectat doar două școli din județ, o școală din orașul Vulcan și școala noastră.

Proiectul acesta se desfășoară pe o perioada de cinci luni respectiv iunie 2013, octombrie 2013 - ianuarie 2014. În perioada 15-19 mai 2013 a avut loc, la Brașov, cursul de formare 'Mă pregătesc din ciclul primar pentru gimnaziu' la care au participat cei trei experți care fac parte din echipa de implementare a proiectului, respective, dnul Boloț Petru- profesor pentru învățământul primar, d-na Florei Camelia, profesor pentru învățământul gimnazial și d-na Moldovan Mirela, profesor consilier școlar, toți trei fiind cadre didactice ai școlii noastre. În acest proiect au fost cuprinse două clase de elevi, respectiv clasa a IV-a B și clasa a V-a A (n.red.în anul școlar 2012-2013).

Activitățile s-au desfășurat în luna iunie 2013 și au reînceput cu luna octombrie 2013, echipa de experți PREVINS fiind în plină acțiune pentru implementarea programului educațional integrat, în beneficiul elevilor, părinților, al școlii și al comunității.

Programul educațional integrat a cuprins

activități ce au vizat întâlniri si dezbateri, ore de studiu cu ajutorul lecțiilor online și a activităților comune la clasă, identificarea și remedierea problemelor de adaptare în tranziția de la ciclul primar la cel gimnazial.

De asemenea, a fost realizat un portalul PREVINS care este activ și poate fi accesat cu ajutorul numelui de utilizator și a parolei aferente, de către fiecare participant în programul 'Mă pregătesc din ciclul primar pentru gimnaziu'.

Portalul PREVINS poate fi accesat la adresa http://previns.software-educational.ro/ previns/ și cuprinde secțiuni compacte, precum: Instruire (pentru lecții și teste online), Bibliotecă (resurse studiu, resurse didactice, articole părinți, instrumente consiliere, proiecte comune), Comunitate (Forum, Mesagerie, Știri, Calendar).

Lecțiile online respectă curriculumul național și pun la dispoziția elevilor, cu ajutorul animațiilor și interactivității, informații și exemple relevante pentru însușirea și aprofundarea cunoștințelor în mod plăcut și ingenios, asistat de computer la disciplinele limba română, matematică, geografie, biologie și istorie. Întrucât procesul de tranziție de la ciclul primar la ciclul gimnazial se desfășoară cu precă-

Picătura lui Dominic

Proiectul PREVINS proiect cu happy end dere în cel de-al doilea semestru al clasei a IVa și primul semestru al clasei a V-a, lecțiile PREVINS acoperă aceste perioade de studiu.

Prin concepția de structură, lecțiile online pot fi utilizate la clasă, pentru susținerea diverselor momente de predare-învățareevaluare, dar și acasă, pentru studiul individual. Povestea care le încheagă și personajele carismatice realizate într-un stil grafic de mare finețe le conferă atractivitate și unicitate.

Să nu uităm că pe acest portal exista o mapă digitală a elevului care cuprinde date personale, fișa psihopedagogică, rezultatele la învățătură. Părinții elevilor cuprinși în program au acces la toate informațiile și pot urmări situația școlară a elevilor sau care este nivelul de asimilare a informațiilor de către copii.

Considerăm că acest proiect este un beneficiu adus sistemului educațional actual, fiind gândit să vină în sprijinul elevului, pentru ca acesta să se poată dezvolta și manifesta la potențialul său maxim. prof. consilier școlar Mirela Moldovan Școala „Dominic Stanca” Orăștie

Vânătoarea naţională de dascăli Bă, dacă dai la facultate, râde toată lumea de tine!”

„ S-a obișnuit tagma politicienească de pe la noi să facă din țânțar armăsar. Sunt în stare să schimbe un sistem întreg, sistem care a funcționat fără probleme timp de aproape un secol, pentru unul-două cazuri izolate de abuz, pentru doar o încălcare a legii, ori pentru că abia acum au deschis ochii să realizeze că o practică veche, înrădăcinată adânc în modul de viață românesc, devenită aproape tradiție și acceptată tacit, ca o înțelegere mută între două tabere, încalcă de fapt o lege pe care n-o respectă nici măcar ei… Mă gândesc la scandalul iscat din pământ, din iarbă verde, pe tema banilor pe care cadrele didactice le adună, cu voie sau fără de voie, de la părinții elevilor de la clasele la care sunt învățători ori diriginți. Întreaga mascaradă făcută pe această temă e un fel de râsu’-plânsu’ stănescian – am să explic mai încolo de ce.

Recapitulând întâmplarea care s-antâmplat la o școală din Capitală, unde un părinte s-a declarat nemulțumit de faptul că trebuie să scoată bani din buzunar pentru educația plodului din dotare și a reclamat la minister faptul concret, pare-mi-se și filmat cu un telefon dăștept, ca probă indubitabilă a problemei care-i rodea stomăcelul. De aici și până la celebra întrebare fatală „a fi sau a nu fi”, dată fiind spiritualitatea (co)rodată a binevoitorilor care s-au oferit de bună voie să-i susțină cauza părintelui cu pricina, n-a mai fost decât un pas. „A fi gratuit sau a nu fi gratuit” sună întrebarea răsărită pe buzele altor părinți, treziți și ei la viață de dușul rece al petiționarului revoluționar, referindu-se, bineînțeles, la învățământul din România. Aflăm că pentru amețirea națiunii s-au luat măsuri drastice, adică s-au instituit comisii în

unitățile de învățământ, s-a dat o nouă lege care interzice strict fondul clasei – existent de când mă știu – și-i pedepsește pe cei care, indiferent de scop, îndrăznesc să mai ceară cu nerușinare bani din buzunarul părinților.

Pe de altă parte, Ministerul Educației și Învățământului, care ar trebui să asigure și să se asigure că școlile primesc materialele de care au nevoie cadrele didactice pentru a preda la clasă – cretă, în primul rând, apoi materialele didactice și, nu în ultimul rând, cele necesare curățeniei, mături, detergenți, săpun, găleți, mopuri, etc.

– instrumente și consumabile cumpărate de ani buni din aceste colecte blamate și răsblamate de părinții care au iscat scandalul. Mulți învățători și profesori au încercat să nu se pună în situația penibilă de-a cerși, pentru că actuala conducere i-a transformat în cerșetori pe dascăli, de-a cerși bani pentru toate aceste „nimicuri” și au pus regulat și ocazional, bani din salariul lor de mizerie, ca să aibă cu ce să-și facă datoria. Toată lumea știe de acest lucru, dar închide ochii, își vâră capul în nisipul indiferenței, așa cum fac struții în Africa. Dintre dascăli nu s-a găsit nici unul să reclame că fondurile pentru învățământ sunt prea mici sau, dacă s-au găsit, li s-a închis gura cu „nu sunt bani, e criză”. Oameni culți și înțelepți, oameni cu mai mult bun-simț decât oricare politician, dascălii au înțeles și s-au resemnat. Nu și-a pus nimeni problema că, la multe școli din țară, învățământul este gratuit pe banii învățătorilor sau al profesorilor care-și rup de la gură de dragul elevilor cărora le îndrumă primii pași pe calea cunoașterii; nu șia pus nimeni problema că sunt învățători care fac mii de ore suplimentare neplătite pe an cu elevii mai nă-

păstuiți de soartă încercând să-i pregătească, prin munca lor benevolă, pentru viață. Fie că fac asta din pasiune, din dăruire ori, pur și simplu, ca pe o datorie, nu se așteaptă nici măcar la o banală strângere de mână, nici măcar la un simplu „mulțumesc”, și li se interzice acum chiar și buchetul de flori primit din partea clasei la serbarea de sfârșit de an școlar, considerat mită și pasibil de pedeapsă… Datorită sacrificiului acestor oameni, cei mai mulți absolvenți pot să viseze la plecarea în străinătate unde-și vor pune cunoștințele dobândite în slujba celor de acolo.

Dar mă bucur nespus că dascălii de la noi au avut inspirația să trimită o scrisoare deschisă ministrului învățământului prin care își exprimă dezacordul față de hotărârile absurde luate „la minut” doar pentru a împăca părinții tupeiști care cred că ei au descoperit gaura la macaroane și spun lucrurilor pe nume. Poate că la nivel înalt gestul lor nu cântărește prea mult, dar se aude, se vede și există dovada că am renunțat la tăcere, că ne împotrivim și altfel decât povestind indignați la colțul străzii și prin cafenele, înseamnă că putem fi solidari în fața batjocurii naționale.

La urma urmelor trebuia să ne așteptăm la această lipsă de respect din partea unor politicieni care au trecut prin școală ca gâsca prin apă, fără să lase să se prindă ceva de ei. Și, nu știu de ce, nu știu unde au găsit părinții atâta înverșunare, atâta ură împotriva oamenilor care, pe mulți dintre ei, i-au învățat să scrie, să citească și să socotească, da, să-și socotească fiecare bănuț scos din portofelul doldora pentru ceea ce ar trebui să primească, potrivit Constituției, gratis de la stat. Nu pot să înțeleg nicide-

cum absurdul gest de a-l huli pe cel ce se străduiește din răsputeri să-i ofere copilului tău șansa și lumina cunoașterii… Se „uită” conștient că actualii politicieni au avut o șansă în plus să devină ceea ce sunt luând ore, ore suplimentare, plătite de părinții lor acelorași profesori pe care acum vor să-i pedepsească pentru că dau ore în particular.

Paradoxal, la polul opus, se află părinții mai puțin avuți. Din puținul pe care-l au, se sacrifică pentru binele copilului, parcă ar înțelege mai bine, din neștiința lor, filosofia iubirii copilului și, ciudat, parcă au o scară a valorilor mai aproape de realitate decât cei ce și-ar permite să-și ajute financiar copiii fără nici un efort suplimentar.

Ironie sau nu, infantilismul părinților tinde să transforme cu orice preț universul bancurilor în realitate: „Cum să-l lăsăm pe fiul nostru la facultate, ce vrei să râdă toată strada de noi?” este răspunsul neașteptat pe care tatăl îl dă mamei într-o discuție de familie despre viitorul copiilor, dintr-o glumă pe care poate că ați auzit-o și o știți. Iată explicația lui râsu’-plânsu’ pe care v-am promis-o la început. Și totuși, dacă se continuă tot așa, vom ajunge un popor de agramați și sclipitoarea inteligență românească, aceea care continuă să uimească mapamondul și încă mai câștigă concurs după concurs și olimpiade la rând, din lipsă de educație corectă, va ajunge să existe doar în viitoarele legende: „A fost odată ca niciodată, un popor…” Și vina nu va fi a tinerilor, ci a politicienilor și, covârșitor de mult, a părinților care-au uitat de unde-au plecat.

