Domnul de Rouă. nr. 3-4 / 2016

Domnul de RouĂŁ serie nou[

2

Domnul de Rouã SUMAR

Nicu Vintil -Sigibida, Cine sunte i dvs., d-le Victor Ravini? ................................................................ pp.3-6 Victor Ravini, Miori a. Izvorul nemuririi (I) .............pp.7-9 Victor Ravini, Miori a. Izvorul nemuririi (II) ...............p.10 Victor Ravini, Miori a. Izvorul nemuririi (III) ......pp.11,12 Scrisoarea lui Victor Ravini pentru cei prezen i la Muzeul Satului din Bucure ti cu ocazia lans rii car ii sale “Miori a” ...................................................pp.13,14 Victor Ravini, Ciobanul din Miori a nu a fost omorât ..........................................................................pp.15,16 Ecouri ale Miori ei ...........................................................p.16 Ioana Ruxandra Fruntelat , Un “Manual altenativ” pentru Miori a ..............................................................pp.17,18 Vîlva codrului, de Victor Ravini .......................................p.19 durea nu doarme, de Victor Ravini .............................p.19 Dincolo, de Victor Ravini ..................................................p.20 Ora incert , de Victor Ravini ............................................p.20 Doldahavsrullarna, de Victor Ravini .......................pp.21,22 În ara lui Dracula, de Victor Ravini .............................p.23 Dou scrisori din coresponden a d-lui Victor Ravini cu d-l Nicu Vintil -Sigibida ...........................................pp.24-26 Din arhiva personal a scriitorului Victor Ravini ......p.27 Victor Ravini - din crea ia autorului - ............................p.28 Dimitrie Bolintineanu, Domnul de Rou ......................p.29 Mihail Lungianu, Craiul Doanc sau Domnul de Rou .................................................................p.30 Controverse între speciali ti: Legenda Domnului de Rou ............................................p.30 Radu Ni u, Drumul lui Traian sau al Domnului de Rou .........................................................p.31 Victor Ravini, Caracal - unul dintre cele mai vechi cuvinte române ti .........................................................pp.32,33 Radu Ni u, Vechimea numelui de român .........................p.34 Radu Ni u, Vechi jude e din istoria rii ..................pp.35,36 Extrase din Miori a. Izvorul nemuririi ...................pp.37-43 Pentru cei interesa i s -l contacteze pe d-l Victor Ravini, îi comunic m mai jos adresa: Victor Ravini, La Dame au Lotus 2; 21, rue Frederic Mistral 34280; La Grande-Motte, Fran a (France).

E-mail: victor@ravini.eu

Coperta I: Victor Ravini - fotografie realizat de Sînziana Ravini Coperta IV: Coperta c ii Miori a. Izvorul nemuririi (autor Victor Ravini)

Anul I, nr. 3-4 / 2016

COLEGIUL DE ONOARE AL REVISTEI Ovidiu GHIDIRMIC Victor RAVINI (Radu Victor NI U) Florea FIRAN Dan LUPESCU Dinic CIOBOTEA COMITETUL DE REDAC IE DIRECTOR FONDATOR: NicuVINTIL - SIGIBIDA REDACTOR- EF: Doina DR GU SECRETAR GENERAL DE REDAC IE: Cristina Mihaela BARBU REDACTORI: Dumitru BOTAR Ion TÂLV NOIU Florian PETRESCU Mircea POSPAI Nicolae ROGOBETE Textele se vor trimite pe adresa de e-mail nicu_vintila46@yahoo.com, în format electronic, fonturi Times New Roman, size 12, cu semnele diacritice proprii limbii române, înso ite de fotografia autorului. ile se vor trimite pe adresa: str. Banu Mihalcea, nr. 8, Craiova, Dolj, 200521 Colabor rile nu se pl tesc. Reproducerea este permis , cu citarea sursei.

Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în cuprinsul textelor revine exclusiv semnatarilor.

ISSN 2537-2203 ISSN–L 2537-2203

Revista este disponibil la adresele: http://www.ibooksquare.ro/Books/BookDetails?p_book_id=10342&p_book_title=Domnul%20de%20rou%C4%83 http://issuu.com/doinadragut/docs/domnul-de-roua-nr.2?workerAddress=ec2-54-86-73-91.compute-1.amazonaws.com

Acest num r al revistei a fost alc tuit de Nicu Vintil -Sigibida i este dedicat în exclusivitate d-lui Victor Ravini (Radu Victor Ni u), scriitor cunoscut, scut la Caracal la data de 10 oct. 1943 i stabilit în Suedia, apoi în Fran a.

Revista apare pe data de 10 octombrie 2016, ca un omagiu pentru d-l Victor RAVINI, cu ocazia anivers rii vârstei de 73 de ani, c ruia îi ur m cu sinceritate

La mul i ani!

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

3

Cine sunte\i dvs., d-le VICTOR RAVINI? Un interviu succint realizat de Nicu Vintil -Sigibida N.V.- Cine sunte i dvs. d-le Victor Ravini? V rog s m scuza i c Iornandes pe la anul 550, ca Sclavinum Rumunense, adic rom încep interviul cu dvs. într-o manier pu in nepoliticoas , dar sunt ean. Deci numele satului nu vine de la slavi, ci de la faptul c nevoit s-o fac deoarece dac v voi prezenta la Caracal unde vor localnicii au fost sclavi pe mo ia cuiva. veni mai mul i sus in tori ai acestui ora cu tradi ie istoric de invidiat Satul Sl veni a fost încorporat administrativ în comuna Gostav u i ai jude ului Romana i, cu numele Victor Ravini, vor r mâne surprin i din fostul jude Romana i, acum jude ul Olt. spunând c nu v cunosc i n-au auzit de dvs.

Tata a absolvit Liceul Ioni Asan din Caracal i Facultatea de V.R.- Cum s m sup r? E o întrebare fireasc . Am fost nevoit s litere din Bucure ti i a fost profesor de latin i greac veche la fac aceast schimbare de nume. V r spund cu pl cere atât dvs. cât Liceul Gheorghe Laz r din Bucure ti. Nu l-am cunoscut, deoarece a i tuturor celor din Caracal i jude ul Romana i, apropia i inimii mele fost luat i trimis pe frontul de est, unde a c zut r pus de un glon i pe care îi salut din inim . sovietic care i-a explodat în abdomen, în încercuirea de la Odesa, în Sunt Radu Victor Ni u, a a cum m-au cunoscut cei din genera ia aprilie 1944. A murit de septicemie peste o lun , în spital la Beiul, mea de la Liceul Ioni Asan i din copil rie. unde a fost îngropat, apoi mutat în cimitirul Când m-am stabilit în Suedia, în 1985, nu eroilor. Dar el n-a luptat în Tran-silvania, ci aveau în computere litera i nu o puteau pe frontul de est. Pentru asta, am avut nepl pronun a. Mi-am simplificat numele preceri cu comuni tii. Mama mea, Ileana Ni u, luând câte dou litere de la cele trei nume scut Musceleanu, caracaleanc , dup ale mele. decesul tat lui meu, s-a rec torit cu coloExemplific: de la Radu am luat Ra, de la nelul Florea Iaciu, originar din comuna StoVictor am luat Vi, iar de la Ni u am luat Ni i iene ti din Romana i, a fost profesoar de uite a a s-a format noul meu nume de familie limba englez , francez i italian , la vechiul Ravini, pe care l-am legalizat definitiv i am liceu comercial desfiin at de comuni ti, la re inut numai prenumele Victor. Mi-am simliceul de fete i la liceul Ioni Asan din plificat numele.

Caracal, pân la pensionare.

Deci Victor Ravini este tot Radu Victor Despre bunicii mei paterni i materni vNi u sau Radu Ni u, cum semnam pe c i am spus în scrisorile pe care vi le-am trimis sau în articole. Tot un drac, cum ar fi zis bui nu mai revin la ele. nica. N-ar avea importan , dar legea su(N.R. - Scrisorile, cele mai interesante, edez îmi interzice s mai folosesc numele în ceea ce prive te biografia lui Victor vechi.

Ravini, le reproduc în interiorul prezentei N.V.- Mul umesc mult pentru r spunsul reviste i cei interesa i vor g si multe infordvs. care clarific o identitate contemporan ma ii în ele.)

Victor Ravini nou i v rog s ne mai spune i câte ceva N.V.- Despre parcursul dvs. colar ce dintr-un curriculum vitae ce este deosebit ne pute i spune? de stufos i interesant pentru cititori i s începem cu începutul.

V.R.- Am început clasa I-a la coala primar nr.1 din cartierul V.R.- M-am n scut în Caracal la data de 10 octombrie 1943, adic Protoseni, în imediata vecin tate a Teatrului Na ional, celebru în am 73 de ani. toat ara. Aici jucau cei mai mari actori de la Teatrul Na ional din Tat l meu, Gheorghe Ni u, s-a n scut în Sl veni, pe malul drept al Bucure ti.

Oltului, ceva mai la sud de Caracal, localitate cunoscut de istorici i Nu mi-au pl cut manualele colare, fiindc erau politizate. Chiar arheologi datorit unui castru roman, care a existat aici i ale c rui i manualul de matematic era politizat. Erau multe epidemii prin ora urme au supravie uit eroziunii Oltului. ranii au fost obliga i s scoat pe atunci, iar vara noi copiii eram inu i de p rin i s nu ie im din mizi i blocuri de piatr din castru i s le duc la casele familiei cur i, ca s ne juc m unii cu al ii i s nu risc m vreo contaminare, Stamatopol, care le luaser i p mânturile. Str mo ii mei au fost a c îmi petreceam timpul mai mult în podul casei, printre c i împropier ri i de Cuza Vod , dup cum v d în actele de la bunicul meu. vechi. În podul casei am înv at mai multe i mai corecte decât erau În afara importan ei militare a castrului, istoricii vorbesc i de în programa colar . Înc din clasele mici, aveam mai multe ore de faptul c solda ii romani adu i aici din provinciile Orientului Mijlociu, limba rus decât de român . Profesorul de rus ne obliga s vorbim se închinau zeului Mithra, o religie puternic pe atunci, dar care nu ruse te în recrea ii i ne lovea în cap când ne auzea vorbind roa fost receptat de localnici. Satul este atestat de c tre istoricul got

4

Domnul de Rouã

mâne te. Profesorii ceilal i erau obliga i s ne spun lucruri în care ei nu credeau, altceva decât citeam eu în vechile manuale ale p rin ilor mei sau ce auzeam acas . Mul i din profesori au fost aresta i f s se tie pentru ce i au primit condamn ri grele. Chiar i elevi, deci minori, au fost aresta i, iar unii chiar i condamna i politic. Eu am fost arestat de Securitate. Mie i altora, ne-au dat drumul de la Craiova dup câteva s pt mâni i ne-au spus s nu spunem la nimeni c am fost aresta i. Tot ora ul tia de noi. Ofi erii din Craiova erau convin i ai lor colegi din Caracal f cuser o gre eal cu noi. Îi sunt recunosc tor c pitanului Pup , care m-a arestat noaptea din pat i mi-a pus pistolul în piept, fiindc asta m-a c lit i m-a f cut s în eleg via a cum n-a fi în eles-o niciodat . Îi lipseau cele trei degete cu care se închin tot cre tinul, de la fiecare mân i inea pistolul cu degetele mici i inelare. Ar fi putut ap sa pe tr gaci f s vrea.

Acelea i degete îi lipseau i profesorului nostru de român . Am aflat în închisoare, de la un c lug r, de ce le lipseau acele degete.

Am absolvit Liceul Ioni Asan din Caracal în anul 1961. Tat l meu de al doilea, colonelul, m-a ajutat mult la lec ii, a a c puteam s scriu tezele i lucr rile de control în locul colegilor mei amenin i de corijen ie. Dup liceu, am intrat la Facultatea de limba i literatura român i german din Ti-mi oara, pe care am absolvit-o în anul 1966.

Fragmente din lucrarea mea de diplom au fost publicate în revista Orizont nr. 10 din anul 1967 a Uniunii Scriitorilor din România.

Dup facultate, cum era pe atunci, am fost repartizat într-un sat maghiar Úi Falu (Satul Nou) din raionul Sf. Gheorghe, regiunea Bra ov. Am predat acolo limba român doi ani, pân în1968, când m-am transferat prin concurs la o coal profesional din Bra ov. Am f cut alpinism i planorism. Am ob inut brevetul de pilot planorist la coala de avia ie „Mircea Zorileanu” în anul 1968.

Mi-am luat definitivatul i gradele, m-au dat afar din înv mânt, pentru c cineva avea nevoie de postul meu pentru amanta sa, iar Gheorghe Ni u (tat în1972 m-am angajat la ICE Autotractor din Bra ov, corespondent comercial i translator de limba german , francez , englez i italian . Peste un an, s-a scindat întreprinderea i am fost mutat la ICE Universaltractor din Bucure ti. De aici, în 1975 m-a luat cu împrumut Grupul de Montaj Centrale Termice Vulcan din Bucure ti i m-au trimis pe antiere române ti în Germania de est. În 1985, mi-a s rit and ra i am plecat în Suedia, unde m-am stabilit definitiv, mi-am adus copilul, so ia i rin ii. În Suedia am divor at de so ia mea, iar Tribunalul suedez mi-a încredin at fiica în grij exclusiv .

Fiica mea n scut Ni u, acum Sînziana Ravini, a fost un copil bun, cuminte, harnic , a absolvit mai multe facult i simultan, a lucrat ca translatoare pe ase limbi, a f cut naveta s pt mânal între Londra, Paris i Stockholm, cu avionul i hoteluri pl tite de cei care îi d deau muncile, e foarte activ cu scrisul, c i, articole, ine conferin e, s-a torit cu un francez la biserica român din Paris, iar acuma sunt în divor . Erau la concuren profesional. Locuie e în Paris, cum nu sar putea mai central, ne vizit m des i ne în elegem ca doi oameni de aceea i vârst . Avem o încredere nelimitat unul în cel lalt. Fiecare din noi avem acces la contul bancar al celuilalt.

A ob inut doctoratul la Heidelberg, pred teoria artei moderne la Sorbona, în Paris, e redactor ef la o revist suedez de art , orga-

Anul I, nr. 3-4 / 2016

nizeaz expozi ii de art în diferite ri, a promovat mul i arti ti români din ar sau din diaspora. A a suntem noi românii, verzi i tari ca stejarii.

N.V.- V felicit pentru toate reu itele fiicei dvs., o felicit i pe ea i v propun s continu m chiar dac simt c sunte i pu in obosit. dori s -mi spune i, s ne spune i, care a fost impactul pe care l-a i resim it atunci când a i ajuns în Suedia cunoscând diferen ele de mentalit i, de educa ie, de cultur între popoarele din r ritul Europei i cele din apusul continentului.

V-a i acomodat greu, v-a fost u or sau dificil, cum v-au primit i cum v-au privit locuitorii din Suedia?

V.R.- N-a fost greu, dar nici u or nu a fost. Darwin ne înva c aceia dintre noi care ne adapt m mai u or la mediu supra-vie uim mai or. Am înv at limba i am g sit munc mai repede decât s-au teptat suedezii.

Suedezii par a fi oameni reci, distan i, dar când îi cuno ti mai bine, au un suflet fierbinte, sunt m rinimo i, colegi i prieteni de dejde. Sunt serio i, preci i, corec i cu toat lumea. Sunt circumspec i i pruden i cu str inii, ne observ discret, ne pun la încerc ri.

Dac trecem cu bine toate încerc rile, ne consider ca egali. Cine e b cios i mecher n-are nicio ans . Cine e harnic i modest e r spl tit mai mult decât i-a dorit.

Hârtiile mele colare, de la Universitatea din Timi oara sau de la Ioni Asan, chiar traduse i echivalate, nu mi le lua în seam nimeni. Directorul de la coala German din Göteborg m-a angajat profesor nu dup diplom , ci dup ce a conversat cu mine îndelung în german .

Am absolvit un liceu suedez i Facultatea de tiin a religiilor de la Universitatea din Göteborg, în timp ce lucram noaptea la banda de montaj la Volvo. Când mai dormeam? La volan. Apoi am absolvit Facultatea scandinav de management, cu certificat interna ional de coach.

De la Volvo, m-au cules ni te profesori universitari i m-au pus în redac ia revistei de literatur i filozofie Ord&Bild. l lui Victor Ravini) Am predat literatura suedez i istoria la liceul din Alings s, unde f ceam naveta.

Am predat la Universitatea din Bor s, tot cu navet , câ iva ani, un curs special despre valorile etice i mo-rale ale democra iei.

Am prezentat cursul într-un raport cerut de c tre guvern, pentru a introduce aceast materie în întreg înv mântul superior, la toate specializ rile.

Am muncit pân la vârsta de 67 de ani, când am fost obligat prin lege s ies la pensie.

Dup cum vede i, via a mea în vest a fost o permanent munc , o permanent preg tire intelectual , cu prea pu ine ore de somn sau de odihn . Cele mai mari satisfac ii mi le-au dat munca i aprecierile celor din jur. i salariul. Singura munc pe care am solicitat-o a fost la Volvo, apoi mi s-au oferit muncile la care nici în România nu a fi putut ajunge, pentru c erau rezervate pentru al ii. Nu m-am luat la întrecere cu nimeni, ci numai cu mine însumi, s m autodep esc.

Suedezii îmi ziceau c munca era pentru mine un drog, f munc nu sim eam bine. Asta e ceva ereditar în neamul nostru i la mul i români pe care i-am întâlnit în Suedia.

Când m-am pensionat, r mas f munc , Suedia mi s-a p rut goal . Fie-mea se mutase la Paris. Via a e prea scump pentru mine la

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

5

Apoi am publicat tot felul de articole.

Despre c ile mele din ar au ap rut referin e critice, semnate Paris, a a c m-am stabilit într-o mic localitate la Marea Mediteran , de critici cum ar fi: unde poate scap de reumatismele acumulate în lungile nop i de ierni C. St nescu, în revista Luceaf rul, 3 aug. 1074; nordice la Volvo.

Lauren iu Ulici, în România literar , nr. 42, 1974; N.V.- A dori s v întreb care este cet enia dvs. actual : român , Lauren iu Ulici în Contemporanul, nr. 53, 1976; suedez sau dubl cet enie cum se obi nuie te sau poate, chiar P. Dugneanu, în Luceaf rul, nr.3, 1077; francez i de ce nu? Ori v considera i un cet ean european sau V. F. Mih escu, în Luceaf rul, nr.15, 1978. un cet ean interna ional?

Sunt prezent cu numele Radu Ni u în dic ionarele : V.R- Nici chiar a a, urma s ad uga i dac sunt un cet ean uniDic ionarul General al Literaturii Române, 2006, elaborat de versal i tot o exagerare ar fi fost. V r s-pund sincer la aceast Academia Român ; întrebare i v rog s-o re ine i a a cum o redau.

- Dic ionarul Biografic al Literaturii Române, 2006, al lui Aurel Ca s pot c tori mai u or prin Europa acelor ani, am cerut Sasu; cet enia suedez . Mi-au pus condi ia s renun la cet enia român .

- Dic ionarul de Literatur Român Contemporan , 1977, al lui Am numai cet enia suedez . Când m-am putut duce f fric la Marian Popa; Ambasada român de la Stockholm, am cerut s redobândesc ceDe la Macedonski la Arghezi, 1975, de Florea Firan enia român , iar cei de acolo mi-au explicat c nu avea rost, deAm fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1978, dar oarece România urma s intre în comunitatea european , la fel ca la plecarea din România am fost exclus din Uniune, iar c ile mi-au Suedia. Am f cut cum mi-au spus func ionarii no tri de la Ambasada fost aruncate din bibliotecile publice.

României din Stockholm. Cet enia francez nu am pentru ce s o Am devenit membru al Uniunii Scriitorilor cer. Fiica mea, întrebat dac ea se sim ea din Suedia, vicepre edinte la Atelierele Memai mult românc sau mai mult suedez , a diatice din Göteborg i la Asocia ia Scriispuns c ea a f cut o parte din coal în torilor din vestul Suediei, unde în prezent România, alta în Suedia, alta în Germania i sunt revizor intern, func ie remunerat . pe unde a mai studiat, i se simte c trage N.V.B nuiesc faptul c aceast actisev cultural din mai multe ri. i eu vitate continu în domeniul scrisului imprivesc nomadismul cultural ca o for . În plic , uneori sau deseori i o refulare, o desar nu a fi putut avea distan a care mi-a tindere, absolut necesar unei s i minpermis s v d i s în eleg Miori a a a cum tale dar i fizice, fiziologice. am scris.

Cum a i reu it s îmbina i aceste acticonsider c am trei patrii: România, vit i, prin ce procedee?

Suedia i Fran a. M simt solidar cu inteV.R.Nu am practicat sporturi decât resele acestor trei ri, mai exact cu ale româcâ iva ani la Bra ov, cum spuneam. Dup nilor, suedezilor i francezilor, oriunde s-ar aceea, n-am mai avut timp de sport, de mi afla ace tia. care, de aer liber sau de odihn . M recream Consider du manii acestora ca i du trecând de la o activitate la alta. Am devenit manii mei. sedentar, nu mai practic decât leg narea în nu zic cineva, ceva r u de vreuna hamac cu o carte în mân sau pe ochi. Nu din aceste ri, c m fac arpe de dud u, uit la TV, dar mânuiesc maus-ul, încât m cum zice imnul nostru oltenesc. Fiindc oriIleana Ni u-Iaciu (mama lui Victor Ravini) doare de la încheietura mâinii pân la ceaf . cum ar fi, oriunde a locui, sângele de roComputerul îmi ofer infinite informa ii dar mân, de oltean, ap nu se face. i desf tare, relaxare i leg turi directe cu sumedenie de oameni.

N.V.- Sunte i cunoscut ca un scriitor, ca un prozator, ce reprezenta la timpul respectiv o tân speran a literaturii române, activitate Suntem i vom fi dependen i de computere, vor face parte din via a noastr zilnic i este bine s con tientiz m c va duce la anchilozarea curmat oarecum brusc, la plecarea în Suedia. articula iilor noastre dac nu ra ionaliz m navigarea pe Internet.

Ce le pute i spune locuitorilor din Caracal i Romana i despre N.V.Din întreaga dvs. activitate literar i nu este de loc pu in , începuturile dvs. în arta scrisului literar i a publicisticii? cartea cu studiul baladei Miori a, o consider o încununare tiin ific , V.R.- Am debutat cu reportaje în revista Via a Studen easc (1965), nu numai literar , a vie ii dvs. scriitorice ti, de altfel receptat la din 1967 am colaborat cu articole de cultur arhaic i popular în superlativ de cei care au citit-o pân în prezent, deoarece a ap rut de revista Orizont a Uniunii Scriitorilor din România, la revista Astra, abia în anul 2012 în Suedia i recent în România.

Brassai Lapok, Karpaten Rundschau, Limba Român (revista AcaAm în eles c a i studiat 973 de variante ale baladei i ceea ce sdemiei), România Pitoreasc , Almanahul Coresi din Bra ov. a scris mai important despre Miori a de la publicarea ei de c tre Cât am fost în þarã, am publicat patru romane: Vâlva Codrului Vasile Alecsandri.

(1974), durea nu doarme (1976), Dincolo (1978) i Ora incert Cum a i ajuns s v apleca i la un studiu atât de intens, de incit(1982). ant, de spectaculos, de cronofag, totodat i complex? Ce resorturi În Suedia am mai publicat alte trei c i, dintre care prima a avut tainice v-au împins la acest inegalabil studiu literar? un succes peste a tept rile editurii, a doua a fost selectat i citit V.R.Este o întreag istorie a devenirii acestei c i al c rui germen pentru nev tori, iar ultima este cartea mea de suflet, un studiu a încol it de pe când eram student i dac a i observat, în dou dinam nun it al baladei Miori a, lucrarea mea final la universitatea tre romanele mele (Vâlva codrului i durea nu doarme) exist suedez , pe care am publicat-o i în România în vara acestui an. multe aspecte tangen iale la folclorul românesc. Am scris mai multe În Suedia am debutat în scris cu un articol despre greva scriarticole despre folclorul românesc. itorilor de la Bucure ti, publicat în Dagens Nyheter în prim vara anului 1989, când înc nu credea nimeni c o s cad comunismul.

6

Domnul de Rouã

Anul I, nr. 3-4 / 2016

are o vorb : i mâine este o zi, a a c v propun s suspend m aici irul informa iilor biografice cu promisiunea, cel pu in a mea, c vom În acela i timp, am observat multe inexactit i, multe interpret ri relua dialogul în cel mai scurt timp. eronate a con inutului baladei i, ceea ce a culminat, ce m-a intrigat Permite i-mi s v urez mult s tate, cel mai mult, a fost faptul c unii speciali ti mult inspira ie literar , mult succes i s sau chiar savan i de-ai no tri au dat cu nobucura i de un nume i un renume în liroi într-o capodoper a literaturii române, teratura noastr , pentru c merita i, sunte i un brand de ar , care a influen at marile un fiu al Romana iului care a adus acestui puteri s accepte formarea României ca stat jude un frumos omagiu. na ional la 1859, înaintea multor altor state Mi-a f cut o deosebit pl cere s port europene. o conversa ie agreabil i instructiv cu Am vrut s las urma ilor mei i întregului dumneavoastr , în limba noastr str mopopor român, indiferent pe ce continente easc , limba român . este a ezat, o repunere în drepturile ei a aV.R.V mul umesc pentru vorbele cestei frumoase balade i s îndemn noua frumoase, pentru ur ri i v asigur de toat genera ie s duc tafeta cercet rii Miori ei stima i considera ia mea, mai ales cu admimai departe. ra ie pentru tot ce face i spre ridicarea cul(N.R.- în actuala revist ve i g si multe turii din jude ul nostru Romana i. articole cu referire la cartea „Miori a Dac nu merge s zicem jude ul OltIzvorul nemuririi” i ulterior vor mai fi Romana i, ce ar fi s zicem ora ul Caracalpublicate i alte lu ri de pozi ie a cunosRomana i, la fel cum zicem Cluj-Napoca sau torilor artei scrisului. Totodat , în reDrobeta-Turnu Severin? vist ve i g si o list cu toat produc ia Cu acelea i gânduri bune i din partea literar a lui Victor Ravini, fost Radu VicSînziana Ravini (fiica lui Victor Ravini) mea pentru dvs., pentru rom eni, pentru tor Ni u). olteni, pentru to i românii i v rog s considera i c sunt permanent N.V.- Sunt convins c acest scurt inter-viu, nu a acoperit nici pe departe personalitatea dvs. literar , de om, de scriitor, dar românul cu sufletul al turi de to i ai no tri, oriunde m-a afla.

