Cinste/Necinste

Descoperă!

Citește fragmentul de mai jos.

Discută cu ceilalți colegi despre textul citit, pornind de la întrebările de mai jos.  Ce puteți spune despre personaje?  Care era lucrul de valoare pentru omul simplu?

 Formulează o concluzie a întâmplării.  Cunoști o altă întâmplare/o lectură despre cinste/necinste? Povestește-o colegilor.

În vremea când domn în Țara Românească era Vlad Țepeș, un negustor puse să se strige pe la răspântii că a pierdut o pungă cu o mie de galbeni și că va da răsplată o sută de galbeni celui ce i-o va aduce. Nu trecu mult și un om simplu îi aduse punga, gândind că aceasta este cea pierdută. Ca să nu-i mai dea răsplata, negustorul îi zise că în pungă sunt numai 900 de galbeni, așa că recompensa și-a luat-o singur. Omul, știind că este cinstit, l-a rugat pe vodă să le facă dreptate, căci nu voia să fie considerat nici hoț, nici mincinos. Auzind ce au istorisit cei doi, Țepeș a considerat că punga nu este a negustorului și i-a lăsat-o târgovețului până ce va dovedi cineva că a pierdut o pungă cu 900 de galbeni. (după Neguțătorul florentin – poveste populară) Vlad Țepeș

Spune-ți părerea! Află

Cinstea este una dintre cele mai complexe valori morale, pentru că, la rândul ei, include multe alte valori. Omul cinstit nu minte, nu denaturează realitatea – spunând că a făcut ceea ce nu a făcut – și nici nu ascunde despre sine o realitate doar pentru că îl dezavantajează.

Necinstea ar putea fi explicată ca incorectitudine, hoție, viclenie, trădare. A fi necinstit înseamnă totodată a fi lipsit de onoare, a prefera minciuna în locul adevărului.

Aplică

1. Explică pe o foaie ce înțelegi prin proverbul: Cinstea cu rușinea nu pot sta împreună.

Completează cu mesaje pe care le-ai adresa colegilor, ca să încurajezi cinstea. Pune foaia în portofoliul personal. 2. Lucrați în grup. Formați grupuri de 3-4 elevi. Citiți cu atenție textul dat.

Mama a cumpărat prune ca să le dea copiilor după masa de prânz și le-a așezat pe o farfurie.

Vania, care nu mai mâncase până atunci prune, le tot mirosea de zor. Tare-i mai plăcea cum miros și tare-ar mai fi vrut să le guste! Tot dându-le așa târcoale, băiețelul pândi clipa când nu era nimeni în odaie și, nemaiputându-se stăpâni, înhăță o prună și o mâncă.

Când s-a apropiat ora prânzului, mama a numărat prunele, a văzut că lipsește una și i-a spus tatălui.

Stăteau cu toții la masă și tatăl a întrebat: — Ia să-mi spuneți, copii, nu cumva a mâncat cineva dintre voi o prună? — Nu, au răspuns copiii, inclusiv Vania, în cor. — Că unul dintre voi a mâncat o prună pe ascuns, nu-i frumos deloc, dar nu despre asta este vorba. Nenorocirea-i alta. Fiecare prună are înăuntru un sâmbure și dacă cineva nu știe cum să le mănânce și înghite sâmburele, a doua zi moare. De asta mi-e frică!

Atunci Vania, galben la față, a zis repede: — Ba nu, că sâmburele l-am aruncat pe fereastră.

Toți au izbucnit în râs, iar Vania a început să plângă. (după Sâmburele, de Lev Nikolaevici Tolstoi)

Discutați în grup despre comportamentul lui Vania, pornind de la întrebările de mai jos.  De ce a mâncat Vania o prună?  De ce nu a recunoscut băiatul că a mâncat pruna?  Cum credeți că s-a simțit Vania după ce toți au înțeles ce s-a întâmplat?  Ce ar fi putut să facă diferit? Povestiți colegilor situații asemănătoare pe care le-ați trăit sau despre care ați auzit. Realizați un afiș cu tema Nu da cinstea pe rușine!. Folosiți cuvinte și desene. Afișați în clasă lucrările și realizați un tur al galeriei.

Ce ai învățat?

1. De ce spunem că cinstea este o valoare morală complexă? 2. Care sunt caracteristicile unui om cinstit?

Mesaj pentru tine

Cinstea se adună greu, dar se risipește ușor. (proverb românesc)