Libertatea. De exprimare. De excludere. A Libertăţii

Pentru mine, libertatea înseamnă să nu îmi spună nimeni ce am de făcut.

Acesta este punctul culminant al luxului.

Daniel MARIAN

România sub semnul erorii

Trăim într-o ţară frumoasă, pe care eu unul chiar o iubesc. Din păcate pentru noi, istoria ne-a demonstrat că nu suntem mai niciodată capabili să ducem lucrurile până la capăt, decât (eventual) aparent, şi atunci pentru scurtă vreme. Dacă e să ne referim la istoria recentă, aceea a ultimilor 24 de ani, am avut parte de lucruri greu de imaginat. Am distrus, pe rând, tot ce mai era, după care neam mai şi mândrit şi chiar lăudat cu asta.

De departe, cred că ultimii 9 – 10 ani sunt cei mai cumplit de relevanţi pentru incapacitatea noastră de a face faţă rigorilor democraţiei – pentru că democraţia nu presupune doar libertăţi, ci şi asumarea unor responsabilităţi fără de care statul nu poate funcţiona. Mi -am propus, tocmai de aceea, să nu-mi mai încord arcul pentru a mai trage nicio săgeată spre nimeni, pentru că e demonstrat ca fiind perfect degeaba.

Voi vorbi, însă, despre incapacitatea noastră, a tuturor, de a învăţa ceva din cele ce-au fost, pentru a nu mai repeta ceea ce n-ar fi dorit, şi anume: ERORILE. Pentru că fără să ne dăm seama cu adevărat, dăm din eroare într-o şi mai gravă eroare; ăştia suntem noi.

Mă voi referi, în primul rând, la erorile din sistemul de sănătate, acela despre care se presupune că ar mai şi trebui să-l avem. Am văzut sau am auzit până acum despre nenumărate cazuri de malpraxis, dar nu despre asta este neapărat vorba. Au fost alte lucruri şi mai grave, cum ar fi nenorocirea din urmă cu doi ani, de la maternitatea Giuleşti. Ceea ce omi-

tem însă, este tocmai esenţialul: şi anume faptul că întreg sistemul de sănătate, aşa zis, este bolnav şi se află sub semnul erorii, ori din cauza incompetenţei, ori a indolenţei, ori, mi-e groază să mă gândesc, dar de ce nu, a reavoinţei dincolo de lipsa de voinţă.

Mai este şi lipsa de coordonare a autorităţilor, acestea fiind doar cu numele, în ceea ce priveşte măsurile ce trebuie luate în cazuri extreme, despre aşa numitul sistem integrat de urgenţă, unde e nevoie de intervenţie rapidă pentru recuperare şi salvare. Dacă în cazul accidentului din Muntenegru, probabil că printr-o fericită excepţie de la regulă, s-a ştiut iniţia o procedură oarecum inedită, prin care statul român a intervenit cu tot ceea ce i-a stat la îndemână, pentru a face ce trebuia făcut, fiind un moment fericit şi spectaculos, a existat acum, de foarte curând, un alt caz, acela al avionului cu oameni plecaţi pentru a salva vieţi, şi în situaţia catastrofei aeriene, acei oameni la rândul lor au putut fi salvaţi doar printr-o întâmplare, în afară de doi dintre ei, pentru care timpul s-a oprit înainte de asta. Dar, să ne înţelegem, nu autorităţile statului au fost prezente primele la locul accidentului, aşa cum ar fi fost normal, ci nişte oameni simpli, locuitori ai zonei. De data asta, nu pot decât să spun că statul român s-a făcut de ruşine!

Peste 600 de „viitori matematicieni” ai României, din judeţele Alba, Sibiu, Hunedoara şi Vâlcea au participat sâmbătă la concursul interjudeţean desfăşurat pentru a noua oară la Alba Iulia, la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu”. Curtea şcolii-gazdă era plină de autocare şi microbuze. Într-o ninsoare cu fulgi mari, copiii alergau în căutarea listelor cu numele fiecăruia şi a sălilor de concurs. Durata concursului ce începea era de 150 de minute şi, după închiderea uşilor claselor, liniştea a cuprins şcoala. La cea de-a IX-a ediţie a concursului interjudeţean au participat 617 elevi din 44 de şcoli din cele patru judeţe: 29 de şcoli din judeţul Alba, 8 din Sibiu, 5 din Hunedoara şi 2 din Vâlcea.

Concursul se adresează elevilor din clasele IV-VIII. Evenimentul este organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al IŞJ Alba. Primele patru locuri din fiecare clasă au fost premiate cu cupe şi diplome, iar o treime din elevii participanţi au primit premiile I (5%), II (10%) şi III (15%).

Cei mai buni dintre aceştia au fost premiaţi cu cupe şi diplome, pe fiecare nivel de studiu, de la clasa a IV-a până la a VIII-a.

Punctajele şi premiile obţinute de elevii orăştieni sunt: Clasa a IV-a ȘTEFĂNIE ARTUR, Şcoala Gimnazială „Dominic Stanca” Orăştie 22,5 p. Locul II; IRIMIE BOGDAN, Şcoala Gimnazială „Dominic Stanca” Orăştie 16p. Locul II; PESTEAN MARIA, Şcoala Gimnazială „Dr. A. Vlad” Orăştie 16p. Locul II; POPA BIANCA, Şcoala Gimnazială „Dr. A. Vlad” Orăştie 14,25p. Locul III; POPA CASANDRA, Şcoala Gimnazială „Dr. A. Vlad” Orăştie 13,5p. Locul III;

Sub acelaşi semn al erorii stă sistemul judiciar, în care am ajuns să nu ne mai surprindă chiar nimic, decât rarele „scăpări” de normalitate. Şi e păcat, pentru că oameni de bună credinţă sunt foarte mulţi în acest sistem, însă probabil că nu sunt lăsaţi să-şi facă treaba din considerente de ordin politic. În ultima vreme, am văzut cum soluţii date în prima instanţă se bat, destul de des, cap în cap cu acelea date în a doua instanţă, în a treia şi aşa mai departe (a se vedea cazul, sau mai bine zis cazurile din jurul lui Adrian Năstase). Ca să nu mai zic de procesele care durează foarte mulţi ani, unele dintre ele de la Revoluţie, până şi aşa-zisul proces al Revoluţiei numărându-se printre acestea.

Pe aceeaşi listă ruşinoasă a erorilor se poate înscrie, cred, şi faptul că în România s-a desfăşurat un recensământ ale cărui rezultate nu le-am putut cunoaşte timp de un an şi jumătate, pentru a putea fi folosite, printre altele, într-un proces electoral, acela din 29 iulie 2012. Ca să nu mai zic faptul că aceste rezultate sunt necesare pentru foarte multe lucruri, de fapt pentru întreaga (re) organizare a statului.

Nicidecum în ultimul rând, ba din contră, aş zice, este vorba despre sistemul legislativ, acela de la care, la urma urmei, ar trebui să pornească totul. Ori, aici este vorba despre legi contradictorii şi/sau evazive. A se vedea Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate, Nr. 95 din 14 aprilie 2006, care este practic desfiinţată în logica ei, prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 617 din 13 august 2007. Dar în legătură cu acest lucru cu siguranţă voi reveni, foarte – foarte pe larg… Deocamdată, mă voi opri aici, în economia paginii, pentru că erori sunt atât de multe încât biata noastră ţară abia de mai există sub greutatea lor!

VERDE ADRIAN, Şcoala Gimnazială „Dominic Stanca” Orăştie 12p. Locul III; BENEL MOULAT ELIAS, Şcoala Gimnazială „D. Stanca” Orăştie 10p Locul III Clasa a V-a NICULA ANDREI, Şcoala Gimnazială „Dr. A. Vlad” Orăştie 14,5p. Locul II; ZVÂNCĂ ALEXANDRU, Şcoala Gimnazială „Dr. A. Vlad” Orăştie 13P. Locul II; ANDREI GABRIEL, Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu” Orăştie 9,9 III Clasa a VI-a TRĂȘCULESCU TUDOR, Şcoala Gimnazială „Dr. A. Vlad” Orăştie 14,25p. Locul III; Clasa a VII-a MOCAN VLAD ANDREI, Şcoala Gimnazială „Dr. A. Vlad” Orăştie 24,5p. Locul I; BOTA CLAUDIU, Şcoala Gimnazială „Dr. A. Vlad” Orăştie 10p. Locul III; Clasa a VIII-a STANCU GABRIEL, Şcoala Gimnazială „Dr. A. Vlad” Orăştie 17p. Locul III.

Articol și fotografii: Adriana Chira

Muzeele Romei sunt pline de statui neștiute de daci. Înfățișarea lor reprezintă, însă, un mister. Învinșii au figuri de învingători și decorează cele mai importante monumente romane. Admirați de zeci de mii de vizitatori, dar uitați total de urmașii lor din Carpați, dacii din Vatican și de pe Arcul lui Constantin îi lasă repetenți pe istoricii noștri și pe domnul ministru al Culturii. Între două statui de matroane romane, Rutilia, fiica lui Lucius, și Rutilia, fiica lui Publius, se afla un bust colosal, săpat în marmură frigiană: cel mai mare bust din întreaga galerie Chiaramonti a Vaticanului, care numără peste 800 de sculpturi greco-romane, reprezintă un dac. Cu palma dreaptă așezată peste încheietura mâinii stângi, cu mantia despicată la coate, fruntea ușor încruntată și gura întredeschisă, privește înainte, drept și liniștit: după aproape două mii de ani, el încă privește spre Dacia.

Întâlnire de taină: Dacii din Vatican Puțini sunt acei ce știu că în muzeele lumii există un număr mare de statui, busturi și capete reprezentând daci. O primă inventariere a acestor opere de artă a fost făcută în 1946 și numără 26 de piese. O a doua numărătoare, făcută în 1980, a crescut numărul acestora la 40. În sfârșit, o teză de doctorat, dedicată recent acestui subiect, de către un specialist în istoria artei, Leonard Velcescu, strânge laolaltă peste o sută de astfel de reprezentări de daci, dar numărul lor este cu siguranță mai mare. Cele mai multe

dintre aceste lucrări sunt de mari dimensiuni, statuile pot ajunge chiar până la trei metri, capetele și busturile sunt colosale. Nici un alt popor subjugat de Roma nu a beneficiat de atât de multă atenție din partea artiștilor plastici, iar Columna lui Traian, opera genială care a revoluționat arta romană, este un argument în plus în acest sens. Cele mai multe dintre statuile de daci au fost descoperite de-a lungul timpului în Forul lui Traian. Foarte probabil, au fost făcute la comanda împăratului învingător, special pentru a-i împodobi forul. Toate sunt însoțite

de eticheta „prizonier dac”. Sunt daci cu priviri semețe, dar cu o atitudine liniștită, fie tineri, fie mai bătrâni, fie nobili, fie daci de rând. În galeria Chiaramonti din Muzeul Vatican se află un astfel de bust de nobil dac, ce depășește trei metri cu tot cu soclu, dăltuit în marmură frigiană violacee cu vinișoare.