Victor Ravini, Miori a - Izvorul nemuririi, Editura ALCOR EDIMPEX, Bucure ti, 2016, 340 pag. „Cartea, un album cu 350 de pagini text i peste 250 de imagini, este un studiu literar-filosofic ce se adreseaz publicului larg. Autorul analizeaz 970 de variante culese i publicate ale Miori ei i, bazânduse pe lucr ri ale unor gânditori ilu tri în literatur , filosofie, drept, istorie i istoria religiilor, sus ine c Miori a este un mit de valoare universal cu vechime milenar .

Autorul, Victor Ravini (Radu Victor Ni u) este n scut la Caracal, a absolvit Facultatea de Filologie, specialitatea limb i literatur român i german , a Universit ii din Timi oara. A tip rit patru c i, semnând Radu Ni u, a fost primit în USR. În 1985 a plecat în Suedia, a absolvit liceul, a urmat Facultatea de tiin a Religiilor la Univer-

sitatea din Göteborg i Management la Scandinavian International University. A publicat trei c i în limba suedez , dintre care, ultima, Miori a a fost apoi tradus de autor în român .

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Suedia. Primind cet enia suedez , i-a legalizat numele Victor Ravini, format din primele silabe ale numelui s u complet.

Cartea se cite te cu interes, ca o lucrare de investiga ii, pentru c autorul î i pune întreb ri i r spunde cu argumente, în sus inerea ideilor sale. El dore te s deschid o nou etap de cercetare privind poemul, comb tând ideea c Miori a înseamn povestea unui cioban care accept s fie omorât de tovar ii lui, de unde a rezultat c românii sunt un popor de la i tri ti, fatali ti.”

Corina Firu

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

7

Victor RAVINI

Miori\a. Izvorul nemuririi (I) Ce r[spunde cercet[torul care a studiat 900 de variante ale acesteia...

Când a fost compus Miori a? P rerile sunt divergente, de la Nicolae Iorga, care spune c a fost creat de un singur anonim prin secolul al XVIII-lea, pân la Dumitru Caracostea i al ii, care o dateaz pe vremea dacilor. Geneza Miori ei este una din preocup rile majore ale lui Adrian Fochi, în monumentala sa monografie i antologie din 1964. El îi condamn în bloc pe to i cei ce sus in datarea Miori ei pe vremea dacilor i, în diferite capitole, face dat ri dintre care, cele mai clare ar putea fi acestea: „Miori a oglinde te un stadiu destul de vechi în dezvoltarea con tiin ei sociale a poporului nostru” (pagina 420). „La baza Miori ei st un fapt real. Faptul s-a petrecut într-o epoc istoric relativ nou ” (pagina 544).

Mircea Eliade afirm c românii au mo tenit elemente de cultur de la popula ia local preindoeuropean . El precizeaz , f a se referi la Miori a, c : „alte elemente culturale comune tuturor popoarelor balcanice par înc i mai vechi decât mo tenirea geto-trac , prezentând o configura ie pre-indoeuropean ” (De la Zalmoxis la Gengis-han, 1980, pag. 190). În acest articol nu voi vorbi despre În elegerea întunecoas i def im toare a Miori ei de c tre unii cercet tori anteriori, desigur bine inten iona i, dar prea gr bi i. Nu voi vorbi nici de mesajul luminos al ciobanului, deja semnalat de c tre unii cercet tori, dar neadmis de cei care i-au condamnat, ironizat sau ignorat. Câteva din rezultatele negative sau pozitive ale cercet rilor efectuate pân acum le-am expus, bazându-m pe metode de cercetare mai noi, pe unele defini ii din teoria literaturii i pe teorii din tiin a religiilor, în cartea Miori a - Izvorul nemuririi, editura Alcor Edimpex, Bucure ti, 2016. În acest articol fac doar rezumatul metodelor pe care le-am folosit pentru datarea variantelor.

Analiza mea confirm mai multe concluzii anterioare, cum ar fi aceea a lui Dumitru Caracostea c legea, despre care se vorbe te în numeroase variante ale Miori ei, nu are de a face cu justi ia. Dic ionarele ne arat c sensul juridic al cuvântului lege este neologistic, iar în literatura veche i la to i scriitorii no tri, de la Coresi pân la Eminescu, Sadoveanu, Arghezi i Dan De liu, iar mai cu seam în cultura popular oral lege are un sens exclusiv religios. Legea ciobanilor din Miori a nu poate fi o lege juridic , ci religioas , iar uciderea nu poate avea alte cauze i scopuri decât religioase. În variantele Miori ei nu este vorba de un omor înf ptuit sau care s fie efectuat ca în Baltagul lui Sadoveanu. Cum s fie necesar ca doi ciobani s îl ucid cu nou topoare i cu bolovani de moar , sau cu alt multitudine de securi i de topoare sau alte arme, a a cum spun variantele? Procedura i conversa ia calm , ba chiar duioas dintre uciga i i cel ce urma s fie ucis, din sumedenie de variante, nu seam prin nimic cu crimele comise de ciobani în documentele juridice invocate de c tre unii cercet tori, care fac gre eli metodologice. Caracostea a ar tat c Miori a nu poate fi datat pe baza unor documente scrise dup descoperirea i publicarea ei. Al ii o dateaz

pornind de la alte documente mai vechi, ce nu pornesc de la Miori a i nici Miori a nu porne te de la ele.

Cu ajutorul unor teoreticieni str ini, neimplica i în disputele noastre fratricide, confirm concluziile cercet torilor români care au afirmat c baciul din Miori a nu poate fi victima unei crime sau al unui sacrificiu sângeros, ci este un ales, un erou într-o reprezenta ie ritual simbolic , cu func ie liturgic precre tin , o ac iune pa nic i repetabil . Variantele care sunt colinde, deci sunt mai vechi i mai bine p strate, se repet cu religiozitate de la o cas la alta, se repet în fiecare an, iar în unele variante uciderea i îngroparea se repet simbolic de trei ori în aceea i zi, dup pozi ia soarelui.

Mult controversata alegorie a mor ii i nun ii cosmice este o eroare tiin ific , bazat pe o metodologie de cercetare învechit , iar adesea pe prejudec i i confuzii de defini ii. Clarific totul cu citate din lucr ri de referin ale unor savan i români i str ini. În elegerea, poate nu chiar r uvoitoare dar în orice caz gre it , a mor ii i nun ii ciobanului, a dus la doctrina aberant a pasivit ii i resemn rii ciobanului, ceea ce jigne te demnitatea de român. Analiza mea înl tur f drept de apel aceast absurditate sus inut cu rie de câteva celebrit i orbite de propria lor str lucire, prea ocupate cu alte lucr ri importante i care au citit Miori a în grab , s -i acorde aten ia cuvenit . N-au avut timp s i verifice p rerile cu ajutorul teoriilor la care ajunseser colegii lor de breasl , români sau str ini, ce practicau o metodologie mai exigent .

Sharan B. Merriam, profesoar emerit la Universitatea din Georgia - USA, în c ile sale despre metodologia de cercetare, spune c toate textele, chiar i cele întemeiate pe fantezie, sunt un produs al contextului istoric i de aceea au o leg tur cu realitatea. Sprijinindupe constat rile ei, afirm c toate aspectele etnografice, economice i religioase din variantele Miori ei pot fi puse în leg tur cu nivelul de dezvoltare a societ ii din vremea când au fost compuse versurile.

La fel i toate modific rile sau adaosurile ulterioare din diferite variante adaptate oglindesc aspecte economice i sociale din vremuri mai noi, cât i o nou în elegere a problemei de filozofie a vie ii din variantele mai vechi i mai apropiate de varianta primordial a Miori ei, pe care unii cercet tori au numit-o Urballade. A adar, creatorii de la început, cât i cânt re ii care au venit cu adaosurile de mai târziu, au contribuit fiecare cu cuvinte ce exprim elemente concrete sau abstracte din vremea lor.

Mai multe am nunte i simboluri din variante î i pot avea originea în vremurile pre-pastorale, în cultura vân torilor, cum ar fi c ciulile de urs din unele variante, unde ciobanii sunt p str tori ai unor simboluri i atitudini mo tenite din vremea vân torilor arhaici. În multe variante ciobanii planific sacrificiul ciobanului la ziua de Sf. Ilie, zi sfânt pentru ciobani, mo tenit din religia vân torilor, a a dup cum tim din ancheta de folclor întreprins de Hasdeu. Acesta

8

Domnul de Rouã

a notat c Sf. Ilie a fost mai întâi soldat înconjurat de arme, viteaz i bun vân tor, cioban la oi, fiu de oameni s rmani i servitor la diavolul.

Ciobanii în multe variante au suli e, l nci, arcuri cu s ge i, s bii, topoare, securi i bâte, care sunt mo tenite din cultura vân torilor ce i-au precedat.

Eroul principal din Miori a poate s fi fost deja conturat în vremurile anterioare p storitului. Aceasta rezult cel mai clar din partitura ciobanului, rostit de un pui de c prioar , în colinda care zice c rba ii din familia c reia îi cânt colind torii sunt pleca i s vâneze un c prior, identificat cu ciobanul colindat. C priorul vrea s fie îngropat la stân , ceea ce poate însemna c face trecerea de la vân tori la p stori. Elementele din cultura vân torilor arhaici sunt bine integrate în toate variantele Miori ei. Versurile referitoare la societatea i cultura vân torilor precump nesc calitativ improviza iile i adaprile la vremuri mai noi, din acele variante care prezint evidente dovezi c sunt modificate i i-au pierdut autenticitatea.

Am s încerc o alt metod de datare, pentru a verifica dac Miori a poate avea r cinile în cultura indoeuropenilor. Uciderea ciobanului din Miori a nu corespunde cu sacrificiile religioase efectuate de indoeuropeni, prezentate de Bernard Sergent, în Les indoeuropéens. Histoire, langues, mythes, Payot, Paris, 1995. Trecem peste faptul c omorul din Miori a nu este înf ptuit.

Nici nunta ciobanului nu corespunde cu nun ile la indoeuropeni, descrise de Bernard Sergent. A adar omorârea, cât i nunta ciobanului în cer sau pe munte, pot fi ritualuri religioase mai vechi decât cele aduse de indoeuropeni. Societatea i divinit ile ciobanului sau ale mamei lui nu se pot încadra în structura tripartit a societ ii i zeilor indoeuropeni (clarificat de Georges Dumézil înainte de al doilea zboi Mondial), compus din trei clase sociale: 1. conduc torii politici i religio i considera i nobili, 2. r zboinicii i 3. produc torii de bunuri materiale. În niciuna din variantele Miori ei nu se g se te nimic din structura tripartit a societ ii i a divinit ilor indoeuropene. Înseamn c Miori a era deja definitiv structurat înainte de venirea indoeuropenilor. Înc o încercare de datare. Divinit ile indoeuropene, despre care Marija Gimbutas (The Gods and Goddesses of Old Europe, 7000-3500 B. C. Myths, Legends, Cult Images, Berkeley-Thames and University of California Press, 1974) spune c au p truns pe teritoriul României în neolitic, în mileniul al IV-lea î.Hr., nu apar în niciun fel, în nicio variant a Miori ei, nici chiar în cele alterate de elemente din vremuri mai noi. Divinit ile prezente în Miori a nu au cum s fie altfel, decât cu mult mai vechi ca ale indoeuropenilor studia i de Gimbutas i deci anterioare neoliticului. Niciun fenomen social sau religios din Miori a nu corespunde culturii indoeuropenilor. Versurile cele mai bine realizate artistic din variante, i care pot fi autentice, oglindesc o lume arhaic , anterioar venirii indoeuropenilor în spa iul mioritic, anterioar neoliticului.

O alt metod de datare, cu ajutorul altor teorii. Ciobanul spune mioarei cum s o identifice pe mama sa dintre alte femei de vârsta ei: ea are un brâu de lân , care poate fi un semn distinctiv al unei situa ii economice i sociale superioare celorlalte femei. Din diferite variante, afl m c mama poate vorbi cu unele divinit i animiste, personific ri ale unor fenomene naturale: Dun rea, Ap oara, Cea a, Sfânta Negurice, care uneori o cam ajut iar alteori nu prea, s î i caute fiul (a a cum, de fapt, î i imagineaz el c va c utat). Divinit ile ei vorbesc la fel ca orice femeie de la ar i sunt o oglindire a propriei sale personalit i. Tot ce tim despre mama ciobanului afl m chiar din versurile spuse de personajul principal, ca despre ceva viitor i eventual.

Cu sau f ajutorul divinit ilor interpelate, ea se poate transforma într-un corb i se deplaseaz anulând spa iul i timpul, la fel ca amanii. Ea cunoa te func ia farmacologic i magic a unor plante i

Anul I, nr. 3-4 / 2016

poate sem na busuioc în vatr , pentru a cunoa te viitorul. Ea nu se duce s -l caute la munte, ca Vitoria Lipan, ci se duce s întrebe Dun rea.

Ea se orienteaz mai bine în peisajul s u l untric, cu credin e religioase animiste, decât în cel geografic. Orientarea ei cognitiv i interpretarea pe care o face asupra semnelor magice îi r spl tesc str daniile i sunt, func ional, acceptabile în sistemul social în care tr ie te, chiar dac împiedic dezvoltarea cuno tin elor empirice ra ionale.

Mama ciobanului are o competen religioas i social remarcabil în societatea contemporan cu ea, care a creat Miori a. Brâul de lân ca semn distinctiv i demersurile ei cu caracter religios sau magic îi asigur o pozi ie social dominant incontestabil . Cu atât mai incontestabil , cu cât fiul ei este cel mai destoinic i mai bogat în turme. Din unele variante afl m c ea este st pâna oilor p scute de el. Ea poate fi o exponent a epocii matriarhale, când femeile ordonau via a social cu ajutorul unor norme i reprezent ri religioase, create de ele pentru a organiza i controla totul în jurul lor, între cer i mânt, ba chiar i sub p mânt, în lumea de dincolo.

Mama ciobanului i divinit ile ei feminine nu au vreun echivalent masculin. Doar în câteva variante degradate, cu versuri chioape de ritm i de rim , se zice ceva vag despre tat l ciobanului, f ca acesta s aib vreo func ie epic sau liric . Aceste versuri nu sunt lefuite artistic, sunt sporadice, nu sunt reluate de al i cânt re i în alte variante i pot fi improviza ii sau adapt ri individuale târzii, pe lâng alte elemente stridente, ad ugate în vremuri mai noi. Ele nu pot fi reprezentative pentru întreg materialul cercetat, dar ne sunt folositoare pentru a urm ri procesul de crea ie colectiv peste genera ii, care uneori a ameliorat textul, iar alteori la degradat.

Absen a unui echivalent masculin al mamei ciobanului în Miori a, cât i absen a unui echivalent masculin al divinit ilor ei feminine, se poate explica cu ajutorul concluziilor i teoriei lui Louis Bouyer (în capitolul The Archaic Cult of the Mother Goddesses, pag. 40, din The Christian Mystery. From Pagan Myth to Christian Mysticism, T&T Clark, Edinburgh, 1990). Acesta spune c descoperirile arheologice arat c „zei a mam nu a primit un înso itor masculin înainte de neolitic, când cre terea bovinelor, care la început era simplu pastoral i nomad , a devenit sedentar i urmat de o agricultur incipient .”

Nomadismul sau seminomadismul ciobanilor no tri, din Miori a sau de azi, sunt reminiscen e ale unei culturi arhaice, din str fundurile epocilor pietrei, pe care nicio schimbare istoric , nicio invazie sau domina ie str in , nici m car dictatura comunist , moscovit sau intern , nu le-au putut extermina. Agricultura în Miori a este vag semnalat , prin compara ia must ii ciobanului cu spicul de grâu, s putem ti dac grâul era cultivat sau cre tea spontan, ori dac este un adaos târziu. Cu referire la Bouyer, putem data situa ia social a mamei ciobanului i reprezent rile ei religioase cu divinit i feminine ca fiind în perioada matriarhal i înainte de neolitic.

Ciobanul vorbe te de divinit i feminine, cum ar fi mândra cr ias , a lumii mireas i alte echivalente ale ei în cer. În multe variante, cr iasa cereasc este înlocuit cu o fat frumoas ce se ive te pe munte, purtând simboluri solare, pentru a se uni cu el. Cercetarea anterioar , de la Adrian Fochi la Mircea Eliade, vede în aceasta o nimfoman , o aventur erotic i un fratricid, îns eu, pornind de la unii cercet tori români mai pu in renumi i i de la teorii validate de tre tiin a religiilor, ajung la concluzia c este hierofania unei divinit i, cu care ciobanul va efectua o hierogamie.

Hierogamia ciobanului cu divinitatea sa poate avea loc în cer sau pe munte. Când mireasa cereasc este o fat de crai, tat l ei nu e vreo divinitate, nu are niciun rol în text i r mâne tot timpul nesemnificativ pentru fondul problemei din Miori a. Tat l ei poate, mai degrab , s fie un adaos târziu ap rut în patriarhat, la fel ca fata de maior, de pop sau de rani s raci, care apare pe munte în locul

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

miresei cere ti. Oricum, este vorba de o hierogamie cu o divinitate cereasc (uranic ) sau cu o divinitate terestr (chtonic ). Explic pe larg, în câteva capitole, aceste hierogamii, cu ajutorul unor versuri din variantele Miori ei i cu explica ii citate din lucr rile mai multor savan i. Cu referire tot la Bouyer, divinit ile feminine ale ciobanului pot fi plasate i ele tot în matriarhat, în paleolitic. În unele variante, se spune c prea multe oi mor f nicio alt explica ie, decât aceea indirect exprimat , c femeile nu au respectat anumite zile sfinte din calendarul babelor (a a cum a scris Ion Aurel Candrea în Iarba fiarelor, ap rut în 1928). Ciobanii pot crede c femeile nu i-au respectat îndatorirea de a ine leg tura cu cele sfinte, care garantau echilibrul cosmic i s tatea oilor. Atunci, b rba ii preiau rolul de a efectua ei, în felul lor b rb tesc, un ritual în vederea restabilirii ordinii cosmice. Privirea sinoptic asupra tuturor variantelor Miori ei scoate la iveal un transfer de responsabilitate pentru efectuarea obliga iilor religioase, de la ritualuri efectuate de c tre femei la cele efectuate de b rba i. În ansamblul variantelor se poate vedea o schimbare a raportului de for e i competen e religioase de la femei la b rba i, o trecere de la matriarhat la patriarhat. La începutul Miori ei, suntem în matriarhat i avem raiul pe p mânt. Raiul va fi tulburat de tirea complotului b rba ilor, care îl vor ucide pe unul dintre ei. Sfâr itul poemului, cu viziunea ciobanului despre un viitor în care el ar putea s fie ucis, f ca mama lui s -l mai poat ajuta cu procedurile ei, anun trecerea spre patriarhat i spre neolitic.

Gimbutas afirm c oamenii din cultura Hamangia erau sedentari i practicau o agricultur avansat , de mai multe feluri, cultivau grâu i alte grâne, aveau oi, capre, vite, porci. Oamenii din Miori a n-au trecut de cre terea oilor i de cultivarea grâului, decât în variantele modificate i adaptate la vremuri mai noi. Femeia Gânditorului de la Hamangia, sau zei a dup cum zice Gimbutas, st direct pe p mânt.

Sc unelul Gânditorului poate fi reprezentativ pentru situa ia privilegiat a b rbatului în familie i în societate.

Statuetele au fost g site într-un mormânt, aproape de Delta Dun rii i de Marea Neagr , acolo unde ciobanii din str vechime obi nuiau vin cu oile la iernat. Pentru aceasta, trebuiau mai întâi s traverseze Dun rea cum puteau, pe la Vadu Oii, dup cum men ioneaz acest toponim, i s treac pe lâng actualele sate Ciobanu i Miori a. În unele variante din antologia lui Fochi se spune c mama ciobanului locuie te într-o cas la mare, cu u a i ferestrele spre soare.

Mioara n zdr van se va metamorfoza într-o fat cu p rul lung i se va duce acolo, dar pentru a ajunge în acel loc, desigur c trebuia i ea s mearg pe acela i drum pe care mergeau ciobanii cu oile.

Observ o remarcabil coinciden între trei locuri din acela i col de ar : 1. locul unde ciobanii iernau cu oile; 2. locul unde e casa mamei ciobanului; 3. locul unde au fost g site cele dou statuete.

Necropola în care s-au g sit aceste statuete m iestrit elaborate, cât i sc unelul ornamentat pe care st Gânditorul, arat c poate fi vorba de o societate stabil , cu case ca a mamei din poezie. Casa i pozi ia social sau religioas a mamei ciobanului din variantele Miori ei pot fi mai vechi decât perechea de la Hamangia.

Cu referire la Bouyer, perechea de la Hamangia poate fi reprezentativ pentru vremea când oamenii au devenit sedentari i se ocupau de pr sirea vitelor mari, iar statuetele de femei cap un echivalent masculin, în neolitic. Aceasta corespunde cu ceea ce sus ine Gimbutas i cu toate concluziile arheologilor români. În unele variante modificate ale Miori ei, sunt ad ugate vite mari, o oarecare agricultur insuficient specificat i personajul tat lui. Aceste adaosuri pot fi contemporane cu cultura Hamangia sau ulterioare. Societatea i reprezent rile religioase din Miori a pot fi mai vechi decât cultura Hamangia. sur torile cu C14 dateaz Gânditorul i perechea lui în anul 5880 ± 70 î.Hr. Arheologii români sunt mai pruden i decât cei

9

occidentali i zic c mai sigur ar fi prin anii 4800 î.Hr. Deci, Gânditorul i femeia sa, de la Hamangia, au vârsta de 7000 sau 8000 de ani i puteau s fi auzit i s recite sau s cânte Miori a-Urballade.

Nimeni nu s-a hazardat nici m car s î i pun întrebarea în ce limb a putut fi compus acea Urballade. Controlând cuvintele din variantele Miori ei în dic ionarul lui Mihai Vinereanu (Dic ionar etimologic al limbii române pe baza cercet rilor de indo europenistic , Editura Alcor Edimpex, Bucure ti, 2009), putem vedea c majoritatea covâr itoare a acestora i chiar versuri întregi, unul dup altul, sunt de origine traco-dac sau traco-iliric , oricum pre-latin .

Vinereanu consider c pre-indoeuropenii sunt de fapt prototraci, iliri i daci. Ca s putem stabili datarea Miori ei dup criteriul c lexicul i versurile î i au originea în limba preindoeuropean sau în limba proto-trac , ar trebui mai întâi s tim bine deosebirile dintre aceste limbi. Pân la noi descoperiri i elucid ri, tot de ce putem fi siguri este numai faptul c Miori a oglinde te o societate aflat în epoca de piatr , înc înv luit în ce urile preistoriei i ipotezelor.

Datarea într-o etap sau alta a preistoriei r mâne la fel de dificil ca i etapizarea îns i.

Indiferent de dificult ile etapiz rii f cute de c tre arheologi sau lingvi ti i cu toate incertitudinile inerente oric rei tiin e, putem fi siguri de un singur lucru: Stadiul de dezvoltare a societ ii din Miori a poate corespunde unei epoci istorice mai vechi decât societatea i mitologia din culturile indoeuropene, cum ar fi poemele lui Homer, mitologia nordic sau vechile scrieri mitologice din India. Miori a oglinde te o epoc chiar mai veche i decât poemul lui Ghilgame , care a fost scris cu mult înainte de Biblie. Improviza iile din variante au putut fi ad ugate într-un text deja existent, creat de cultura pastoral , i care p streaz elemente din mai vechea cultur a vân torilor.

Miori a poate oglindi traiul, sufletul, concep ia despre lume i filozofia vie ii pe care le aveau pre-indoeuropenii, sau dac vrem s -i numim proto-traco-daci, din zona Carpa ilor i a Dun rii de jos.

Unii istorici, arheologi i lingvi ti occidentali, care nu pot fi suspecta i de patriotism local i nici de protocronism sau vreo alt form de subiectivism, sus in la unison, cu dovezi i cu argumente care nu au fost i nu pot fi contestate, c teritoriul dintre Carpa i, Dun re i Marea Neagr cât i din zonele învecinate din alte ri m rgina e sunt leag nul civiliza iei care a precedat venirea indoeuropenilor.

Concluziile, la care am ajuns aplicând mai multe teorii, converg spre o datare a compunerii Miori ei începând cu epoca dinaintea venirii indoeuropenilor, la care s-au f cut modific ri ulterioare. Miori a poate fi mai veche decât Gânditorul de la Hamangia i femeia lui. a-zisa Urballade poate fi veche de cel pu in 7000 sau 8000 de ani i poate corespunde cu trecerea de la matriarhat la patriarhat.

Bine, dar chiar puteau oamenii arhaici din Carpa i s creeze în epoca de piatr , în paleolitic, o capodoper literar atât de complicat încât con ine mai multe idei decât cuvinte, dup cum arat analiza mea? Îl las pe Claude Lévi-Strauss s r spund în locul meu. Celebrul antropolog, etnolog i structuralist, în Race et histoire, Denoël, Unesco, prima edi ie 1952, afirm c toate societ ile omene ti, foarte îndep rtate i arhaice, au f cut cei mai decisivi pa i spre progres, cu opt sau zece mii de ani în urm . Descoperirile oamenilor de atunci alc tuiesc cea mai mare parte din ceea ce noi numim civiliza ie. Suntem în continuare dependen i de marile descoperiri f cute în timpul revolu iei neolitice: agricultura, cre terea animalelor, ceramica, esutul.

Noi n-am f cut decât s ad ug m îmbun iri la aceste descoperiri.

Dac el zice a a i întrucât nu a fost contestat de nimeni, atunci eu încep s fiu sigur c Miori a a putut fi creat în epoca de piatr , cam în acelea i vremuri în care s-au f cut marile descoperiri fundamentale, pe care Lévi-Strauss zice c se întemeiaz civiliza ia întregii lumi. Iar civiliza ia str mo ilor no tri este mai bogat atestat arheologic pe teritoriul actual al României i în rile înconjur toare, decât oriunde.

10

Domnul de Rouã

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Victor RAVINI

Miori\a.

Izvorul nemuririi (II) Ciobanul din Miori a nu a fost omorât. Poezia se încheie cu vorbele lui, dup care el revine la oile sale i pleac cu ele la p scut.

Conversa ia ciobanului cu mioara este un dialog cu alter-egoul s u, un monolog interior. Totul este viziunea lui despre o eventualitate, care nu are loc. C linescu i al ii ne-au atras aten ia c Miori a este un mit, nu o relatare despre o întâmplare concret . Îns al i cercet tori au preferat s -l ignore i s considere poemul ca pe relatarea unei crime adev rate. De la în imea unor catedre, au tras concluzii pripite, aberante, jignitoare pentru demnitatea de român.

Este de mirare c pân i savan i de mare renume nu au v zut c e vorba de o visare poetic cu ochii deschi i. Au refuzat s vad c totul în Miori a este simbol, metafor i alegorie cu multiple în elesuri abstracte, luminoase i sublime. Nici m car ciobanul nu este un personaj concret, el este un reprezentant literar al bun ii i perfec iunii omului în general, un erou în mitologia precre tin a str mo ilor no tri, în leg tur cu un ritual tradi ional, sacru i ezoteric.

Confundarea mitologiei cu realitatea cotidian a dus la regretabila st lm cire a poemului. Au citit Miori a cu ochelari opaci i tot ce este luminos în Miori a a fost v zut ca întunecos i tragic. În acest fel ni s-a prezentat o în elegere pe dos a Miori ei i concep ia fals Miori a ar fi d un toare individului i na iunii.

Str bunii no tri nu puteau s creeze i s ne lase mo tenire nou , str nepo ii lor, un poem d un tor, a a cum s-a ajuns s se cread . un toare sunt teoriile unor celebrit i care au în eles totul exact invers. Au pus pe seama ciobanului i a tuturor românilor propriile lor spaime i frustr ri.

Doctrina cu care ne-au min it înc de pe b ncile colii l-a f cut pe Nichita St nescu s spun c Miori a ar fi coala triste ii noastre na ionale.

Nu Miori a este coala triste ii noastre na ionale, ci coala interpret rilor tenebroase i confuze pe care ni le-au inoculat unii dintre cei mai str luci i intelectuali.

Cercet tori dintre cei mai respectabili au încercat s cenzureze cele mai frumoase i mai emo ionante versuri din Miori a. Au atacat în fel i chip acest poem str bun. Nu putem ti dac exegezele lor uvoitoare au fost o strategie premeditat sau incon tient de a ataca cea mai luminoas crea ie a folclorului nostru i s atace identitatea noastr na ional . În Miori a nu poate fi vorba de o ucidere cu implica ii juridice.

Cuvântul lege apare în sumedenie de variante ale Miori ei din antologia lui Adrian Fochi sau alte antologii i s-a crezut c are sens juridic. Orice dic ionar român-român arat c sensul juridic este modern, iar în toate textele vechi lege are un sens exclusiv religios, ba chiar i la clasicii no tri sau la autori mai recen i. În cultura popular , oral , niciodat lege nu apare cu un sens juridic, ci religios. Cauza i scopul uciderii în Miori a nu pot fi juridice, ci religioase. i nu este vorba de un sacrificiu uman sângeros, ci de un ritual tradi ional sub

form teatral , ce se repet an de an.

Cele mai vechi i mai bine p strate variante ale Miori ei sunt colinde, iar acestea se cânt în cor în cur tea fiec rui gospodar, ca -i ureze trai bun i bel ug în noul an. De la o curte la alta, ciobanul din Miori a prime te numele b rbatului care e n dejdea familiei i care astfel devine personaj în text. ranul respectiv prime te rolul eroului mitologic de a reînvigora natura i ascult cu mândrie ceea ce i se cânt lui.

Dac în Miori a ar fi vorba de o ucidere adev rat , ce familie i-ar fi primit pe colind tori s le ureze moartea b rbatului care e capul familiei?

Nici m car câinele din Miori a nu este un câine adev rat. Mioara îi spune s i cheme cel mai b rb tesc i mai fr esc câine. Deci cel mai... dintre mai mul i. Dac ar fi fost vorba s -l apere câinele de cei doi uciga i, de ce s i cheme numai un câine i nu to i câinii? Orice ran tie c nici cel mai puternic câine nu poate face fa când are de luptat cu doi adversari. Nu este vorba s -l apere, e vorba de altceva.

O mioar fabuloas nu poate vorbi de un câine adev rat. Cine a mai pomenit vreo oper literar în care animale fabuloase se amestec cu animale reale?

Toat ac iunea din Miori a se petrece în peisajul l untric, psihologic al ciobanului i este proiectat asupra peisajului geografic.

Autorii anonimi amestec imagini interne i imagini externe, la fel ca i Petrarca, Dante, Omar Khayyam sau al i celebri autori ai literaturii culte.

Mioara poate simboliza acea parte din sufletul omenesc pe care C.G. Jung o nume te Anima, adic partea feminin a sufletului fiec rui om, iar câinele Animus, partea masculin . Într-o variant mai veche, ciobanul cere s fie ucis de trei ori, la r ritul soarelui, la amiaz i la apus. Numai la teatru sau într-un ritual simbolic poate cineva s fie ucis de trei ori. El mai cere s fie îngropat de trei ori la rând, în diferite locuri, tot ca la teatru. În alt variant , doi ciobani îl vor omorî cu securi i cu topoare i cu bolovani de moar . În alta, cu nou topoare.

Cam multe arme pentru doi uciga i. În „Baltagul” lui Sadoveanu nu era nevoie decât de un baltag, dar acolo era o ucidere adev rat .

Deci în Miori a nu e vorba de o ucidere, ci de o punere în scen . adar, ciobanul este actor i regizor al unei reprezenta ii teatrale cu sensuri simbolice.

Moartea i îngroparea lui sunt repetate i simbolice, la fel ca atunci când apostolul Pavel spune c el moare în fiecare zi, pentru a se uni cu Dumnezeu. Multe alte personaje celebre din civiliza ia altor popoare au efectuat experien e psihologice de acest fel i sunt bine analizate de tiin a religiei. La fel i ciobanul moare simbolic pentru a se uni cu divinitatea sa, zeitatea feminin din ceruri sau care în alte variante apare pe munte împodobit cu simboluri solare.

Aceste argumente i altele în plus le sus in pe larg în con inutul ii.

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

11

Victor RAVINI

Miori\a.

Izvorul nemuririi (III) Inten ia mea este de a analiza din perspectiva tiin ei religiilor câteva elemente i credin e precre tine în di ferite variante ale Miori ei. limitez la rituri i reprezent ri în leg tur cu moartea i nunta ciobanului. Pentru finalizarea cercet rii mele am analizat toate variantele din antologia lui Adrian Fochi i din înc dou antologii, în total 973 de variante ale Miori ei.

Am folosit metode de cercetare noi, cu noi defini ii din teoria literaturii i din tiin a religiilor, apelând la cercet tori i gânditori români, dar i la numero i gânditori str ini.

Analiza mea porne te de la zece întreb ri principale la care am spuns în cele peste 300 de pagini ale c ii. Încerc, pe cât se poate, le rezum.

1. Uciderea ciobanului este motivat juridic sau religios?

- F un r spuns clar la aceast întrebare nu putem ti care este cauza i scopul uciderii i nici nu putem în elege atitudinea ciobanului.

Din toate dic ionarele rezult c în elesul de lege juridic este ulterior Miori ei, iar în elesul mai vechi i mai r spândit în cultura popular oral continu pân în vremuri relativ recente s fie religios, iar nu juridic. Concluzia mea este c lege în Miori a are în elesul de nomos, ordinea din cosmos, a a cum au ar tat Caracostea i Noica. Sensul religios al cuvântului lege implic un omor ce are o cauz religioas i un scop religios.

2. Ce înseamn unele cuvinte i expresii nefire ti, ciudate?

- Mai multe cuvinte i expresii, din diferite variante ale Miori ei, par nefire ti - str inel ca un inel, str inel ca o lun de inel, sprintenel ca o lume de inel i altele. Este important s tim ce în eles au.

Analiza variantelor din perspectiva filologiei i a altor ramuri ale tiin ei religiilor, pentru a explica unele cuvinte importante, metafore i alegorii, m-a dus la concluzia c întreg portretul ciobanului prezint nu înf area lui exterioar , ci profilul moral i spiritual. Aceste expresii sunt relicve ale unor metafore, iar însu irile aparent concrete ale ciobanului sunt simboluri pentru ceva abstract, legat de procedurile de ini iere.

Metaforele dezv luie c ciobanul a trecut printr-un rit de ini iere, care îl calific pentru o moarte ritual simbolic i o nunt cosmic .

El poate juca rolul unui erou mitologic, care reînnoie te lumea.

3. Ce înseamn provenien a ciobanilor din diferite regiuni, fr ia lor i ce e cu fratele str in?

- Textele con in date contradictorii: ciobanii provin din trei regiuni diferite, totu i sunt fra i. Înc o contradic ie: ciobanii sunt fra i sau veri primari, iar unul dintre ei e str in. Este important s clarific m dac acest lucru e lipsit de logic sau are vreun în eles special. Eu am ajuns la o dubl explica ie: a - Ciobanii provin din diferite regiuni i sunt înfr i într-o fr ie profesional cu o coeziune sacr . Coeziunea fr iei e supraordonat leg turilor de sânge sau deosebirilor regionale, etnice. b - Personajul principal este v zut ca un înstr inat de via a material , fiindc el este individualist i se simte mai acas în sfera muzicii i poeziei.

4. Uciderea este un rit sângeros, care a avut loc în realitate, o dram ritual , sau ceva ce se petrece în psihicul ciobanului? i ce fel de etic au ciobanii?

- F s tim ce fel de ac iune este, ce rol are ciobanul acolo, în ce situa ie e i despre ce e vorba, nu putem în elege atitudinea i spunsul lui - i nici mesajul Miori ei. Eu clasific variantele dup modul verbelor i constat c omorul, de cele mai multe ori, se petrece la modul prezumtiv. Adesea, ciobanul însu i cere la modul imperativ fie ucis. Concluzia mea este c moartea i îngroparea sunt scene de teatru, o dram ritual , în care ciobanul este un personaj mitologic.

Scenele sunt planificate s se repete în trei locuri diferite, la intervale de timp. Cei în rolul de uciga i sunt fra i buni cu ucisul, sau ortaci loiali, care fac a a cum le spune baciul. Când omorul este la indicativ trecut, ciobanul este un erou mitologic, reînviat de mama lui.

5. Care este rolul mamei ciobanului?

- Perspectiva genului nu s-a mai discutat pân acum. Mama ciobanului a fost socotit ca un adaos târziu i nesemnificativ, care nu avea nevoie s fie analizat. Am studiat rolul ei/mamei pentru a în elege deosebirea dintre concep ia despre lume a b rba ilor i a femeilor, i urm rile omorului asupra raportului de for e sociale. Concluzia mea este c mama ciobanului se oglinde te în divinit ile naturii, cu care are leg turi i este o „matriarh ”. Ea i divinit ile ei nu au un echivalent masculin. Miori a poate înf a o vreme când b rba ii preiau rolul primordial în practica religioas i astfel se face trecerea de la matriarhat la patriarhat.

6. Oile, mioara i câinele sunt animale adev rate sau fabuloase?

Ce simbolizeaz ?

- Se crede c doar mioara e fabuloas , pe când celelalte animale ar fi reale. Limbajul în Miori a e figurativ, toate cuvintele (excep ie unele adaosuri târzii) sunt poezie, sunt termeni concre i în metafore i alegorii cu sensuri mitologice ce se reg sesc atât în folclorul român, cât i în literatura cult a altor popoare. Eu privesc animalele din perspectiva teoriei literaturii ca personific ri i simboluri. Ca turm , ele au valoare material , iar ca oi sunt subiect colectiv i reprezint societatea din afara familiei i a fr iei. Dialogul cu mioara este un monolog interior. Mioara poate simboliza Anima, partea feminin din sufletul omului, iar câinele poate simboliza Animus, partea masculin din sufletul omului (Jung, 1941).

7. Cine este sora soarelui, mândra cr ias a lumii mireas , fata de crai, fata de maior sau fata frumoas de pe munte, cu care se însoar ciobanul?

- Ca s în elegem nunta cosmic , este important s tim dac denumirile sora soarelui, mândra cr ias sau fata de crai sunt cuvinte care înlocuiesc moartea, cum s-a crezut pân acum, sau sunt metafore care înseamn altceva. Trebuie s tim cine este fata de maior sau fata frumoas din alte variante, dac aceasta e o fat în carne i oase sau cine este. F s tim asta, nu putem în elege nici

12

Domnul de Rouã

rolul ei, nici al celorlalte echivalente ale ei din variante i nici ce vrea ciobanul. Concep ia dominant este c nunta este o alegorie a mor ii i c mireasa lumii e moartea, singura mireas care n-a în elat pe nimeni. Din aceasta rezult care este p rerea acestor b rba i despre femei: toate ni te în el toare. Cei care au avut o alt perspectiv asupra femeilor i au comparat mândra cr ias din cer cu zeit i din alte mitologii au fost discredita i, f drept de apel.

S-a crezut c fata frumoas de pe munte este o femeie adev rat , iar moartea ciobanului e rezultatul rivalit ii dintre ciobani pentru favorurile ei. Unii cercet tori sus in c ea era la început o fat de maior, pe care poporul în cele din urm a urcat-o în cer i a f cut-o fiin mitologic , sora soarelui. Eu clasific toate aceste personaje feminine pe o scal de la cer la p mânt. Cele din josul clasamentului mân p str toare ale unor simboluri solare. Fata de pe munte este hierofania unei divinit i. În cer sau pe p mânt, toate sunt divinit i mitologice, uranice sau chtonice. În toate variantele, ciobanul vorbe te de însur toarea cu divinitatea (hierogamie). Mireasa aceasta este sufletul omului, pe care Me terul Eckhart sau Ioan al Crucii îl numesc femeia, ea sau mireasa-suflet (the „Bride Soul”).

8. Ce vrea s spun ciobanul cu alegoria mor ii i a nun ii sale?

- Alegoria mor ii i a nun ii a stârnit controverse printre cercet tori.

Unele interpret ri au confec ionat un portret jignitor al caracterului românilor, ceea ce pe bun dreptate a provocat indignarea tuturor.

Concep ia dominant este c aceast alegorie înlocuie te moartea, care e adev rat , cu nunta, pentru a ascunde realitatea tragic . Eliade a formulat cel mai clar concep ia c moartea e înfrumuse at ca o nunt , iar în felul acesta inacceptabilul devine acceptabil. Dup el, ciobanul înlocuie te moartea sa nefericit i absurd cu o nunt frumoas , pentru a o înnobila, dându-i un sens superior i sublim. Analiza mea, care ofer o interpretare din perspectiva tiin ei religiilor, pune Miori a într-o cu totul alt lumin , iar ciobanul printre celebrit i ale culturii universale. Eu ar t c , dac ar fi o înfrumuse are a realit ii, atunci aceasta nu poate fi alegorie, ci eufemism. Ar t c a a-zisa alegorie a mor ii i nun ii este compus din dou alegorii diferite. Una simbolizeaz renun area la grijile materiale, iar cealalt , însur toarea cu o divinitate, o tr ire mistic foarte cunoscut în istoria religiilor i bine studiat de psihologi. Moartea ciobanului este aceea i metafor pe care o folosesc Plotin, apostolul Pavel i mul i al i mistici, pentru a spune c ei se îndep rteaz de lumea material , ca s se apropie de lumea spiritual . Nunta cosmic a ciobanului este unirea sufletului

Anul I, nr. 3-4 / 2016

cu divinitatea, binecunoscuta hierogamie.

9. În ce fel transmiterea pe cale oral a modificat poemul, de la sacru la profan, i a dus la apari ia unei diversit i de variante?

- Trebuie s tim în ce m sur acestea con in date mai mult sau mai pu in autentice i improviza ii ulterioare. Eu analizez versuri deteriorate fonetic, lexical i semantic, le sortez pe o scal relativ , i astfel apare limpede c toate modific rile au fost f cute în aceea i direc ie, chiar i cele reu ite poetic, de la o în elegere mitologic la una lumeasc , de la mythos la logos, de la sacru la profan. Din ce în ce mai pu inele aspecte mitologice i poetice au fost eclipsate de aspecte materialiste, ceea ce a creat confuzii printre cititori i cercet tori.

10. Ce elemente sunt în text pentru a putea data crearea poeziei?

- Pentru a în elege mai bine con inutul Miori ei i mesajul ciobanului este de mare folos s tim ce aspecte sociale sau religioase i ce vremuri istorice sunt oglindite în text. Toate datele concrete din metafore i alegorii au de bun seam o leg tur direct cu societatea care a creat Miori a, deci fac posibil o datare relativ a compunerii poeziei.

Unii cercet tori dateaz crearea Miori ei între vremea dacilor i secolul al XVIII-lea. Personal, argumentarea lor mi se pare insuficient .

Eu încerc o datare pe trei criterii: 1. Elemente care se pot raporta la indoeuropeni, 2. Elemente care se pot raporta la pre-indoeuropeni, 3. Perspectiva genului.

Concluziile mele converg spre o datare a cre rii Miori ei începând cu epoca dinaintea venirii indoeuropenilor, la care s-au f cut i modific ri ulterioare. Miori a poate fi mai veche decât Gânditorul de la Hamangia i femeia lui. a-zisa Urballade poate fi veche de 7000 sau 8000 de ani, poate corespunde cu trecerea de la matriarhat la patriarhat i are multe r cini în cea mai veche societate de vân tori arhaici.

Miori a poate fi fost creat în epoca de piatr , cam în acelea i vremuri în care s-au f cut marile realiz ri fundamentale - domesticirea animalelor, agricultura, ceramica i esutul.

Cu inima în ar , Victor Ravini Evenimentul de lansare a volumului semnat de Victor Ravini, Miori a izvorul nemuririi, Editura ALCOR EDIMPEX, Bucure ti, 2016, 340 p., a avut loc la Bucure ti, în cadrul manifest rilor care au marcat 80 de ani de la înfiin area Muzeului Na ional al Satului „Dimitrie Gusti”. În deschidere, sa dat citire unei ample scrisori a autorului c tre participan i.

Copertele c ilor Miori a. Izvorul nemuririi, publicate în Suedia, în anul 2012, în limba român i limba suedez .

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

13

SCRISOAREA LUI VICTOR RAVINI PENTRU CEI PREZEN|I LA MUZEUL SATULUI DIN BUCURE}TI CU OCAZIA LANS{RII CÃR|II SALE „MIORI|A” Dragi români de peste mun i i ape, mul umesc din inim c v-a i rupt din timpul dvs. pre ios i a i venit la Muzeul Satului, aceast gur de rai în ora ul florilor i al bucuriei, ca s bem împreun un strop din Izvorul nemuririi, care este Miori a noastr . Bunica mea m-a crescut cu mitologia c noi din stele am venit pe p mânt i în stele ne vom întoarce. Acolo, pe cer, str juie te ciobanul nostru mioritic cu oile sale (steaua Vega din constela ia Lira), care ne vede chiar i atunci când noi uit m de el.

Repet aici cele mai c lduroase mul umiri aduse editurii Alcor Edimpex, singura care mi-a r spuns la oferta de publicare, pentru cât munc redac ional a depus ca s finaliz m cartea.

Aduc respectuoase mul umiri domnului Radu Boroianu, pre edintele Institutului Cultural Român, care a sesizat imediat c lucrarea aceasta ofer o nou viziune asupra Miori ei, pe care domnia sa io însu te în numele ICR i vrea s o difuzeze prin canalele acestui institut.

Adaug mul umiri domnului Daniel Roxin, care a remarcat importan a patriotic a c ii, a prezentat-o i mi-a publicat un amplu articol. înclin cu mul umiri în fa a doamnei Conf.univ.dr. Paulina Popoiu, director general al Muzeului Na ional al Satului, care a primit în cadrul s rb toririi Muzeului, omagierea acestui mit al culturii române: Miori a. În ordine cronologic ar fi trebuit s aduc mul umiri profesorilor mei suedezi de la Universitatea din Göteborg, care m-au înv at exigen ele metodologice ale tiin ei religiilor i m-au pus pe f ga ul cercet rii Miori ei, îndeosebi profesorilor emeri i Gudmar Aneer i Folke Josephson. Mul umesc tuturor colegilor i prietenilor suedezi care mi-au pus întreb ri i mi-au atras aten ia asupra celor mai importante lucruri v zute din perspectiva lor neutr .

Pentru finalizarea cercet rii mele am analizat toate variantele din antologia lui Adrian Fochi i din înc dou antologii, în total 973 de variante ale Miori ei. Dintre acestea, am selectat i am tradus în suedez vreo 1.500 de versuri, pe cât a fost posibil mai aproape de original. Toate aceste traduceri au fost verificate în tandem cu prietenii mei suedezi i le-am publicat în edi ia suedez a c ii.

Am folosit metode de cercetare noi, cu noi defini ii din teoria literaturii i din tiin a religiilor, apelând la cercet tori i gânditori români dar i la numero i gânditori str ini. Am controlat câteva din rezultatele negative sau pozitive ale cercet rilor efectuate pân acum i am ajuns la concluzia c unele interpret ri mai vechi pot fi confirmate, iar altele nu. Acestea, prin contrast, ar putea s înt reasc afirma iile celor care au în eles Miori a a a cum ne-a fost ea l sat din str vechime.

Analiza mea porne te de la zece întreb ri, insuficient discutate în cercetarea anterioar . Încerc s rezum r spunsurile, ar tând de la ce am plecat i la ce am ajuns: 1. Cuvântul lege, din peste dou sute de variante, s-a crezut c ar avea un sens juridic. În cultura popular oral , lege niciodat nu are un sens juridic, ci religios. A adar în Miori a este o lege religioas , ce implic un omor cu o cauz religioas i un scop religios.

2. În portretul ciobanului exist asocieri de cuvinte f sens logic. Ele revin prea des i m iestrit lefuite, ca s fie simple gre eli, rora nu li s-a dat aten ia cuvenit . Aceste formul ri aparent nelogice pot fi relicve ale unor metafore cu în elesuri pierdute. Se tie c metaforele mor cu timpul. Însu irile aparent concrete ale ciobanului sunt simboluri pentru ceva abstract, legat de procedurile de ini iere prin care a trecut el pentru a deveni cioban. Portretul ciobanului prezint nu înf area lui exterioar , ci profilul moral i spiritual, care îl calific pentru o moarte ritual simbolic i o nunt cosmic . El poate juca rolul unui erou mitologic, care reînnoie te lumea, la fel ca în toate colindele.

3. Cum pot ciobanii s vin din trei regiuni diferite i totu i sunt fra i? Cum pot ei s fie fra i sau veri primari i totu i unul e str in?

Ciobanii provin din regiuni diferite i sunt înfr i într-o fr ie profesional cu o coeziune sacr . Altminteri nu i-ar putea pa te turmele împreun , a a cum îi tim coborînd cu ele pe acela i plai.

Personajul principal este v zut ca un înstr inat de interesele materiale. El fluier numai pentru oile sale, nu i pentru ceilal i ciobani.

El este un individualist i se simte mai acas în sfera muzicii i poeziei sau a cuget rilor existen iale. El este baciul, adic eful lor, de i e cel mai tân r, i e cel mai apt pentru rolul simbolic de erou mitologic.

4. S-a crezut c Miori a ar oglindi întreaga istorie a României, cu „nenum rate invazii barbare de la sfâr itul antichit ii pân în evul mediu” urmate de „vecin tatea marilor puteri militare dinamizate de fanatisme imperialiste” (Eliade 1980:249). Eu m întreb: cum puteau dacii s tie înainte de r zboaiele cu imperiul roman c va veni „teroarea istoriei” cu invaziile din evul mediu i ce a mai urmat?

S-a mai afirmat i c Miori a ar fi un program de înmormântare pentru b rba ii tineri neînsura i, ca s nu se fac mor ii strigoi i s i sperie pe cei vii (Caracostea 1932, Br iloiu 1943, Fochi 1964, Eliade 1980:240).

Eu clasific variantele dup aspectul modal al verbelor i constat omorul, de cele mai multe ori, se petrece la modul prezumtiv i nu are loc, la terminarea poemului, el este în via . Adesea, ciobanul însu i cere la modul imperativ s fie ucis, dar nu e ucis. Concluzia

14

Domnul de Rouã

mea e c moartea i îngroparea sunt scene de teatru, o dram ritual , unde ciobanul este un personaj mitologic. Uciderea i îngroparea, a pune p mânt peste el, sunt planificate s se repete în trei locuri diferite, la intervale de timp, dup pozi ia soarelui pe cer. Cei în rolul de uciga i sunt fra i buni cu ucisul, sau ortaci loiali, care fac cum le spune baciul, regizor i actor într-un teatru popular. Când omorul este la indicativ trecut, ciobanul este un erou mitologic, reînviat de mama lui. Acesta este un motiv mitologic universal, anterior diferen ierii i separ rii geografice a culturilor.

5. Mai mul i au spus c episodul cu mama ciobanului nu poate fi autentic i trebuie scos din poezie (Fochi 1964, Vrabie 1966, O. Densuianu 1966). Al ii trec peste el ca peste ceva ce nu merit aten ie (Vulc nescu 1970, Eliade 1980).

Mama ciobanului are un brâu de lân care o diferen iaz social i dovede te o ierarhie, iar ea se oglinde te în divinit ile naturii cu care vorbe te i este o „matriarh ”. Ea i divinit ile ei nu au un echivalent masculin. Cu referire la Bouyer (1990), textul prezint o societate arhaic , în care nu exist vreun patriarh, ci doar o „matriarh ”. Miori a poate înf a o vreme când b rba ii preiau rolul primordial în practica religioas i astfel se face trecerea de la matriarhat la patriarhat.

