trecutul

Livia CIUPERC{

Dorin\a de a recompune trecutul

Emil Isac, O sut i una de poezii, Editura Academiei Române, 2019

Meritorie este ini iativa Editurii Academiei Române de a promova, prin colec ia „O sut i una de poezii”, personalit i ale culturii române ti uitate, pe nedrept. Ca urmare, cu bucurie, semnal m apari ia antologiei „EMIL ISAC - O sut i una de poezii” (Ed. Academiei Române, Buc., 2019), un bun exemplu de scriitor care i-a împ it via a între dou epoci, aflate în contrasens, înainte, i dup 1945. Însu i debutul s u poetic, sub stea romantic , îl va urm ri, la un moment dat, salvator, cântând pe aceea i coard a melancolicului, al duio iei fa de cei dragi, al gândului pios fa de p mântul transilvan. i dac dorim s în elegem, la modul concret, cât emo ie transmite versul s u, am ales chiar poezia sa de debut; o roman , tipic romantic , intitulat , La umbra plopilor („Familia”, Oradea, Anul 39, nr. 42, din 2/15 noiembrie 1903, p. 498), text neinclus în antologia, la care vom face trimitere (dar care tr deaz imboldurile inspiratorii ale viitorului poet): „La umbra plopilor din vale/ Mormântul meu s mi-l s pa i,/ Acei ce progonesc pe care/ -mi zic : Ceruri îl ierta i!// i p rile în frunzi uri / Sburând mereu din loc în loc,/ S mi cânte tremurând povestea/ Iubirii f de noroc.// Acolo va c dea de-a pururi/ O inim de doruri plin ,/ -un vis frumos de fericire/ Din tinere ea nesenin ”.

Cât premoni ie în subtextul acestui epitet „tinere e nesenin ”, care va înv lui între faldurile sale (în fapt), nu doar toat a sa genera ie, ci îns i istoria acestui neam ce s-a vrut a fi „nesenin ”. Mai curând, zvârcolind .

Meritul, de necontestat, în alc tuirea antologiei „Emil Isac - O sut i una de poezii” apar ine d-nei prof. Violeta-Lumini a ipo . Crea iile lirice selectate, notele bio-bibliografice, precum i „reperele critice”, care finalizeaz antologia, dovedesc recuno tin pentru un creator de poezie, pre uit de însu i marele nostru dramaturg I. L. Caragiale, cel care, de la Berlin, în februarie 1912, i se adreseaz , astfel: „Iubite amice, cu mare bucurie am aflat Maica cea tân este o str lucit promisiune. Rog cu st ruin pe tân rul autor s caute a o îndeplini - i s nu se îndoiasc un moment de dragostea mea p rinteasc , pe care se poate rezema cu încredere oricând./ Cu distinse salut ri, al d-tale prieten, / Caragiale”.

Cât generozitate din partea magistrului aflat în fa a unui novice, socotind nu doar diferen a lor de vârst . i ce lec ie de bune maniere în fa a contemporanilor lor, dar, mai cu sârg, în fa a contemporanilor no tri!

Pentru cei care (posibil!) cunoa tem prea pu in despre via a i activitatea literar a poetului clujean, „Cuvântul înainte”, formulat de Domnul prof. univ. dr. Mircea Braga, se cuvine parcurs cu maxim aten ie: „La mai bine de ase decenii de la moartea sa, suntem ast zi în m sur a vedea c Emil Isac nu a abandonat, nu a înl turat rezonan a tradi ionalist a poeziei transilv nene”.

În adev r, poezia lui Emil Isac reprezint o „deschidere, convocând resurse de dislocare a unui proiect c ruia activitatea momentului îi refuza prezen a”.

E drept, anii cei umbro i ai României vor rupe în dou , de cele mai multe ori, activitatea literar a unora dintre scriitorii no tri. Îns Dl Prof. Mircea Braga, în postura de prefa ator, va fi explicit. Dac în anii comunismului, „s-a utat, sporadic, repozi ionarea, pe fil de istorie literar , a scriitorului”, iat , a sosit momentul de a-l readuce la prezent, relecturând versurile sale care sunt „d ltuite” în magma str bun , traversând cu brio furtunile vie ii.

Selectarea dr muit cu maxim aten ie de d-na prof. Violeta-Lumini a ipo , s-a dorit emo ie înmiresmând fream tul învolburat al românilor transilv neni, stare intuit , de altfel, perfect i de c tre Perpessicius, la 1928, în momentul în care va sublinia „nelini tea de pelerin intelectual” al lui Emil Isac.

Aceast antologie -, pe care o dator m echipei implicate, respectiv, D-lui prof. univ. dr. Constantin Cub an i D-nei prof. univ. dr. Diana Câmpan - referen ii; D-lui prof. univ. dr. Mircea Braga - prefa atorul i, fire te, Dnei prof. Violeta-Lumini a ipo - antologatorul, - reprezint o invita ie de sim ire româneasc , prin vocea poetului clujean:„S sim im din nou c ldura unei vie i ce n-are lan uri,/ -n elegem c ni-s ta ii cei viteji c zu i în an uri” (Rug ciunea robilor).

Prin lectura acestui volum antologic, iubitorul de poezie va intui perfect c aceast „c dere” - cufundare în intimitatea universului liric pl dit de Emil Isac, pe durata 1908-1954, reprezint un nou început, o mobilizatoare înc rc tur de speran : „Cerul arde i zeii pier to i./ Vine un nou soare” (Viitorul); pentru spa iul s u de suflet: Ardealul - „fântân de aur”, „foc i sânge”, „Iisus i Calvarul”, lumin i speran , iubire necondi ionat .

Cu certitudine, preferin a doamnei profesoare Violeta- Lumini a ipo , pentru mig loasa i riguroasa incursiune de selec ie prin crea ia poetic a scriitorului ardelean (17 mai 1886 - 25 martie 1954), are semnifica ie pur sentimental , dar i plin de responsabilitate, gândind, în mod cert, c a sosit momentul de analiz i sintez a textului poetic al lui Emil Isac, împreun cu proprii elevi de la Liceul „Liviu Rebreanu” din Turda. De ce nu?! Negre it, un însufle itor model pentru to i das lii de Limba i Literatura Român din ar , de a recompune corola Poeziei Române ti, cu figuri de Poe i din genera ia Interbelic i/sau din prima jum tate a secolului al XX-lea, dintrun anumit spa iu geografic româ-nesc.

Galina MARTEA (Olanda/Basarabia)

Respira\ii @n dar

Alensis de Nobilis, Respira ii în dar, Ed. Absolut, Buc., 2019

Scriitorul a fost i va fi mereu un produc tor de bunuri spirituale, un produc tor de lucruri frumoase ce servesc în dezvoltarea omenirii. Scriitorul este persoana care îmbog te în mod creator cultura propriei societ i, cultura propriei individualit i, astfel fiind mereu în c utare de sine, fiind mereu în promovarea acelor idei i valori care s completeze evolutiv arta scrisului. Deci, în numele scriitorului se prezint omul, - fiin a uman ce î i extinde mereu capacit ile pentru a valorifica cât mai eficient categoria fundamental a esteticii, component ce însumeaz în sine armonia sentimentelor fa de lumea înconjur toare i tot ceea ce numim via a uman . Prin corela ia acestor însu iri se reg se te intelectul uman - fenomen natural ce stimuleaz i declan eaz în permanen ac iuni ce pun în mi care procesele de existen uman , procesele ce dicteaz i mânuiesc via a pe p mânt, procese ce st pânesc cuprinsul i cuceresc necuprinsul naturii în a crea, dezvolta i perfec iona continuu omul. A a fiind, omul este întruna în c utare de tot ceea ce este sublim în via a p mânteasc , cu certitudine, de tot ceea ce este sublim pentru el însu i, dar i pentru semenul s u i propria societate. Din ierarhia acestor defini ii i valori, ce includ în sine aspectele estetice i intelectuale ale omului, face parte i scriitorul Alensis De Nobilis (poet, prozator, nuvelist, editor, membru al Academiei Româno-Americane de Arte i tiin e din SUA, membru al mai multor uniuni de crea ie), adev ratul nume al domniei sale fiind Cornel B lescu, personalitate distins a neamului românesc.