Turiștii de toate neamurile se opresc impresionați și se fotografiază lângă sculptura cu numărul de inventar 1697, fără să știe al cui chip și suflet este închis în marmura prețioasă. Trei capete colosale de daci, deosebit de expresive, deși cu privirile șterse de trecerea timpului, se afla în același muzeu, în sala Braccio Nuovo, galerie rareori accesibilă publicului. Am găsit-o închisă, dar la o simplă privire prin sticla dușmănoasă care ne despărțea, am zărit chipurile inconfundabile ale dacilor, dominând intrarea în încăpere. Cum nu puteam rata o întâlnire atât de tulburătoare cu istoria, am obținut permisiunea specială de a vizita sala a doua zi, sub supravegherea unui jandarm. Am lăsat repede în urmă atâtea minuni tentante ale artei adăpostite la Braccio Nuovo, începând cu mozaicurile prețioase, vechi de două mii de ani, care îmi furau ecoul pașilor, și până la colosala statuie a fluviului Nil personificat, și am alergat, printre zei decadenți, amazoane rănite și împărați romani, spre întâlnirea cu cei trei daci.

Pe partea dreaptă a sălii, la numărul 9, se afla un com atus, dac de rând în floarea vârstei, cu plete bogate, ușor ondulate, și barba scurtă. În comparație cu el, capetele de romani din stânga și din dreapta sa sunt de două ori mai mici. Tot pe partea dreaptă, parcă urmărindu-i din ochi pe daci, se afla un bust al împăratului Traian.

Turul sălii continuă pe partea stângă unde, aproape de ieșire și oarecum față în față cu cel dintâi cap de dac, se află și celelalte două. Un tânăr comatus poartă numărul de ordine 115 și inscripția „Captivus Dacus” (Dac prizonier).

Are barbă foarte scurtă, părul tăiat pe frunte, buzele întredeschise și aceeași atitudine mândră, dar calmă. În sfârșit, la numărul 124, se află un tarabostes (nobil), cu binecunoscuta-i căciulă. Este mai în vârstă decât ceilalți doi, barba stufoasă îi este elegant aranjată, are părul tuns scurt la spate și fruntea ușor încruntată. Privirea îi este dreaptă, pomeții ușor proeminenți, întreaga înfățișare denotă inteligență și hotărâre. Despre acest chip s-a spus, de multă vreme, că ar fi al însuși marelui rege Decebal. La ușa sălii, turiștii protestează: vor și ei înăuntru.

Sunt singură, privilegiată, în imensitatea sălii, față în față cu chipurile atât de vii, atât de adevărate, ale unor daci de seamă. Pașii carabinierului se apropie, anunțându-mi sfârșitul întâlnirii. Îi mai privesc în ochi încă o dată pe cei trei daci. În tăcerea Vaticanului, aproape că îi aud murmurând, cu buzele întredeschise, o rugăciune.

Cap de dac – Vatican Calea Triumfului: Dacii de pe Arcul lui Constantin În luna februarie, la orele opt ale dimineții, Roma încă nu este inundată de turiști. Aproape de Colosseum, pe drumul pe care împărații romani își desfășurau procesiunile triumfale, se află cel mai mare arc de triumf din Roma, rămas în picioare din antichitate. Este Arcul lui Constantin, ridicat de senat în cinstea acestuia, după victoria sa de la podul Milvius, împotriva lui Maxențiu. Evenimentul se întâmpla la înce-

Un mister istoric: statuile dacilor...

putul secolului al IV-lea al erei creștine. Patru dintre basoreliefurile de pe acest arc înfățișează scene de luptă dintre daci și romani. Trecuseră deja două secole de la aceste lupte, dar ele, se pare, mai dăinuiau în memoria romanilor. Se consideră că aceste basoreliefuri făceau parte, inițial, dintr-un monument al lui Traian, apoi au fost refolosite la monumentul lui Constantin. Capul lui Traian din aceste scene a fost înlocuit cu cel al lui Constantin, dar dacii nu au putut fi înlocuiți. Dar, fapt și mai tulburător, pe cele opt coloane corintice cu care este ornat arcul, patru pe o parte și patru pe cealaltă, se află opt statui colosale de daci. Aceste statui impresionante străjuiesc arcul la o înălțime de aproape 25 de metri. Patru dintre ele reprezintă nobili daci, iar celelalte patru, oameni de rând, fără căciuli. Cu toții au o atitudine demnă, au capetele ușor aplecate și mâinile împreunate.

Au bărbi falnice, pletele le flutură liber sau se scurg de sub căciuli.

Mantiile, ornate cu franjuri pe margini, sunt prinse pe un umăr și le ajung până la călcâie.

Pantalonii sunt strânși la glezne, în picioare au opinci.

Un mister istoric: Dacii Din Roma, Arcul lui Constantin cu cele opt statui colosale de daci, așezate deasupra coloanelor.

Privind în sus, către ei, ai impresia că se uită la tine cu blândețe și înțelegere, dar în același timp, scrutează zarea, până dincolo de mări și țări, în Dacia lor. Statuile provin, cu siguranță, tot din Forul lui Traian. Fie împodobeau arcul lui Traian, fie alte monumente din acest for.

Dar ce caută niște statui de daci pe un monument ridicat la două secole după epoca lui Traian?

Reprezentau oare dacii modelul de dușman greu de înfrânt, devenit un simbol, un stereotip?

Sau figurile pline de demnitate și înțelepciune ale celor opt daci glorificau, din contră, măreția împăratului triumfător? Indiferent de răspuns, dacii din Roma par învingători, nu învinși.

Turiștii încep să umple Colosseum-ul, cei mai mulți ignorând frumusețea statuilor de pe arcul de triumf. Mă alătur lor, fără să pot fi impresionată prea tare de acest imens amfiteatru, în care a curs atât de mult sânge, s-au ucis atâtea animale și atâția oameni.

Colosseum-ul este, pentru mine, cel mai bun loc pentru a admira, de la înălțime, chipurile scăldate de eternitate ale dacilor de pe Arcul lui Constantin.

Întoarcerea Dacilor Un bust enorm, probabil, cândva, statuie întreagă, se află la Muzeul Borghese: un tânăr dac, cu ambele mâini lipsa și cu fața zdrobită.

Alte statui, capete și busturi de daci se găseau odinioară în Roma, în muzeele Torlonia, Lateran, Capitolin, sau chiar în atelierele unor sculptori, precum Canova și Tadolini sau Monteverde, iar lista nu se oprește aici. Din păcate, colecțiile au fost mutate de colo-colo, au fost vândute, descompuse, reîntregite, iar urma dacilor a fost pierdută adesea. Dar Roma nu este singura care ascunde astfel de comori. La Florența se afla câteva statui minunate de daci, din porfir, alte statui se găsesc la Napoli. În afara Italiei, îi găsim în multe muzee și colecții private: la Oxford, Berlin, la Paris (Luvru), Madrid, la Praga, la Toulouse, Bruxelles, la Sankt Petersburg (Ermitaj), la Copenhaga, Smyrna, Atena, la New York, în Israel etc.

Cel mai recent cap de dac a fost descoperit în 1999, în Forul lui Traian, și a fost expus, de

curând, pentru scurtă vreme, la Muzeul Național de Istorie a României din București. „Statuile au fost sculptate după modele reale. Mulți prizonieri daci au fost aduși la Roma”.

Dacilor din muzee le mai zâmbește câte un turist grăbit, iar blitz-ul vreunui aparat de fotografiat le mai amintește poate, vag, de scânteierile sabiei curbate, în ultima lor luptă de apărare a Sarmisegetuzei. Dacii din parcuri privesc de secole trecătorii, mereu alții, tot mai grăbiți, iar câte o pasăre se mai odihnește pe faldul mantiei aristocratice, prinse pe umărul stâng cu o fibulă domnească. Iar în depozitele prăfuite, din când în când, un păianjen își țese pânza în câte o palmă de dac...

Cine să le poarte de grijă? Cine să le redea identitatea? Cine să le descifreze misterul și să-i readucă, simbolic măcar, acasă?

Leonard Velcescu, un cercetător pasionat al istoriei Leonard Velcescu s-a stabilit în Franţa de mai multă vreme.

Teza lui de doctorat în istoria artelor, susţinută în anul 2000 la Sorbona, are ca subiect tocmai aceste reprezentări de daci. Un tânăr modest şi o lucrare de mare valoare, care nu doar inventariază busturi, capete şi statui, ci pătrunde în adâncul unor înţelesuri care nu au mai fost accesibile nimănui înaintea sa. Răspunsurile pe care ni le-a dat la cele câteva întrebări pe care i le-am adresat, ne-au convins de importanţa, cu totul excepţională, nebănuită, a acestui subiect. Fie ca eforturile sale să-i fie răsplătite, măcar cu bucuria şi mândria pe care le vor simţi cei care, datorită lui, vor afla, poate pentru prima dată, despre aceşti daci vitregiţi de soartă şi despre însemnătatea lor imensă în istorie.

- Lucrările de specialitate ne indicau un număr mic de statui de daci. Dumneavoastră ați găsit peste o sută. Cum ați dat de urma lor și de unde provin?

- Am început cu ani în urmă această cercetare a imaginilor de daci în sculptură, căutând prin sălile muzeelor și prin rezervele lor. Multe lucruri importante stau prin rezerve, uitate și abandonate. De altele am aflat datorită mențiunilor mai vechi, din literatura de specialitate.

Aceste sculpturi de daci, păstrate acum în muzee și colecții particulare, au fost găsite în mare parte în Forul lui Traian și au fost făcute de artiștii antici romani (oficiali, de la „curte”) în perioada lui Traian. Există însă și statui de daci făcute într-o perioadă mai târzie, posterioară lui Traian (de exemplu, în timpul lui Hadrian), care au o cu totul altă origine și o altă istorie.