6. S-a crezut c doar mioara e fabuloas i va traduce spusele ciobanului, din limba român în limba oilor, care ar fi reale de i sunt personificate, pe când câinele de care vorbe te ea ar fi adev rat i nu îndepline te niciun rol în text. Unde s-a mai pomenit vreun text literar în care animale fabuloase se amestec cu cele adev rate?

Toate animalele din text sunt personific ri i simboluri. Dialogul cu mioara este un monolog interior. Mioara nu e un oracol, ci poate simboliza Anima, partea feminin din sufletul omului (Jung 1941).

Oricine tie c un singur câine, oricât de puternic i curajos, nu poate reu i s i apere st pânul împotriva a doi uciga i. O mioar fabuloas nu poate vorbi despre un câine adev rat, ci numai de un câine la fel de fabulos. Câinele poate simboliza Animus, partea masculin din sufletul omului (Jung 1941).

7. Concep ia dominant este c nunta cosmic ar fi o alegorie a mor ii i c mireasa din cer ar fi moartea. S-a mai crezut c fata frumoas de pe munte ar fi o femeie adev rat , iar moartea ciobanului ar fi rezultatul rivalit ii dintre ciobani pentru favorurile ei, la fel cum se tie de la tribunal c s-a mai întâmplat prin Carpa i (O. Densu ianu 1966:373, 379, Apostol 1964:88, Fochi 1964:531, Vulc nescu 1970:222, Eliade 1980:240). Unii zic c ea era la început o fat de maior, pe care poporul în cele din urm a urcat-o în cer i a transformat-o în fiin mitologic , sora soarelui (Amzulescu & Fochi, Chi imia, Vrabie 1964:121).

La o privire sinoptic a variantelor, se vede c transformarea s-a cut în sens invers : zei a din cer a fost coborât pe p mânt i a c tat podoabe etnografice cu simboluri astrale. Fata de pe munte este hierofania unei divinit i. În cer sau pe p mânt, toate miresele sunt divinit i mitologice, uranice sau chtonice. În toate variantele este vorba de însur toarea cu divinitatea (hierogamie). Mireasa aceasta simbolizeaz sufletul omului, pe care Me terul Eckhart, Ioan al Crucii sau al i mistici îl numesc femeia, ea sau mireasa-suflet (the „Bride Soul”).

Anul I, nr. 3-4 / 2016

8. Alt concep ie, înt rit i de c tre Eliade, este c aceast alegorie înlocuie te moartea, care e adev rat , cu nunta, pentru a ascunde realitatea tragic , iar în felul acesta inacceptabilul devine acceptabil. Ciobanul ar înlocui moartea sa nefericit i absurd cu o nunt frumoas , pentru a o înnobila ca pe o tragedie cu un sens superior i sublim. Acesta ar fi r spunsul ciobanului i al românilor la „teroarea istoriei”. Înfrumuse ând realitatea, ciobanul ar triumfa asupra terorii istoriei, iar asta ar fi tipic pentru mentalitatea românilor.

Asemenea interpretare ne compromite, fiindc ar însemna c noi, românii, ascundem ce nu ne place din istoria noastr i prezent m o realitate înfrumuse at .

Blaga (1936) explic atitudinea pasiv a ciobanului i a românilor ca fiind condi ionat de geografia frumoas a României, iar Eliade (1980) ca fiind cauzat de istoria tragic a rii. Aceasta este propria lor percep ie a frumuse ii Carpa ilor i în elegere a istoriei patriei.

Interpret rile lui Blaga i Eliade se completeaz reciproc. Dup ei, atitudinea resemnat , contemplativ , introvertit i transfigurarea realit ii istorice, e ceva tipic în firea românilor, iar poporul român ar fi la fel de pesimist ca i ei.

Eu ar t c , dac c a a-zisa „alegorie a mor ii i nun ii” ar fi o înfrumuse are a realit ii, atunci aceasta nu poate fi alegorie, ci eufemism. Ar t c a a-zisa alegorie este compus din dou alegorii diferite. Una simbolizeaz renun area la grijile materiale, iar cealalt însur toarea cu o divinitate (hierogamie), o tr ire mistic foarte cunoscut în istoria religiilor i bine studiat de psihologi. Moartea ciobanului este aceea i metafor pe care o folosesc Plotin, apostolul Pavel i mul i al i misitici, pentru a spune c ei se îndep rteaz de lumea material , ca s se apropie de lumea spiritual . Nunta cosmic a ciobanului este unirea sufletului cu divinitatea, binecunoscuta hierogamie.

9. Eu analizez versuri cu prozodia modificat , deteriorate fonetic, lexical i semantic, le sortez sinoptic, i astfel apare limpede c toate modific rile au fost f cute în aceea i direc ie, chiar i cele reu ite poetic, de la o în elegere mitologic la una lumeasc , de la mythos la logos, de la sacru la profan. Aspectele mitologice i poetice au fost eclipsate de o în elegere materialist , ceea ce a creat confuzii printre rani i cercet tori.

10. Eu ar t c nimic din structura social i mitologia indoeuropenilor nu se g se te în nicio variant a Miori ei. Totul corespunde cu societatea i mitologia din religia animist a naturii, dinaintea venirii indoeuropenilor. Analiza din perspectiva genului arat c Miori a poate fi mai veche decât Gânditorul i Gânditoarea de la Hamangia. a-zisa Urballade, Miori a de la începuturi, poate fi mai veche de 7000 sau 8000 de ani, poate corespunde cu trecerea de la matriarhat la patriarhat i are multe r cini în cea mai veche societate de vân tori arhaici. Miori a poate s fi fost creat în epoca de piatr , mai exact în paleolitic, cam în acelea i vremuri în care s-au f cut marile descoperiri fundamentale, de care vorbe te Claude LévyStrauss (1952): domesticirea animalelor, agricultura, ceramica i esutul, i care sunt atât de bine documentate arheologic pe teritoriul României i în zonele învecinate.

Cu inima în ar , Victor Ravini

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

15

Victor RAVINI

Ciobanul din Miori\a nu a fost omorât Ciobanul din Miori a nu a fost omorât. Poemul se încheie cu vorbele lui, dup care el revine la oile sale i pleac cu ele la p scut.

Cercetarea anterioar a neglijat conjunc ia condi ional dac i faptul ciobanul pune verbele la condi ional-optativ i la conjunctiv (care în Gramatica Gramatica Academiei sunt categorisite ca moduri prezumtive) iar în unele variante la modul imperativ. Totul este Totul este viziunea lui despre o eventualitate, care nu are loc. Dialogul ciobanului cu mioara este un monolog interior. Mioara este alteregoul s u. George C linescu i al ii ne-au atras aten ia c Miori a este un mit, nu o relatare despre o întâmplare concret . Îns unii cercet tori l-au desconsiderat pân i pe C linescu i au preferat s cread c poemul descrie o crim adev rat , mai apropiat de în elegerea lor. De la în imea unor catedre, au tras concluzii pripite, aberante, jignitoare pentru demnitatea de român.

Este de mirare c pân i savan i de mare renume nu au v zut c e vorba de o visare poetic cu ochii deschi i. Au crezut c folclorul prezint un fapt divers, o crim ca în ziare, i au refuzat s vad c în Miori a totul este simbol, metafor i alegorie cu multiple în elesuri abstracte, luminoase i sublime. Ciobanul nu este un personaj concret, ci un personaj simbolic. El este un reprezentant literar al bun ii i perfec iunii omului în general, un erou în mitologia precre tin a str mo ilor no tri, în leg tur cu un ritual tradi ional, sacru. Nu este vorba de o crim , ci de un ritual ciob nesc de ini iere în tainele naturii i universului. Confundarea mitologiei cu realitatea cotidian a dus la regretabila r st lm cire a poemului. Erudi i îngropa i în c i i cu dispre pentru originea neasc a culturii noastre str mo ti, au crezut c str bunii no tri erau pro ti, incapabili de a crea metafore sau alegorii poetice i au citit Miori a cu ochelari opaci, iar tot ce este luminos în Miori a a fost v zut ca întunecos i tragic. În acest fel ni s-a prezentat o în elegere pe dos a Miori ei, cum c ar fi vorba de o crim murdar , ciobanul ar fi pesimist, fatalist, resemnat, la , a cum au vrut unii s ne fac s fim, i ne-au b gat pe gât concep ia fals c Miori a ar fi d un toare individului i na iunii.

Str bunii no tri nu puteau s fie pro ti, nu puteau s creeze i s ne lase mo tenire nou , str nepo ii lor, un poem d un tor, a a cum s-a ajuns s se cread . D un toare sunt teoriile unor celebrit i prea mari ca s mai respecte vreo metodologie de cercetare adecvat i au în eles totul cum li s-a p rut sau le-a convenit lor. Au pus pe seama ciobanului i a tuturor românilor propriile lor defecte, spaime i frustr ri. Doctrina cu care ne-au min it înc de pe b ncile colii l-a cut pe Nichita St nescu s spun c Miori a ar fi coala triste ii noastre na ionale. Nu Miori a este coala triste ii noastre na ionale, ci coala interpret rilor tenebroase i confuze pe care ni le-au injectat unii dintre cei mai str luci i intelectuali. Cercet tori de indiscutabil respectabilitate au cenzurat pasaje întregi i au propus s elimin m

cele mai frumoase i mai emo ionante versuri din Miori a. În ce scop?

Au atacat în fel i chip acest poem str bun i au încercat s -l desfiin eze. Nu putem ti dac exegezele lor r uvoitoare au fost o strategie premeditat sau incon tient de a pâng ri cea mai luminoas crea ie a folclorului nostru. R st lm cirea Miori ei de c tre unii cercet tori aduce un prejudiciu identit ii noastre na ionale, submineaz încrederea în noi în ine i în na iunea noastr , compromite numele i capacitatea de român în proprii no tri ochi i ai altora. În Miori a nu poate fi vorba de o ucidere cu implica ii juridice, cum au spus unele celebrit i. Cuvântul lege apare în sumedenie de variante ale Miori ei din antologia lui Adrian Fochi sau alte antologii i s-a crezut la repezeal c are sens juridic. Dic ionarul Limbii Române elaborat de Academie i orice dic ionar român-român arat c lege are dou sensuri, unul religios, mai vechi i unul juridic, mai nou. În toate textele vechi, ba chiar i la clasicii no tri sau la autori mai recen i, lege are un sens exclusiv religios. În cultura popular , oral , lege este documentat numai cu sens religios i niciodat cu un sens juridic. Deci, cauza i scopul uciderii în Miori a sunt religioase i nicidecum juridice. Analiza mea dovede te c nu este vorba de un sacrificiu uman sângeros, ci de un ritual tradi ional sub form teatral , un obicei ce se repet an de an. În trecut, Miori a se cânta numai la zile mari, ca orice alt ritual sacru, iar nu oricând, ca în vremuri mai noi.

Cele mai vechi i mai bine p strate variante ale Miori ei sunt colinde. Acestea se cânt în cor în ograda fiec rui gospodar, ca s i ureze trai bun i bel ug în noul an. De la o cas la alta, ciobanul din Miori a prime te numele b rbatului care e n dejdea familiei i care astfel devine personaj în text. ranul respectiv prime te rolul eroului mitologic, ce se sacrific ritual i se une te cu natura divinizat , pentru a o reînvigora cu for a sa i ascult cu mândrie ceea ce i se cânt lui. Dac în Miori a ar fi vorba de o ucidere adev rat , ce familie i-ar mai fi primit pe colind tori s le ureze moartea b rbatului care e capul familiei?

Nici m car câinele din Miori a nu este un câine adev rat. Mioara îi spune ciobanului s i cheme un câne, cel mai b rb tesc i cel mai fr esc. Deci cel mai... dintre mai mul i, a a cum ni se spune de la început, c el are câini mai b rba i. Dac ar fi fost vorba s -l apere câinele de cei doi uciga i, de ce s i cheme numai un câine i nu to i câinii? Orice ran tie c nici cel mai puternic câine nu poate face fa când are de luptat cu doi adversari. Nu este vorba s -l apere, e vorba de altceva. O mioar fabuloas nu poate vorbi de un câine adev rat. Cine a mai pomenit vreo oper literar în care animale fabuloase vorbesc despre animale reale?

Toat ac iunea din Miori a se petrece în peisajul l untric, psihologic al ciobanului i este proiectat asupra peisajului exterior,

106

Domnul de Rouã

geografic. Autorii anonimi amestec imagini interne i imagini externe, cu aceea i m iestrie derutant ca i Petrarca, Dante, Omar Khayyam sau al i celebri autori ai literaturii culte, la care farmecul este c autorul reu te s ne vr jeasc cu confuzia dintre realitate i fantezie, încât lu m abstrac iunea comprimat în imaginea mitologic drept adev r concret. Mioara este o metafor ce poate simboliza acea parte din sufletul omenesc pe care C. G. Jung o nume te Anima, adic partea feminin a sufletului fiec rui om, iar câinele Animus, partea masculin . Într-o variant mai veche, ciobanul cere el însu i s fie ucis de trei ori, la r ritul soarelui, la amiaz i la apus. Numai la teatru sau într-un ritual simbolic poate cineva s fie ucis de trei ori. El mai cere fie îngropat de trei ori la rând, în diferite locuri, tot ca la teatru, i nu pun p mânt peste el, iar el va cânta din fluier pentru oile sale.

Cine a mai pomenit s fie careva îngropat de trei ori la rând în aceea i zi? Niciun etnograf n-a mai întâlnit un asemenea obicei. În alt variant , doi ciobani îl vor omorî cu securi i cu topoar i cu bo-lovani de moar . În alta, cu nou topoare. Cam multe arme pentru doi uciga i. În Baltagul lui Sadoveanu era suficient un singur baltag, dar acolo era o ucidere adev rat . În Miori a nu poate fi vorba de o ucidere real , ci de o punere în scen . Ciobanul vorbe te ca un produc tor i un regizor al unei reprezenta ii teatrale cu sensuri simbolice sacre, unde el este i actorul principal, care joac rolul unui erou mitologic.

Faptul c num rul de 9 topoare din Miori a (varianta CXCIII versul 7, pagina 651 din antologia lui Fochi, culeas în satul Leau , lâng Brad, în Mun ii Apuseni) coincide cu num rul de 9 topoare din bronz descoperite lâng Ia i de Cezar Cioran în 2015, poate s fie sau s nu fie doar o simpl coinciden , deoarece este o cifr cu valori matematice aparte i e considerat sfânt în cam toate religiile.

Topoarele „acestea erau a ezate în cerc, ca ni te raze solare, ceea ce sugereaz o dispunere cu o semnifica ie ritualic , masculin ” dup cum afirm Daniel Roxin, citând arheoloaga Senica urcanu, efa Muzeului de istorie a Moldovei - http://www.cunoastelumea.ro/ descoperire-arheologica-de-exceptie-in-iasi-9-topoare-dinbronzvechi-de-3-500-de-ani-vide/ Greu de spus dac aceste 9 topoare rituale g site în Moldova au o leg tur direct cu cele 9 topoare pentru uciderea ritual a ciobanului din susnumita variant a Miori ei sau este doar o coinciden .

Moartea, îngroparea i nunta cosmic a ciobanului se repet simbolic, în colinde la început de an, de la o cas la alta, în unele variante la Sf. Ilie i ori de câte ori textul este rostit sau citit, la fel ca atunci când apostolul Pavel spune c el moare în fiecare zi, pentru a se uni cu Dumnezeu.

Multe alte personaje celebre din civiliza ia altor popoare au efectuat experien e psihologice de acest fel i sunt bine analizate de tiin a religiei. La fel i ciobanul folose te aceea i alegorie a mor ii i a nun ii cosmice, binecunoscut în istoria literaturii universale i în fenomenologia religiilor. El moare simbolic pentru a se uni cu divinitatea adorat , zeitatea feminin din ceruri sau care în alte variante apare pe munte împodobit cu simboluri solare i lunare. Este vorba de o hierogamie, adic bine tiuta nunt a sufletului omului cu o divinitate cereasc .

Multe alte argumente din cartea Miori a - Izvorul nemuririi arat poemul nostru na ional folose te acelea i procedee de tehnic literar i are un con inut de idei sublime comparabile cu cele mai valoroase opere din literatura universal .

Miori a merit s fie repus pe cel mai înalt piedestal al literaturii universale, de unde câ iva din erudi ii no tri au trântit-o în noroiul unde au vrut s ne împing .

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Ecouri ale Miori\ei Victor Ravini Stimat d-n , Meiu Andreia, v r spund cu pl cere la solicitarea dvs. de a da unele l muriri despre cartea mea „Miori a”. Izvorul nemuririi. Iat -le: „Miori a. Izvorul nemuririi” se poate citi ca un ghid pentru o torie în peisajul interior (al psihicului nostru) i ca un ghid de torie prin nesfâr irea i ve nicia universului. Analiza mea arat asta face ciobanul nostru în toate cele 973 de variante analizate, chiar i în cele mai deteriorate de transmiterea oral peste milenii.

Piciorul de plai i gura de rai sunt peisajul exterior unde se afl ciobanul, dar sunt expresia metaforic , simbolic , a peisajului s u interior. Personajul principal din Miori a nu este un om concret, ci e prototipul omului perfect, un simbol al omului în general. Tot ce se întâmpl în textul Miori ei este o c torie interioar . Cartea se poate citi ca un manual pentru o în are spiritual în cele mai su-blime sfere cere ti, la fel cum face ciobanul. Cine poate s în eleag Miori a a cum ne-au l sat-o str mo ii (nu cum ne-au min it savan ii no tri ca brazii) poate face aceea i c torie pe care o face ciobanul, i pe care o compar cu experien ele altora din literatura universal . C toria ciobanului i a acestora în universul interior, psihic, i-a dus la fericirea suprem , interioar . Citez oameni de tiin care arat c orice om poate face aceea i experien i s simt c se confund cu universul ne rmurit, oricine poate s guste fericirea sublim i nemurirea. Asta înseamn a atinge nemurirea, aceea din basmele noastre, nu nemurirea pe care vor s-o cumpere miliardarii de la farmacie. Cine nu poate în elege Miori a a a cum au gândit-o str bunii, nu poate face c toria. Dac nu-i place limbajul poetic, metaforic, din Miori a, nu-l pricepe i nu avem ce s -i facem. Gândirea metaforic este supra-ra ional i nu to i oamenii se pot ridica deasupra ra iunii pragmatice, care ne ajut s b m mâncarea în gur .

Meiu Andreea Mul umesc! Interesant! Din alt lume, o lume fascinant pentru mine, ca o oaz d toare de for , folositoare în viitor.

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

17

Ioana-Ruxandra FRUNTELAT

Un „Manual alternativ” pentru MIORI|A Volumul Miori a - izvorul nemuririi, de Victor Ravini, ap rut la Editura Alcor Edimpex din Bucure ti în 2016, este traducerea, în române te, apar inându-i autorului, a versiunii suedeze originale publicate în 2012.

Victor Ravini, pseudonim al lui Radu-Victor Ni u, n scut la Caracal, licen iat în filologie român i german la Timi oara, emigrat în Suedia în 1985, unde a mai absolvit dou facult i ( tiin a Religiilor i Management), a publicat mai multe c i în ara natal (semnate Radu Ni u) i în cea de adop ie. Cu toate acestea, nu se consider un scriitor savant, ci un cititor obi nuit, care se raporteaz în prezent la exegeza Miori ei, necritic, îns curios s verifice pe cont propriu unele dintre cele mai cunoscute i vehiculate interpret ri anterioare. În acela i timp, Victor Ravini este preocupat de destinul Miori ei ca text emblematic de manual colar, de la Alecsandri pân în zilele noastre, i ca bun de patrimoniu universal, înscriindu-se, înc de la titlul poetic al c ii lui, în tab ra ap torilor statutului de capodoper universal al con inutului poetic pastoral ce a stârnit atâtea pasiuni i polemici. Având, pe de o parte, experien a vie ii duse „în str in tate” i, pe de alt parte, competen e interdisciplinare rezultate din studiile diferite pe care le-a realizat, Victor Ravini scrie o carte de patrimonializare, în care, dup ce trece în revist cercet rile cele mai importante despre Miori a, recurge la un corpus de 973 de variante (cele 930 consemnate de Adrian Fochi, plus altele publicate de Virgil Medan - 40 i de Cristea Sandu-Timoc - 3) pentru a- i urma propria cercetare, predominant filologic i orientat c tre luminarea valen elor mitice ale crea iei orale la care se raporteaz . Volumul, bazat pe o bibliografie consistent i cu argumenta ie tiin ific solid , este scris într-un stil aproape didactic, sintetic, dar cu pasaje subiective i chiar sentimentale ce amintesc, pe alocuri, de literatura motiva ional , dar i de aceea de popularizare i orienteaz lectura, cu toate declara iile, repetate, c autorul nu dore te s critice sau s invalideze punctele de vedere anterioare i nici s dea verdicte (de exemplu, la pag. 33, recunoa te c to i exege ii „pot avea dreptate într-un fel sau altul”; la pag. 36, afirm c volumul se poate citi „pe rite” i este doar „o invita ie la o dezbatere” i nicidecum o judecat definitiv asupra Miori ei, la pag. 41, scrie: „Tot ceea ce credem c tim sunt numai ipoteze de lucru”). Impresia de „manual” este înt rit de inuta grafic de calitate superioar i de numeroasele ilustra ii ce înso esc textul, prezentând mai ales imagini pastorale i chipuri de savan i din diverse epoci i spa ii culturale, înso ite de contextualiz ri i explica ii clar formulate.

Volumul de 340 de pagini este structurat în 24 de capitole, pe care le-am putea grupa în trei discursuri separate: pledoaria pentru necesitatea reevalu rii Miori ei române ti în contextul culturii universale; trecerea în revist a reperelor exegezei mioritice; analiza proprie, pornind de la corpusul de texte.

Pentru speciali ti (etnologi, antropologi, folclori ti, nu neap rat „miori ologi”), contribu ia personal a autorului la cercetarea subiectului este, f îndoial , cea mai interesant . Aceast contribu ie

original este precedat de o introducere în problema misticismului, din perspectiva tiin ei religiilor (apelând la opinii exprimate de antropologi, etnologi, psihanali ti, pe lâng exege i din domeniul studiilor religioase), pentru c demonstra ia lui Victor Ravini valideaz ideea c Miori a transpune poetic o experien mistic . În continuare, autorul porne te de la zece întreb ri referitoare fie la context (realitatea etnografic ), fie la text (limbajul poetic), fie la „memoria” textului (ipoteze genetice, amprentarea con inutului în procesul transmiterii orale). R spunsurile sunt c utate, pe rând, în „tabloul sinoptic” al celor aproape o mie de variante consultate i numerotate cu cifre romane, la care se face permanent referire.

Re inem, din explorarea autorului, discu ia despre caracterul sacru al „legii” (în rela ie cu dreptul de origine divin la greci i romani, de exemplu), raportat la variantele Miori ei alc tuite în jurul unui „conflict juridic”; comentariile privind condi ia pur i izolat a ciobanului „tras printr-un inel” / „ca i luna-ntr-un inel” / „str inel” / „singurel”, elemente ce-l plaseaz în postura neofitului i sus in (la nivelul unei sond ri a mitului din substan a poetic ) ipoteza c Miori a conserv fragmente dintr-un rit de ini iere; posibilele implica ii sacrificiale ale textului (Lui grea lege i-o picat: / S -l împu te, or s -l taie, / Or s l pue-n trei fârtaie, / S -l taie, or s -l împu te, / Or s -l pue-n trei pu te; variant citat la pag. 146), sprijinite de substituirea ciobanului cu jertfa animal din unele variante colind, precum i de „metafora cinei ciobanului” (pag. 185 sqq); coresponden ele simbolice aflate între spa iul i timpul în care se desf oar medita ia cu privire la omor i unele elemente mitice (fântâna, apusul de soare, muntele, mormântul .a.); considerarea statistic a timpului verbal „prezumtiv” al uciderii ca fiind similar cu exprimarea timpului în „dramele religioase”, unde uciderea are „func ie ritual , liturgic ” (pag. 167); rela ionarea „conflictului erotic” din unele variante cu motivul mistic al sufletului ca „mireas a lumii”; considera iile despre „deteriorarea divinit ii” i despre trecerea de la mythos la logos. De i autorul pare s sus in ideea c o cercetare etnografic i sociologic exclude lectura în cheie mitologic i c pentru Fochi i Br iloiu, de exemplu, „fondul p gân” pe care-l g sea Ovid Densusianu în Miori a era, pur i simplu, „incorect politic”, demonstra ia pe care o face pe text arat c ambele perspective se pot utiliza cu folos pentru a ne crea propria idee despre capodopera devenit emblem na ional : etnografism, spectacolul f egal al variantelor nu ne-ar fi fost accesibil, iar utilizarea Miori ei ca „bocet anti-strigoi” îi poten eaz valen ele religioase, în sensul eliadian al religiei ca „legare de sacru”, a cum i le poten eaz i integrarea ei în repertoriul colindelor.

Mythos-ul i logos-ul nu sunt opuse decât din perspectiva ra ionalismului cartezian: în logica simbolic a mitului, ele se completeaz , a cum se completeaz aspectul luminos i cel întunecat al sacrului. i a a cum foarte frumos spune Victor Ravini la pag. 279, „orice poezie din lume este o visare cu ochii deschi i, la fel de mistic pe cât e mitologia i la fel de greu de în eles pentru cine nu iube te

18

Domnul de Rouã

poezia sau arta”. Într-adev r, cu cât avem acces mai mult la „corpul mioritic”, pentru care varianta Alecsandri este doar textualizarea cea mai cunoscut i cea mai „ideologizat ”, cu atât realiz m deschiderea metafizic a acestei crea ii ce sublimeaz poetic transcenden a, proiectând cosmic ritul funerar al omului aflat în situa ia de a muri „str in”, dar ancorându-l, în acela i timp, în concretul comunit ii profesionale ce-l define te aici i „dincolo”, dup cum m rturise te motivul testamentar aflat în „miezul” Miori ei.

