Iepuri cu coarne

Papilomavirusul uman și cancerul infectios

Poveștile despre iepurii cu coarne au circulat de secole. În cele din urmă acestea s-au cristalizat în mitul iepurelui cu coarne de antilopă (jackalope, în engleză). Dacă ajungem în Wyoming şi dăm o raită printr-un raft cu cărţi poştale, avem toate șansele să ne trezim în fața unei cărți poștale cu imaginea unui iepure cu coarne. Și aceasta este imaginea unui iepure căruia pare că îi cresc o pereche de coarne de antilopă. Dacă mergem la o cină, este posibil chiar să vedem iepuri cu coarne de antilopă în carne și oase – sau cel puțin capul împăiat al unui asemenea iepure, agățat pe perete.

Pe de o parte, totul este o simplă exagerare. Majoritatea iepurilor cu coarne de pe pereți sau cărți poștale nu sunt altceva decât o șmecherie taxidermică – iepuri cu bucăți de coarne de antilopă lipite de cap. Totuși, precum în cazul multor mituri, povestea iepurelui cu coarne de antilopă are și ea un sâmbure de adevăr ascuns în miezul său. Unii iepuri reali chiar prezintă pe cap anumite excrescențe în formă de coarne de antilopă.

La începutul anilor 1930, un om de ştiinţă de la Universitatea Rockefeller, pe nume Richard Shope, a auzit despre iepurii cu coarne în timpul unei excursii de vânătoare. Întors la New York, a rugat un prieten să îi prindă o asemenea creatură stranie şi să îi trimită o bucată dintr-un corn. El avea motive să suspecteze că aceste coarne ar putea fi, în realitate, o tumoare.

Suspiciunile cu privire la tumoare le auzise de la un coleg de la Universitatea Rockefeller, pe nume Francis Rous. Cu peste 20 de ani înainte, Rous fusese vizitat de un fermier de pui din Long Island. Fermierul adusese cu sine o găină din specia Plymouth Rock, care avea o excrescență îngrijorătoare la nivelul pieptului. Acesta era îngrijorat că excrescența ar fi putut fi o formă de infecție, care ar fi putut să se răspândească și la restul puilor.

Rous a luat o bucată din excrescență, a mărunțit-o și a trecut-o printr-un filtru fin. Aidoma lui Beijerinck, și el a descoperit că a creat un fluid viu contagios. El îl putea folosi pentru a infecta alte găini și pentru a le provoca excrescențe similare. Însă atunci când Rous a analizat acele excrescențe la microscop, a fost uluit, deoarece acestea erau tumori. Rous descoperise un virus care cauza cancer. Atunci când Rous și-a publicat descoperirile, mulți oameni de știință l-au întâmpinat cu scepticism. Ideea venea în contradicție cu tot ceea ce ei credeau că știu atât despre virusuri, cât și despre cancer. Iar scepticismul lor a crescut și mai mult, pe măsură ce Rous a încercat să găsească și alte virusuri care să cauzeze cancer, la alte animale, și nu a reușit să descopere niciunul.

Atunci când Shope a auzit despre iepurii cu coarne, el s-a întrebat dacă nu cumva acestea erau animalele pe care le căutase Rous. De îndată ce coarnele de iepure au ajuns la New York, Shope a refăcut experimentul lui Rous. El a mărunțit coarnele, le-a amestecat într-o soluție și apoi a filtrat lichidul prin porțelan. Porii fini ai porţelanului permiteau doar virusurilor să treacă. Shope a frecat apoi soluţia filtrată de capetele unor iepuri sănătoşi. Rezultatul a fost că și acestor iepuri le-au crescut coarne. Experimentul lui Shope a făcut mai mult decât să arate că coarnele iepurilor conțineau niște virusuri. El a demonstrat și că virusurile au fost cele care au generat coarnele, construindu-le din celule infectate.

După această descoperire, Shope a oferit colecţia sa de ţesuturi de iepure lui Rous, care a continuat să lucreze asupra ei vreme de zeci de ani. Se părea că iepurii își transmiteau virusul de la unul la altul prin contact fizic, ceea ce explica faptul că prezentau tumori la nivelul pielii. Rous s-a întrebat atunci ce efecte ar putea avea virusurile asupra altor părți ale corpului iepurilor. Pentru a afla răspunsul, el a injectat lichid încărcat cu virusuri și mai profund, în interiorul corpului iepurilor. Și a constatat că în locul acelor coarne inofensive, virusul a dus la apariția unor cancere agresive, care au ucis animalele. Pentru cercetările sale care au făcut legătura între virusuri și cancer, Rous a câștigat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1966.

Descoperirile lui Shope și Rous i-au determinat pe oamenii de știință să studieze excrescențele stranii care apăreau și la alte animale. Vacile dezvoltă uneori protuberanțe monstruoase de piele deformată, care pot atinge mărimea unui grepfrut. Negii se întâlnesc la aproape toate mamiferele, de la delfini la tigri, și până la oameni. Şi, în cazuri rare, negii pot transforma oamenii în „iepuri cu coarne” umani.

[...]