Este foarte important de reținut că, din punct de vedere iconografic, în timpul lui Traian, arta romană se afla la apogeul ei, iar calitatea sculpturilor de daci, din punct de vedere portretistic, este remarcabilă. Nicidecum nu au fost lucrate ca o imagine stereotipă, adică toate la fel, cum se reprezentau, de pildă, divinitățile, ci au fost sculptate după modele reale

(prizonierii daci au fost duși în număr mare la Roma), într-un stil realist roman, caracteristic pentru această perioadă. Detaliile sunt minuțios realizate și naturaliste, reprezentând fizionomia detaliată a fiecărui personaj: atitudine demnă, privire ageră, de neînvins, calmă la exterior, relativ agitată la interior, gata să treacă la acțiune la momentul potrivit. Când mă refer la sculpturile de daci redate în teza mea, vorbesc, bineînțeles, de statui, statui acefale (fără cap), busturi, capete, multe fragmente (brațe, mâini, picioare, încălțăminte - opinci de tipul celor ce se poartă astăzi în Mehedinți - Izverna etc.).

Mai am în studiu o serie de imagini de „barbari” (daci) care nu sunt încă incluse în catalogul cărții, încă nu le-am studiat complet: unele sunt antice, altele au fost făcute într-o perioadă mai recentă, într-un stil de amator, provincial, rustic etc.

- Toate statuile provin din Forul lui Traian?

Care era rostul lor? Unde erau așezate în antichitate?

- Aceste statui de daci au fost făcute de romani în perioada lui Traian, pentru Forul de la Roma. Conform reconstituirilor Forului lui Traian făcute de italieni și, ceva mai recent, de americani, cred că au fost la origine în jur de o sută de statui de daci. În curtea principală a forului, aceste statui se aflau la înălțime, deasupra porticurilor (galeriilor) care înconjurau piața principală a acestui for, cam în dreptul fiecărei coloane care susținea porticul. Acestor statui din marmură trebuie să li se adauge și statuile din porfir roșu-vișiniu care au făcut parte din faimosul portic din porfir al forului.

Nu se poate ști exact câte statui de daci au făcut parte din acest portic, menționat de mai multe ori în antichitate.

De altfel, așa s-a aflat de existența lui, din

scrieri, căci, deocamdată, arheologii nu au găsit nimic și nu au reușit să-l localizeze în complexul forului. De ce nu s-a mai găsit nici o urmă?

Pentru că toate complexurile monumentale din Roma au fost „jefuite”, materialele au fost descompletate, luate și reutilizate la construcții, mai ales în timpul Renașterii.

Urmarea în numărul viitor!

Articol primit pe email.

Danielor

A venit iarna? Și chiar credeam ca e gata.

Nu e normal să fie mai mult primăvară? Adică ne-am obișnuit să fie frumos, ca în alți ani, și acum e zăpadă, viscol și frig. Fericiți de zăpadă există totuși, și aceștia sunt elevii. Fie la săniuș, fie că școala a fost suspendată pentru câteva zile. Doar șoferii se vaită văzând vremea și sunt în panică. O soluție bună pentru mașină ar putea fi Track N Go creat de o companie din Canada. Soluția este alternativă la lanțurile montate la roată și reprezintă șenile montate pe roți fără a le demonta înainte.

Montarea lor durează aproximativ 15 minute.

De fapt, roțile motoare își păstrează rolul și transmit mișcarea direct la șenile, propulsând mașina, acum transformată complet, oriunde este nevoie. Șenilele sunt dispozitive care se

pot atașa roților, principiul de funcționare fiind extrem de simplu: roata pune în mișcare o bandă care face față mult mai bine pe zăpadă mare decât o anvelopă. După care pur și simplu demontezi dispozitivele și poți folosi mașina în mod normal pe șosea. Conform recomandărilor producătorului, sistemul se dorește să fie instalat doar pe vehicule 4x4. Roțile trebuie dotate cu pneuri de iarnă, cu un diametru exterior de 31" - 35" și o lățime maximă de 13". Un kit costă aproximativ 25.000 USD, dar efectul obținut este spectaculos. Sistemul a fost testat 4 ani înainte de a se introduce la comercializare. Poate fi folosit și pe asfalt, viteza maximă care se poate atinge este de 60 km/h. Până la utilizarea unei astfel de soluții, pentru ca să evitați atacurile de panică în timpul iernii, vă sfătuim să: - Dacă nu este neapărat necesar, nu folosiți mașina. Pentru a evita descărcarea bateriei, e bine să fie pornită cel puțin o dată pe săptămână; - Curățați temeinic mașina. Există destui șoferi iresponsabili, care circulă cu zăpadă pe geamuri și pe faruri, fără a înțelege pericolele

lipsei vizibilității, atât pentru ei cât și pentru ceilalți; - Iarna reduceți cât puteți viteza de deplasare. Plecați ușor de pe loc și lăsați-vă mult spațiu față de cel din fața dv. Pentru că iarna, pe zăpadă și gheață, distanțele de frânare sunt mai mari, iar reacția ABS-ului, cel mai probabil, vă va face să nu apăsați cât trebuie pedala de frână. Aveți un SUV sau chiar o berlină cu un sistem 4x4 controlat electronic? Cunoașteți limitele, nici electronica nu e imbatabilă, ci doar ajută ceva mai mult la demaraje și motricitate, precum și la frânare, față de un alt tip de mașină. Limitele fizicii, mai ales iarna, se fac simțite. Până la urmă, contactul cu zăpada, gheața, etc. îl aveți tot printr-o suprafața redusă. Și știm toți: „iarna nu-i ca vara”. Prin extensie, iarna nu trebuie condus ca vara, ci trebuie mers mult mai prudent, ba chiar evitat condusul dacă nu e imperios necesar.

ULUITOR!!! Știți ce este DECALOGUL CHOMSKY? Dacă nu, CITIȚI NEAPĂRAT! Dan Orghici

Noam Chomsky (n. 1924) este un reputat lingvist american, profesor emerit la Massachusetts Institute of Technology (MIT). În afara mediilor academice, Chomsky este mult mai cunoscut în lumea întreagă pentru activitatea sa politică, îndeosebi în ceea ce privește critica vitriolantă la adresa politicii externe a Statelor Unite, dar și a guvernelor altor mari puteri. Drept care este considerat și o personalitate marcantă a stângii politice din Statele Unite.

Noam Chomsky a identificat și a explicat, într-o formulare pe înțelesul tuturor, regulile de bază ale manipulării pe care se bazează puterea politică în criza de legitimate și pe care el le numește strategii ale diversiunii. Ele au fost sintetizate în ceea ce poate fi numit „Decalogul Chomsky”.

1. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate.

Pentru aceasta: Să distragi permanent atenția de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subiecte minore, dar cu mare impact emoțional.

2. Poporul trebuie să perceapă conducătorii drept salvatori ai naţiunii.

Pentru aceasta: Inventează false amenințări, ori creează probleme grave, care îngrijorează real și angajează opinia publică, iar apoi oferă soluțiile.

Un exemplu: Favorizează insecuritatea cetățenilor, apoi guvernarea providențială salvează națiunea în temeiul legilor represive cerute de popor, cu prețul limitării propriilor libertăți democratice...

3. Poporul trebuie permanent pregătit pentru mai rău.

Pentru aceasta: Mecanismele propagandei „albe” (oficială, integral asumată de guvern), „gri” (parțial asumată) și „negre” (niciodată asumată) trebuie să promoveze imaginea unui guvern în permanență preocupat pentru ameliorarea condițiilor tot mai sumbre ale viitorului. Politicile antipopulare dure se vor aplica gradual, pentru a se preveni ori atenua protestele sociale. În acest fel, cel mai mare rău devine su-

portabil dacă e administrat în porții anuale, conform unui program anunțat.

4. Poporul trebuie să creadă că şi ceea ce guvernele îi pregătesc spre a trai mai rău este tot pentru binele său.

Pentru aceasta: Să obții acordul de moment al poporului pentru măsurile economice dure din viitor. Omul se obișnuiește cu ideea și înghite tot, dacă e prevenit și amânat.

5. Poporul trebuie să aibă o gândire care să nu-i permită sesizarea legăturii dintre cauze şi efecte.

Pentru aceasta: Să te adresezi oamenilor ca și cum ar avea cu toții o gândire infantilă. În felul acesta, îndrepți mulțimile spre un tip de gândire superficială, naivă și cu predispoziție la intoxicări informaționale...

6. Poporul trebuie dezobişnuit să problematizeze realitatea şi să acţioneze sub impulsul emoţiilor.

Pentru aceasta: Să faci tot timpul apel la sentimente și la reacții glandulare, nu la rațiune. Să încurajezi reacțiile emoționale, pentru că sunt cel mai ușor de manipulat.

7. Poporul trebuie obişnuit cu satisfacţii ieftine, care să-i ocupe

timpul şi să-l demotiveze în atingerea unor idealuri superioare.

Pentru aceasta: Un sistem de învățământ corupt și nefuncțional este instrumentul ideal de a ține cetățenii în ignoranță și a manipula opiniile colective după bunul plac.

8. Poporul nu trebuie să aibă acces la mijloace de informare completă, exactă, corectă şi obiectivă.

Pentru aceasta: Să încurajezi financiar acele mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc publicul și îl țin legat de emisiuni și seriale vulgare, ce trag inteligența în jos.

9. Poporului trebuie să-i fie indus spiritul turmei.

Pentru aceasta: Să stimulezi sentimentul individual de culpă, de fatalitate, de neputință. Persoanele care nu mai au impulsul de-a se revolta, devin o turmă și sunt ușor de controlat.

10. Poporul nu trebuie să creadă în existenţa strategiilor şi mijloacelor oficiale de manipulare.

Pentru aceasta: Să apelezi la toate cuceririle științelor pentru a cunoaște punctele slabe din psihologia individului și a mulțimilor. În același timp, să discreditezi aceste cunoștințe prin massmedia, astfel ca poporul să nu creadă în mijloacele și strategiile statale de manipulare. http://www.criterii.ro

Reduceri, publicitate, carduri, cozi, nervi și bani. Cam astea sunt ingredientele când ajungi la farmacie, și aici mă refer la cele care funcționează în lanț. Nu aș vrea să le fac publicitate, dar aș vrea să aduc în atenție o adevărată bătaie de joc, în primul rând adresată pensionarilor și a celor care sunt dependenți de medicamente și sunt nevoiți să scoată din buzunar un procent considerabil din venitul lunar, pentru a-și cumpăra tratamentul.

Sezonul rece se pare că abia a început. Pe mulți dintre noi ne-a încercat cel puțin o răceală, însă pentru copii, pentru oamenii în vârstă sau mai sensibili, o banală răceală poate duce la complicații grave.

Primul pas pe care-l facem în momentul unei răceli, în faza incipientă, este evident, la farmacie. Cu rețetă sau, de cele mai multe ori fără rețetă, mergem să cumpăram leacuri.

De farmacii, nu ducem lipsă, un exemplu este pe centrul Devei, vis-a-vis de Piața Centrală, pe o distanță de 50-60 de metri, tronează nu mai puțin de 4 farmacii aliniate aproape una după alta, și una naturistă. În cartierul Micro 15, sunt alte 4 farmacii, pe o distanță de 100 de metri, desigur, nu sunt și ultimele. Deci, avem de unde alege, numai noi să fim sănătoși! Vorba românului, pentru sănătate dai orice, numai... să ai cu ce...

Pentru că suntem sedați de reclamele persuasive din mass-media, mergem la fantastica farmacie, Catena. Nu de alta, dar banii sunt numărați și, nu-i așa, de ce să plătim mai mult, când există Catena, cum bine ne sfătuiește o distinsă doamnă. Cinci persoane înaintea mea, la două case. Oameni nehotărâți, cu atâtea produse farmaceutice, nici nu-i de mirare. Se mai confecționează pe loc alte două carduri, se mai recomandă și alte produse, se mai împărtășesc niște opinii... După 10 minute îmi vine rândul. Personalul, foarte amabil de altfel, mă întreabă cu ce îmi poate fi de folos și îmi face cunoscute o serie de medicamente care m-ar putea ajuta. Pornind de la tantum verde, nurofen, paxeladin, până la strepsils și fel de fel de pliculețe magice, care deja îmi dau dureri de cap la ce prețuri au. Asta până când am specificat, totuși că aș vrea ceva clasic și ieftin. Ajunseserăm la un numitor comun: o cutie de paracetamol, una de vitamina C simplă și o cutie de faringosept. Preț total 15,50 lei, cu card. Mi-am notat, având în vedere că la doi pași mai erau încă alte două farmacii și m-am gândit să consult prețurile și la

celelalte două. Nu de alta, dar am tras cu urechea la o doamnă, aflată la rând, vorbind cu un alt client, că la farmacia de la colț, ar fi găsit paracetamol la un leu cutia.

Pentru că era medicamentul principal căutat de mine, am mers să mă lămuresc. Era cât se poate de real ceea ce a afirmat doamna. Iar pentru achiziționarea și a celorlalte două produse, am plătit 12 lei. Ceva mai puțin decât la mult cântata farmacie.

Dar pentru că îmi era în drum și o altă farmacie, de cartier, neînregimentată, am intrat să văd din curiozitate cât m-ar fi costat cele cele trei produse. După un scurt calcul și fără să stau la codă, mi s-a spus că ar fi trebuit să plătesc 11 lei. Stupoare! E posibil să găsești produse mai ieftine ca la „farmacia inimii”, într-o farmacie no-name de cartier? Zăbovind două minute, am observat că personalul de aici recomanda pacienților și alte produse cu aceeași substanță, dar incomparabil mai ieftine, unele medicamente fiind chiar la jumătate din costul de pe piața de advertising a produselor farmaceutice.

Mare dreptate au avut cei care au spus: „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul”!

Cam așa și cu farmaciile astea, care profită de naivitatea oamenilor și, mai ales, a celor bătrâni, cu tot felul de campanii și promoții, care nu fac decât să scoată cu japca bani mai mulți din buzunarele noastre. Întrebând un domn farmacist, de ce există diferențe de prețuri la același tip de medicamente, pentru aceeași concentrație de substanță, mi-a explicat că sunt multe cauze, dar nu poate să mi le spună pe toate, e secret profesional, însă mi-a dat câteva exemple. Una o reprezintă cardul emis de farmacie cu un anumit procent de reducere. O diferență de preț se poate aplica chiar de la medic, care prin anumiți furnizori, poate să pună un discount la anumite produse, iar pacientul poate să ia produsul cu un alt preț. Un alt exemplu sunt brandurile, adică, la fel că și în alte domenii, numele firmei, ridică prețul de produs. Mai sunt medicamentele originale și generice. În această situație sunt aplicate reduceri consistente. O altă cauză foarte importantă este publicitatea care se face în media. Și alte cauze ar mai fi ele, dar atât am putut obține.

Am subliniat farmacia cântată, pentru că prin promoțiile ei, nu face altceva decât să inducă oamenii în eroare, într-un fel mârșav și mincinos, scoțând în față, din păcate, artiști de valoare, pe care românii îi iubesc și apreciază.

Poate, pe toate le putem înțelege, și venitul șefilor de farmacii și veniturile vedetelor, da`

„Restaurantul Coroana”

cu sărmanii români ce faceți, stimați conducători de guverne? Poate totuși se găsește cineva să explice cum poate fi dat publicității un produs care nu este avizat de ministerul sănătății, care ar trebui să fie mai mult implicat, nu să stea cu mâine în sân, iar alții să facă averi pe spatele românilor? Jecmăniți poporul și-l mințiți cu televizorul, și așa bătut de soartă și umilit. Spre rușinea lor, că așa au știut să ne conducă și la atât s-au priceput mai bine, neau făcut fruntașii Europei la boli, din păcate.

Mai jos am pus la dispoziție câteva sfaturi, pe care trebuie să le cunoașteți și să fiți atenți atunci când treceți pragul unei farmacii. „1. Medicul vă prescrie substanța activă pe rețetă, fără o denumire comercială a medicamentului. Cum s-a demonstrat științific că variantele generice (mai ieftine) ale medicamentelor originale sunt identice cu acestea, medicul, dar și farmacistul, sunt obligați să vă înștiințeze despre această posibilitate. Odată ajuns la farmacie, trebuie să întrebați farmacistul despre generic, de cele mai multe ori, acesta vă propune din start varianta cea mai scumpă.

2. Farmaciile sunt obligate, legal, să aibă la rafturi măcar un corespondent generic al fiecărui medicament original, acolo unde există astfel de variante. Dacă farmacistul vă spune că nu are genericul la substanța activă prescrisă de medic pe rețetă, amintiți-i de această obligație. Fie își va aminti brusc că, de fapt are acel generic, fie îl va comanda pentru dumneavoastră - durează cel mult două zile până vă va aduce medicamentul, de regulă.

Dacă sunteți nesigur cu privire la recomandările medicului și farmacistului, puteți să consultați un site creat cu scopul de a educa bolnavii în acest sens: medicamentecompensate.ro.

3. Odată cu implementarea rețetei electronice, farmaciștii sunt obligați să vă elibereze cu decontare o parte din rețetă, dacă dumneavoastră doriți acest lucru. De pildă, dacă aveți trei medicamente diferite de luat, iar farmacia X nu are decât unul dintre acestea, farmacia este obligată să întocmească toate formularele necesare pentru ca dvs. să puteți lua doar acel medicament.

Restul rețetei îl puteți lua chiar și de la farmacii din alte orașe. Problema este că deocamdată, din neștiință ori rea-voință, farmaciștii nici măcar nu menționează această posibilitate pacienților, sau îi refuză în cazul în care cer o facilitate permisă de lege.”

Sursa: publicația „Capital” Mirela Popa

COLȚ DE SPIRITUALITATE

nu citiţi, că vă prostiţi!

Radu Hârjeu

Omul pândac nu caută niciodată fericirea celuilalt Pr. Laurențiu Deseori trecem pe lângă oameni fără să-i recunoaştem. Uneori suntem atât de preocupați că nu-i mai vedem pe cei din jurul nostru. Apăsarea vieții este atât de mare încât mergem cu privirea ațintită spre pământ, uitând de oameni şi de cer. Dar avem şi zile când ridicăm privirea şi stăm la pândă: vrem să ştim cine şi ce a mai făcut. Poate că deseori pândim, şi pentru că ne gândim că şi alții stau şi ne pândesc, trag cu ochiul la viața şi întâmplările noastre. Unii fac acest lucru din curiozitate, alții doar ca să omoare timpul, alții urzind planuri răutăcioase, ca în evanghelia zilei. Cât de josnic este să te apropii de celălalt, să te faci „aproapele” celuilalt, cu gânduri meschine, să te faci că-ți doreşti prietenia lui, dar de fapt să urmăreşti doar propriile interese.

Cum să se apropie inima fariseilor de Isus dacă ei stau la pândă „să vadă dacă îl va vindeca în zi de sâmbătă”. Omul pândac nu caută niciodată fericirea celuilalt, ci doar satisfacerea propriilor curiozități, îmbuibarea unui egoism nesătul. Fariseii nu au înțeles nimic din prezența lui Isus, nimic despre misiunea şi faptele sale. Tot ce şi-au dorit a fost să-l pândească în speranța că vor găsi o modalitate de a -L pedepsi.

Viața ne-a demonstrat deseori că, în timp ce noi suntem răi, celălalt, cel pândit, este mai bun şi mai înțelept decât noi. Aşa cum s-a dovedit astăzi, şi Isus în fața fariseilor pe care i-a pus în dificultate: „În zi de sâmbătă este permis să faci bine, sau să faci rău? Să salvezi o viață, sau să o laşi să se piardă?”. În acest cadru al „pândacului”, al celui care îți răsplăteşte binele cu rău, înțelegem şi reacția lui Isus: „Atunci, privindu-i cu mânie, rând pe rând pe cei din jur, mâhnit din cauza împietririi inimii lor, ia spus omului: „Întinde-ți mâna!”. Omul şi-a întins mâna şi ea s-a vindecat”. Mânia şi mâhnirea l-au cuprins pe Cristos din cauza împietririi inimii lor.

Cadrul devine trist, însă ne bucură faptul că Isus nu s-a lăsat copleşit de răutatea pândacilor. El iese din nou triumfător din această confruntare şi arată că absolut nimic nu trebuie să ne împiedice să facem binele, să ajutăm un om, să salvăm un suflet. Trebuie să ne apropiem de ceilalți cu intenții drepte, cu gânduri bune, dorind să-l transformăm în prietenul nostru şi să-l purtăm spre mântuire.

Reţine Astăzi trebuie să-l cauți pe celălalt doar pentru a vedea binele din el, doar pentru a descoperi că în el, ca şi în tine, locuieşte Dumnezeu. Celălalt este fratele tău!

