6 minute read

Lex Hixon: despre această carte

Un martor al învățăturilor lui Ramakrishna a declarat că stilul său lingvistic era unic, chiar și pentru cei ce vorbeau bengaleza. El nu era literal traductibil nici în engleză ș i nici într-o altă limbă. Înțeleptul extaziat comunica în fraze concise, aforistice, conținând doar trei sau patru cuvinte fiecare – propoziții cu o minimă structură logică sau gramaticală. Totu ș i aceste rostiri inspirate ale Maestrului erau extrem de bogate în înțelesuri. Swami Vivekananda, succesorul lui Ramakrishna și cel care a transmis mai departe mesajul său universal, susținea că ar putea să le dezvolte timp de trei zile pornind chiar de la o singură propoziție.

Dificultatea traducerii este sporită de faptul că Ramakrishna Paramahamsa vorbea o colorată limbă bengali de la țară, plină de cuvinte și expresii obscure ale dialectului local. De asemenea, el alterna învățăturile sale cu termeni tehnici în sanscrită din diferite ramuri ale sistemului yoga și ale filosofiei hinduse. El făcea totodată și referiri extinse asupra tărâmului complex al istoriei sacre, a șa cum a fost ea înregistrată de Vede, Purane și Tantre.

Advertisement

Singura opțiune în fața acestei situații lingvistice este să parafrazezi rostirile lui Ramakrishna, adăugând comentarii ș i explicații selective despre feluritele contexte ale înțelesului, prin care înțeleptul se mișca atât de liber, rapid și imprevizibil.

El nu a prezentat niciodată o filosofie sau o teologie generală, ci doar învățături specifice pentru anumite persoane, aflate la un anumit punct în evoluția lor. Conversațiile lui constau în salturi cuantice între stările sale extatice, ce apăreau de o inepuizabilă varietate. Termenul extaz, folosit atât de frecvent în acest text, pornește etimologic de la ex-stasis, „stând în afară” – dincolo de ceea ce reprezintă categoria obișnuită, convențională, a gândurilor și percepțiilor numite eu și lume. Viața lui Ramakrishna a fost o constantă explorare și exprimare a diferitelor niveluri și dimensiuni ale extazului.

De exemplu, Ramakrishna folosea în mod constant expresia bengaleză kamini kanchan pentru a indica impulsurile obișnuite ale sexualității și posesivității. Această expresie a devenit la el o descriere pe scurt a întregii lumi obișnuite. Pentru a sugera atmosfera specifică limbajului viu și atractiv al lui Ramkrishna, Swami Nikhilananda a ales să rețină această expresie în traducerea sa literală, ca „femei și aur”. Ca rezultat, aproape fiecare pagină din volumul de o mie de pagini a „Învățăturilor lui Sri Ramakrishna” menționează „renunțarea la femei și aur”. Prin notele de subsol, Swami a explicat că Ramakrishna le învăța și pe discipolele femei să renunțe la „bărbați și aur”, asigurând publicul cititor că Paramahamsa mai degrabă venera femeia, decât să o respingă sau să o denigreze. În orice lucrare de traducere, în special aceea a unei învățături atât de bogate și subtile, ne confruntăm cu multe decizii literare și spirituale dificile. Lucrarea prezentă are o abordare diferită. Ea nu pretinde să ofere niște răspunsuri corecte.

În scrierea acestei versiuni, Întâlniri cu Ramakrishna, nu am pornit de la textul în bengaleză, ci de la anumite pasaje din Învățăturile lui Ramakrishna, îmbogățindu-le ș i cu trimiteri la întreaga literatură despre Ramakrishna, incluzând mai multe descrieri detaliate ale lui Paramahamsa și ale anturajului său. De exemplu, nici Kathamrita, nici Învățăturile nu prezintă vreo conversație cu Sarada Devi, soția iluminată a lui Ramakrishna, cea care, după moartea lui în anul 1886, a rămas ghidul spiritual al mișcării create de el, timp de treizeci și patru de ani (până la trecerea ei în neființă, în anul 1920). Am inclus în această carte un anumit sentiment al prezenței ei, care, de și foarte subtilă, a fost importantă și proeminentă, alături de soțul ei, sintetizând o conversație cu ea din învățăturile redate în Holy Mother („Sfânta Mamă”), biografia standard în limba engleză scrisă de Swami Nikhilananda. Aceasta conferă o perspectivă mai largă versiunii de față a conversațiilor lui Ramakrishna. În orice caz, sunt multe alte aspecte și evenimente ale vieții sfinte a lui Paramahamsa pe care abia am putut să le ating, deoarece intenția mea a fost să scriu o carte de trei sute de pagini, nu una de o mie de pagini sau mai mult. Întâlniri cu Ramakrishna poate fi privită ca un comentariu contemporan la The Gospel of Sri Ramakrishna („Învățăturile lui Sri Ramakrishna”) și la The Great Master („Marele Maestru”), textele de bază ale acestei prolifice linii spirituale.