Studiul lui Victor Ravini are i alte merite, pe lâng acela de a reconsidera universul religios i fondul mitic al Miori ei. Dup cum deja am observat, autorul acord mult aten ie instrumentaliz rii ideologice a Miori ei, conform c reia ciobanul este un simbol al poporului român, tr itor în „spa iul mioritic” al lui Blaga, dominat de „teroarea istoriei”, dup teoria lui Mircea Eliade, resemnat, pasiv,

Anul I, nr. 3-4 / 2016

chiar thanatofil, dac trecem în revist interpret rile diver ilor oameni de cultur ce s-au oglindit în ea. Victor Ravini observ i în cultura de consum ecourile transform rii Miori ei în pecete a românului generic: o tân scrie pe Internet, în aprilie, 2003, c „nu suport Miori a” pentru c „ne-a transformat într-o na ie de resemna i ( i mistici pe de asupra), împ ca i cu destinul nostru, care facem ce facem i o d m în bar cu orice” (pag. 319).

Citind „pe s rite” Miori a - izvorul nemuririi, putem reconstitui un adev rat proces al misti-cismului „obscurantist” i „mitomaniei” na ionaliste ce au marcat epoci trecute i au creat, prin recul, cli eele de respingere de ast zi. Îns „manualul alternativ” scris de Victor Ravini are efectul scontat de orice carte bun de înv tur : ne implic emo ional i ne oblig intelectual, oferindu-ne suficien i stimuli pentru a regândi subiectul i a lua în considerare, cu egal interes, toate variantele.

C[r\i primite la redac\ie Am primit la redac ie dou c i interesante, scrise cu talent, de dou cadre didactice din satul Aluni , comuna Benesat din jude ul S laj, d-na Maria V. Croitoru i Grigorie M. Croitoru, c rora le mul umim, îi felicit m pentru reu ita editorial i le dorim via lung , s tate, inspira ie pentru a mai scrie i îi a tept m în paginile revistei noastre cu materiale adecvate. Nicu Vintil .

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

19

V#LVA CODRULUI

P{DUREA NU DOARME

Romanul de debut al scriitorului Radu Ni u (1974) la editura Albatros, colec ia Cutez torii,180 de pagini, marcheaz orientarea definitiv pentru proz a autorului, materializat ulterior în alte romane de interes deosebit i de o factur stilistic proprie unui viitor prozator.

Vâlva codrului este un roman haiducesc. Poate fi la fel de bine considerat un eventual scenariu cinematografic, saturat de pitoresc autohton. Predomin dialogul, în nota ie neao izant , suculent, plin de verv , dar adesea inautentic. În loc s vorbeasc între ele, personajele adreseaz , peste um rul interlocutorului, informa ii de lectur pentru cititor sau fac parad de virtuozit i de limbaj.

Stilul lapidar, extrem de alert, aminte te prin dinamism epic, de tehnica staccato a benzilor desenate. Se urm resc în special exhibi iile de vitalitate debordant din partea haiducilor, nep tori în fa a primejdiei sau a durerii, ie ind cu brio din cele mai incredibile încurc turi.

Eroismul cunoscut al acestei categorii de oameni din popor, altruismul lor în fa a s racilor-femei b trâne, copii orfani-f ajutor de la cineva sau de undeva, îi fac pe ace ti lupt tori autohtoni gen Robin Hood, îndr gi i, proteja i i ap ra i de popula ia care vede în ei izb virea lor i sacrificiul lor pentru masele largi îngropate în datorii i obliga ii nelimitate.

Autorul a plasat ac iunea romanului la sfâr it de scol 18 i început de secol 19,în preajma r zmeri ei lui Tudor Vladimirescu de unde provin sau unde s-au înrolat majoritatea acestor proscri i ai cârmuirii feudale din Fanar. Majoritatea tablourilor descrise în roman se reg sesc în zona câmpiei i p durilor din Romana iul str vechi i curajul haiducesc a fost cel mai bine demonstrat de Iancu Jianu, n scut i crescut în acest areal plin de poveste dar i de adev r. a scoate în eviden un erou anume, o c petenie ie it din comun, autorul creeaz un erou colectiv, care extrapolat la nivelul teritoriului poate fi lesne în eles c oricare din cei ce au vie uit în preajm , pot fi i sunt veritabili haiduci, dar anumite obliga ii sociale iau determinat s r mân în sat pentru c cineva trebuia s se ocupe de cultivarea p mântului i cre terea animalelor.

Carte ap rut în colec ia Cutez torii la ed. Albatros din Bucure ti în anul 1976 i c reia scriitorul Radu Teodoru îi face o binemeritat prezentare. „P durea nu doarme” este un roman realist, de analiz social a satului oltenesc din timpul revolu iei de la 1848, realizat cu mijloacele fantasticului popular.

Aici i în stilul de o suculent i inedit permanen folcloric cred c st originalitatea i prospe imea acestei c i, c reia i-a spune roman folcloric, ori poate roman oral.

Ai senza ia, citindu-l, c te afli la o ez toare, unde cei de fa î i povestesc ni te întâmpl ri de prin p ile locului, care sunt cu totul fire ti i verosimile la început, pline de haz mustos i ironie; un zugrav de biserici, Fancu, îndr gostit de fata popii, o picteaz în chip de Maica Domnului, la Cina cea de tain picteaz ni te rani în straiele lor obi nuite, pr znuind cu cele tiute de la praznicele locului, dintre care nu lipse te usturoiul, popa îl închide în clopotni , de unde asist la uciderea cuiva de c tre arn i, apoi vine popa apc cu mul imea de la Izlaz, se amestec alt povestitor care introduce alte personaje, apoi altul, apoi altul, planurile povestirii se întretaie aparent logic i u or, pe neobservate, cel al realului se r stoarn în profitul fantasticului, al alegoriei, raporturile cu societatea se transleaz în concep iile personajelor despre individ i societate, care devin dominante, i spre surprinderea noastr asist m la un conflict de mentalit i imprimat în comentariile babelor din sat, jurnale vorbite i sinteze de uz public al vremii.

Radu Ni u face abstrac ie de o cauzalitate cu rol determinant pentru destinul persona-jelor sale, care de fapt sunt personaje complexe, incapabile de a se autodetermina...

Autorul alege un moment de agonie al unei categorii sociale restrânse, dar reprezentativ pentru perioada precedent : haiducia, haiducii care nu- i mai g sesc rolul social, rora li s-a n ruit ra iunea de a exista; ei se al tur revolu ionarilor, unii devin volintiri în tirea lui Magheru, ca dup înfrângerea revolu iei s se întoarc , cu rândurile r rite, în durea „frate cu românul”.

Multiplele comentarii (...) includ i emanciparea cl ca ilor f s-o în eleag , cum nu în eleg nici rostul colii. Epoca nu-i mai înc pea pe haiduci...

20

Domnul de Rouã

DINCOLO Romanul „Dincolo” este în ordinea literar a operelor scriitorului, al treilea, dup ce a debutat în anul 1974 cu „Vâlva codrului” i a con-tinuat în anul 1976 cu un alt roman de factur istoric , „P durea nu doarme”.

Iat cum prezenta scriitorul Pop Simion cartea lui Radu Ni u, ap rut în anul 1978 la Editura Albatros din Bucure ti. „Sunt tot mai numeroase spaiile geografice unde - în baza unui nedezmin it interna ionalism pe care îl promoveaz ara noastr ac ioneaz speciali ti români, angaja i într-o vast oper de edificare, adic «prefac planeta» în cel mai strict în eles al expresiei.

Despre toate acestea ne conving personajele c ii tân rului prozator Radu Ni u.

Parcurgând aceste pagini tonice, cititorul va avea revela ia mirabilei «prelungiri a patriei» în spa iul i timpul contemporaneit ii noastre, în moravurile i destinele altor comunit i, relevând-în condi iile unei semnificative confrunt ri de pozi ii, aptitudini, talente - for a inteligen ei i omenia românilor în lume.”

Sugestiv intitulat, Dincolo, autorul a c utat s aduc în fa a cititorului o alt fa et a vie ii cotidiene în compara ie cu realitatea de aici din ar . Cenzura draconic a regimului nu permitea s sco i în eviden c „dincolo” ar fi mai bine decât în societatea socialist multilateral dezvoltat i de multe ori cei care aveau curaj strecurau adev ruri vopsite în ro u pentru a p li pe cei care vegheau la buna reputa ie a regimului dar cititorii erau oameni cu perspicacitate i citeau printre rânduri, autorii fiind proteja i de aparen a situa iilor i st rilor oglindite în opera lor literar . Dintre ace ti autori, de i tân r, a f cut parte i Radu Ni u care prin plecarea lui „Dincolo”, în Suedia a demonstrat c poleiala din ar era o zugr veal rural i c adev rata str lucire era dincolo.

Eroii c ii sunt în majoritatea lor tineri speciali ti în construc ii montaj, fie ei muncitori, mai tri, tehnicieni sau ingineri care au fost trimi i s lucreze într-o ar asiatic cu un regim social total diferit de al lor i cu tenta ii la tot pasul chiar dac au lucrat în condi ii destul de grele.

Abnega ia i nativitatea m iestriei românilor a fost ilustrat cu talent de autor în a a fel ca orice cititor tân r s fie ispitit a lucra dincolo, a c uta acel Eldorado dincolo.

Anul I, nr. 3-4 / 2016

ORA INCERT{ Al patrulea roman, ca ordine cronologic , al scriitorului Radu Ni u, ap rut în anul 1982 la editura Albatros din Bucure ti, 269 pagini, face dovada unui talent scriitoricesc a ezat (consacrat) în panoplia tinerilor scriitori români dota i cu har literar.

Ac iunea romanului e o reconstruc ie a unui anumit moment istoric, plasând în centrul aten iei gre-vele de la uzinele „Vulcan” din Bucure ti de dup primul r zboi mondial.

Romanul amestec fic iunea cu documentul, celui din urm rezervându-i-se o pondere sporit , nu numai prin inserturile - destul de pu ine - operate în text, cât mai ales prin faptul c fic iunea are o valoare ilustrativ în raport cu epoca istoric avut în vedere.

Dintre planurile narative prezente alternativ, unul referitor la mi rile greviste iar cel lalt la c derea unei „eminen e cenu ii”, personaj ce manipulase din umbr cursul evenimentelor, cronica de culise a celui de al doilea formeaz partea cea mai rezistent a c ii.

Scriitorul Mircea Sântimbreanu recomand aceast carte printro cronic elogioas din care reproducem succint un paragraf l muritor: „Aterizând în urm cu aproape un deceniu, pe ogorul literelor, fostul aviator-vân tor Radu Ni u, temperament vivace i imprevizibil de libelul , cu aerul s u de licean, etern disponibil la orice glisad , sa dovedit - paradoxal - gospodarul unei nea teptate fidelit i.

Aflat la a patra sa carte, zbur torul de ieri i-a transferat uneltele în solul prozei de evocare, mai precis, în acele straturi din care, pe o fil alb pot r ri la fiecare pas, odat cu brazda întoars , o elul, bronzul i marmura zilei de ieri.

Fire te, i cenu a sau chiar rugina sub care str bunii i-au petrecut nu rareori t cerea.

Din acest soi de arheologie s-au ivit unii dintre cei mai întregi b rba i din proza trecutului românesc de lupt .

Cu cartea de fa Radu Ni u investigheaz o vârst mai apropiat de noi, cea a veteranilor luptei sociale, a c ror legend e înlocuit de document i de rturia direct .

Izvoare certe deci pentru ora incert a confrunrilor din care, doar peste câteva decenii, se vor desprinde, triumf toare, flamurile zilei de azi.

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

21

DOLDAHAVSRULLARNA Nicu Vintil -Sigibida: Stimate, d-le Victor Ravini, m rturisesc, f re inere, ignoran a mea în a percepe scrierea dvs. consemnat în cartea Doldahavsrullarna, pe care am întâlnit-o frecvent în paginile de net ce v sunt arondate, mai precis fotografia copertei acestei c i, f ca cineva s explice car titlul c ii cu atât mai mult care ar fi con inutul, domeniul literar, ce anume a i adus în fa a cititorilor din Suedia i nu numai, la ce putem noi spera s g sim în ea dac va fi tradus i citind-o s-o în elegem a a cum am în eles toate celelalte i ale dvs. rog s m ierta i c îndr znesc s v rog, dar consider necesar atât pentru noi cât i pentru dvs., s fim l muri i despre ce este vorba în carte i s considera i curiozitatea i îndr zneala noastr ca ceva omenesc, normal, atunci când vrem s tim cât mai multe despre dvs. deoarece ne-a i lipsit atâ ia ani, a i lipsit din cercul nostru literar, a i lipsit din urbea în care v-a i n scut, a i crescut i v-a i format ca intelectual, ca scriitor în special, pentru c sunt convins c ceva deosebit se ascunde între coper ile acestei c i. V mul umesc.

Victor Ravini: E i greu de spus ceva despre cartea asta.

Diferite biblioteci au clasificat-o diferit. Unii la romane, la fic iune, al ii la istorie, la filozofie, la religie, la istoria ideilor, la umor i la nu mai tiu ce. Fiindc este cam de toate astea. Lau întrebat pe editor, profesor universitar de literatur , i a zis c acoper to i indicii de clasificare.

Titlul este un cuvânt inventat, compus din trei cuvinte, i inexistent în limba suedez pân atunci. Un critic a scris titlul s-ar putea traduce din suedez în suedez în cel pu in trei feluri. Librarii i bibliotecarii au s rit de coad în sus, crezând c era gre eal de tipar în titlu.

Au confundat Doldahavsrullarna, cu Dodahavsrullarna (Manuscrisele de la Marea moart ). Apoi au zis c e un titlu afurisit de bun. În române te ar veni cam: Manuscrisele de la Marea ascuns , sau de la Marea noastr . Între timp, am tradus totu i câteva paragrafe: Felix Reichman (nota 198: A Comparative Study of Bookprices, Oxford University Press, 1956) scrie c în Antichitatea Român ile were within reach of less prosperous people because the use of slave labour to multiply copies kept prices relatively low, ile în Grecia antic erau cheap enough for people with only moderate incomes to buy them. Cei ce nu aveau posibilitatea s cumpere c i i material de scris se considera tr iau sub limita s ciei. a era cazul lui Diogene, care i-a construit un sistem filozofic pe s cia sa. Dup cum se tie, lui Socrate nu i-a dat voie so ia sa, Xantippa, s i cumpere material de scris, iar mo tenirea lui literar

ne-a fost transmis datorit însemn rilor câtorva elevi mai înst ri i, anume Platon i Xenofon.

Cicero (106+43 î.Hr) vor-be te despre mari scriptoria, unde sclavi instrui i scriau dup dictare în mari amfiteatre i despre pr lii unde se vindeau c i. Un comer de anvergur al c ilor se desf ura peste Mediterana. C pitanii de cor bii comerciale duceau întotdeauna cu ei cel pu in un bra de c i, printre care cel mai adesea Homer. Împ ra ii romani se luau la întrecere cu predecesorii lor ca s întemeieze noi biblioteci mari, publice. Biblioteca Ulpiana, fondat de Traian (98-117 d.Hr) nu era întrecut decât de biblioteca din Alexandria construit de Ptolemei. (Nota 199) În anul 415, gloata cre tinilor au luat cu asalt biblioteca, i-au dat foc i au lin at-o pe directoarea Hypatia, filosoaf i matematician , fiica lui Theon din Alexandria. Hypatia nu se afl în dic ionarul Grosse Frauen der Weltgeschichte, Neuer Kaiser Verlag, Klagenfurt 1987 = Femei celebre din istoria universal , unde înc multe alte personalit i feminine lipsesc. Nu este locul aici s atrag aten ia asupra multora din deficien ele pe care le-am sit în diferite c i de referin pe parcursul document rii mele.

Pentru a- i spori pozi ia politic , unii oameni boga i din imperiul roman au înfiin at biblioteci or ene ti în alte localit i. Toate c ile i bibliotecile se aflau în subordinea templului zei ei Minerva, iar bibliotecarii purtau la gât o amulet în form de bufni din lemn, din filde sau din aur, dup rangul fiec ruia, care dovedea tuturor c se afl sub protec ia Minervei.

Cea mai mic fapt rea împotriva c ilor sau bibliotecilor era considerat un sacrilegiu împotriva Minervei. Sentin a era pronun at i executat de c tre preo ii zei ei, bibliotecarii. Împ ratul Marcus Aurelius (161-180 d.Hr.), care el însu i era filozof i scriitor, a numit un procurator, un fel de administrator, care trebuia s vorbeasc în Senat despre situa ia bibliotecilor. Al i împ ra i nu s-au temut de blestemele preo ilor Minervei i au cheltui mai mult cu luptele de gladiatori decât cu orice altceva, iar nicidecum pe c i. Sentin a pe care preo ii nu o puteau pune în aplicare împotriva acestor conduc tori politici au transmis-o posterit ii i celor ce aveau s scrie istoria. În anul 300 d.Hr, când generalul Constantin planifica ascensiunea sa pentru a deveni mare împ rat (306-337), a raportat în Senat c la Roma erau 28 de biblioteci împ te ti publice, ceea ce el considera c era prea pu in pentru un milion de locuitori.

Propunerea lui de buget sporit pentru bibliotecile din provincii avea s fie respins de împ ratul Maximianus, îns în acest fel Constantin a câ tigat popularitate în vederea apropiatei prelu ri a puterii.

22

Domnul de Rouã

Dup ce a devenit împ rat i a proclamat cre tinismul religie de stat, Constantin s-a temut de reac ia intelectualilor p gâni, nemulumi i c puterea încuraja credin a în dauna ra iunii. Atunci împ ratul Constantin a închis toate bibliotecile i a pus paznicii s vând ile la particulari. Când a mai avut nevoie de înc al i bani pentru armata sa, a aruncat în închisoare paznicii i chiar bibliotecarii, pentru a le confisca propriet ile.

Ce a mai r mas din bibliotecile imperiale a fost definitiv distrus de c tre împ ratul Iustinian, când a închis toate vechile Academii grece ti. Cu banii de la cultur a finan at r zboiul generalului Belizarie împotriva go ilor în Italia, a construit Sfânta Sofia, cea mai mare construc ie a cre tinismului, care în istoria arhitecturii e socotit cântecul de leb al antichit ii i care dup c derea Constantinopolului a devenit moschee. Iar mai cu seam i-a construit împ ratul mausoleul, despre care acuma nimeni nu mai tie nimic.

Ideile marilor moguli s-au r spândit în cam toat Asia. În China, sub împ ratul Ch’ien-lung (17351796), a avut loc revolta poe ilor.

A început cu o scrisoare a unui poet necunoscut c tre împ rat. Împ ratul Ch’ien-lung voia s înt reasc pozi ia Chinei atât împotriva europenilor, cât si a ru ilor.

Politica lui necesita economii drastice. O parte a cheltuielilor statului au fost anulate iar povara împ iei a fost pus pe umerii poporului. Chinezii trebuiau s munceasc mai mult, veniturile familiilor s fie reduse si s aib mai mic protec ie din partea statului. s in cont de principiul lui Konfucius (*551+479 î.Hr.) „O na iune instruit este mai u or de condus”, puterea se temea de iluminarea poporului. Cultura a fost reprimat prin reducerea bugetului, forme de control suprapuse i omaj impus lucr torilor din cultur , care au fost asmu i unii împotriva altora, prin inegalitatea m surilor draconice.

Pentru a atenua efectul de recul al politicii du noase asupra poporului, curtea imperial a încercat s anexeze cultura. Arta i literatura s nu mai reprezinte interesele poporului, ci ale puterii.

Ambasadorul englez, care era expert în a afi a acela i surâs enigmatic ca i chinezii, l-a aten ionat ironic pe împ ratul Ch’ien-lung: „Când puterea i cultura sânt în armonie, atunci înflore te na iunea”.

Ambasadorul nu a subestimat nemul umirile clar formulate de intelectualii chinezi, mai ata i de popor decât era puterea, iar rapoartele lui c tre Londra erau mai realiste decât rapoartele pe care militarii chinezi le trimiteau împ ratului lor.

Din fericire, poli ia secret a împ ratului primise mai demult scrisori anonime în care erau transcrise operele complete ale poetului ucis, când i-au dat foc i i-au ars toate operele, scrise pe be ele de bambus cu care î i construise coliba. Împ ratul a ars aceste scrisori, pe motiv c erau anonime. Înc o dat din fericire, s-a mai p strat o copie a acestor scrisori în arhiva secret a poli iei secrete, din care ne-au mai r mas abia câteva fragmente: „Nici Cultura i nici Puterea nu pot supravie ui f s se ajute una pe alta. Ambele sunt legate ca doi cai la ham, prin însu i scopul lor, acela de a fi în slujba rii. Reaua voin a puterii împotriva culturii i a educa iei, dezv luie ura i frica fa de adev r i de cunoa tere a unor cârmuitori incul i i f educa ie.

Arta e fragil i economic nerentabil . Creatorii de art sunt vulnerabili. Arta are nevoie de sprijinul Puterii. În schimb, Arta îi aduce Puterii str lucire i legitimitate politic , iar Na iunii identitatea ei în istorie. Un popor f c i i f art este doar o popula ie. zvr tirile popoarelor arat c setea de cultur a unei na iuni este cel pu in la fel de periculoas ca foamea dup pâine. Civiliza iile pot supravie ui f carne, dar nu f c i. Popoarelor c rora li s-a furat cultura au fost împinse în sclavie i spre mijloace euforice destructive.

O singur carte a salvat un întreg popor, evreii, de la sclavie i nimicire.

Ierusalimul distrus de romani s-a redresat în istorie, fiindc avea o carte. Cartagina distrus n-a avut o carte a sa i nu s-a mai redresat.

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Cezar care el însu i scria c i, a ars biblioteca Egiptului, pentru a supune ara. Nimeni nu a avut mai mult putere decât Attila sau Djingis khan, îns numele lor este de trist amintire, pentru c n-au tiut s se înconjoare de arti ti i de intelectuali în general. Alexandru cel Mare, Carol cel Mare, Akbar cel Mare, Petru cel Mare au fost mari pentru c strategia lor a fost s acorde culturii importan a pe care o merit . Sunt considera i mai mari decât al i cârmuitori, care au supus i mai mari imperii sub sceptrul lor.” În continuare, scrisoarea pe bambus zice: „Când statul are grij ca lucr torii din cultur i educa ie s fie mul umi i i în armonie cu produc torii de bunuri materiale, cu întreg poporul, puterea are cea mai mare garan ie de stabilitate politic . Este în interesul statului s dezbine partidele politice, îns nu intelectualii i arti tii. Intelectualii i arti tii nu sunt un partid politic, ci sunt stratul superior al tuturor orient rilor politice. Dac puterea favorizeaz intelectualii dintr-o grupare politic vr jma , ace ti intelectuali atrag dup ei i transform vr jma ii într-un grup favorabil puterii. O politic în eleapt este încoronat cu aureola i bunul renume al artei. Înt rind cultura, statul înt re te valorile umanistice pe care le propag cultura. Aceasta arat mesajul umanist al puterii, care astfel î i înt re te propria sa platform politic .”

Represaliile devenir semnalul pentru a a numita revolt a poilor, mai exact a cititorilor de poezie. R zvr ti ii în majoritate erau analfabe i, îns erau mul i care socoteau c poe ii aveau dreptate, când cei cunosc tori de carte sau orbii le recitau poezii.

Mi carea popular nu a avut rezultatul a teptat, în afar de faptul nenum ra i chinezi au fost executa i, cum era de a teptat, în special ucenicii i tineretul din clasa de mijloc, i c împ ratul Ch’ien-lung a fost detronat de fiul s u Chia Ch’ing (17961820). Acesta a lini tit poporul prin a ridica un monument, în afara palatului, în cinstea poetului necunoscut. Ideea a fost preluat de Marea Britanie i astfel s-a ridicat primul monument funerar dup primul R zboi mondial, în cinstea soldatului necunoscut.

A sugruma cultura pentru a economisi bani, e la fel cu a sugruma ceasul, ca s economise ti timp. Un guvern care nu sprijin cultura i pierde credibilitatea.Dac poporul nu are încredere în guvernan i, guvernul nu poate dura.

Dar sunt i altele prin carte, în alt stil.

A fost o carte experiment, un experiment reu it.

Este un dialog subtil între imagini i text. Uneori, textul i imaginea spun ceva contrar, care dezv luie cum istoria ne spune altceva decât adev rul. De exemplu, califul cutare se înconjura de filozofi, de astronomi i matematicieni. Al turi e imaginea cu califul înconjurat de femei care sar pe el. Sau umor: Mogulul Humaiun i-a cump rat în harem cele mai instruite i mai educate fete din toat Asia, iar prin aceasta a îmbun it considerabil situa ia femeii în general, fiindc oamenii au priceput c trebuie s i dea fetele la coli, s capete o cultur superioar , ca s poat ob ine un pre mai bune pe ele când le vindeau. Cartea a f cut mult vâlv când a ap rut. i în pres i în conversa iile oamenilor de cultur .

A fost în bibliografia studen ilor la facultatea de bibliotecari. La edin a anual a sec iei de traduc tori din Uniunea Scriitorilor din Suedia, a fost analizat ca o carte imposibil de tradus în vreo alt limb a pierde ceea ce era scris printre rânduri sau cu dublu în eles.

Am ar tat i c Hitler în discursurile lui antisemite a repetat acelea i fraze din predicile lui Luther. Desigur c antisemitismul lui Luther s-a propagat prin cârciumi, de unde Hitler s-a inspirat, ca s le fie pe plac nem ilor. Am mai spus cam a a, c nu se poate în elege istoria Europei dac nu ne întoarcem la Tacitus care spunea c la germani r zboiul era un ritual religios care se repeta periodic. i am dezv luit ceva la care nu s-a mai gândit nimeni: verbul german kriegen înseamn a ob ine ceva si vine de la substantivul Krieg adic r zboi. Iar kriegen mai înseamn a face r zboi. Pentru c în mentalitatea german , a ob ine ceva i a face r zboi e tot una. urez o sear pl cut , Victor Ravini

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

23

ÎN |ARA LUI DRACULA Cartea „În ara lui Dracula” are doar un capitol despre Vlad epe i despre Dr culeasa contes maghiar pe care i-a combinat Bram Stocker. Capitolul este scris pentru suedezi, nu pentru români. Încolo sunt întâmpl ri înfrico toare, reale, auzite de mine în copil rie sau mai recent. În unele întâmpl ri sunt implicat, prin leg turile mele cu implica ii. Îns le povestesc cu umor. În mare parte cartea cuprinde povestiri despre tot felul de lucruri care s-au întâmplat în Caracal, prin alte p i în România i prin alte ri, ac iuni la care am participat sau doar am asistat. Unele întâmpl ri sunt hazlii, altele groaznice, împletite cu folclor i cu fantezie. În mijlocul unei scene de groaz , intervine ceva umoristic care deruteaz cititorul neexperimentat.