Mai țineți minte zicala strămoşească „cine are carte, are parte”? Uitați-o! Voi, cei care v -ați născut după ’89 şi care n-ați prea auzito, nu vă bateți capul cu ea. E adevărat că nu se specifică de ce anume ai parte, dar experiența proprie mă face să cred că e vorba de belele. Cu cât citeşti mai mult, cu atât ți se destupă mintea şi cu atât ai mai multă nevoie de răspunsuri. Cu cât citeşti mai mult, cu atât viziunea despre lume devine mai amplă, cu atât înțelegi mai multe lucruri şi, implicit, starea de angoasă este mai accentuată.

Dar, din fericire, noile generații scapă, încet, încet, de asemenea pericole. Responsabilizarea, desuperficializarea, înțelegerea, cunoaşterea sunt piedici serioase în parvenirea în viață şi, sigur, duşmani declarați ai societății tabloide şi consumiste multilateral dezvoltate. Cum spuneam, aleluia, devenim o populație ale cărei idei sunt aproape exclusiv generate şi transmise de televiziuni şi ai cărei eroi nu mai sunt Harap Alb, D’Artagnan, Căpitanul Nemo, Robin Hood, ci florin salam şi bianca drăguşanu. Povestitorii despre oameni şi vremuri nu mai sunt Jules Verne, Dumas, Steinbeck, Hugo (şi adăugați voi), ci măruță, ionescu, capatos, artene, gherghe. În loc de gânduri, trăiri, idei, emoții, imaginație… avem acum chiloți, silicoane, curvăsăraie şi parvenitism.

Dar destul cu considerațiile, să trecem la ci-

frele care le-au inspirat: Institutul Român de Studii Sociale a publicat rezultatele unei cercetări privind interesul românilor pentru lectură. 50% dintre cei intervievați nu au citit nici măcar o carte anul acesta, în timp ce 21% au reuşit să termine una, cel mult două. Desigur, în acestea intră, probabil, volumaşele care te învață cum să te prefaci ca să-ți atingi obiectivele şi cum să-i tratezi pe ceilalți ca să -ți mănânce din palmă. Din totalul celor care au binevoit să răspundă, 15% au citit 5 sau mai multe cărți, iar 11% au citit 3 sau 4 cărți.

Dacă scădem din aceste procente numărul celor care „înfloresc” interesul lor pentru cuvântul tipărit (din motive despre care am vorbit aici), rămânem nu cu puțini, ci cu înspăimântător de puțini. E adevărat că rata cea mai scăzută de necititori (32%) se înregistrează la categoria de vârstă 18-30 de ani.

Probabil că aceştia au socotit şi manualele de şcoală sau facultate. Păcat, însă, că studiul nu i-a vizat şi pe cei de 8-15 ani. Sau au fost şi ei întrebați şi cercetătorilor le-a fost ruşine să publice rezultatele?

Nici nu ştiu dacă merită căutat un vinovat între părinți, şcoală, televiziune sau edituri multimilionare care scot cărți la prețuri prohibitive. Sunt toate la un loc. Nici nu ştiu dacă mai e ceva de făcut pentru a schimba situația. Asta ar presupune o reformare profundă a societății, a şcolii, a sistemului de reguli, merite şi valori care asigură reuşita în viață. Acum, serios, cine s-o facă? becali şi diaconescu?

Ultimul rol

Nimicnicii cangrenate

Daniela FARHADI

Cristina TOMA În cele două emisfere Doctrine alterate Limitează Sfera de cuprindere Viaţa Suferă de prea mult Solipsism Uitând chintesenţa Verbului a fi Aerul Se dezintegrează Într-un mediu Degradant Până şi artiştii sunt contaminaţi De sex Ghiftuiţi de teluric Mor pe capete În trupuri Odată cu ei se stinge Lumina Zăcem în întuneric, Ne umplem de zilnicitate Până la refuz Ne aşteaptă un viitor Poliedral Construit pe propriile ruine În care unii dintre noi se vor trezi Iar alţii vor rămâne În acelaşi somn Adânc

Adrian Năstase, Bombonel cel Vechi, are profilul unui ciocoi rezultat din Revoluţie? Dar Adrian Videanu ce-ar fi ? Neo-Bombonelul marmurei şi al bordurilor? Dar domnii clujeni, Emil Boc şi Vasile Dancu, n-or fi şi ei tot nişte ciocoi născuţi, ca Venus, din spuma toxică a Revoluţiei? Şi Ion Iliescu, uitat din cealaltă revoluţie, şi Traian Băsescu, anticomunistul recent? O ţară de Dinu Păturici, unii mari şi alţii mici. Şi de tot felul de pseudo-patricieni. Toţi cu gulere albe.

Cezar Bolliac (1813-1881), marele ziarist de la mijlocul secolului al XIX-lea, om politic, scriitor, merită să fie redescoperit, recitit. Ciocoii din revoluţie - o sinteză politică în versuri, magistrală - ne ajută, la mai bine de un secol şi jumătate de la scrierea ei, să ne înţelegem contemporanii.

Petru Romoşan

Ciocoii din revoluţie Num-opinca, sărăcuţa, Numai ea nu ne-a-nşelat, Numai dânsa, ea micuţa, Numai ea nu ne-a trădat; Dar ciocoii guleraţi Sunt la inimă spurcaţi.

Ei intrau să fure sume Şi la ruşi să-şi facă rost.

Ca să-i spui pe toţi pe nume, Voi nu-i ştiţi câţi au mai fost?

Nu ştiţi că au fost spurcaţi Toţi ciocoii guleraţi?

Că eu bine-am spus, săracu; Eu v-am spus numaidecât Că n-ai să te-mpaci cu dracu, De i-ai face orişicât: Toţi ciocoii guleraţi Sunt la inimă spurcaţi.

Că-ncepur-a face fracţii Ş-a lega pe opincari : Într-o lună,-n trei reacţii,

Ce banală e piesa când se lasă cortina!

Recuzita frustrată a iscat un suspin, Reflectorul îngână într-o doară lumina, Iar actorii se-mbată solidari în destin.

Mă aşteaptă taxiul să mă ducă acasă, Mă vânează amanţii năvălind din trecut.

La final este lumea plictisită şi crasă, Nu e nimeni în stare să îndure tăcut.

De sub masca stridentă nu se vede-ntristarea, Mă dezbrac pe-ntuneric şi mă-ntind pe covor, Iar o spaimă intimă îmi sărută mirarea Că mai sunt, că mai sufăr şi că toate mă dor. În ziarul de noapte, printre rubrici banale, Se va scrie de mine sub un pseudonim.

Pulsul încă zvâcneşte doar în palmele tale Când actriţă cutare-şi joacă rolul infim.

Rochia mea cu paiete îmi resimte absenţa, Atârnând pe oglindă în răstimpul când dorm. În artere otrava-şi răspândeşte esenţa Şi alunec sinistru într-un spaţiu inform.

Se dilată şi timpul ca binoclul de lojă.

Mă găseşti dimineaţa anonim şi bizar Impecabil rujată şi pe unghii cu ojă, Cu o floare în gură mirosind în zadar.

Talentată degeaba, figurantă în viaţă, Am trecut printre oameni ca şi cum n-aş fi fost, Fascinată de lucruri şi păşind ca pe gheaţă Ca să nu stric iubirea ce-o ştiam pe de rost.

Numai tu plângi în urmă dacă lebăda tace Implacabil când totul e minciună şi fard.

Lumea uită în grabă şi cu sârg se reface, Oportun pentru public, profitând de hazard.

Suntem toţi sub regia unei clipe decise.

Numai eu, o naivă, n-am răbdare s-aştept; Am crezut că în viaţă este ca şi în vise Şi-i destul că iubirea-mi înfloreşte în piept.

Să îmi ierţi oboseala, stagiunea se-ncheie.

Am nevoie de pace, să-ncetez să mai fiu.

Când încuie portarul, sper să uite de cheie Şi să nu bagi de seamă c-ai ajuns prea târziu.

Ne-au scăpat ăi măcelari.

Toat-opinca-n puşcărie; Că ciocoii guleraţi Toţi legaţi, săraci lipiţi, Sunt la inimă spurcaţi.

Zac în ploaie pe ghimie, Şi noi, tot cu evanghelii Pribegesc proscrişi, goniţi, Din balconuri predicăm; Iar ciocoii guleraţi Tot spuneam parascovenii Râd de noi că-i credem fraţi. Şi-i iertam, ne împăcăm;

Dar ciocoii guleraţi, Ei rânjeau, că-s rău spurcaţi.

Când venir-apoi muscalii, — Agi, spătari şi controlor !

Alţii - mârle-o! fug cu banii.

Turcii pradă şi omor. Şi ciocoii guleraţi Râd de noi că stăm legaţi.

Num-opinca, sărăcuţa, Numai ea nu a furat; Numai dânsa, ea micuţa, Numai ea nu a trădat.

Iar ciocoii guleraţi Sunt spurcaţi şi veninaţi.

Cezar Bolliac Braşov, 10 decembrie 1848

AUREL NEDEL FLOAREA SOARELUI

Iosif Fekete Negrulea (1903 – 1979) – Nud

Ba c-om face, ba c-om drege, Ba s-avem şi pe boier; C-o fi bun de-l vom alege Pin guvern, pin minister.

Dar ciocoii guleraţi Au fost, cum am zis, spurcaţi.

Sunt actriţa pe care chiar scenariul o-nfrânge Inutil ca şi marea care spală-necaţi.

Mi se-ntinde pe faţă un surâs ca de sânge, Spectatorii în sală bat din palme-amuzaţi.

Ştiaţi că… alte 53 de lucruri interesante...

20. Oamenii inteligenți dispun de o cantitate mai mare de cupru și zinc în structura firului de păr.

21. În urmă cu 3000 de ani, mulți dintre egipteni mureau până la vârsta de 30 de ani.

22. Urina pisicii strălucește în lumina ultravioletă.

23. Dalmațienii nu se nasc cu pete pe ei.

SIMETRICE

CAREU REALIZAT DE PAUL COJOACĂ

24. Cel mai lung zbor al unei păsări de curte. (înregistrat) a fost de 13 secunde.

25. Egiptenii din Egiptul antic obișnuiau să doarmă pe perne de piatră.

26. Atunci când ies din peșteră, liliecii fac întotdeauna stânga.

27. Delfinii dorm cu un ochi deschis.

28. Cel mai comun nume din lume este Mohammed.

29. O albină poate zbura cu până la 15 mile pe oră.

30. Ochelarii sunt purtați de aproximativ 700 de ani.

31. Periuța de dinți datează de acum 514 ani. Ea a fost inventată în 1498.

Continuarea săptămâna viitoare!