Licen iat al Universit ii Spiru Haret din Bucure ti, Facultatea de Filozofie-Jurnalism, dar i studii de masterat în domenul Mass-Media i Comunicare, Alensis De Nobilis a re it s se afirme cu mult succes i în domeniul literaturii, în timp punând în lumin un ir de lucr ri valoroase pentru literatura român . Debutând în 2009 cu volumul de versuri „Axis Mundi” (Ed. Anamarol), ulterior public i alte c i de poezie, proz : „Agonia fiin ei” (poezie, Ed. Nou , 2009); „Referendum” (poezie, Ed. Nou , 2009); „Perfuzii cu lacrimi” (poezie, Ed. Absolut, 2012); „Be iile cosmice” (poezie, Ed. Absolut, 2016); „Acolo” (poezie, Ed. Absolut, 2017); „Alb” (poezie, Ed. Absolut, 2017); „Înfloririle apelor” (poezie, Ed. Absolut, 2018); „Amintiri din memoria luminii” (poezie, Ed. Absolut, 2018); „Simfoniile lumii - Ceremoniile formelor” (Ed. Absolut, 2018); „Alfa” (poezie, Ed. Absolut, 2018); „Omul poliflor” (poezie, Ed. Absolut, 2019); „Respira ii în dar” (pro , Ed. Absolut, 2019); „Turnuri de în imi” (poezie, Ed. Absolut, 2019), cât i altele. Prin descrierile sale, Alensis De Nobilis pune în valoare propriile calit i scriitorice ti, dar, în acela i timp, descoper i redescoper continuu universul s u literar. Autorului îi reu te destul de bine s propun cititorului viziuni literare pline de sens ce desemneaz sistemul de însu iri esen iale despre lume, univers, existen ; corespunz tor, punând în eviden spiritul inventiv al imagina iei care este suprapus cu spiritul propriului intelect. Referindune la genul poetic al scriitorului, acesta sensibilizeaz prin succesiunea metaforelor din abunden , prin accentul corelativ dintre existen a omului în acest univers i universul în propria sa viziune; versul liric fiind redat printr-o form frumoas a gândirii prin intermediul reia ac ioneaz i via a interioar a scriitorului; - totul transmis prin formula mijloacelor artistice ce favorizeaz în mod pozitiv activitatea creatoare. Prin expunerea sincer a sentimentelor i fenomenelor din lumea înconjur toare, cu viziuni filozofice, crea ia literar a Domniei sale te predispune la confesiuni, în subordine fiind constant mesajul artistic redat prin imagini expresive, printr-un limbaj centrat pe versul alb i versul clasic ce are la baz rima i ritmul.

Revenind la volumul de proz „Respira ii în dar”, vom prezenta un cuprins literar ce reprezint preocup rile, suferin ele, incertitudinile, întrist rile i bucuriile omului în dimensiunea naturii, - o sintez bazat pe trecerea de la particular la general, de la simplu la compus; o manifestare între fenomene ce reprezint via a p mânteasc în raport cu cea astral , via a spiritual cu cea material , rela ia dintre bine i r u, dintre p cat i antip cat, dintre frumos i urât. Într-un cuvânt, totul este o concep ie filozofic despre lume i univers, despre lume în formula vie ii. Descrieri interesante fundamentate pe sinteza laturilor i însu irilor esen iale ale existen ei umane. Compunerile literare ale autorului deseori sunt interpretate în dependen de st rile suflete ti, astfel cele relatate se prezint sub o form concret definit , cu percep ii imaginare ale unor lucruri reale vie ii umane. O sintagm care vorbe te despre acest lucru se prezint astfel: „Vasal sentimentului d ruit ie, înc lzit de recuno tin a iubirii, plutesc pe drumurile largi ale lumii. Nu mai este mult i misiunea mea pe P mânt se încheie. Plecarea în lumile astrale, unde atât de mult treab e de f cut... atât de mult întuneric de m turat din preajma stelelor, atâta ordine de cut printre nebuloase, prafuri cosmice i miliardele de forme ce înf oar împrejururile cu e arfe de culori minunate” (v. rb toare cu crini, pag. 29). Ca urmare a acestor reflec ii, autorul emigreaz prin spa ii astrale unde se reg se te mereu pe sine