Victor Ravini.

Cimitirul viu Aici z cea avocatul Ion Dacian, de pe strada mea, azi strada Mieilor, fost Maxim Gorki, iar mai înainte Tache Ionescu. Mi-l aduc aminte. Un domn foarte în vârst , distins, încovoiat de spate, pe care to i caracalenii îl salutau cu respect. El se oprea mereu i scormonea cu bastonul prin hârtiile din rigol , se apleca, ridica unele buc ele de hârtie i le citea. Pe cele mai importante, le b ga în buzunarul de la hain . Bunica îl privea prin perdea i râdea de el. Zicea c avocatul strângea probe juridice zdrobitoare. Sub Carol I i sub Ferdinand, el edita un s pt mânal. Acolo semna cu numele anagramat: Dinu C. Poiana.

Odat , când era tân r, avocatul a publicat în ziarul s u o scrisoric de dragoste, pe care un c pitan de cavalerie de la regimentul 2 C ra i o pierduse. Îi c zuse din buzunar.

Era o scrisoric de amor de la o doamn sau domni oar distins . Cavaleristul, ca s apere onoarea distinsei doamne, l-a provocat pe avocat la duel. În felul acesta, s-a discutat i mai mult prin ora despre dânsa. Civilul a avut dreptul s î i aleag arma. A ales pistolul. Nu pusese niciodat mâna pe vreun pistol. Ambele p i s-au înfiin at diminea a în zori, fiecare în tr sura lui, cu cai, cu vizitiu, la marginea unui crâng, dincolo de cimitir. Fiecare din ei cu martorii i cu suita sa. Era i un doctor cu trusa cu tot, c a a erau regulile la duel. pitanul, în uniforma de parad cu pantaloni albi, cizme negre i tunic ro ie, î i lustruia decora ia de pe piept, în dreptul inimii, ca s str luceasc bine i s îi fie mai u or civilului unde s inteasc cu pistolul. Avocatul ziarist a tras înainte de a se da semnalul i a nimerit p ria cilindru a doctorului. I-a zburat-o de pe cap. Doctorul a le inat i a c zut pe spate. Cic unii ar fi strigat s vin un doctor. C pitanul a izbucnit în râs, a aruncat pistolul peste um r i s-a urcat în tr sura sa. Ziaristul a înv at lec ia i s-a potolit.

Peste câ iva ani, a mai g sit tot a a în rigol o scrisoric de amor de la o alt doamn , dar de data asta c tre generalul de la regimentul de artilerie sau cam a a ceva. Un om masiv, la fel de lat pe cât era de lung. Cititorii s pt mânalului au râs. Generalul îl va provoca la duel, iar civilul o s aib mai u or de intit un om masiv, cu sumedenie de decora ii pe piept. Bineîn eles c generalul l-a provocat la duel. Civilul trebuia s aleag arma i de data aceasta.

- Împotriva unui c pitan, am ales pistolul. Dar împotriva unui general aleg tunul. Generalul s se înfiin eze la marginea p durii cu dou tunuri.

Când masivul general a citit asta în ziar, a râs de i-au zdr ng nit toate decora iile pe piept. i l-a iertat pe ziarist de duel.

Când a ie it la pensie, avocatul a continuat s mai lucreze la tribunal, dac era vreun proces mai important. A luat s apere un func ionar b nuit c furase bani de la Fisc sau de la pensii, de la po , nu tiu unde, de la Stat.

Era cea mai mare escrocherie din istoria ora ului i cic ar fi fost cea mai mare din ar , pe cât î i aduceau unii aminte. Mai era înc un func ionar nuit. Cei doi b nui i d deau vina unul pe cel lalt. Pe cel lalt func ionar îl ap ra un avocat din Bucure ti, profesor de drept roman la Facultatea de Drept. Cei doi b nui i aruncau vina unul pe altul, iar cei doi avoca i aveau s se dueleze între ei, cu cuvinte bine alese. De data asta, ziaristul avocat avea la îndemân arma cuvântului, la care nimeni din Caracal nu-l întrecea. La unele procese el zicea: „Colegul meu e... vit ... „a a i pe dincolo. Personalit ile cele mai importante din tot Caracalul, din tot jude ul Romana i, au venit s asiste la proces. To i avoca ii, magistra ii, to i juri tii din jude au venit s asiste la proces. Unii mai tineri îl avuseser de profesor, pe avocatul

venit de la Bucure ti.

Profesorul a dat o lec ie practic de retoric , în buna tradi ie a lui Cicero i Quintilianus. Un model de retoric i de gesturi teatrale bine calculate.

Fo tii lui studen i i al i avoca i din sal luau noti e. Între timp, b trânul nostru avocat caracalean a adormit pe scaun. Profesorul de la Bucure ti a inut o ap rare str lucit , cu vorbe me te ugite i cu dib cii retorice inegalabile, dup toate regulile retoricii. Uneori punea o întrebare pentru a stârni compasiunea auditorilor i a instan ei, apoi f cea o pauz de efect. F cea apel la ra iune i la bunul sim . Publicul încetase s mai respire. Atunci se auzeau sfor iturile b trânului nostru avocat de pe strada mea. Clientul lui edea cu capul plecat i se uita pierdut în podea.

Judec torul era de mai mute ori cât pe aci s loveasc cu ciocanul de lemn în mas , ca s -l trezeasc pe b trânul nostru avocat adormit, dar s-a st pânit, pentru a nu întrerupe fermec toarea pledoarie a profesorului de la Bucure ti. Profesorul uneori striga cât putea de tare, alteori vorbea în oapt de îl ascultau to i cu urechile ciulite, alteori izbea cu c lcâiul în podea sau amenin a cu pumnul prin aer. Cu gesturi me te ugite, î i tr gea singur palme sau îl sugruma pe clientul s u, apoi plângea pe pieptul acestuia. Pân chiar i clientul s u începuse s plâng de propria sa mil .

Judec torul, cei de lâng el i întreaga sal erau emo iona i de pledoaria atât de bine construit , dar erau i indigna i de nep sarea b trânului nostru avocat care adormise. A dormit tot timpul formidabilei pledoarii. To i erau siguri c acum cariera lui de avocat i de ziarist era compromis pentru totdeauna, distrus . Profesorul a încheiat pledoaria trântindu- i peruca pe mas , ceea ce nu mai f cuse niciodat .

Ro u la fa i ud leoarc de transpira ie, a înghi it un pahar de ap i un pumn de pastile, din care cea mai mare parte i-au c zut pe podea, cu un efect teatral enorm. Apoi a c zut aproape mort pe scaunul s u, respirând cu greu.

Acum era clar c a câ tigat deja duelul cu colegul u, cu b trânul nostru avocat, care dormise tot timpul.

Judec torul a lovit cu ciocanul în mas . B trânul nostru s-a trezit i a c scat. Judec torul, cu o mânie bine st pânit , l-a întrebat ce are de spus.

- Onorate domnule judec tor i onorat instan !

Ierta i-m , dar sunt r cit i nu pot vorbi.

Publicul a început s se agite, în urubându-se în scaune i murmurând. Omul nostru a continuat: - De altminteri, dup m iestrita pledoarie a distinsului meu coleg, eu nu mai am nimic de spus.

Publicul a început s fluiere din degete i s huiduiasc . Înc o dat judec torul a lovit cu ciocanul în mas i a ordonat lini te. trânul nostru avocat scormonea i scormonea prin servieta sa, pân a sit hârtia pe care o c uta. El, care în ziarul s u întotdeauna a condamnat impertinen a detectivilor particulari, cu metodele lor murdare de a se infiltra direct sau prin intermediari pl ti i, pentru a spiona intimit ile oamenilor i a leza integritatea personal , el a g sit chiar azi, în drum spre tribunal, o scrisoric , ce doar z cea acolo pe strad , în rigol . La fel cum întotdeauna sea în rigol scrisorele compromi toare, pe care le publica în ziarul s u. Întrucât era r gu it i abia putea vorbi, i-a întins judec torului scrisorica sit azi, în drum spre tribunal. Judec torul a întins mâna dup scrisoare i a citit-o. Era o scrisoare scris de mâna clientului avocatului din Bucure ti.

Era adresat c tre eful s u de la Fisc. Îl ruga pe ef s tocmeasc cel mai bun avocat de la Bucure ti i s -i dea to i banii pe care îi furaser ei doi împreun .

Altminteri îl va denun a pe ef, ca s i ob in o diminuare a pedepsei. i continua cam a a: „Nici o grij , efu, vom recupera banii, ba chiar vom pune mâna pe i mai mul i, fiindc între timp mi-a venit o nou idee, i mai bun , pentru o lovitur i mai gras .”

Profesorul de la Bucure ti acum chiar c avea nevoie de un doctor, îns nimeni nu-l mai lua în serios. trânul nostru avocat caracalean, care terminase definitiv de dormit, a râs teatral c tre colegul s u bucure tean, a dansat fluturându- i pulpanele robei sale negre i i-a aruncat peruca în tavan.

Acuma z cea aici, în cimitir. Î i avea fotografia pe cruce, cu p rie. Se uita int în ochii mei i parc zâmbea, parc voia s -mi spun ceva.

Pe mormântul lui cre tea iarb .

Victor Ravini

24

Domnul de Rouã

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Dou[ scrisori din coresponden\a d-lui Victor Ravini cu d-l Nicu Vintil[-Sigibida Mult stimate, d-le profesor universitar doctor, Nicu Vintil , sunt recunosc tor pentru c a i readus la via revista Domnul de Rou i c , de la tribuna acestei importante reviste, dumneavoastr i Caracalenii pune i um rul ca s rea ez m Miori a noastr pe înaltul piedestal de unde au trântit-o în noroi unii dintre ai no tri, dac într-adev r or fi de-ai no tri. mul umesc de asemenea c , pe lâng Miori a, îmi acorda i aten ie i mie, un simplu paznic la stân . Este cea mai mare onoare pentru mine s m pune i în revista la care tat l meu a colaborat când era elev la Ioni Asan.

Inten ia mea a fost s analizez din perspectiva tiin ei religiilor câteva elemente i credin e precre tine în diferite variante ale Miori ei. M-am m rginit la rituri i reprezent ri în leg tur cu moartea i nunta ciobanului, totodat , m-am limitat la zece întreri i încerc s justific de ce sunt necesare. Pe parcursul analizei s-au mai ivit i alte întreb ri, neprev zute, la care am încercat s spund. În fiecare variant , cititorii pot descoperi noi aspecte i î i vor pune noi întreb ri, la care vor g si singuri r spunsurile. Nu e nevoie s avem anumite studii de specialitate pentru a a ceva.

Ciobanii care au compus Miori a nu aveau nici un fel de studii, în afar de cuno tin e directe despre natur i despre om, înv ate prin rutina muncii i de la p rin ii lor a eza i la un foc în vatr . car dac m-a ridica eu la nivelul lor spiritual de p trundere a tainelor vie ii i eternit ii sau dac a avea eu o via interioar atât de bogat cum aveau to i ranii no tri în trecut i cum mul i rani înc mai au. a) Uciderea ciobanului este motivat juridic sau religios?

Trebuie s tim dac ac iunea ciobanilor are un temei juridic sau religios. F un r spuns clar la aceast întrebare nu putem ti care este cauza i scopul uciderii, nici despre ce este vorba în text i nici s pricepem atitudinea ciobanului . b) Ce înseamn unele cuvinte i expresii nefire ti, ciudate, ce nu pot fi gre eli fiindc revin în multe variante? Sunt mai multe cuvinte i expresii ce par nefire ti. Este important s tim ce în eles au, e necesar s analiz m textul variantelor din perspectiva filologiei i a altor ramuri ale tiin ei religiilor, pentru a explica unele cuvinte importante, metafore i alegorii, pe care cercetarea anterioar le-a în eles cum le-a în eles. c) Ce înseamn provenien a ciobanilor din diferite regiuni, fr ia lor i ce este cu fratele str in? Textele con in date contradictorii: ciobanii provin din trei regiuni diferite, totu i sunt fra i. Înc o contradic ie: ciobanii sunt fra i sau veri primari, iar unul din ei e str in. E important s clarific m dac acest lucru e lipsit de logic sau are vreun în eles tainic. d) Uciderea este un rit sângeros, care a avut loc în realitate, o dram ritual sau e altceva? i ce fel de etic au ciobanii?

Trebuie s tim dac Miori a prezint un omor ritual adev rat, o reprezentare teatral cu caracter liturgic sau ceva ce se petrece în psihicul ciobanului. F s tim ce fel de ac iune este, ce rol are el acolo, în ce situa ie se afl i despre ce este vorba, nu putem în elege atitudinea i r spunsul lui i nici mesajul Miori ei. e) Care este rolul mamei ciobanului? Spinoasa perspectiv a genului nu s-a mai discutat pân acum. Mama ciobanului a fost socotit ca un adaos târziu i nesemnificativ, ce nu era nevoie s fie analizat. Trebuie s studiem rolul ei pentru a în elege deosebirea dintre concep ia despre lume a b rba ilor i a femeilor, cât i urm rile omorului asupra raportului de for e sociale. f) Animalele sunt animale adev rate sau fabuloase? Ce simbolizeaz ? Trebuie clarificat dac oile, mielu a i câinele sunt animale adev rate sau fabuloase i ce rost au acolo. Dac sunt fabuloase trebuie s tim ce pot simboliza. g) Cine este sora soarelui , mândra cr ias a lumii mireas , fata de crai, fata de maior sau fata frumoas pe munte, cu care se însoar ciobanul? Ca s în elegem nunta cosmic este important tim dac sora soarelui, mândra cr ias sau fata de crai sunt cuvinte care înlocuiesc moartea, cum s-a crezut pân acum, sau sunt metafore care înseamn altceva. Trebuie s tim cine este fata de maior sau fata frumoas din alte variante, dac aceasta este o fat în carne i oase sau cine este de fapt. F s tim asta, nu putem în elege nici rolul ei, nici al celorlalte echivalente ale ei din variante i nici ce vrea ciobanul. h) Ce vrea s spun ciobanul cu alegoria mor ii i nun ii sale?

Alegoria mor ii i a nun ii a stârnit controverse printre cercet tori.

Unii interpre i au confec ionat un portret jignitor al caracterului românilor, ceea ce pe bun dreptate a stârnit indignarea tuturor.

Analiza mea ofer o interpretare din perspectiva tiin ei religiilor, pune Miori a într-o cu totul alt lumin , iar ciobanul printre celebrit i ale culturii universale. i) În ce fel a modificat tradi ia oral textele? Transmiterea pe cale oral a dus la o mare diversitate de variante. Trebuie s tim în ce m sur acestea con in date mai mult sau mai pu in autentice i improviza ii ulterioare. j) Ce elemente sunt în text pentru a putea data crearea poeziei?

Pentru a în elege mai bine con inutul Miori ei i mesajul ciobanului este de mare folos s tim ce aspecte sociale sau religioase i ce vremuri istorice sunt oglindite în text. Toate datele concrete din metafore i alegorii au de bun seam o leg tur direct cu societatea care a creat Miori a i deci fac posibil o datare relativ a compunerii poeziei.

La urma urmelor, nu este decât o singur întrebare, care i-ar putea deranja pe acei români sau str ini ce denigreaz Miori a sau tezaurul cultural mo tenit din genera ie în genera ie i îns i identitatea noastr . Ce facem cu Miori a i cui o l m?

Nimeni i nimic nu va putea împiedica ridicarea Miori ei din

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

mocirla în care au încercat s o arunce unii dintre ai no tri, înc de pe vremea lui Alecsandri i mai ales în ultima vreme, când nori negri de furtun se adun asupra rii noastre i a Europei.

Miori a este o binecuvântare cereasc de unde ne vine unitatea limbii i identitatea noastr na ional , iar acum, când noi to i o sp m de dogmele r u voitoare , poemul nostru na ional va pune scânteia la rena terea demnit ii i mândriei na ionale i va face ias de sub frunze c zute alte frunze verzi, noua genera ie ce va prelua tafeta cercet rii cu o documenta ie mai bogat , cu o bibliografie mai ampl , cu o metodologie de cercetare îmbun it i cu mijloacele de informare ce evolueaz de la o genera ie la alta .

Cei mai tineri dintre noi vor duce f clia mai departe , vor face o nou cercetare a Miori ei i vor sp la noroiul cu care a fost împro cat Miori a. Noi to i împreun o vom repune pe piedestalul unde era la început când Occidentul a fost uimit de frumuse ea spiritual a ciobanului i a v zut în el un nobil reprezentant al na iunii noastre.

Miori a este izvorul fermecat al nemuririi noastre ca na iune român . De aceea unii o ur sc i o denigreaz . Când ace tia mai sunt i români sunt tr tori de ar . Ura împotriva Miori ei este

25

expresia f a urii ascunse fa de români. Abia a tept s v d cine iube te Miori a i cine va mai cuteza s o pâng reasc ca s tim cu cine mergem înainte i cine vrea s ne trag în jos, ca s îi ar m cu degetul i s le întoarcem spatele. Sper s apuc s v d noua genera ie de cercet tori care vor pune în valoare i alte produc ii folclorice, mai bogate la noi decât în alte p i ale lumii, cum sunt basmele, proverbele i alte poezii , toat mitologia i în elepciunea înainta ilor no tri.

Trebuie s punem în lumin acest tezaur na ional oral i s -l oferim întregii omeniri, întrucât este cel pu in la fel de pre ios ca i toate vestigiile arheologice de aur i argint create de ai no tri i aflate în muzeele noastre sau ale altora. Pe lâng datoria patriotic fa de p rin ii no tri, care ne-au l sat aceast mo tenire i ne v d de acolo unde sunt, avem i o datorie moral fa de întreaga omenire, fa de civiliza ie, unde fiecare individ i fiecare na iune i aduce contribu ia sa spre binele umanit ii.

Cu to ii suntem paznici la stâna ciobanului din Miori a i o vom ap ra de lupi sau de alte lighioane. V mul umesc tuturor caracalenilor pentru aten ia pe care o ar ta i Miori ei i pentru bun voin a acordat rândurilor mele, umil p zitor pe paji tea Miori ei, Victor Ravini.

Stimate, D-le Prof. univ. dr. NICU VINTIL , Sunt impresionat de bogata activitate pe care o ave i i v admir ne rmurit. felicit pentru reu ita copiilor. Sunte i un tat fericit.

Dup cele patru clase în satul natal a i înfruntat via a ca un adult i a i ajuns pe culmi.

Aceea i cale dur au urmat-o nenum ra i b ie i de la ar din Romana i. Profesorul meu de român de la Ioni Asan, Petre Stroe, arestat în 1958 f s tie pentru ce i eliberat în 1964, tot a a, a fugit de acas , de la Dio ti, de i aveau moar , fiindc i-a pl cut cartea, nu moara.

Era tat l lui Cornel Stroe, celebrul sportiv caracalean, cel care a ridicat echipa de fotbal tiin a Craiova, cet ean de onoare al Craiovei. Am fost colegi de banc i de n zbâtii. Tot mereu auzeam c ne strig : „Stroe i Ni u, la cancelarie”. Odat ne-am dus la cancelarie i nu ne chemaser profesorii, ne p liser colegii. Profesorii ne-au dat afar din cancelarie: „Ie i afar , garilor! Uite ce le-a mai dat prin cap s fac .”

Tat l meu la fel, dup patru clase în Sl veni, s-a dus la Caracal i s-a între inut singur, dând medita ii la copiii unora. A terminat universitatea cu magna cum laude. Voia s i dea doctoratul cu mitul focului la Greci. Dar a venit r zboiul. A vrut s i vând partea lui de p mânt ca s pl teasc o tax , ca s nu-l ia la r zboi.

Un str bunic al lui primise patru hectare de p mânt de la Cuza Vod în 1864 i nu le-a pierdut cum le-au pierdut al ii.

Munceau cu toat familia pe ruptelea, au împrumutat semin e, unelte, plug i ce le mai trebuia, pl tind prin munc . Au vândut o parte din produc ie i cu timpul au mai cump rat p mânt de la cei care primiser i nu fuseser în stare s -l p streze. Tradi ia familiei era s dea fiec rui copil patru hectare când se însura sau m rita.

Au prosperat de la genera ie la genera ie.

Bunicul meu avea batoz de porumb, cu manivel i un trior de grâu, tot cu mâna. Trior parc îi zicea? Parc îl v d. Veneau al ii foloseasc batoza sau triorul în curtea lui i îi pl teau în produse, pe care le vindea, ca s mai cumpere p mânt. Mâncau

lig cu ceap .

Bunica mea patern a murit de grip spaniol când s-a terminat primul r zboi mondial.

Bunicul meu a r mas singur cu patru b ie i pre colari. F cea singur toate muncile, la câmp, la vie, în vale la gr din , la p dure în lunca Oltului, împletea co uri i târne, sp la, esea, lucra cu andrelele ciorapi pentru copii, pân au v zut babele din sat c i se umpluser copiii de p duchi.

Babele au hot rât s -l însoare cu o v duv de r zboi, din Brezuica, i ea tot cu patru copii i avere cam la fel. Împreun au mai f cut cinci copii. Un unchi al meu zicea, în glum : „Noi suntem fra i i surori de trei mâini”.

Bunicul meu patern a împ it p mântul la cei patru copii ai i, mai târziu decât când ar fi trebuit. Se însuraser i înc nu le dea partea promis , pân când într-o zi le-a spus: „Mâine mergem în vale s t iem salcâmi!” S-au dus la p dure i le-a spus se a eze. Nu-i adusese ca s taie lemne, ci le-a spus c vrea s le împart p mântul, dar nu-l las muierea, mama lor vitreg .

Le-a spus c se vor întoarce acas . S nu scoat o vorb i, când ajung acas , s se uite urât în p mânt, în toate p ile i s nu lase topoarele din mân . S umble prin curte cu topoarele în mân i s nu r spund la orice i-ar întreba baba.

El a venit fuga acas i i-a spus: „Babo, au vrut s m taie cu topoarele. C de ce nu le dau p mântul.” Baba s-a speriat i i-a zis le dea p mântul imediat. S-au dus la notar i au f cut actul de partaj i ce mai trebuia.

Tata a vrut s vând partea lui fra ilor s i, ca s pl teasc o tax i s nu-l ia la r zboi. Ei au spus c nu au bani, de i aveau, tocmai ca s cumpere p mânt. Altcineva din sat n-ar fi cump rat mântul lui între fra i, c nu ar fi avut trai bun cu ei.

Tata s-a dus pe front, iar unchii mei au folosit p mântul, via i durea, pân la colectivizare.

26

Domnul de Rouã

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Moscova, singura fat din Suedia în acel an. A mai înv at prin Fran a i Germania, pe banii ei, unde i-a luat un doctorat cu o Între timp, mama mea a pl tit impozitul i cotele la ru i. Dup tez despre miturile crea iei în scrierile lui Goethe. S-a ambi ionat derea comunismului, m-am uitat s v d ce puteam recupera de i a luat magna cum laude, ca tat l meu. A chia nu sare departe de la stat. Actul de succesiune nu corespundea cu actul de partaj. trunchi.

A mai luat la Heidelberg i un examen, care n-am în eles Nu-mi r mânea de la tata decât un loc de cas în vatra satului, ce e, dar se nume te magnum latinum. A lucrat ca translatoare, la osea, pe partea Oltului, între unchii mei. Unul din ei i-a d rmat uneori prin telefon, între limbile român , englez , francez , casa i a recl dit-o pe p mântul meu. S -i fie de bine. Eu nu m italian , german i suedez . Începusem engleza cu ea când avea judec cu ei. Tat l meu vede din cer, unde mi s-a spus c a fost trei ani, apoi câte o nou limb în fiecare an. chemat.

S-a m ritat la Paris cu Nicolas Bourriaud (e în Wikipedia), la Unde e p mântul arabil i via din actul de partaj? Am întrebatbiserica român .

Dar l-a p sit.

Nu pentru vreun alt b rbat, ci ca o pe mama dac tata le vânduse. Nu, nu le vânduse, ar fi tiut ea se duc într-o m stire unde a scris un roman. dac le-ar fi vândut. A adar fra ii tat lui meu l-au l sat s plece la Ea a cerut divor ul, dar el se opune.

Erau la concuren cu zboi, cu gândul c dac nu se mai întoarce, vor profita de partea aceea i meserie, iar el îi pului, cum au profitat. nea be e în roate. Ea i-a desN-au mai declarat la chis lui u i în rile nordice, actul de succesiune p ile unde l-a adus s in conpe care le-au re inut ei i ferin e i s fie publicat, iar pentru care mama le-a pl tit el nu i-a deschis nicio u , impozitele i cotele. Dac nu ci dimpotriv îi b ga strâmle-ar fi pl tit, statul n-avea be, o împiedica în fel i chip. cum s-o oblige s pl teasc , Fiica mea mai publicase fiindc eu nu le mo tenisem. i, îns nu erau de literaFra ii tat lui meu, cu încuvitur , ci de specialitate. Întrin area bunicului care a fost o vreme scria cam o sut de martor la notar, mi-au furat articole pe an, critic literamo tenirea. Bunicul era un i de art . Acum public om cu frica lui Dumnezeu, mai pu ine articole, dar sufidar mai fric îi era de baba cient cât s se descurce cu lui. A a e între fra i. S le fie banii.

A predat la academii de bine. Când e vorba de p de art în rile scandinave mânt, nu mai e nicio omenie. i la Sankt Petersburg.

La fel ca în romanul „Ion”, Acum pred la Paris, la de Liviu Rebreanu.

Sorbona 1 Pantheon i la Mama s-a rec torit ICART. târziu, cu un colonel de stat Romanul îi va ap rea în major, care f cuse cinci ani ianuarie.

A primit deja o în beciurile cet ii de la parte din bani de la editur . ra , f s tie pentru Mai este redactor ef la ce. Era din Stoiene ti. i el revista de art Paletten din a urmat aceea i cale ca i Suedia.