Horoscop 29-04

BERBEC 21.03-20.04: Sunteţi plini de vitalitate şi entuziasm, dorind să vă ocupaţi doar cu ceea ce vă face plăcere şi să vă înconjuraţi de cei dragi sufletului dumneavoastră. Spre mijlocul săptămânii vi se va schimba starea de spirit des, aproape din oră în oră, şi din această cauză nu e o idee bună să vă angajaţi în treburi ce necesită concentrare maximă.

TAUR 21.04-21.05: Nu încercaţi să păreţi mai inteligenţi decât sunteţi şi concentraţi-vă mai bine pe muncă, folosindu-vă mai mult de intuiţie. Colegii vor aprecia asta şi vă vor mulţumi ajutându-vă atunci când veţi fi depăşiţi de situaţie. Mai bine vă apucaţi de un curs ce vă va îmbunătăţi pregătirea profesională sau, de ce nu, de o şcoală de şoferi.

momentul potrivit. Altfel, s-ar putea să mai aşteptaţi până vă veţi lăuda cu ele.

Casandra

BALANŢA 23.09-22.10: Aveţi multă energie la dispoziţie şi asta ar trebui să se vadă în tot ceea ce faceţi. Se pare că vreţi să vă luaţi la trântă cu cele mai îndrăzneţe proiecte. În sfârşit, se ivesc zile mai bune decât în ultima perioadă când parcă aţi bântuit într-o continuă ceaţă.

SCORPION 23.10-21.11: Implicaţi prea mult în afaceri şi aţi uitat să vă ocupaţi şi de dumneavoastră.

Vă simţiţi relaxaţi când ştiţi că se apropie o reuşită, trebuie doar să vă canalizaţi energia spre ceea ce faceţi. Vă ajută şi gândirea extrem de activă însă nu exageraţi cu calificativele. Oare de ce consideraţi că scena socială nu merită participarea dumneavoastră?

GEMENI 22.05-21.06: Zilele acestei săptămâni vor decurge pentru cei mai mulţi nativi într-un mod plăcut. Planurile par să meargă că unse şi, indiferent ce acţiune vă propuneţi, se pare că reuşiţi fără prea mult efort. Este important să vă construiţi o atmosferă de încredere reciprocă faţă de cei cu care veniţi în contact zi de zi. În weekend relaxaţi-vă acasă.

SĂGETĂTOR 22.11-21.12: Urmează câteva zile solicitante, cu multe probleme ce trebuie rezolvate imediat. Peste toate acestea trebuie să soluţionaţi şi conflictele cu superiorii sau colegii de serviciu. S-ar putea să vă simţiţi mult prea obosiţi şi să deveniţi irascibili. Nu disperaţi, eforturile vor fi apreciate la adevărata valoare.

RAC 22.06-21.07: Faceţi doar lucruri creative, fără a ţine seama de sfaturile celor mai buni amici. Uneori, cele primite de la alţii vă pot aduce mari pierderi, în schimb cele mai bune poveţe vin din sânul familiei şi pot fi mai valoroase decât puteţi admite. La sfârşitul săptămânii vă întâlniţi cu cineva care vă poate schimba destinul.

CAPRICORN 22.12-19.01: Aveţi tendinţa să vă supraevaluaţi puterea de muncă şi încercaţi să ieşiţi în evidenţă în faţa şefilor sau a celor de acasă părând mai degrabă un pic prea ridicoli decât sârguincioşi. Mai bine faceţi eforturi suplimentare pentru a lucra în echipă şi dedicaţi-vă treburilor legate de casă şi de familie.

LEU 22.07-22.08: Păreţi a fi pe drumul cel bun dar trebuie să mai aveţi puţină răbdare înainte de a se ivi şansa pe care o aşteptaţi de prea mult timp. Dacă se discută probleme financiare trebuie să vă păstraţi sinceritatea faţă de partenerul de viaţă, fără a-i ascunde eventualele cheltuieli excesive. Nu aţi uitat aşa repede Crăciunul, nu-i aşa?

VĂRSĂTOR 20.01-18.02: Şansa care vi se iveşte în această săptămână nu se arată decât o dată în viaţă şi dacă o speculaţi cum trebuie vă puteţi creşte simţitor veniturile. Fie că este vorba de o moştenire surpriză, fie de un câştig la jocurile de noroc, nu mai contează pe ce cale vă iese norocul în cale!

FECIOARA 23.08-22.09: Aţi avut un start bun în acest început de lună şi iată că a venit vremea să bifaţi rezultatele pozitive pe care le-aţi realizat deja. Dacă v-aţi propus îndeplinirea unor planuri ce ţin de domeniul artistic, atunci trebuie să vă ataşaţi de câteva persoane influente, care să vă ajute la

PEŞTI 19.02-20.03: Uneori este bine să vă ascultaţi vocea interioară şi intuiţia pentru a putea face faţă cu uşurinţă situaţiilor dificile ivite parcă mult prea des în ultimul timp. O rudă apropiată poate clarifica neînţelegerile existente doar atunci când sunteţi pregătiţi să vă recunoaşteţi greşeala.

Util Service 2014 Prefectura Hunedoara, Deva, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 28 Tel. 0254-211850, 211439; Fax. 0254215010, 215099; Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara, Deva, str. 22 Decembrie, nr. 58 , Tel: 211 848; 217 580; 213 758; Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Hunedoara, Deva, str. 1 Decembrie, nr. 16, Tel: 219 285, 219 280, 218 911; Inspectoratul Şcolar al judeţului Hunedoara, Deva, str. Gh. Barițiu, nr. 2 , Tel: 213 315, 217 345, 215 034; Direcţia pentru Sport a judeţului Hunedoara, Deva, str. O. Goga, nr. 1, Tel: 212 067, 214 985, 218 469; Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie, Deva, P-ța Unirii, nr. 2, Tel: 233 640, 215 521, 233 640; Agenţia judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara, Deva, P- ța Unirii, Tel: 217 048, 216 151, 216 088; Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara, Deva, Aleea Muncii, nr. 2 , Tel: 216 157, 233 670; Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara, Deva, Bd. Decebal, bl. A1, sc. B, parter, Tel: 211 031, 233 723; Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara, Deva, str. 1 Decembrie, nr. 30, Tel: 216 364, 219 544, 219 560, 232 797; Garda Financiară Hunedoara, Deva, str. 1 Decembrie, nr. 30, Tel: 216 982, 216 982; Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Deva, str. 22 Decembrie, nr. 222, Tel: 214 261, 212 259; Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliara Hunedoara, Deva, str. Zarandului, nr. 106, Tel: 214 165, 233 560, 219 218; Oficiul judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Hunedoara, Deva, str. M. Viteazu, nr. 3, Tel: 0254 \214 971, 215 936; Inspectoratul în Construcţii al judeţului Hunedoara, Deva, str. Avram Iancu, Bl. H3, Tel: 214 676, 213 371; Agenţia de Protecţia Mediului, Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, Tel: 215 445, 217 846, 212 252; Garda de Mediu, Comisariatul judeţean Hunedoara, Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, Tel: 219 174, 219 790; Compartimentul Inspecţie Teritorială pentru Resurse Minerale, Deva, P-ța Unirii, nr. 9, etaj 3, Tel: 214 266, 214 266; Biroul Vamal Deva, str. E. Goj du, nr. 79, Tel: 231 541, 231 542, 231 541; Inspectoratul judeţean de Poliţie Hunedoara, Deva, str. M. Eminescu, nr. 130, Tel: 206 722, 227 954; Inspectoratul de Jandarmi Judeţean, Deva, str. V. Şuiaga, nr. 10, Tel: 228 910, 228 911; Centrul Militar Zonal Hunedoara, Deva, P-ța Unirii, nr. 6, Tel: 211 846, 230 777, 211 846; Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Iancu de Hunedoara”, Deva, str. G. Coșbuc, nr. 26, Tel: 214 221, 214 220, 211 212; Autoritatea Rutieră Română - Agenţia Hunedoara, Deva, str. Depozitelor, nr. 17 Tel: 216 030, 216 030; Registrul Auto Român, Reprezentanţa Hunedoara, Deva, str. 22 Decembrie, nr. 272, Tel: 232 800, 233 744; Compania Naţională a Huilei Petroşani, Petroșani, str. Timișoara, nr. 2, Tel: 541 460, 541 315, 541 315; Compania Naţională „MINVEST” SA Deva, Deva, P-ța Unirii, nr. 9, Tel: 212 056, 213 040, 213 641; Compania Naţională Poşta Română, Oficiul Judeţean Hunedoara, Deva, str. M. Eminescu, nr. 71, Tel: 212 510, 212 510; SC Romtelecom SA, Direcţia de Telecomunicaţii Hunedoara, Deva, P-ța Arras, nr. 6 Tel: 204 224, 230 050.

LOCURI DE MUNCĂ VACANTE LA DATA DE 27.01.2014

·SC WALKER COMPANY -1 şef de schimb Adresă: Orăştie , Telefon: 0726680168

·BCR ASIGURĂRI DE VIAŢĂ -2 CONSILIERI ASIGURĂRI Adresă: Deva, str. I.C. Brătianu, nr. 3 Telefon: 0766244012 ·SC PRELMEC SA -10 SUDORI!!!!!! URGENT!!!!

Adresă: Orăştie, str. Nicolae Titulescu, nr. 60 Telefon: 0254241540 ·SC DORIN SIBCONSUTIL SRL -2 TÂMPLARI (1 AN EXPERIENŢA) Adresă: Sat Sibișel, nr. 65 Telefon: 0731067930 ·SC HVO PROFI BUILDING SRL -1 DULGHER -1 FIERAR BETONIST Adresă: Orăştie, str. Constantin Dobrogeanu Gherea, nr. 2 Telefon: 0735178732 ·UBI CONSULTING SRL -10 CUSĂTORI-ASAMBLORI ARTICOLE DIN TEXTILE Adresă: Orăştie Telefon: 0759011561 ·SC LABORATOARELE FARES BIO VITAL SRL -1 mecanic utilaj

-1 tehnolog alimentaţie publică -1 specialist în domeniul calităţii Adresă: Orăştie , str. Plantelor, nr. 50

Telefon: 0254241940, 0744645437 ·UNGUREANU GHEORGHE SILVAMETAL II -1 lăcătuş mecanic -1 sudor - 1 mecanic întreținere mașini-unelte - 3 muncitori în metalurgie Adresă: Orăştie , str. Luncii, nr. 1 Telefon: 0745308864

·ASOCIAŢIA UMANITARĂ “RENAITRE”ROMÂNIA  1 educator-pedagog social  CERINŢE: absolvent de studii superioare de specialitate, cunoştinţe operare computer, abilităţi de lucru cu populaţia defavorizată, cunoaşterea limbii franceze constituie un avantaj) Adresă: Orăştie, str. O. Goga, nr. 25 (în incinta fostului internat al Liceului Chimic, la etajul 2) Telefon: 0254240656 SPITALUL MUNICIPAL ORĂŞTIE -1 asistent medical generalist (concursul va avea loc în 03.03.2014 şi 05.03.2014, la ora 9) Adresa: Orăştie, str. Pricazului, nr. 16 Telefon: 0254242950

Vând urgent: Casă cu anexe, apă, gaz, canalizare, curte și Vând apartament: 2 camer e, grădină în localitatea Aurel str. Pricazului, bl. 28, ap. 76 Vlaicu, nr. 10.

