Privind în jos, dinspre stele

Reinventarea la nesfârșit a gripei

Gripa (influenza). Dacă închidem ochii și spunem cuvântul cu voce tare (influenza), pare să sune drăguț. Ar fi un nume bun pentru un sat italian pitoresc şi vechi. Influenza vine, în fapt, din italiană (se traduce prin „influenţă”). Numele este într-adevăr vechi, datând din Evul Mediu. Dar asocierile drăguțe se opresc aici. Boala își trage numele din credința existentă în rândul medicilor medievali că stelele influențează sănătatea paci­en­ților lor. Acestea puteau provoca uneori o febră debilitantă, care se putea transforma într-un focar epidemic de proporții la fiecare câteva decenii.

Gripa a continuat să fie o povară pentru lume, prin devastările sale. În anul 1918, un focar epidemic deosebit de virulent al gripei a infectat 50 până la 100 de milioane de oameni, conform estimărilor. Chiar și în anii obișnuiți, gripa provoca multe pierderi de vieți omenești. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat că, în fiecare an, gripa afectează un miliard de oameni, ucigând undeva între 290.000 și 650.000 de persoane.

În zilele noastre, oamenii de știință știu că gripa nu se datorează unei pedepse venite din cer, ci se datorează unui virus microscopic. Aidoma rinovirusurilor care duc la apariția răcelii comune, virusurile gripale reușesc să se dezlănțuie având la dispoziție foarte puține informații genetice – doar treisprezece gene. Aceste virusuri se răspândesc prin picăturile pe care bolnavii le elimină odată cu tusea, strănutul și secrețiile nazale abundente. O nouă victimă poate inspira accidental o picătură încărcată de virusuri sau poate să ia virusul de pe o clanţă şi apoi să aducă degetele deja contaminate în contact cu gura.

Virusul gripal – învelișul exterior apare ca fiind portocaliu, iar capsida are culoarea gri-albicioasă, cu segmente de ARN de culoare violet în interior

[...]