A organizat nenudvs. i ca al ii. Îns la el a rate expozi ii de art în fost mai altfel. În prima vaSuedia, în Paris i în alte can , dup clasa a cincea, ri.

A promovat mul i arti ti a v zut prin Caracal, pe la români.

M îngrijoreaz c monumentul din Cadrilater, nu are un post stabil. Îns ei un b iat cam de vârsta lui, nu-i pas .

Lucreaz peste tot într-o uniform militar i nu vrea s se fixeze nic frumoas . L-a întrebat i a ieri.

Vrea s fie liber i s aflat de liceul militar din scrie ce vrea ea. I-au oferit Craiova.

Victor Ravini - alpinist fie directoarea halei de S-a dus pe jos la Craiova expozi ii periodice de la muzeul de art modern din Stockholm i i a dat examen. A intrat i a urmat cariera militar . Tat l lui a refuzat.

Cic astfel nu ar mai avea libertatea s critice alte fusese ciobanul satului, de s rac ce era, iar el a ob inut Ordinul expozi ii.

Acuma s-a înscris la înc un doctorat.

I-am zis s se mai Mihai Viteazu pe front i l-au trimis ata at militar la ambasadele potoleasc cu munca i cu înv atul, via a nu e numai munc i noastre prin Europa. tia suntem noi, român enii, avem vân , iar i munc . Îns ea are dreptate: munca pe care ne-am ales-o i care vrem s facem ceva în via , s nu ne l m pe tânjal . ne place, este cu adev rat via i nu ne obose te, ne d energie s Pe fiica mea am crescut-o singur. N-a fost u or, mai ales la tr im la tensiunea maxim . bani. Dar a fost copil cuminte. simt ca o g in care a clocit un boboc de ra sau un A absolvit mai multe facult i, unele în paralel. Dup ce a boboc de uliu. epuizat bursele de la stat, a vrut s mai înve e i alte facult i. A urez toate cele bune dumneavoastr i familiei. lucrat ca s aib din ce tr i i a continuat cu alte facult i. Au Victor Ravini trimis-o pe banii Suediei s continuie la Academia de Art de la

Anul I, nr. 3-4 / 2016

27

Domnul de Rouã

Din arhiva personal[ a scriitorului Victor Ravini Bun diminea a, D-le Nicu Vintil , din întâmplare, c utând altceva, am dat cu ochii de antologia lui Virgil Medan, din care am citat i tradus în suedez variante ale Miori ei.

Am g sit i scrisoarea lui.

M-a emo ionat s m gândesc din nou c acel cercet tor minunat, de o modestie extrem i nejustificat , s-a dus dintre noi.

Cuvintele lui m-au trimis cu gândul la ce i spus dumneavoastr în interviu, c puteam fi o speran , dac nu plecam din ar .

Da, desigur, a fi mers pe calea despre care vorbe te Virgil Medan.

Acuma a fi avut alt produc ie de c i i poate c a fi f cut mai mult pentru ar .

Regrete târzii.

Am scanat vorbele lui Virgil Medan i vi le trimit, ca o confirmare c a i pus bine punctul pe i, în interviu. Mi-a i dat de gândit.

Aici avem cea . Vine dinspre mare.

Toate cele bune, VR

28

Domnul de Rouã

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Victor Ravini - din crea\ia autorului - Elemente de folclor magic în crea ia lui Creang (extras din lucrarea de diplom ) - Orizont nr 10, 1967, Timi oara - Etimologia unui cuvânt: godac, Limba român , Editura Academiei, nr. 6, 1970, Bucure ti - Dialectica for elor în basm - Astra nr 8, 1972, Bra ov - Temple solare în Carpa i - România Pitoreasc , nr 1, 1975 - Apollon s-a n scut la Alba Iulia? - Cultul soarelui în nume de locuri române ti - România Pitoreasc , nr 5, 1975 - Hora mun ilor - România Pitoreasc , nr 10, 1975 - „Telegraful” lui Mihai Viteazul - România Pitoreasc , nr 3, 1977 - Avia ia i arheologia - Magazin, 4 iunie 1977, Bucure ti - Sânzienele - România Pitoreasc , nr 6, 1977 - Zâna solsti iului de var - România Pitoreasc , nr 8, 1977 - Brazda lui Novac - România Pitoreasc , nr 12, 1977 - Stâlpii solari - România Pitoreasc , Almanah 1978 - O cetate descoperit din avion - România Pitoreasc , Almanah 1978 - Baba Dochia - România Pitoreasc , nr 3, 1978 - Monumente megalitice - Magazin, 27 mai 1978, Bucure ti - Drumul lui Traian sau al Domnului de Rou - România Pitoreascî, nr. 10, 1978 - Curcubeu, Beu, cu capul de zmeu - România Pitoreasc , nr 4, 1979 - Ceva despre maguri - România Pitoreasc , nr 8, 1980 - Îmbarburarea copiilor - România Pitoreasc , nr 12, 1980 - Cosorul de fier bun al dacilor se numea „Daca” - România Pitoreasc , Almanah 1981 - Pururea cutez tori, p str tori aprigi ai vetrei i arinei mo ilor de sub lespezi - o preumblare în terminologia geto-dac din vorbirea curent a românilor - România pitoreasc , Almanah 1981 - Afuma i - România Pitoreasc , nr 1, 1981 - Dragobete, cap de prim var - România Pitoreasc , nr 3, 1981 - Alexandria - România Pitoreasc , nr 4, 1981 - Cezianu 2000 de ani - România Pitoreasc , nr 7, 1981 - Clasicii antichit ii în straie române ti - România Pitoreasc , Almanah 1982 - Cuvinte mai vechi decât istoria - România Pitoreasc , Almanah 1982 - O familie, dou milenii de istorie - România Pitoreasc , Almanah 1982 - Diploma „honestae missionis” de la Grojdibodu - Almanahul Coresi, 1983, Bra ov - Astronomia basmului - Almanahul Coresi 1984, Bra ov - Vechi jude e din istoria rii - Vla ca, Roman - România Pitoreasc , Almanah 1984 - Istorie neîntrerupta în Câmpia Romana ilor - România Pitoreasc , Almanah 1985

- Vechimea numelui de român - Almanahul Coresi, 1985, Bra ov - Nici o vorb despre mine - Almanahul Coresi, 1985, Bra ov rti orul - Universul, martie 1988, Hollywood - Författarstrejk i Bukarest (Greva scriitorilor din Bucure ti) Dagens Nyheter, 1 iulie 1989, Stockholm - Ve nicia s-a n scut la sat - Salva Romuli Parva Nepos, 29 iulie 1989, Hollywood - Greva scriitorilor din Bucure ti - Universul, 15 septembrie 1989, Hollywood - Det europiska litterära avantgardets rötter i rümansk folklore - Dagens Nyheter, 14 januari 1990 cinile i tradi ia modernismului românesc - Curierul Românesc, 1 ianuarie 1995, Bucure ti - Doldahavsrullarna - Ord&Bild, nr 2, 1995, Göteborg - Ortodoxia i postindustrialismul - Curierul Românesc, nr 4-5, 1995, Bucure ti - Epifania lui Brâncu i (Cheie pentru univers, Scara pe care divinitatea coboar , Simboluri ancestrale, Ultimul profet), Curierul Românesc, nr 3 1997, Bucure ti - En jämförelse av Barnkonventionen i Rumänien och Sverige - Göteborgs Universitet, 2002 - Livsviktig kunskap - Barnkonventionen i förskolan Förskoletidningen, nr 6, 2003 - FN:s Barnkonvention angår Högskolan - Rapport från ett regeringsuppdrag, 2003, Stockholm

Översättningar - Elisabeth Roudinesco - Psihanaliza, istorie, filozofie. De la Freud la Lacan (fr>ro) - Psihanaliza, nr 2, 1995, Bucure ti - Petre ea - Genialitatea politic a poporului român (ro>se) Ord&Bild, nr 5-6, 1996, Göteborg - Selma Lagerlöf - În problema emigrarii (I emigrationsfrågan) (se>ro) - Curierul Românesc, nr 11-12, 1997, Bucure ti - Richard Swartz - Room service - Povestiri din Europa de Est Editura Univers, 1999, Bucure ti (Room Service - Berättelser från det östra Europa (se>ro)

i publicate Radu Ni u, Vîlva codrului , Ed. Albatros, Bucure ti, 1974 Radu Ni u, durea nu doarme, Ed. Albatros, Bucure ti, 1976 Radu Ni u, Dincolo, Ed. Albatros, Bucure ti, 1978 Radu Ni u, Ora incert , Ed. Albatros, Bucure ti, 1982 Victor Ravini, Doldahavsrullarna Victor Ravini, Miori a, suedez , 2012 Victor Ravini, Miori a, romana, 2012

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

Dimitrie BOLINTINEANU

DOMNUL DE ROU{ I Luna, ca o sfer , dupe-o stînc verde vars dulci lumini.

O copil jun trece i se perde printre verzi gr dini.

Fa a ei e dulce ca lumina nou Lunii pe un nor; Ea-mplete te-n raze i î i scald -n rou P rul ior.

Poart o c ma splendid ca focul Soarelui pe rîu; Ca un arc în ceruri îi strângea mijlocul Str luciosu-i brâu.

II - „Oh! ferice fie calul ce aduce Pe amantul meu! ci de eapte zile fa a lui cea dulce nu-o zusem eu.“ - „De n-ai fost tu bine, zise cu mustrare, Mult îmi pare r u; De-a fost ne-ngrijire, i mai r u îmi pare, Sufle elul meu !“ Apoi pleac fruntea ca s o s rute Domnul cel frumos; Fa a ei cea alb cu tr suri pl cute Luce gra ios.

Iar la frâul lunei sclava cu pl cere Plimb calul alb, Ce, sub mîna-i mic , merge în cere Peste plaiul dalb.

III - ,,Las -m -a purcede! Nu vezi tu, feti , Razele de zori?”

- ,..Nu e raza zilei; ci a mea guri De vermelii flori.”

- „Nu... Aceasta-e ziua! ... Trebuie-a m duce, O, Amanta mea!”

- „Nu! Vei sta cu mine, via a este dulce!”

Fata ii zicea.

- „Printre vise rele, trista mea ursit Una dat -a zis: «Lero-împ rate! tu iube ti o scit Dulce ca un vis; Cum se face noapte de la Istrul mare tre Olt te duci, Ca s tergi de lacrimi cu o s rutare Ochii ei cei dulci...

Afl c odat soarele pe cale De te va g si, Într-o rou dulce cu zilele tale Te va r sipi.»”

- „Este înc timpul, mirele meu dulce!

Ziua n-a sosit... “ - „S aduc calul!...” Calul se aduce; Stelele-au albit: Pe un drum de peatr domnul î i repede Sprintenu-i fugar; Dupe-un virf de stînc draga lui îl vede l crimînd amar.

- „Noapte,-opre te- i zborul! Stele mîndrioare, Mai sta i in eter!”

Astfel roag înc juna plîng toare, utând la cer.

Iar printre umbr o cetate-albe te.

El s-a bucurat. Îns , o, durere! soarele luce te...

Domnul s-a-nrouat!

29

30

Domnul de Rouã

Mihail LUNGIANU

CRAIUL DOANC{ sau DOMNUL DE ROU{ A fost odat , ca niciodat . A fost odat de mult, de mult tare, un crai puternic, bogat i frumos. Îl chema Doanc . Locuia într-un turn înalt, c rat în vârful unui ur an de munte stâncos, ca un cuib de vultur, ale c rui ruini se v d i azi pe malul stâng al Oltului. i craiului stuia îi era sortit s stea nepristan în vizuina lui de veghe, purtând pe sufletu-i blestemul, s pice mort îndat ce s-ar opri razele soarelui pe capul lui. i a r mas el închis, mucezind în umbra zidurilor, f s tie ce-i lumea, ce-i via a, pân ce puterea tinere ii l-a scos, vrând nevrând, din el. i atunci numai noaptea. Pleca c lare pe un cal focos, alerga pe malul apei în sus i în jos, r sb tea cuprinsurile, cu frumuse ile lor i se întorcea pân nu se împr tiau negurile de pe cre tetul mun ilor.

Acu, tot umblând el a a h uz, a dat cu ochii d-o mândre e de fat . Întârziase într-o zi la plimbare, pe esuri dep rtate i trecea apoi cu luntrea spre cas .

Craiul Doanc a oprit calul, ca în fa a unei minuni ne mai v zut de el. A s rit din a i a mers spre ea. I s-a închinat de s tate i i-a vorbit dulce. A cuprins-o apoi i a dus-o pe cal pân la palatul ei.

Dintr-asta s-a înte it o dragoste nepotolit , ne rmurit i nest vilit între ei. Dragostea nebun de tineri cop i, r ci i i stingheri pe lume. i ca s i împace inima i s -i mai potoleasc b ile craiul Doanc pleca în toate nop ile pe harapu-i hodinit i se-napoia cu el alb de spume, când se iveau zorile. i a durat mult i bine plimbatul sta la mândra lui în jos, în cetatea mare i puternic de pe malul Oltului. Pe-ntuneric se ducea, pe-ntuneric se-ntorcea. Zbura, nu mergea. Nimeni nu-l vedea, nimeni nu-l sim ea. Numai draga lui îl a tepta, cu ochii topi i în zare, cu mâinile i cu buzele-ntinse pentru cuprins i s rutat.

Azi a a, mâine a a. Tân ra prinsese sl biciune mare de crai, nu mai putea s sufere desp irea, s mai rabde dep rtarea lui, s -n dure lipsa. gând de seam c el s rea-n sus ca ars la cântatul coco ilor i se strecura, ca o n luc , de lâng ea, a pus de a t iat or teniile, s nu mai vesteasc ivirea zilei. În noaptea aceea a dormit mult ,a dormit somn lung i adânc, netulburat ca de obiceiu de cântecul de coco . i, ca niciodat , l-a apucat ziua-n pat. Trezindu-se la ivirea zorilor, a s rit în grab i, înc lecându- i calul, a pornit la drum cu zor mare.

Era prea târziu îns . Pe la jum tatea drumului, r rind soarele i apucându-l tocmai pe un câmp deschis, când da s intre-ntr-un bunget, din care s urce spre piscul cu turn, a c zut jos mort. a s-a încheiat via a craiului Doanc i a a s-a sfâr it dragostea lui cu mândra cr ias .

1933, Decembrie 17 Mihail Lungianu Culeas din volumul „Izvoade i Bucoavne” de redactorii revistei „Domnul de Rou ” nr.5, 6, 7 - Mai, Iunie, Iulie 1937.

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Controverse @ntre speciali]ti: Legenda Domnului de Rou[ În 1710, Preda Stambol, un boier din ara Româneasc aflat la Ia i, îi povestea lui Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, o frumoas legend a lui Ler împ rat. Marele c rturar, impresionat, o va consemna în lucrarea monumental : Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor: „Preda Stambol, rumân din ara Munteneasc , carele apoi din mila împ teasc i satnic la Tîrgul Churcovului au st tut... precum c în ara Româneasc aproape de Dun re, pe malul Oltului, s se fi v zut ni te temelii ca de cetate ... c rora le zic Cur ile lui Ler împ rat, precum i în colindele anului nou, i ast zi au luat de pomenire: Ler, Aler Domnul, care nume sun Aurelie, Aurelian”.

Legenda local spunea c de la Dun re a plecat noaptea, c lare, Domnul de Rou spre cur ile lui Ler, împ ratul de la Cetatea Antina (Romula-Re ca) i a mers pe drumul de piatr - roman - pân în zorii zilei, când razele soarelui l-au topit, pref cându-l în râu orul Potopin.

De atunci i pân în ziua de azi, s-au acumulat multe opinii despre enigmaticul Ler. Despre el au scris, G. Dem. Teodorescu, N. Densuianu, Ioan I. Garofoiu, N. Moldoveanu, Ion Nijloveanu. V. Bogrea, Ion Popescu-Sireteanu, Tache Papahagi, Al. St nciulescu-Bârda, D. Cantemir, Petru Maior, Al. T. Dumitrescu, I. Budai-Deleanu, N.A. Constantinescu, Cristian Ionescu, D. B la a, Ion Russu etc.

Despre el sunt date i în Dic ionarul Academiei, II, partea a Il-a, Dic ionarul limbii române modeme, 1958; Mic Dic ionar al Limbii Române de Ana Canarache t Vasile Breban. 1974; Dic ionar explicativ al limbii române (DEX, 1975); Mic dic ionar enciclopedic 1978; Dic ionar al limbii române contemporane de Vasile Breban, 1980; Vasile Bogrea în Pagini istorico-filologice; Al. Rosetti în Limba descântecelor române ti, 1975, D. B la a - „Ler Împ ratul” în Revista de etnografie i folclor; tomul 40, 1995, p.199-207, etc. rerile sunt diversificate; unii cred c Ler este împ ratul roman Aurelian, al ii Galeriu, a c rui mam era din Romula i se refugiase în sudul Dun rii unde l-a n scut. De men ionat c mama împ ratului Galeriu se numea Romula. Al i cercet tori sus in c Ler ar fi: „numele unui personaj mitic”, „un simplu refren”, „interjec ie„Halleluiah”, „nume propriu”, „Aliluia”, „o invoca ie din Psaltirea lui David”, un refren p storesc, „un nume slav - Leliu” „un zeu autohton, un refren - olile lui”, „personaj malefic”.

Poetul Dimitrie Bolintineanu a cules i versificat acest frumos i unic basm oltenesc, publicat în secolul IX i poate fi g sit în cartea Legende istorice i alte poezii, 1965, p: 134-135.

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

31

Radu NI U

Drumul lui Traian sau al Domnului de Rou[?

Pogor@nd @n legend[

Cine a fost Domnul de Rou i unde î i are r cinile legenda sa provenind din istorie sau din mitologia proprie Câmpiei Romana iului? Plugurile scot i acuma pietre din drumul lui Troian, zis de trâni al domnului de Rou , de pe malul drept al Oltului, de La Islaz, prin Sl veni, Romula, Acidava, Rusidava, Pons Aluti, Buridav Castra Traiana, spre Apullum. Când legenda spune C Domnul de Rou , zis i Craiul Doanc , domnea odinioar peste ara Româneasc i avea scaunul domniei în Caracal, se refer probabil la vreun guvernator al Daciei Malvensis cu capitala lâng Caracal, la Antina (Romula), nume explicat de unii ca derivând de la /Antonina.

De altfel, în Oltenia Doanc , Doncu vine de la Andon (Anton), iat numele Antina i Doanc trimit la un legatus augusti Antoniu, dac nu chiar la Împ ratul Antoniu Caracalla.

Vîlcenii spun c (vom cita din legend ) Domnul de Rou avea o ibomnic la Rîmnic, dar el locuia în Romana i... Pleca seara din Caracal cu tr sura cu 4 cai (cvadriga) ca zmeii... Când cântau coco ii spre ziu , pleca din Rîmnic i ajungea în Caracal pân nu se lua roua dimine ii. Umbla numai noaptea, ziua nu o putea suferi. Amintirea invaziei romane s-a împlântat în memoria folclorului român, ca mo tenitor al spiritului dac: Traian era un om r u. De r u ce era, îi ie ea fum din c lcâie... Ca s mearg la ibomnica lui, a f cut un drum pardosit, de la Celei la Râmnicu Vâlcea... El e blestemat pentru osea, s-a f cut cu mult asuprire... A lucrat toat lumea, cu mare greutate...

Nici o fiin omeneasc nu era sc pat de lucru... Tot omul trebuia s duc 9 pietre sau 13 c mizi... Ba chiar femeile îns rcinate mai f ceau a doua por ie i pentru pruncul din pântece... Femeia dac era îngreunat trebuia s duc în spinare o piatr pentru ea i una pentru copilul din pântece. În alte sate, femeile bor oase duceau 3 c mizi i pentru copilul din burt ... V zând barbaria cu care domnea, oamenii l-au pîndit de multe ori spre a-l prinde, îns n-au putut, c noaptea robea i ziua nu se afla unde este. S-au vorbit cu to i i au g sit de s-au plâns la o moa a satului, care i-a înv at s fac gropi, unde s ascund to i coco ii, ca s -i opreasc din cântat. Unii spun c într-o noapte lumea a t iat to i coco ii i el, ne tiind ce vreme este, s-a pomenit cu ziua. A ie it s plece acas i abia a ajuns la râul Bistri a (mai jos de Râureni) c s-a f cut ziu de tot. A început s fug de frica soarelui pân a ajuns la Re ca. A intrat sub un pod, dar soarele l-a ochit s getându-l printr-o cr tur a podului i el s-a topit. Acest pod s-a numit de atunci podul lui Potopin. De acolo î i trage numele satul Potopin. zvr tirile dacilor au îmbr cat i forme comparabile cu haiducia de mai tîrziu: de la acea ibomnic i s-a tras moartea, c odat i-au ie it înainte ni te ho i i l-au oprit pân a r rit soarele i îndat ce s-a luat roua s-a topit i el.

Fantasticul strecurat aici în relatarea concret , îi camufleaz pe justi iarii daci, care î i împodobeau cu simboluri solare obiectele, armele i chiar faptele, ca într-o simbioz între soare i om, i care au vâr?it un ritual secret de jertf adus luminii, îndemnîndu-i pe romani s cread c opresorul realmente a fost pîn la urm s getat de soare încât nu s-a mat g sit nici cea mai mic buc ic dintrînsul. Astfel, oseaua a r mas neterminat , pietruindu-se numai

pân la Râmnic.

O alt grup de variante, mai des întâlnite i mai r spândite, de la Gorj pân în Teleorman i Br ila, precizeaz cu mai multe am nunte c Domnul de Rou avea ederea în Carpa i, i doamna edea la Celei.

Mare viteaz, locuia la munte sub brazi unde nu se ia roua. Avea palate în p duri... Sosea noaptea din Ardeal pe drumul care-l f cuse în sens invers fa de cel al lui Traian, adic de la munte înspre Dun re, pân la cetatea dacic Celei (mileniul III î.e.n.). Semnificativ este c aceste variante nu spun s fi fost pietruit drumul, iar Domnul de Rou nu a c zut victim unei r zbun ri, ci dimpotriv era îndr git de oameni i a fost victima egoismului iubitei sale din neamul sucilor (Celei Sucidava), care împreun cu moa a satului i alte femei s-au hot rît -l opreasc i peste zi, de aceea au t iat coco ii din sat... Avea un coco pe care-l purta la el. Prin cântatul s u ar ta Domnului de Rou timpul. Se tie c Apolo Dacul, zeificat de greci sub numele Apollon Docaiaon (o alt etimologie pentru Doanc ?) e înf at în unele statui cu un coco în mân , ca vestitor al zilei. Când era la ibomnic nu tiu cine i-a omorât coco ul... Pierzându- i r bdarea, a plecat, dar pe drum a r rit soarele i el s-a topit, de ginga ce era.

Probabil s-a topit statueta lui Apolo din cear de albine. Ceara fiind socotit o substan solar receptat de flori, era materialul cel mai sacrosanct, rupt chiar din carnea zeului soare. Nu tim la ce secol re refer legenda romana ean , dar atest c Dun rea era sub controlul unui rege dac din Carpa i i vorbe te despre o tr dare a misterelor cultului solar, f ptuit în templul din Celei de c tre înse i preotesele favorite ale zeului. (se spune c Domnul de Rou mai iubea i o fat din munte, de la Vadul Ro u, unde probabil mai avea alt sanctuar solar, slujit ca i la Delphi, tot de femei.)

O variant ne trimite la cele mai vechi timpuri, când a ap rut agricultura i via a tihnit în familie: grâul a fost adus de Domnul de Rou . Doamna lui îi cea câte trei turte calde pân a nu se rev rsa zorile i el le mânca cu un pui fript. Alte variante se refer desigur la un conduc tor dac din vremea construc iilor genistice defensive care era i reprezentant al zeului soare Apolo, originar din Apulon-Alba-Iulia. (vezi R.P. nr. 5/1975). Romanii doar au pietruit drumul croit de daci pe malul Oltului: Traian Viteazul a venit cu str mo ii no tri pe drumul Domnului de Rou . Ulterior Împ ratul Maximin Tracul (235-238) a ref cut drumul din defileul Oltului, iar Constantin cel Mare (307-337) por iunea dintre Sucidava i Romula. Prin veacuri, chipurile împ railor i generalilor romani s-au suprapus i s-au estompat, contopinduse în mai vechile tipare epice ale unui personaj înc neindentificat în istorie, dar mai proeminent i mai bine înfipt în p mântul Câmpiei Romana iului, înrudit cu Zbur torul din descîntece i doruri. Când revolu ionarii de la 1848 au venit de la Islaz, au mers pe drumul lui Traian, drumul i mai vechi al Domnului de Rou , b torind cu opincile praful de pe drumul istoriei i al legendei.

Felul cum tradi ia î i distribuie dragostea sau ura fa de personajul ambiguu, atest c tocmai în regiunea cu cea mai intens romanizare, folclorul românesc exprim subiectiv atitudinea dacilor fa de istorie, mo tenind deci spiritualitatea p mântean , nu a cuceritorilor.

32

Domnul de Rouã

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Victor RAVINI

CARACAL - UNUL DINTRE CELE MAI VECHI CUVINTE ROMÂNE}TI Desciferarea etimologiei M-am n scut la Caracal. Dac citim la Caracal invers, de la dreapta la stânga, tim cu to ii c este la fel, ceea ce se nume te palindrom. M-am n scut, ca multe mii de caracaleni, într-un palindrom.

M-a întrebat cineva odat dac sunt roman de-al împ ratului Antoniu Caracalla sau cuman din Cetatea Neagr . Întrebarea se referea la etimologia cuvântului Caracal.

Latini tii au asociat numele ora ului Caracal cu împ ratul Caracalla. Aceast asem nare fonetic este întâmpl toare, se bazeaz pe ceea ce în lingvistic se nume te hazard fonetic i este un exemplu clasic de ceea ce se nume te etimologie popular . Ca s dreag busuiocul, latini tii au afirmat c împ ratul Caracalla ar fi venit s viziteze provincia i c numele lui ar fi fost dat acestei localit i. Nu este sigur c el a venit aici, dar este sigur c el nu a l sat numele s u în nicio localitate din câte a vizitat.

Oricât de m gulitoare ar fi aceast ipotez , nu a putut fi dovedit .

A fost o mod s ne mândrim cu sorgintea noastr latin , s credem limba român , ca i celelalte limbi romanice, deriv din limba latin .

Bogdan Petriceicu Hasdeu a criticat aceast mod , îns nu prea a fost luat în seam . Aceast mod a trecut. Dr. Napoleon S vescu a semnalat c limba român nu provine din latin , ci este mai veche, iar lingvi tii nu l-au luat în serios, repro ându-i c nu este lingvist. În ultima vreme, istoria limbilor a fost revolu ionat de cercet rile lingvistului francez Yves Cortez i lingvistei spaniole Carme Huertas, care demonstreaz c limbile romanice, printre care i româna, nu provin din limba latin , ci sunt mai vechi decât latina. Lingvistul Mihai Vinereanu (Dic ionar etimologic al limbii române pe baza cercet rilor de indo-europenistic , Editura Alcor Edimpex, Bucure ti 2009) arat c vreo 65% din cuvintele române ti sunt de origine autohton , din fondul pre-latin sau traco-dac. Desigur, în tiin , nu poate veni nimeni cu vreo teorie nou care s fie îmbr at cu entuziasm de c tre to i savan ii care au afirmat contrariul i au f cut carier cu teoriile lor perimate.

De altminteri, descoperirile arheologice dovedesc c la Caracal a existat o a ezare uman mult anterioar cuceririi romane, înc din epoca pietrei i de pe vremea când oamenii erau vân tori de mamu i.

Este de presupus c localitatea care ast zi se nume te Caracal, oricât de neînsemnat în preistorie, trebuie totu i s fi avut un nume.

Lingvistul Iorgu Iordan, academician, de origine bulgar , care a transmis la Bucure ti ordinele Kremlinului pentru slavizarea for at a limbii române, scrie (în Toponimie româneasc , Ed. Academiei, 1963, p. 270) c numele ora ului Caracal vine din „kara ’negru’ + kala ’fortifica ie, castel’, ambele de origine cuman ”.

Lingvistul Alexandru Graur, tot academician, dar evreu, scrie (în Nume de locuri, Ed. tiin ific , 1972, p. 26) c numele ora ului Caracal este „evident turcesc” i „însemna fort rea neagr ”.

S-au exprimat prea vag i au l sat s în elegem c turcii sau cumanii au numit-o neagr fiindc i-ar fi dat foc. Ambii lingvi ti se al tur doctrinei introduse de academicianul Alexandru Cihac, al rui dic ionar etimologic ajunge la bizara concluzie c num rul de cuvinte române ti de origine turc ar fi egal cu cele de origine latin .

Nici Iordan, nici Graur i nici adep ii lor nu au putut aduce dovezi pentru etimologia cuman sau turceasc .

Adic cum „evident turcesc”? Pe ce se bazeaz aceast eviden ?

Dup cum sun la ureche? Ambii academicieni fac simple presupuneri prin asem nare fonetic cu ni te cuvinte cumane sau turce ti. Acest procedeu de a face etimologii dup ureche, prin asem ri fonetice, cu riscul c m repet, se nume te: etimologie popular , adic etimologie la îndemâna oric rui om din popor care nu are habar de regulile stricte ale lingvisticii. Etimologia propus de Iordan i cea propus de Graur prezint un clar defect logic: se exclud reciproc. Niciuna din ele nu poate fi o certitudine, atâta timp cât exist cealalt . Lingvistica este o tiin exact i nu se mul ume te cu explica ia c , dac nu o fi a a, atunci poate c o fi altminterea. Dac nu e de origine turc , atunci o fi de origine cuman , sau poate c o veni de la împ ratul Caracalla. S accept m etimologia care ne unge mai bine la inim ?

Cumanii nu au construit cet i. Nici turcii nu aveau de ce s construiasc vreo cetate la Caracal. E exclus a a ceva. Dac era o cetate la Caracal când au venit cumanii sau turcii i i-au dat foc, atunci se ridic cel pu in trei întreb ri sau chiar mai multe: 1. Cine o construise i când?

2. Cum se numise la început?

3. Cum de au renun at rom enii la numele ei vechi i au preferat noua denumire dat de invadatori? Unde s-a mai pomenit a a ceva?

Au renun at bra ovenii la vechiul nume al ora ului lor i au preferat r mân peste veacuri Kronstadt sau Ora ul Stalin? Cum se face nu s-au g sit niciun fel de urme arheologice la Caracal ale cet ii cumane sau anterioare cumanilor, pe care o presupun lingvi tii doar a din vârful limbii? Cât de adev rate pot fi ni te etimologii bazate pe presupuneri ale lingvi tilor, în domeniul arheologiei? Dac vine de la cumani sau de la turci, cum se face c denumirea Caracal nu are accentul pe ultima silab , ca în cuvintele Ada Kaléh, Adamclisí, Teleormán sau Caraormán? De ce se pronun Caràcal (sau Caràcal, cum se zicea uneori în trecut) i nu *Caracaléh sau *Caracalé. Concluzia mea este c denumirea Caracal nu poate veni nici de la cumani, nici de la turci i o afirm cu toat fermitatea. i ar mai fi ceva, care confirm concluzia mea. Iorgu Iordan i Al. Graur ignor c mai este o localitate Caracal, un c tun înglobat în satul P uleasa din jude ul Arge , i nici acolo n-a existat vreo cetate.

Atunci de unde vine numele acelui c tun? A a c etimologia cumano-

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

turc cu Cetatea Neagr devine i mai ubred . Din respect pentru autoritatea tiin ific a celor doi academicieni, nu zic c sunt etimologii aberante. Cu asta ar fi deajuns ca s putem arunca la gunoi vechile etimologii propuse de academicienii no tri i care pot figura cu cinste într-o antologie a teoriilor gre ite i d un toare.

Acestea fiind zise, putem trece la propunerea mea de etimologie a Caracalului.

Cu toat modestia, vreau s scot în eviden câteva elemente lingvistice, care ar putea aduce lumin asupra originii denumirii oraului Caracal. Avem mai multe toponime ce încep cu Cara- cum ar fi: satul Cara lâng Cluj-Napoca, Carani lâng Timi oara, Caraula în Dolj, Carcadie ti în jude ul Vâlcea, Caracl u lâng Bac u, Caransebe i Cara ova în jude ul Cara , satul Carasa în jude ul Boto ani, Carastelec în jude ul S laj, ora ul Carei în jude ul Satu Mare, localitatea Carpitus (magh. Kárpitus) înglobat în ora ul Tu nad i înc altele. S nu uit m i satele disp rute Carast lâng Brebeni pe la Slatina, Carcadulea în fostul raion Mizil i mai sus numitul tun Caracal din jude ul Arge , precum i înc altele, mai mult sau mai pu in sigure c sunt sau nu sunt cumano-turce ti prin Dobrogea.

Cui i-ar trece prin cap s spun c toate aceste localit i numite mai sus ar veni de la cumani sau turci, când nu exist vreo dovad pentru a a ceva? Ce s fi c utat cumanii i turcii prin Transilvania ca dea denumirile acelor localit i? Cum s fi fost cumanii i turcii mai productivi în toponime cu Cara- prin România decât au fost la ei în Turcia i în Asia de unde au venit? Pot p rerile unor autorit i sau celebrit i s in loc de dovezi i s înlocuiasc logica gândirii?

Trec la înc un argument. Dac ar fi s ne lu m dup ureche, conform metodei respectabililor no tri lingvi ti, s-ar p rea c i cele patru toponime identice: oronimul Caraiman în Carpa i i trei sate cu acela i nume, Caraiman (sat în comuna Mih eni jud. Boto ani), Caraiman (fosta denumire a satului Crângu com. Ion Corvin jud.

Constan a) i Caraiman sat în comuna Brabova jude ul Dolj) ar fi tot de origine turco-cuman . Dar atunci, tot cumanii i turcii au dat

33

numele localit ilor Caraman i Caramany din Pirineii francezi?

Francezii tiu c aceste denumiri vin de la pre-indoeuropeanul kara, ce însemna piatr .

Avem multe localit i în România care încep cu Car-, iar în Fran a sunt i mai multe. Lingvistul român Sorin Paliga, în lucrarea „Protoindoeuropean, Pre-indoeuropean, Old European: Archeological Evidence and Linguistic Investigation, publicat în Journal Of IndoEuropean Studies, 17, 3-4 (pag. 309-334), Washington, 1989, arat particula Car- sau Cara- (cum ar fi în mun ii Carpa i, insula greceasc Carpathos sau Carrara din Italia) provine din limba preindoeuropean , unde însemna „piatr ”.

Eu pornesc de la rezultatul cercet rilor lui Sorin Paliga i vreau verific dac particula pre-indoeuropean cara- este p strat în denumirea Caracal i eventual în alte toponime române ti ce încep cu Cara-.

La Caracal, în vârful dealului din Protoseni (numele e semnificativ: adic primii), înv torul ne-a pus s plant m meri în gr dina colii num rul unu. Dar acolo nu s-a putut s pa. Sub un strat sub irel de rân , era numai piatr . Nu pot ti dac acest platou pietros poate fi pus în leg tur cu particula pre-indoeuropean Cara- (piatr ) i dac aceasta se conserv în cuvântul Caracal ca în celelalte nume de locuri române ti, fran uze ti sau din alte ri. Dar nici nu putem exclude aceast ipotez .

Cu ce argumente tiin ifice ar putea cineva s exclud afirma ia mea c denumirea Caracal este de origine pre-indoeuropean ?

Concluzia mea este urm toarea: sprijinindu-m pe rezultatul cercet rilor lui Sorin Paliga i în urma modestei mele cercet ri, eu ajung la rezultatul c denumirea Caracal este de origine preindoeuropean . Oricum, concluzia din acest articol este mai bine argumentat decât verdictul lui Iorgu Iordan sau al lui Al. Graur. i dac totu i concluzia mea nu este conving toare, atunci ar putea fi o ipotez de lucru i las genera iei viitoare s confirme sau infirme cu argumente etimologia autohton , pre-indoeuropean pe care am propus-o aici.

Imagini vechi din Caracal

34

Domnul de Rouã

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Radu NI U

Vechimea numelui de român Istoricului got Iordanes îi dator m pe de o parte confuzia dintre ge i i go i, iar pe de alt parte informa ii sigure i incontestabile asupra prezen ei românilor - men iona i chiar sub acest nume - la nordul Dun rii la mijlocul veacului al VI-lea e.n. Confuzia fusese lansat de go i înc de la apari ia lor în arena Europei pentru a se uda c ar fi dintr-un neam mai ilustru decît al lor, apoi preluat de unii scriitori eclezia ti (Orosius, Hieronimus. Sf. Augustin) mai pu in preocupa i de respectarea adev rului i mai mult de atragerea go ilor sub influen a bisericii, pe lîng ge ii deja cre tina i, apoi de Cassiodorus, secretar al regelui got Theodoric, în Istoria Go ilor, oper pierdut , dar p strat în rezumatele lui Iordanes. Acesta era originar din spa iul getic. Om de cultur , dar în primul rînd om cu carier politic (fost notar al unui prin , apoi episcop de Ravena. calitate în care îl înso te pe pap la Constantinopol în anul 551), Iordanes nu îi putea confunda din gre eal pe cona ionalii s i go i cu ge ii. Fiindu-ne cunoscut admira ia sa ne rmurit pentru civiliza ia latin , pe care vizionar o considera menit s fie suprema achizi ie a umanit ii pîn la sfîr itul lumii, ne devine clar c el i-a prezentat inten ionat pe go i ca fiind identici cu ge ii deja romaniza i, vrînd astfel s influen eze opiniile unor oameni politici pentru care scria, în favoarea accesului i accept rii ostrogo ilor s i în lumea roman . Mai spera c tîn rul Germanicus, fiul Matasvinthel - nepoata lui Theodoric - va ajunge s domneasc peste go i si ge i deopotriv .

Cunoscînd bine locurile, oamenii i realit ile din spa iul CarpatoDun rean, papa i-a încredin at dificila misiune de a-i atrage pe str mo ii no tri sub protec ia Romei, cînd ace tia preferau erezia manicheist , sub pretextul c reia duceau o politic de neatîrnare atît fa de Roma cît i de Bizan .

Curînd dup tip rirea lucr rilor lui Iordanes De Origine actibusque Getarum (1515) i De Summa temporum vel origine actibusque gentis Romanorum (1531), c rturarul Anton Verancsics (1504-1573) - vice-rege al Ungariei - a atras aten ia umani tilor apuseni nu trebuie confunda i ge ii cu go ii. Totu i Jakob Grimm (17851863) a continuat s sus in teoria identit ii dintre cele dou popoare cu argumente bine confec ionate, dar care contraveneau bunului sim al celorlal i savan i germani.

Iordanes - excelent cunosc tor al realit ilor politice din vremea sa - face o enumerare de repere geografice din teritoriul getic, între care nume te i localitatea SCLAVINUM RUMUNNENSE. Istoricul german J. C. Zeuss (apreciat ca genial chiar i de Rösler) a identificat Sclavinum cu satul Scl veni de pe malul drept al Oltului, din jude ul Romana i, atestat în documentele de la Radu cel Mare (1 aug. 1496, 23 mai 1501, 3 mai 1502). Moise-Vod (12 mai 1529), P tra cu cel Bun (1565) i fiul acestuia Mihai Viteazul care î i înt re te cu pecete (1598) toate satele ce le-am cump rat domnia mea din jude ul Romana ilor. Intui ia savantului german asupra Sl veniului Româ-

nesc a fost confirmat ulterior de s turile arheologice din 1837 care au scos la iveal în mijlocul satului Sl veni cel mai puternic castru construit de romani pentru ap rarea limesului alutan i a drumului de pe malul drept al Oltului spre Romula, capitala Daciei Malvensis. În incinta militar de la Sl veni, au sta ionat deta amente din legiunile V Macedonica, XIII Gemina, XI Claudia, ala I Hispanorum, ala I Claudia, Cohors I Flavia Commagenorum, numerus Syrorum Sagittariorum etc., iar în afara fortifica iilor s-au g sit b i publice, temple i alte urme de a ez ri civile (canabae) unde locuiau veteranii împropriet ri i, negustorii, me te ugarii i mul i al i supu i umili care lucrau p mîntul.

Pentru ace tia din urm ce formau marea mas de agricultori mai raci sau mai înst ri i, trudind în condi iile socio-economice specifice sclavagismului roman, retragerea aparatului represiv al st pînirii imperiale a fost un fericit prilej de a sc pa de rapacitatea armatei i strîng torllor de impozite în natur i de a intra în posesia p mînturilor i a averilor imobile p site de bog ta i.

Din cuvîntul Sclavinum, l sînd la o parte sufixul livresc -um, mîne sufixul -in, tipic pentru localit ile din Oltenia (Severin, Marotin, Potopin, Sîmbotin etc.), care ulterior a trecut în -eni, dup aceea i regul cu D buleni, Bo oteni, Brîncoveni, Cezieni. Analizînd Rumunnense, aflam dou lucruri: sufixul -ense este caracteristic pentru numirile etnice din Dacia iar închiderea vocalelor o i a în u se datoreaz influen ei slave, ceea ce denot provenien a slav a informa iei lui Iordanes despre români. Semnificativ este c istoricul got a sim it necesar s precizeze c Sclavinum apar inea românilor, ca s nu se cread c ar fi vorba de o cetate slav .

Astfel, datorit lui Iordanes putem ti c slavii la venirea lor în Cîmpia Dun rii în prima jum tate a sec. al VI-lea i-au numit pe autohtoni rumuni, adic români, fiindu-le clar descendenta roman a acestora. Prin SCLAVINUM RUMUNNENSE avem nu numai recunoa terea românilor în cîmpia de la nordul Dun rii de c tre dou popoare - cele mai apte de cultur - venite aici dup retragerea aurelian , ci i cea mal veche si incontestabil atestare textual a românilor chiar sub numele de români, deci ca forma iune bine definit , deja distinct i închegat , capabil s reziste i s resping sau s asimileze orice val migrator.

Numele de români - mai vechi decît cel de valahi sau blahi, inuind de pe vremea cînd alte neamuri nu se individualizaser sau nici nu se a ezaser - este un indiciu c în secolul tulbure ce a urmat derii Romei, caracterul roman era mai v dit aici decît în alte provincii ce st tuser mai mult sub st pînirea roman . De la acest vechi nume etnic atestat de Iordanes vine denumirea unor p i mai mici sau mai mari, ca jude ul Romana i sau ara Româneasc i totodat numele întregului teritoriu al României, ar al c rei nume este mult mai vechi decît numele altor popoare.

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

35

Radu NI U

Vechi jude\e din istoria \[rii Alc tuirea celor mai vechi Jude e este legat de autoritatea unor conduc tori locali, care în veacurile de restri te ale istoriei poporului român, au pus temelia primelor forma iuni statale. A a se explic de ce cuvântul jude (lat. judicium) avea în vechime sensul de mai marele locului, c petenie, guvernator, domn, principe, ocârmuitor, biruitor, despuitor, jude, frunta , staroste, cneaz i abia ulterior sensul de împ ire administrativ-teritorial . Voievozii desc lec tori de ar unificând vechile cnezate si voievodate, au organizat jude ele punând în fruntea lor un judeci sau jude , pîrc lab, c pitan, vornic sau ban, cu atribu iuni administrative, militare i de judecat . În Oltenia, prin p ile Tismanei era jude ul Jale ului, str tut de pîrîul Jale , atestat prima dar într-un document din 1385 de la Dan I i ultima oar la 20 octombrie 1444 de Ioan de Hunedoara.

Jude ul Motrului, pe apa cu acela i nume, apare numai într-un document din 10 iunie 1415 de la Mircea cel B trân.

Jude ul de Balt men ionat o singur dat în acela i act de la Ioan de Hunedoara, cuprindea satele Vadul Cumanilor, Blatni a, Saghicv , Pesticeva, Toporna i Sogolna, deci partea de sud a judeelor Mehedin i i Dolj. Într-un document din 3 mai 1502 de la Radu cel Mare se aminte te Jude ul Gilortului. pe apa cu acela i nume, men ionat ultima dat la 3 noiembrie 1516 de Neagoe Basarab. În Muntenia, jude ul dure , consemnat prima oar la 19 iulie 1498 de Radu cel Mare, a existat pîn la începutul sec. XVII, cînd Radu Mihnea îl alipe te la Jude ul Muscel.

Jude ul cuieni, între jude ele Prahova si Buz u, era zona de refugiu a secuilor care g seau st pînirea româneasc mai bun decît cea maghiar . A fost desfiin at printr-o hot rîre publicat în Monitorul Oficial din 1 Ianuarie 1845. În Moldova, unde jude ele se numeau inuturi, inutul Adjudului este pomenit în timpul lui tef ni Petru Rare ). În lista de jude e din 1566 i mereu pîn la 1647, dar în lista de jude e din 1684 a lui Miron Costin nu mai apare. inutul Trotu ului din lista de la 1566 i dintr-un document de la 1655 nu mai apare în lista lui Miron Costin. inutul Horincei apare într-un hrisov din 8 aprilie 1528 i în lista de la 1566. În 1591 nu mai exista. inutul Bîrladului este pomenit la 1642, pe vremea lui Vasile Lupu, i nu mai apare în lista lui Miron Costin.

La sud de Tecuci, inutul Oltenii e consemnat prima oar la 1 sept. 1435 i ultima dat la 17 martie 1529.

Situat între jude ele Roman, Hârl u, Vaslui, Ia i, era inutul Cârlig turei, figurînd în lista de jude e din 1819 a lui Dionisie Fotino. inutul Boto ani apare prima dat în lista de jude e a lui Fotino.

Pe teritoriul lui fusese inutul Hârl ulul, restrîns la 1619 i desfiin at la 1834.

Jude ul Corurlui, cu capitala h Gala i, avusese ca ispravnic pe

Al. Cuza. Se numea a a dup rîul Covurlui, cu etimologie cuman . În Transilvania, dintre comitatele sau districtele disp rute de-a lungul istoriei, sînt: Districtul Chioarului, cu sediul la omcu a Mare.

Se numea astfel dup cetatea Chioarului, recunoscut la 1392 de regele Ungariei ca apar inînd voievozilor români din Maramure .

Districtul Chioarului a fost desfiin at prin legea st pînirii habsburgice din 1876.

Tot atunci s-a desfiin at i comitatul Zarandului, înglobat la Arad i Hunedoara.

Pe la 1562 existau Scaunul Mure -Odorhei i Scaunul Arie ului.

Comitatul Crasnei atestat documentar înc de la începutul sec.

XIII i al Solnocului de Mijloc au fost înglobate la jude ul S laj, înfiin at la 1876.

Comitatul Dobuca cuprindea cetatea D bica (jud. Cluj) fosta re edin a lui Gelu i cetatea Ciceiului posesiune a lui tefan cel Mare i Petru Rare i de care depindeau în 1553 cîteva mici voievodate cu 58 de sate.

Comitatul Cuvin a existat pîn la distrugerea de c tre turci la 1551 a cet ii Cuvin, fost re edin a lui Glad.

Comitatul Cenadului, din vestul Banatului, se numea astfel dup cetatea Cenad. cl dit pe temeliile urbei Morisena, re edin a voievodului român Ahtum, urma ul lui Glad.

Jude ul Tîrnavei a fost împ it dup Unirea din 1918 în jude ele Tîrnava Mare i Tîrnava Mic .

Vla ca Denumirea cu rezonan de cronic a fostului jude Vla ca provine de la Codrii Vl siei (Vl isia = ara Vlahilor), dup numele dat de slavi românilor, a c ror prezen aici, în secolul VI, este i astfel confirmat . Ace ti codri se continuau cu cei din jude ul Teleorman (în limba cuman însemnînd durea nebun ). Au fost evita i înc de romani, care abia au încercat o p trundere pe la gura Vedei i prin cîmpia Burnazului. Turcii au fost nevoi i s urmeze acela i drum.

Codrul cu rol istoric de leag n i ad post al neamului era simbolizat în vechea stem prin trei stejari de argint cu r cini. Însu i cuvîntul codru este de origine dacic . I-a fost frate românului nu numai pe timp de pace, asigurîndu-i hrana i materialul unei întregi civiliza ii a lemnului, ci i la vremuri de restri te, ca factor de seam în strategia lui Mircea, Radu de la Afuma i (care-i bate pe turci la Clejani i Grumazi), Mihai (Serp te ti, C lug reni). Tot in Vla ca s-a dat în noiembrie 1916 marea b ile de la Comana pentru despresurarea Bucure tilor, iar la Prunaru celebra arj de cavalerie.

Portul Giurgiu, al c rui nume a fost dat de cor bierii genovezi patrona i de San Giorgio, asigura un comer înfloritor cu Mediterana.

A fost ocupat de turci la 1417 i a revenit românilor prin tratatul de la Adrianopole, în 1829. Atunci re edin a jude ului a fost mutata de la ti (actualmente în Dîmbovi a), la Giurgiu.

36

Domnul de Rouã

În 1850 s-a defri at p durea pîn la o b taie de pu de-a lungul drumurilor bîntuite de haiduci i tîlhari. Drumul Bucure ti - Giurgiu în 1856 trecea Arge ul la D ti, unde se schimbau caii, a doua po era la C lug reni, a treia la Padini, a patra la Pu ul Miului, a cincea la Daia, sat cu nume la fel de vechi cu al împ ratului roman Maximin Daia (305-313 e.n.), la origine fiu de rani daci. Cuza a iniiat construirea (1860) primei osele pietruite Bucure ti - Cop ceni lug reni - Daia - Giurgiu. Tot sub Cuza (1865) s-a început prima cale ferat din ar Bucure ti - Giurgiu. Înaintea ultimului r zboi mondial, jude ul Vla ca, împ it în 7 pl i, cuprindea 237 sate i avea capitala în municipiul Giurgiu.

Roman Fostul jude Roman s-a numit altfel dup ora ul capital Roman, atestat într-un document din 30 martie 1392 de la Roman-Vod , dar a rui vechime se pierde în negura vremurilor, ceea ce i-a f cut pe unii istorici ca Benko, Bising, Bonfiniu, Cantemir, Fotino, Wolf .a. s presupun a fi fost întemeiat pe vremea lui Traian sau Claudiu.

Jude ul Roman a fost devastat în 1467 de armatele lui Matei Corvinul, care apoi a fost groaznic b tut de tefan cel Mare. Acesta,

Anul I, nr. 3-4 / 2016

ref cînd cetatea ars i via a economic a jude ului, i-a instalat aici tab ra în jurul c reia i-a concentrat o tile pentru a porni împotriva polonezilor atacatorului Ion Albert, pe care îl zdrobe te în Codrii Cosminului la 1497. Nu se mai tie unde a fost înmormântat so ia lui Roman-Vod , Doamna Anastasia, mama lui Alexandru cel Bun, care dup cum scrie Grigore Ureche, a înfiin at mitropolia de Roman peste ase jude e. Nu se mai tie nici strada pe care s-a t iat capul luminat al lui Miron Costin.

Romanul a fost vremelnic re edin a mai multor domnitori. Poate de aceea reac iunea împotriva mi rii husite a fost aici atît de eficient . Din mul imea breslelor ce însufle eau via a economic a jude ului, mai ciudate par pentru noi azi breasla calicilor sau a mi eilor, organiza i în toat regula cu starostele lor, scuti i de d ri i cu un statut juridic clar, dat printr-un uric, de la tefan cel Mare. Un alt document de la Mihai Racovi atest la 1718, aprilie 20, breasla cioclilor, compus din 30 de oameni holtei, destina i pentru «astrucarea oaselor celor mor i i peri i i mai ales a celor str ini i nemernici». Cu starostele lor cu tot, depindeau de Episcopia de Roman, care îi administra, judeca i certa la trebuin . Erau i ei tot scuti i de ri c tre stat i de toate angaralele, iar slujitorilor domne ti de orice rang ar fi fost ei nu le era permis s se amestece în afacerile lor.

Harta cu jude\ele Rom`niei @n perioada interbelic[

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de RouĂŁ

Extrase din Miori\a Izvorul nemuririi

37

38

Domnul de Rouã

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

39

40

Domnul de Rouã

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

41

42

Domnul de Rouã

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Anul I, nr. 3-4 / 2016

Domnul de Rouã

43