Nicolae Rotaru Neputincio ii

erpuind printre surp turi i vârtoape mâncate de uvoaie, pân la Titvele. Aici desc lec m, dup cinci ceasuri de drum i intr m în r coroasa p dure de brazi... În mijlocul acestei p duri, str tut de izvoare, sunt câteva case de lemn... locuin i de var pentru iubitorii de lini te, de aer curat i de natur frumoas ” (foto 15, cu dou imagini: „Tidvele spre P pu a” i „Cas de var din Tidvele”; fostul drumeac este ast zi o por iune din „Transalpina”).

POLOVRAGI

„...Deasupra ie im într-un es larg i neted pe care e a ezat satul Polovragi. Mân stirea unde ne g zduim pe noapte, e retras mai în fund, într-o margine de crâng, la ie irea Olte ului din mun i” (foto 16, M stirea Polovragi se vede în stânga, Cheile Olte ului sunt în mijlocul imaginii, pe direc ia nordsud, în timp ce satul e în spatele fotografului, spre sud).

Nota autorului: Ilustratele reproduse mai sus fac parte din colec ia subsemnatului i sunt de regul circulate prin po pe la începutul secolului al XX-lea (1901-1912), cea mai veche fiind îns cea al turat (foto 17, expediat la Pite ti în 27.08. 1899, din Târgu Râureni, Vâlcea), care reune te dou dintre imaginile prezentate anterior (foto 2 în stânga sus, foto 13 - în stânga jos), plus o imagine din Baia de Fier (în dreapta sus), localitate situat între Novaci i Polovragi, prin care Alexandru Vlahu a trecut în mod obligatoriu.

Nicolae ROTARU

Neputincio]ii

-ntind în pat ca s -mi împu inez nelini tile. Stomacul bolborose te. Se-aude sirena unei ambulan e. Un alt nefericit intr în concediu pre-mortal pandemic. Mintea mi-o ia razna. Somnul refuz s vin . M ridic i plec spre locul pierzaniei cu tastatur i display. Neatent, d râm Turnul Spaski cum am numit unul dintre mald rele de c i care m înconjoar în vecin tatea mesei de lucru. Sudui i recl desc acea în ime dominant din Zidul Kremlinului. Aflu c savan ii englezi (tot ei, dac israelienii, chinezii, americanii i japonezii omeaz !) au descoperit un tipar genetic al virusului spaimelor mortale compatibil cu o parte din genomul uman. Adic un fel de cale de acces, supap sau sistem de cuplare ca du manul s nu dea gre . Dovad c dumnealui covidianul este ticluit în laborator pentru afectarea omului de c tre om. E un anemeu, cum ziceam în coala militar armelor de nimicire în mas atomice, chimice, radiologice i bacteriologice. O bacterie, un microb, un inamic invizibil ultra eficient i compatibil.

Url salv rile, huruie elicopterele, se plim izoletele, se umplu spitalele, bâhâie terapia intensiv se-ncur medicii ca ni te cosmonau i, dar moartea î i face mendrele. Impasibil i invincibil . A teptatele vaccinuri, antidoturi, miracole medicale se las a teptate. B trânii au prioritate. Se zice (s-a zis de tre min ile întunecate ale ierarhiilor planetare) c popula ia Terrei trebuie decimat drastic, iar pensionarii tr iesc prea mult. Seniorilor trebuie s li se gr beasc sfâr itul. Noul coronavirus des vâr te opera: cancero ilor, diabeticilor, cardiacilor, astmaticilor, ulcero iilor. Comorbidit ile sunt garan ia succesului acestui cavaler nev zut al apocalipsului.

Bolboroselile bur ii, frisoanele trupului, temerile min ii mi-alung somnul i în loc s mi diminueze nelini tile le preface-n însp imânt ri i mai mari.

Se-mpline te trimestrul de când stau claustrat între pere ii apartamentului. i când am coborât s duc gunoiul la ghen am purtat masc i mânu i i m-am dezinfectat peste tot. Guvernul a stabilit un decalog al comportamentului interdictiv. Îl tot repet radioul i televiziunea. Izolarea i sp latul pe mâini sunt primordiale. Prelungiri ale agoniei. Placebo al neputin elor medicale. Planeta fierbe. Pandemia cose te poloage de semeni. Se-ncear livrarea la pachet a comorbidit ilor, dar sunt i destui tineri i s to i care cad victime. Mai ales b rba i i mai cu seam femei, ca s fac haz de necaz. tirilor îndoliate le urmeaz cele funeste. Dup pandemia mor ii, urmeaz molima foametei. Motoarele economiei mondiale stau s se opreasc . Plus mama natur d o mân de ajutor cu o secet i ar f precedent, cu fenomene extreme unicat de la vijelii i averse toren iale la grindin uria i tornade imprevizibile, de la cutremure catastrofale la inunda ii diluviene. Optimismul a devenit ca o gâz care se zbate într-un borcan.

Dar s nu disper m. Din optimismul r mas ne-am hr nit o var i o toamn (electoral i cu deschidere de coal ), c la iarn , când iau startul i virozele i gripa, vom avea timp destul s ne v ic rim (supravie uitorii), ori s ne lu m t lp a (ale ii). C-a a ne trebuie, c prea ni se suise la cap c suntem st pânii planetei, dac nu cumva i ai v zutelor i nev zutelor universului. Ni te neputincio i s st pânim microcosmosul nev zutelor din preajm , unde- i fac de cap i- i râd de neputin a noastr viru ii nev zu i dar omnipoten i în r ul cel mai r u.