Till Eulenspiegel

Mihai BATOG BUJENI|{

Covid 19 sau nevoia de Till Eulenspiegel

De-a lungul vremurilor, culturile populare au pus în circula ie personaje care s-au dovedit a fi mult mai longevive decât trec torii lor creatori. Aceste personaje, nu de pu ine ori inspirate din via a de zi cu zi, au trecut mai apoi în literatur , iar ceva mai târziu i în cinematografie r mânând astfel în memoria colectiv mult mai persistent decât chiar mari oameni de tiin sau personaje de prim m rime în istoria didactic . Uneori îi întâlnim în marile pie e urbane acolo unde înfrunt trecerea secolelor sub form de statui, echilibrând astfel tendin ele de a umple spa iile culturale deschise cu monumentele unor r zboinici cu figuri aspre i cu s biile scoase. O mic , dar foarte semnificativ , victorie a culturii împotriva pornirilor belicoase atât de proprii nou oamenilor! Interesant este i faptul c istoriografia sentimental îi descrie ca fiind inteligen i, iu i în replici i de cele mai multe ori farsele lor aduc nu numai râsul pentru cei stui i ci i îndreptarea unor rele ori pedepsirea abuzurilor. C sunt îmbr ca i precum omul de rând al vremurilor lor sau c folosesc drept arm arcul cu s ge i sunt alte sugestii folosite în tehnica povestirilor pentru a le crea acestor personaje aura de ap tor al celor pe care nimeni nu-i ap de asuprirea i abuzurile puterii indiferent cu se nume te aceasta: regal , eclesiastic sau a slujba ilor cu ifose.

Sunt bine cunoscute numele lor, unele dintre ele chiar i de copiii care de multe ori se joac de-a Robin Hood sau Wilhelm Tell. Ar fi îns nedrept s nu amintesc aici i de ceva mai pu in, din p cate, cunoscutul super-erou al evului mediu german,Till Eullenspiegel. Spre deosebire de ceilal i, acest personaj este individualizat prin faptul c , se precizeaz deseori în scrierile ap rute la începutul secolului al XVI-lea, el este ceea ce ast zi am numi un intelectual, iar farsele lui, cele adresate puternicilor zilei sunt de cele mai multe ori f cute în scris, cu vreun pamflet sau alteori cu o lup care aprinde hârtia cu înscrisuri nedrepte pentru popor.

Chiar i faptul c are o presupus piatr tombal în ora ul Mölln din landul Schleswig-Holstein unde este reprezentat într-o manier rebusistic sub forma unei bufni e (simbol al în elepciunii) cu o oglind (simbol al adev rului) în mân , ceea ce red de fapt într-o german arhaic un nume plin de în elesuri pentru acei care reu esc s descifreze sensurile ascunse, ne confirm aceast calitate a eroului: cultura, tiin a de carte!

Cam acestea au fost gândurile mele pe timpul parcurgerii, cu mare folos intelectual, dar i pl cut amuzament, a noului volum de catrene i epigrame ale bunului prieten Sorin Finchelstein, evreul canadian cu suflet i spirit românesc, umoristul care tie c ironia fi i acid având ca efecte buna dispozi ie i râsul este, la momentul potrivit, cea mai bun arm împotriva oric ror necazuri.

Asemenea personajului popular cu carel asemuiesc, Till Eulenspiegel, inteligen a sa nativ , armonios împletit cu o cultur impresionant , cu o gândire i un condei rebel, dar deloc deranjant pentru cei asemenea lui, plus un spirit acid i neiert tor cu cei care- i afirm obtuzitatea ca pe o calitate, a dus la apari ia acestui volum, al III-lea, numit, aparent banal: „COVID 19, 2020” (ed. PIM din Ia i cu o prefa de George Corbu, pre edintele Uniunii Epigrami tilor din România) întro perioad în care din varii pricini, avem mai mult tendin a de a ne v ic ri, ascunzândune oportunismul i f rnicia în spatele unor ti ceva mai perfide decât cea medical , obligatorie prin lege.

Perfidie, oportunism, f rnicie? Cum este posibil una ca asta s-ar întreba unul (unii!) dintre cei cu musca pe c ciul , acum când întreaga lume este în suferin i durere? Simplu! Citez din carte: Cercet tori exper i, din Bolintin,/Au dat, tot dibuind, peste-un vaccin,/ Ei observând c ori ice tulpin / De virus se dizolv -n tescovin . (Vaccin de Bolintin) Dac este adev rat sau nu, putem verifica oricând pe micile (în prezent, un eufemism!) ecrane care, precum ochii neadormitului Argus, stau de veghe peste spaimele noastre cele cu sau f de motiv.

Sigur, autorul este un rebel în sensul cel mai bun al cuvântului având în vedere c f astfel de rebeli am fi tr it i acum în pe teri luminate cu fe tile înmuiate în seu unde s ne prosl vim neînfricata noastr tradi ie i puterea înv turilor din str buni.

Mi-a pl cut i o trimitere la mai vechea poveste a lui Ivan Turbinc (dac nu mai ti i de el nu este Ivan vinovat!) cea care argumenteaz spusele de mai sus cele referitoare la cultura autorului: E c tr nit Ivan fiindc / De dou ceasuri se c zne te,/ Da' nicidecum nu reu te/ S prind virusu-n turbinc . (Pa ol na turbinca vidma!)

Nu voi trece nici peste faptul c Sorin Finchelstein, cunosc tor a cel pu in trei limbi, dintre care dou de circula ie mondial , î i permite s pun în valoare acest admirabil buget de cunoa tere f când interesante jocuri inter-lingvistice cu subtile trimiteri spre plictiselile vie ii conjugale: Cum se întinde pandemia,/ Observ un fenomen complex,/ anume, so ul i so ia,/ De plictiseal , iar fac sex. (Faut de mieux...)

Nu o voi uita nici pe dna Alegra Vezjak Fluksi din Cora ia, cea care cu mult d ruire augmenteaz volumul dovedind un remarcabil talent pentru îmbinarea ideilor din catrene cu grafica satiric . Se al tur astfel celor care practic un acest gen de intersec ie a dou tipuri de crea ie umoristic având fiecare conciziunea caracteristic , completându-se îns în cel mai fericit mod. i voi reitera aici remarca din prefa a dlui George Corbu fiindc ea prezint , cu talentul epigramistului de marc , chintesen a unei epoci: un virus din China inspir un evreu canadian cu r cini în România s scrie un volum de epigrame îmbog it cu grafica satiric a unei doamne din Croa ia.