Info: tel. 0765889595 Informații la tel.: Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ 0726.724.192 Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Vând: RENAULT CLIO An de fabricație - 2004 Vând apartament: 2 camer e, DIESEL; motor 1,5 mc str. Mureşului, bl. 9, vis-a-vis ÎNMATRICULATĂ de centrala termică. Informaţii Info: 0762.048.046 la tel. 0769.248.674. Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ Ɛɜɛɜɛɜɛɜ ɛɜɛɜɛɜɛɜ

SC ROXI WOOD SYSTEMS cadru tehnic PSI (calificare in domeniu) Adresa: Orăştie, str. Luncii, nr.1 Telefon: 0254244536 SC VIDRA COMPANY 1 maistru în industriile textile, pielărie 2 croitori confecții industriale din blană 4 cusători confecții industriale din blană 1 inginer confecții piele şi înlocuitori 1 muncitor necalificat în industria confecțiilor Adresa: Turdas, nr. 1A Telefon: 0733404099

IT operations responsable Cerințe: • Young, dinamic and ambitious person; • LEAN mentality, eager to learn new things; • Located in Orăştie or in the near; • Available for overtime.

Relații: Besser Romania SRL CĂUTARE A. CHIRA

Închiriază două spații de 1000mp fiecare la:

MAGAZINUL DE LA PALIA SHOPING CENTER

Produs marca Ferma Crăciunescu

CASETA REDACȚIONALĂ Fondator, redactor șef, layout : Dan Orghici

Cine gustă din produsele fermei Crăciunescu, devine client permanent. Caș, telemea, cașcaval, brânză dulce, smântână, iaurt, toate sunt făcute în mod natural, cu rețetele tradiționale și cu un gust desăvârșit.

Căutați, n-o să vă pară rău!

Calitatea produselor și prețul competitiv vă vor face să reveniți. Iar dacă nu-l găsiți la piață, dați-i un telefon la Romoșel (0254 245 868).

EDITORIALIST: Petru Romoșan Sunt prezenți cu texte în acest număr Edward Luttwak Cornel Nistorescu Adriana Chira Cristina Toma Daniela Farhadi Daniel Marian Pr. Laurențiu Radu Hârjeu Virgil-Liviu Sabău Ionuț Copil Dan Orghici Caricaturiști : Mircea Zdrenghea

Materiale de construcții str. Pricazului, CT 1 str. N. Bălcescu, nr. 11 Construiți sau reparați, vă putem ajuta!

Telefon: 0740.020.305

Acum ne puteți găsi cu o gamă mult mai variată de produse, în spațiul fostului MAGAZIN ALIMENTAR din zona pieței „STADION” (la GREU) Aici pe lângă produsele de obișnuitele de ferotenărie și uz Anunță clienții: gospodăresc produse veți mai MAGAZINUL FEROMETAL găsi și papetărie, detergenți și de lângă spitalul vechii (Casa alte multe produse industriale.

Vulcu) și-a schimbat locația.

Vă așteptăm!

Foto-reporteri Sandu Cazan Călin Jorza Corectori: Florin Drăghiciu Virgil-Liviu Sabău

ISSN 2286 – 0339 ISSN-L 2286 – 0339 SĂPTĂMÂNAL EDITAT DE: ASOCIAȚIA de PRESĂ „VORBA DIN ARDEAL” Orăștie, str. A. Vlaicu, nr. 1 tel: 0765372065 Tipografiere executată la: Tipografia ProdCom SRL Târgu-Jiu, Jud. Gorj

Dan bucătaru’ „Dan” este un nume notoriu în județ, din motive lesne de înțeles, nu o să-i spun numele, el va rămâne în această rubrică doar cu prenumele, iar eu, poznașu’ l-am botezat - așa și fără miel de Paște - „Dan bucătaru’ ”- scurt și cu apostrof.

Pe lângă câte faine și bune lucruri face de-o bună bucată de timp, mă face tot mai des să caut prin frigider, prin oale, și mai știe Domnu’ pe unde, că după ce „m-am dat pe net” și am fost și pe la pagina lui Dan, îmi este o poftă de ceva bun de „mamă, mamă” !

Da’ ho cu vorba, să-l las pe bucătaru’ Dan la bucătărit !

Povestea mea începe la mijlocul anilor 2000. Îmi terminasem anul de contract cu UBB-ul când m-am trezit întro dimineață de iulie, la Orăștie. Îmi amintesc perfect dimineața aceea. Fumam și priveam în gol peste grădina de flori din fața casei. Nu aveam nici un orizont și nici speranța că în curând voi trage lozul cel mare. Nu știCartofi cu ciolan afumat la cuptor am să fac nimic, mai bine-zis, nu știam să fac nimic altceva în afară de Trebușoara e simplă (zice dumnealui). filosofie și de latină. Probabil că asta Un ciolan afumat se fierbe în oala sub presiune. În timpul însemna să nu ști să faci NIMIC. La ăsta se curăță cartofii, se taie ceva mai mari și se așază într-o drept vorbind, cunoșteam destul de tavă. Peste ei, se așază la hodină feliuțe subțiri de slănină afubine perioada presocratică, eram desmată, iar pentru a nu se plictisi singură, deasupra se mai tul de bun în Platon, știam ceva Arisaruncă cinci căței de usturoi tăiați feliuțe. totel și înțelegeam relativ bine filosoSe stropește ușor cu ulei de măsline, se pudrează cu rozfia medievală. În latină mă descurcam marin și delikat. onorabil la traduceri, iar la greacă nu Ciolanul fiert se așază binișor deasupra, dar asta numai prea mai știu cât de tare eram, dar după ce a fost desfăcut de pe os și feliat. Se adaugă două poînțelesesem verbele contrase și aorislonice din apa în care a fiert ciolanul și se dă la cuptor, la foc tul asigmatic. mic, până se perpelesc crumpii…

Acum, în timp ce scriu, simt dispePoftă bună! rarea acelei clipe: mă aflu suspendat de un fir de mătase deasupra unui hău plin de ceață, balansând în stânga și în dreapta, cu sufletul ghemuit de iminența căderii în tenebre. Simt că îmi tremură mâinile deasupra tastaturii. În ziua aceea de iulie, nimic din ceea ce știam nu mai avea vreo importanță - nu conta pentru nimeni. Era un soi de disperare amestecată cu furia că toți anii mei de trudă prin biblioteci sau dus naibii în câteva zile. „Tata, facultatea-i gata! / Unde să mai meargă fata? / Ratata și stricata!” În lipsa oricărei variante, m-am prezentat la examenul național de titularizare și, culmea, am reușit să prind un loc, pe care, în adâncul sufletului meu, nu mi l-am Recent s-a efectuat un sondaj pe plan mondial. Întrebarea a fost: „Vă rugăm să ne spuneți opinia dumneavoastră în legătură cu lipsa de alimente din restul lumii.” Sondajul a fost un eșec total: - în Africa nu știau ce înseamnă „alimente”; - în Europa de Vest nu știau ce înseamnă - De ce a rămas celebru Napoleon? în- „lipsă”; - în Europa de Est nu știau ce înseamnă treabă profesoara.

- Fiindcă avea o memorie formidabilă, „opinie”; - în America de Sud nu știau ce înseamnă răspunse elevul. „vă rugăm”; - Poți fi mai clar?

- în S.U.A. nu știau ce înseamnă „restul - Da. Pe statuia sa scrie: „Pentru memoria lumii”. lui Napoleon".

Bulă, la reuniunea de 20 de ani, se adresează foștilor lui dascăli: - Stimații mei profesori, mă tot frământă o întrebare: chiar atât de imbecil eram, de mă tot lăsați corijent?

- Vaaai, se poate, domnule ministru?

Cu o experiență acumulată de-a lungul celor 25 de ani de activitate, SC TC Ind SA vă pune la dispoziție o întreagă gamă de lucrări în domeniul construcțiilor: izolații și instalații, de la fundație la finisaje interioare și exterioare. Închiriem utilaje pentru construcții, Cifarom și pompă pentru betoane, macara, etc.

Producem și transportăm beton și prefabricate Orăștie. Informații și detalii: Tel/Fax: 0254/ din beton, agregate de balastieră.

242709; Tel: 0254/ 241977; 244024email: tcindoBAZA PRODUCŢIE: str. N. Titulescu, nr.60, rastie@yahoo.com ; Web: www.tcindorastie.ro

dorit sub nici o formă. Dar „noblesse oblige”. La unu septembrie m-am prezentat la liceu să-mi iau locul de muncă în primire. A fost de departe cea mai neagră și îngrozitoare experiență prin care am trecut până în acest moment al vieții mele. A fost un moment, singurul, în care m-am îndoit de mine și am pus la îndoială însăși existența lui Dumnezeu. Faptul că m-am trezit „dirig” la clasa XI-a A seral nu m-a deranjat deloc. Faptul că aveam elevi de aceeași vârstă cu mine nu mi-a provocat nici un puseu migrenos. Predam vreo cinci materii: filosofie, logică, economie, educație antreprenorială și cultură civică. Știam filosofie, mai știam și logică. Pentru toate celelalte nu aveam nici o calificare și nici nu aveam habar de vreuna dintre ele, dar erau în fișa postului și trebuia să le predau. Prin urmare, mergeam la ore și citeam din carte. Dădeam lucrări de control. Acordam calificative. Lăsam elevi corijenți. Uneori, făceam pe deșteptu’.

Aceasta a fost cauza majoră a nefericirii mele: IMPOSTURA. Acum după atâția ani, am curajul să mărturisesc. Am trișat! Am tras în piept sute de vieți, printre care și a mea. Am nenorocit și am deformat viitorul multor elevi. Am ucis destine.

Mărturisesc că am fost un profesor de zero stele, la fel ca și cele cinci universități nominalizate de Alina Mugiu -Pippidi. Un tânăr profesor cangrenat în mijlocul unei lumi pline de metastaze…