Datorită studiului și practicii mele în sufismul islamic și budismul tibetan, am fost capabil să înțeleg învățăturile lui Ramakrishna despre bhakti și tantra dintr-o perspectivă mai largă. Studiul meu în sanscrită și lucrarea de doctorat, la Universitatea din Columbia, despre Advaita Vedanta a lui Gaudapada mi-au permis să apreciez mai profund abordarea universală a Vedantei de către Maestru. Dar mult mai prețioși decât toate aceste studii au fost anii de prietenie cu însuși Swami Nikhilananada.

Timp de șapte ani, până la moartea sa, am menținut îndeaproape o relație cu Swami, primind de la el inițierea oficială în anul 1965. Am fost binecuvântat să ascult direct comentariile sale atât despre Învățături, cât și despre Marele Maestru. De asemenea am primit multe corectări și mustrări din partea sa, pe care acum le prețuiesc, așa cum el mi-a prezis ferm că o voi face. El a fost persoana care a insistat să studiez pentru doctorat, afirmând pur și simplu: „Va trebui să citești mult.” Au fost importante pentru dezvoltarea și înțelegerea mea și instrucțiunile inițiatice primite de la alți călugări ai Ordinului Ramakrishna, Swami Prabhavananda și Swami Asheshananda, precum și Mama Gayatri Devi, care reprezintă linia lui Swami Paramananda.

Douăzeci și cinci de ani de meditație personală asupra lui Ramakrishna Paramahamsa și a întregii mandala de suflete excepționale care s-au încarnat alături de el mi-au oferit viziunea și curajul de a scrie această carte. Nu m-am îndepărtat în esență de nicio învățătură pe care am primit-o prin amabilitatea lui Swami Nikhilananada. Felul în care l-am redat pe Ramakrishna nu-mi aparține.

Întâlniri cu Ramakrishna prezintă portretul romanțat al sfântului adorator al Zeiței, scris la persoana întâia, realizat pentru secolul douăzeci și unu (al doilea secol al descendenților lui Ramakrishna). Contextul lui nu este discutabil, rămânând ferm ancorat în relatările publicate ale martorilor oculari. Deosebit de folositor în această privință a fost Ramakrishna as We Saw Him („Ramakrishna a șa c um l-am cunoscut”), de Swami Chetanananda, un recent compendiu de memorii autentice, dintre care multe fuseseră cunoscute înainte doar din surse în bengali sau din ziare obscure în limba engleză.

Prin forma literară aleasă de mine am urmărit să sugerez atmosfera spirituală autentică din preajma lui Paramahamsa, care nu era doar un simplu om de la sat, cu o mare putere empatică, de și uneori el putea părea astfel. Ramakrishna opera în mod constant la cele mai înalte niveluri de rafinament filosofic și religios și de universalitate. El își putea aminti fiecare scriptură în sanscrită pe care o auzise incantată chiar și numai o singură dată, precum și fiecare imn mistic în bengali sau hindi. În termenii lumești ai Vestului, el a fost un geniu. Astfel, chiar și cea mai avansată exprimare literară de care aș fi eu capabil nu poate arăta subtilitatea înțelegerii sugerate de cuvintele sale. Și tocmai în aceasta constă relevanța acestei cărți. Ramakrishna nu este un personaj demodat dintr-o cultură străveche, reprezentând un anumit context religios, ci un Einstein al civilizației planetare din viitorul apropiat.

Ce sau cine este Ramakrishna se poate întrevedea din propriile lui cuvinte, acțiuni și experiențe uluitoare. Despre aceasta este vorba în Întâlniri cu Ramakrishna. Nu este un volum de filosofie, de teologie sau de antropologie. Nu este nici o carte despre Ramakrishna, ci este pur și simplu Ramakrishna interpretând jocul său dumnezeiesc, continuând să exprime spontan Realitatea nonduală, oferind ghidarea, inspirația și inițierea sa generațiilor următoare de căutători ai Adevărului ș i de iubitori ai lui Dumnezeu. A te cufunda minte și inimă în această selecție de conversații îți conferă o experiență vie – care este dulce, uluitoare, îmbătătoare spiritual. Bine ai venit în prezența inconfundabilă, incomparabilă, unică, a lui Ramakrishna.

This article is from: