BACALAUREAT. Geografie 2024

PAȘI SPRE SUCCES Bacalaureat

ȘTEFANIA ȘTEFĂNESCU • ADELIN DANIEL NEDELEA •

DIANA-ALEXANDRA POPOVICI • ALEXANDRA CAPRĂ

GEOGRAFIE

EUROPA – ROMÂNIA –UNIUNEA EUROPEANĂ

Probleme fundamentale

REPERE TEORETICE

TESTE ȘI SUGESTII DE REZOLVARE

GEOGRAFIE

EUROPA – ROMÂNIA –UNIUNEA EUROPEANĂ

Probleme fundamentale

REPERE TEORETICE

TESTE ȘI SUGESTII DE REZOLVARE

Bacalaureat. Geografie, Europa – România – Uniunea Europeană Probleme fundamentale

Ștefania Ștefănescu, Adelin Daniel Nedelea, Diana‑Alexandra Popovici, Alexandra Capră

Copyright © 2023 Grup Media Litera

Toate drepturile rezervate

Editura Litera

tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19

e mail: contact@litera.ro www.litera.ro

Editor: Vidrașcu și fiii

Redactor: Mihaela Spurcaciu

Corector: Carmen Bîtlan

Copertă: Vlad Panfilov

Ilustrații: Shutterstock, arhivă Litera

Tehnoredactare și prepress: Lorena Ionică, Dorel Melinte, Olimpia Bolozan, Banu Gheorghe

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Geografie: Europa – România – Uniunea Europeană: probleme fundamentale: repere teoretice, teste și sugestii de rezolvare: bacalaureat/ Ștefania Ștefănescu, Adelin Daniel Nedelea, Diana Alexandra Popovici, Alexandra Capră. –

București: Litera, 2023

ISBN 978 606 33 9694 6

I. Ștefănescu, Ștefania

II. Nedelea, Adelin Daniel

III. Popovici, Diana Alexandra

IV. Capră, Alexandra

CUVÂNT-ÎNAINTE

Dragi elevi, Prezentul ghid a fost elaborat pentru a veni în sprijinul vostru prin sistematiza rea tematicii pentru Bacalaureat la disciplina Geografie. Astfel, în paginile acestuia veți găsi scurte rezumate ale lecțiilor care fac obiectul Programei pentru Bacalau reat – Geografie, precum și numeroase exerciții însoțite de ilustrații cartografice. Exercițiile sunt structurate în fișe de lucru, iar itemii propuși reflectă itemii specifici examenului de Bacalaureat, la disciplina Geografie. Așadar, în fișele de lucru veți găsi itemi cu alegere multiplă, itemi lacunari, exerciții de comparat, exerciții bazate pe analiza unor hărți, dar și a unor grafice.

Fișele de lucru propuse în cadrul prezentului ghid pot fi utilizate atât în clasă, cât și acasă, în timpul pregătirii individuale.

La finalul ghidului sunt propuse șapte modele de teste de tip Bacalaureat, înso țite de bareme, ce pot fi utilizate pentru autoevaluare.

Mult succes!

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT

Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană (CLASA A XII-A)

A. EUROPA ȘI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ

1. Spațiul românesc și spațiul european

2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei și ale României:

◗ relieful major (trepte, tipuri și unități majore de relief)

◗ clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)

◗ hidrografia – aspecte generale; Dunărea și Marea Neagră

◗ învelișul biopedogeografic

◗ resursele naturale

3. Elemente de geografie umană ale Europei și ale României

◗ harta politică a Europei; România ca stat al Europei

◗ populația și caracteristicile ei geodemografice

◗ sistemul de orașe al Europei

◗ activitățile economice – caracteristici generale

◗ sisteme de transport

4. Mediu înconjurător și peisaje

5. Regiuni geografice în Europa și în România:

◗ caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa și din România

◗ studiu de caz al unei regiuni geografice – Carpații

6. Țările vecine României

B. ROMÂNIA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ

1. Formarea Uniunii Europene și evoluția integrării europene

2. Caracteristici geografice, politice și economice actuale ale Uniunii Europene

3. Statele Uniunii Europene:

◗ privire generală și sintetică

◗ Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria

4. România ca parte a Uniunii Europene:

◗ oportunități geografice ale României cu semnificație pentru Uniunea Europeană

◗ România și țările Uniunii Europene – interdependențe geografice, economice și culturale

5. Problema energiei în Uniunea Europeană și în România

C. EUROPA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ

1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane

2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane

3. Uniunea Europeană și ansamblurile economice și geopolitice ale lumii contemporane

4. Mondializare, internaționalizare și globalizare din perspectivă europeană

5. Europa, Uniunea Europeană și România în procesul de evoluție a lumii contemporane în următoarele decenii

A. EUROPA ȘI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ

SPAȚIUL EUROPEAN ȘI SPAȚIUL ROMÂNESC

1. Spațiul european

Continentul Europa are o suprafață de 10.170.340 km², aproximativ 7% din su prafața uscatului planetar, situându se pe penultimul loc printre continente.

Populația Europei (2021) este de aproximativ 748 milioane de locuitori.

Așezare geografică

Din punct de vedere latitudinal, continentul Europa este situat în întregime în emisfera nordică, iar longitudinal se află în emisferele estică și vestică.

Limite Puncte extreme continentale

Nord – Oceanul Arctic;

Sud – Marea Mediterană, Marea

Marmara, Marea Neagră, Munții Caucaz;

Est – Munții Ural, Fluviul Ural, Marea Caspică;

Vest – Oceanul Atlantic. Țărmuri

Nord – Capul Nord (Norvegia);

Sud – Capul Tarifa / Capul Punta Marroqui (Spania);

Est – nord estul Munților Ural (Federația Rusă);

Vest – Capul Roca (Portugalia).

◗ Țărmurile sunt sinuoase și prezintă numeroase:

– insule: Islanda, Arhipelagul Britanic, Corsica (Franța), Madeira și Azore (Portugalia), Baleare și Canare (Spania), Sicilia și Sardinia (Italia), Creta, Corfu, Rhodos (Grecia), Malta, Cipru;

– peninsule: Kola (Federația Rusă), Scandinavă, Iutlanda, Iberică, Italică, Balcanică, Crimeea etc.

– strâmtori: Gibraltar, Bosfor, Dardanele;

– golfuri: Botnic, Finic, Riga, Gdansk, Biscaya etc.

◗ Tipuri de țărmuri: a) țărmuri înalte:

– cu fiorduri (vechi văi glaciare inundate de apele mării) specifice litoralului Norvegiei (denumită și „Țara fiordurilor”), Islandei și nordului Scoției;

– cu riass (golfuri ramificate care pătrund în uscat pe cursul văilor; dato rate mareelor puternice) prezente în sudul Regatului Unit, vestul Franței (Peninsula Bretagne), nord vestul Spaniei;

– cu canale și insule / de tip dalmatic (s au format în regiunile cu structură cutată în urma transgresiunilor și regresiunilor marine) caracteristice țăr mului estic al Mării Adriatice (Croația).

b) țărmuri joase:

– cu lagune (lacuri formate prin bararea totală sau parțială a unor vechi golfuri cu cordoane de nisip aduse de mare) se întâlnesc pe țărmul Mării Baltice (Germania, Polonia – Laguna Vistula), Mării Negre (Complexul Razim‑Sinoe), Mării Adriatice (laguna Veneției).

– cu limanuri (lacuri formate prin bararea gurilor de vărsare ale râurilor de către mare) specifice pe țărmul Mării Negre (Techirghiol, Tatlageac –România, Nistrului – Ucraina);

– cu delte (formă joasă de relief de acumulare; se formează la gurile de văr sare ale fluviilor care se varsă în mările cu maree redusă) prezente la fluviile

Dunărea, Volga, Pad, Ron;

– cu estuare (formă de relief cu aspect de pâlnie, care se formează la gurile de vărsare ale fluviilor în mări sau oceane cu maree puternică) caracteris tice pentru Tamisa, Sena, Loara, Garonne, Elba;

– cu poldere (porțiune de uscat, obținută prin desecare și îndiguire, aflată sub nivelul mării) specifice pentru Țările de Jos (Olanda).

Alte caracteristici:

◗ Europa are un număr de 46 de state, cel mai mare (după suprafață și numărul de locuitori) fiind Federația Rusă, iar cel mai mic – Vatican.

◗ Statele Europei sunt integrate în două grupări regionale, una politico economi că (UE) și alta militară (NATO).

Europa – articulațiile țărmului, vecini și puncte extreme

2. Spațiul românesc

România are o suprafață de 238.397 km², situându se pe locul 12 între statele Europei. Populația României, la 1 ianuarie 2021, a fost de aproximativ 19,2 milioane de locuitori (locul 9 în Europa).

Așezare geografică

România este situată în sud estul Europei Centrale, la intersecția paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 25° longitudine estică (la jumătatea dis tanței dintre Ecuator și Polul Nord, respectiv dintre Oceanul Atlantic și Munții Ural).

Vecini

Nord – Ucraina;

Sud – Bulgaria;

Est – Republica Moldova și Ucraina;

Sud-Vest – Serbia;

Nord-Vest – Ungaria.

Puncte extreme

Nord – Horodiștea (jud. Botoșani);

Sud – Zimnicea (jud. Teleorman);

Est – Sulina (jud. Tulcea);

Vest – Beba Veche (jud. Timiș).

România este o țară carpato-danubiano-pontică, deoarece:

– 2/3 din lungimea Munților Carpați se desfășoară pe teritoriul României;

– 1075 km din lungimea fluviului Dunărea se desfășoară pe teritoriul țării sau la granițele sale;

– 244 km reprezintă lungimea litoralului românesc la Marea Neagră.

Relații externe

România este membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din anul 2004 și membră a Uniunii Europene (UE) din anul 2007.

Fig. 2. România – vecini și puncte extreme

I. Scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos:

1. Continentul Europa este mărginit de Oceanul Atlantic în partea de: a) est; b) nord; c) sud; d) vest.

2. Punctul extrem nordic al Europei este situat în peninsula: a) Balcanică; b) Iberică; c) Iutlanda; d) Scandinavă.

3. Insulele Sardinia și Sicilia aparțin statului numit: a) Franța; b) Grecia; c) Italia; d) Spania.

4. România se învecinează, în sud, cu statul numit: a) Bulgaria; b) Serbia; c) Ucraina; d) Ungaria.

5. România a aderat la Uniunea Europeană în anul: a) 2004; b) 2007; c) 2013; d) 2020.

II. Scrieți răspunsurile corecte care completează afirmațiile de mai jos:

1. Punctul extrem estic al României este situat în localitatea ... .

2. Insulele Cipru și Malta sunt localizate în Marea ... .

3. Țărmul cu poldere este specific pentru statul ... .

4. România se învecinează de două ori cu statul ... .

5. Munții Ural reprezintă limita între continentele Europa și ... .

III. Prezentați două avantaje ale faptului că România este o țară pontică.

IV. Identificați numele peninsulelor marcate, pe hartă, cu litere de la A la F, numele insulelor marcate cu numere de la 1 la 6 și al mărilor marcate cu litere de la a la f.

ELEMENTE FIZICO-GEOGRAFICE DEFINITORII ALE EUROPEI ȘI ALE ROMÂNIEI

1. Relieful major (trepte, tipuri și unități majore de relief)

1.1. Trepte de relief – Europa și România

Caracteristici

• Treptele de relief includ câmpii, dealuri, podișuri și munți.

Europa

• Altitudinea maximă: 5642 m, în Vf. Elbrus din Munții Caucaz, iar cea minimă: –28 m în Câmpia Precaspică.

• Relieful Europei este format din următoarele unități morfostruc turale:

– unități de platformă de vârstă precambriană (Platforma Est Euro peană, Scutul Baltic);

– unități de orogen ce aparțin orogenezelor caledonică (Munții Scandinaviei, Munții Penini etc.), hercinică (Munții Pădurea Neagră, Munții Ural etc.) și alpină (Munții Alpi, Munții Carpați etc.).

• Treptele de relief includ câmpii, dealuri, podișuri și munți; au o dis punere concentrică.

• Altitudinea maximă: 2544 m, în Vf. Moldoveanu din Munții Făgăraș, iar cea minimă: 0,5 m în Delta Dunării.

România

• Relieful României este format din următoarele unități morfo structurale:

– unități de platformă formate peste un fundament vechi de vârstă precambriană (fundamentul Podișului Moldovei, Podișul Dobrogei de Sud, Podișul Getic, Câmpia Română) și peste un fundament nou de vârstă alpină (Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Depresiunea Colinară a Transilvaniei);

– unități de orogen ce aparțin orogenezelor caledonică (Dobrogea

Centrală – Podișul Casimcei), hercinică (Dobrogea de Nord – Munții Măcin) și alpină (Munții Carpați, Subcarpații și Podișul Mehedinți).

1.2. Tipuri genetice de relief – Europa și România

Tipuri genetice de relief

Relief

glaciar

Relief vulcanic

Relief petrografic

Caracteristici

– a apărut datorită acțiunii ghețarilor de calotă din nordul Europei și ghețarilor montani;

– forme specifice: văi glaciare, circuri glaciare, morene glaciare, custuri etc.;

– localizare în Europa: Islanda (ghețari de calotă), Munții Scandinaviei, Munții Alpi, Munții Pirinei, Munții Caucaz (ghețari montani);

– localizare în România: Grupa Nordică și Grupa Centrală a Carpaților Orientali, Carpații Meridionali (grupele Bucegi, Făgăraș, Parâng și Retezat–Godeanu).

– a apărut datorită activității vulcanice din perioada Neozoică;

– forme specifice: cratere, conuri, platouri vulcanice, maare etc.;

– localizare în Europa: Islanda (vulcanul Hekla), Italia (Munții Apenini, Vulcanii Vezuviu, Etna, Stromboli), Grecia (insula Santorini), Franța (Masivul Central Francez);

– localizare în România: Grupa Nordică și Grupa Centrală a Carpaților Orientali, Carpații Occidentali (Munții Metaliferi din Grupa Apuseni).

– se diferențiază în funcție de tipul de rocă pe care se dezvoltă, în următoarele tipuri:

• relief carstic:

– format pe calcare și pe sare; apare datorită procesului de dizolvare realizat de apă;

– forme specifice: chei, peșteri, lapiezuri, doline, avene etc.;

– localizare în Europa: Munții Alpi, Munții Carpați, (Grupele Apuseni, Parâng) Munții Penini, Munții Alpii Dinarici, Munții Pindului, Munții Caucaz etc.;

– localizare în România: pe calcar: în Munții Carpați (Munții Rarău, Hășmașul Mare, Piatra Mare, Postăvaru, Bucegi, Piatra Craiului, Mehedinți, Cernei, Banatului, Apuseni), Podișul Mehedinți, Podișul Dobrogei, iar pe sare: în zona marginală a Depresiunii Colinare a Transilvaniei și în Subcarpați.

• relief loessoid:

– format pe loess (rocă sedimentară prăfoasă, slab consolidată);

– forme specifice: crovuri, găvane, padine;

– localizare în Europa: Câmpia Germano Polonă, Câmpia Europei de Est, Câmpia Română;

– localizare în România: Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podișul Dobrogei de Sud.

• relief dezvoltat pe gresii și conglomerate:

– format pe gresii și conglomerate (roci sedimentare rezultate prin cimentarea nisipurilor și pietrișurilor);

– forme specifice: coloane, turnuri, babe, sfincși etc);

– localizare în Europa: Munții Alpi, Pirinei, Carpați etc.;

– localizare în România: Munții Ceahlău, Ciucaș, Bucegi.

• relief dezvoltat pe argile:

– format pe argilă (rocă sedimentară slab consolidată care, prin îmbibare cu apă, devine impermeabilă, favorizând formarea alunecărilor de teren);

– forme specifice: alunecări de teren, curgeri noroioase;

– localizare în Europa: Munții Apenini, Dinarici etc.

– localizare în România: Carpații de Curbură, Subcarpați, Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Câmpia Moldovei; Relief structural

Relief litoral

– reflectă dispunerea straturilor de roci;

– tipuri de structuri și localizare: cutată/de încrețire (în unitățile de orogen), cute diapire (cu depozite de sare, în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Subcarpați), domuri (cu rezerve de gaz metan, în Podișul Târnavelor și Câmpia Transilvaniei), monoclinală (Podișul Moldovei, Podișul Getic, Dealurile de Vest), tabulară (Câmpia Română), faliată (Munții Vosgi, Munții Pădurea Neagră, Masivul Central Francez, Carpații Meridionali, Munții Banatului etc.)

– se datorează acțiunii apei mărilor și oceanelor, a ghețarilor, dar și a omului, generând următoarele tipuri de țărmuri:

• cu fiorduri (create sub acțiunea ghețarilor): se întâlnesc în Norvegia, Islanda, Scoția;

• cu estuare (datorate mareelor cu amplitudine mai mare): sunt loca lizate la gurile de vărsare ale fluviilor Tamisa, Sena, Loara, Garonne etc.;

• cu delte: prezente la gurile de vărsare ale fluviilor Volga, Dunăre, Ron, Pad;

• cu canale/de tip dalmatic: în Croația, la Marea Adriatică;

• cu lagune: la Marea Neagră (Razim Sinoe), Marea Baltică (Vistula), Marea Mediterană;

• cu limane maritime: localizate la Marea Neagră (Techirghiol, Nistrului);

• cu poldere (create de om): localizate în Țările de Jos (Olanda).

– a apărut în regiunile cu nisip;

forme specifice: dune de nisip;

Relief eolian

– localizare în Europa: sud vestul Franței, Câmpia Precaspică;

– localizare în România: Delta Dunării, Câmpia Română (Câmpia Bărăganului, Câmpia Olteniei), Câmpia de Vest (Câmpia Carei).

Relief fluvial

se datorează acțiunii apelor curgătoare;

forme specifice: văi, lunci, terase, meandre;

– localizare: în toate unitățile de relief.

ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ ALE EUROPEI Ș I ALE ROMÂNIEI

1. Harta politică a Europei. România ca stat al Europei

EUROPA ROMÂNIA

• Cel mai mare stat din lume după suprafață și cu cel mai mare număr de locuitori din Europa: Federația Rusă (stat situat pe două continente).

• Țara cu cel mai mare număr de locuitori, exceptând Rusia: Germania (cca. 83 mil.loc).

• Cea mai mică țară europeană, după suprafață și numărul de locuitori: Vatican.

• Orașul-capitală cu cel mai mare număr de locuitori: Moscova.

• Forme de guvernare: cele mai multe țări – republici, dar există și monarhii (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Norvegia, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Belgia, Luxemburg – ducat, Spania, Andorra, Monaco, Liechtenstein – principat, Vatican – stat papal/monarhie electivă).

• Ministatele Europei/State liliputane: Andorra (capitala sa este situată la cea mai mare altitudine din Europa, în Munții Pirinei, la peste 1000 m), San Marino

și Vatican (enclave pe teritoriul Italiei), Malta (cel mai mic stat insular din Europa), Monaco și Liechtenstein.

• State federale: Germania, Austria (state landuri), Elveția (state cantoane – se mai nu mește și Țara Cantoanelor), Federația Rusă.

• Stat european – prin poziție și caracteristici geografice (Munții Carpați și Dunăre) este conside rată țară central-europeană.

• După numărul de locuitori: locul 9 între statele europene.

• Stat membru NATO (din 2004) și stat membru UE (din 2007).

• Din punct de vedere politi co administrativ: republică semiprezidențială.

• Teritoriul țării este împărțit administrativ în 41 de județe, la care se adaugă Municipiul București.

FIȘĂ DE LUCRU

I. Scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos:

1. Statul cu cea mai mare suprafață din Europa este:

a) Federația Rusă;

b) Franța;

c) Italia;

d) Polonia.

2. Face parte din categoria statelor liliputane statul:

a) Andorra; b) Bulgaria; c) Danemarca; d) Lituania.

3. România este stat membru NATO din anul:

a) 2000; b) 2004; c) 2007; d) 2020.

4. Orașul capitală cu cel mai mare număr de locuitori este:

a) Berlin; b) Londra; c) Moscova; d) Paris.

5. Cel mai mic stat, după suprafață și număr de locuitori, este:

a) Andorra; b) Cipru; c) Malta; d) Vatican.

6. După forma de guvernare, este o monarhie statul:

a) Finlanda; b) Spania; c) Ucraina; d) Ungaria.

7. România este stat membru al Uniunii Europene din anul:

a) 2004; b) 2005; c) 2007; d) 2010.

II. Pe harta de mai jos sunt marcate, cu numere de la 1 la 46, statele Europei. Precizați

III. Pe harta de mai jos sunt marcate județele României. Pentru fiecare județ, precizați numele orașului-reședință, după modelul următor:

2.

Populația și caracteristicile ei geodemografice

EUROPA ROMÂNIA

Distribuția

spațială a populației

– densitatea medie a populației: 74 loc/km2 (2021);

– cea mai mare densitate

a populației: Monaco;

– cea mai mică densitate

a populației: Islanda;

– valorile densității sunt influen

țate de factorii naturali (climat, relief), factorii socio economici, demografici ș.a.

– densitatea medie a popu-

lației: 81,9 loc/km2 (2019 –sursa: insse.ro);

– județele cu cea mai mare

densitate a populației:

Prahova și Ilfov;

– județele cu cea mai

mică densitate:

Caraș‑Severin și Tulcea;

– cele mai mari valori ale densității populației se înregistrează în orașele mari.

Mișcarea naturală

– bilanțul natural al populației Europei (BN = natalitate –mortalitate) este negativ sau cuprins între 0 și 1‰;

– țări cu rate ridicate ale natalității: Islanda, Irlanda, Albania, Cipru etc.;

– țări cu rate reduse ale natalității: Bulgaria, Austria, România, Germania etc.

– după 1989: scăderea ratei natalității și creșterea ratei mortalității;

– în prezent: bilanțul natural este negativ (datorită ratei natalității scăzute, migrației externe, politicilor demogra‑ fice, sistemului sanitar, economia subdezvoltată etc.).

Structura populației pe grupe de vârstă

– Europa prezintă o pondere ridicată a populației vârstnice (de peste 60 ani), fiind astfel continentul cu cea mai îmbătrânită populație;

– țările cu cea mai îmbătrânită populație: Italia, Suedia, Belgia, Grecia, Germania;

– țările cu cea mai mare pondere a populației tinere (0–15 ani): Albania, Irlanda, Islanda, Cipru (se datorează religiei și politicilor pronataliste).

– structura pe grupe de vâr stă reflectă o îmbătrânire a populației;

– în prezent, se constată un declin al populației tinere pe fondul creșterii ponderii populației vârstnice.

Structura confesională

– predomină creștinismul:

– ortodoxismul (țările din Europa de Est și Sud Est – Federația Rusă, Ucraina, Rep. Moldova, România, Bulgaria, Serbia, Grecia);

– catolicismul (majoritatea țărilor europene);

– protestantismul (țările din nordul, vestul și centrul Europei – Norvegia, Regatul Unit, Germania);

– alte culte: islamismul (Albania).

– predomină religia creștin-ortodoxă (cca. 87% din totalul populației);

– alte confesiuni: romano ca tolici, reformați, penticostali, greco catolici, baptiști ș.a.

Structura populației pe medii (urban/rural)

– populația urbană: circa 75%;

– populația rurală: circa 25%.

– populația urbană: 56,4%;

– populația rurală: 43,6%. (sursa: insse.ro, 2018)

Mobilitatea populației

– la nivelul statelor europene se înregistrează o emigrare a popu lației dinspre estul continentului (în principal, fostele state comu‑ niste) către vest (pentru locuri de muncă, studii, un nivel de trai mai bun etc.); Bilanțul migratoriu = imigranți – emigranți.

– după anul 1989, odată ce cade sistemul comunist, se constată o migrație externă accentuată (pentru locuri de muncă, studii, un nivel de trai mai bun ș.a.);

– țările spre care emigrează românii sunt: Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Statele Unite ale Americii ș.a.

FIȘĂ DE LUCRU

I. Prezentați:

a) doi factori care au contribuit la accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populației în unele state din Europa;

b) două cauze ale menținerii, în ultimii ani, a unui bilanț natural pozitiv al po pulației în țări precum Albania, Islanda și Irlanda;

c) doi factori care determină valori mai ridicate ale densității populației în sudul Norvegiei, comparativ cu nordul acesteia;

d) doi factori care influențează repartiția teritorială a populației în România;

e) două cauze care explică variația densității populației pe teritoriul României.

II. Precizați:

a) o cauză care explică densitatea mică a populației din Suedia;

b) o cauză a valorii negative a bilanțului migratoriu în țările din Europa Estică;

c) două cauze care determină valori scăzute ale densității populației din Islanda;

d) o cauză care a determinat valorile negative ale bilanțului natural în România, începând cu anul 1992;

e) două cauze ale nivelului diferit de urbanizare în Europa;

f) două state europene cu un număr mare de emigranți.

III. Densitatea medie a populației în Finlanda este de 17 loc/km², iar în Spania este de peste 90 loc/km². Precizați două cauze care determină diferența dintre cele două state în ceea ce privește densitatea populației.

ROMÂNIA CA PARTE A UNIUNII EUROPENE

Oportunități geografice ale României cu semnificație pentru Uniunea

Europeană

A. Așezarea geografică

România se află în sud estul Europei Centrale.

Munții Carpați

◗ Au resurse naturale importante.

Dunărea

◗ Traversează 10 state și este o cale de circulație fluvială importantă.

◗ Canalul Rin Main Dunăre leagă Marea Nordului de Marea Neagră și facilitează schimburile economice.

Marea Neagră

◗ Reprezintă granița estică a Uniunii Europene.

◗ Orașul Constanța este cel mai mare port la Marea Neagră. Aici se realizează schimburi economice importante, prin sisteme de transport și rafinare a petro lului dezvoltate, având în vedere zăcămintele de petrol și gaze naturale exis tente în platforma continentală a Mării Negre.

◗ Litoralul Mării Negre împreună cu Delta Dunării sunt zone de interes european din punct de vedere turistic, biogeografic și economic.

B. Așezarea geopolitică

◗ România realizează granița estică a UE cu fostele state sovietice.

◗ Țara noastră asigură securitatea frontierei estice și stabilitatea între Uniunea Europeană și Federația Rusă.

◗ România se află pe direcția axelor geopolitice și economice care leagă Europa de Federația Rusă și de Asia Centrală.

C. Potențialul uman

◗ România se află pe locul 7 în cadrul Uniunii Europene, cu 19,4 mil. loc. (2021, conform https://ec.europa.eu/), având aceeași tendință de îmbătrânire ca toate statele membre.

◗ Asigură forță de muncă ieftină și specializată pentru state dezvoltate economic din Uniunea Europeană.

◗ Prin influxul de fonduri europene către infrastructura de transport, agricultură, educație, energie regenerabilă și IT, se fac progrese pentru atingerea unui echi libru privind decalajul economic dintre statele dezvoltate ale Uniunii Europene și România.

◗ România este consumator de servicii și produse din Uniunea Europeană.

România și țările UE – interdependențe geografice, economice și culturale

◗ Fluviul Dunărea leagă România de statele din partea centrală a Uniunii Europene.

◗ România are ieșire la Marea Neagră pe o lungime de 244 km de țărm, făcând din aceasta un stat pontic.

◗ Apartenența limbii române la grupa limbilor romanice plasează România în mij locul unor populații majoritar slave, conferindu i astfel o imagine de singularitate.

◗ România oferă forță de muncă specializată în sectoarele terțiar și cuaternar pentru statele membre, dar și forță de muncă ieftină pentru sectorul primar din statele membre.

◗ România deține resurse naturale, terenuri agricole, păduri și potențial turistic ce pot fi valorificate în cadrul UE.

FIȘĂ DE LUCRU

I. Harta de mai jos se referă la subiectele A și B. Pe hartă sunt marcate state cu litere și orașe-capitală cu numere.

Europa – Harta politică

Legenda

• oraș capitală

A. Scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos:

1. Fluviul Dunărea formează graniță naturală între statele ale căror capitale sunt marcate pe hartă cu numerele:

a) 1 și 9; b) 4 și 12; c) 6 și 8; d) 11 și 15.

2. Orașul capitală marcat pe hartă cu numărul 15 se numește:

a) Berlin; b) București; c) Budapesta; d) Zagreb.

3. Au ieșire la Marea Neagră statele ale căror capitale sunt marcate pe hartă cu numerele:

a) 1 și 9; b) 3 și 14; c) 7 și 8; d) 11 și 15.

4. Munții Carpați se găsesc pe teritoriul statului a cărei capitală este marcată pe hartă cu numărul:

a) 5; b) 6; c) 8; d) 15.

B. Comparați statele ale căror capitale sunt marcate pe hartă cu numerele 11 și 15, precizând:

1. o asemănare privind clima;

2. o asemănare privind culturile agricole semnificative;

3. două cursuri de apă pentru fiecare stat;

4. două resurse de subsol pentru fiecare stat;

5. o unitate montană formată în orogeneza alpină pentru fiecare stat;

6. două orașe pentru fiecare stat;

7. două state vecine, membre UE, pentru fiecare stat.

II. În reprezentarea grafică de mai jos este redată ponderea lungimii fluviului

Dunărea pe teritoriul statelor traversate:

Precizați:

1. Statul cu cea mai mare pondere din totalul lungimii cursului Dunării.

2. Statul cu cea mai mică pondere din totalul lungimii cursului Dunării.

3. Pe baza graficului de la pagina 104, argumentați de ce România este conside rată o țară dunăreană.

III. Prezentați un argument pentru care România este stat pontic.

IV. În tabelul de mai jos, regăsiți suprafața și numărul de locuitori din două state europene:

sursa: worldometers.info, 2020

Explicați:

1. Diferența foarte mare a numărului de locuitori dintre cele două state, deși au suprafețe similare.

2. Apartenența/Neapartenența la Uniunea Europeană, pentru ambele state.

PROBLEMA ENERGIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

ȘI ÎN ROMÂNIA

1. Resursele energetice în Uniunea Europeană

◗ Uniunea Europeană produce o treime din energia electrică de pe glob.

◗ Jumătate din energia electrică nucleară este produsă în Uniunea Europeană.

◗ Resursele naturale neregenerabile sunt reduse în cadrul Uniunii Europene, de aceea interesul pentru hidrocarburile din jurul Mării Caspice și din Asia este crescut.

◗ Petrol și gaze naturale se găsesc în Marea Nordului, Polonia, Țările de Jos (Olanda) și Austria.

◗ Cărbuni se extrag din Germania (bazinul carbonifer Ruhr), Polonia (bazinul carbonifer Silezia), Spania (bazinele carbonifere Asturia și Galicia).

◗ Statele care folosesc predominant cărbune pentru obținerea energiei elec trice sunt: Bulgaria, România, Slovenia, Slovacia, Cehia, Germania și Spania.

◗ Petrol pentru obținerea energiei electrice se folosește în Austria, Ungaria, Franța și Belgia.

◗ Gaze naturale se utilizează în Germania și Țările de Jos (Olanda), șisturi bitu minoase în Estonia, minereuri radioactive în Franța, Cehia, Lituania și Bulgaria.

◗ Hidroenergia (ape curgătoare) este utilizată în Suedia, România și Austria, energia mareelor în Franța, energia termală în Germania, energia eoliană în Germania și Italia (zone costiere).

◗ În prezent, deși politica energetică a UE presupune diminuarea folosirii cărbunelui în producerea de energie electrică, datorită poluării rezultate, conflictul armat din Ucraina a adus în prim plan permisivitatea crescută în refolosirea acestor resurse la scară largă.

◗ În urma conflictului dintre Ucraina și Federația Rusă, Uniunea Europeană a decis sancțiuni care vizează încetarea importurilor de gaze naturale din Federația Rusă, cu impact imediat în scumpirea gazului pentru țările euro pene, dar cu impact pe termen lung de scădere a dependenței față de ga zele rusești.

2. Resursele energetice în România

◗ România este dependentă față de importul de materii prime în proporție de aproximativ 40% din necesar.

◗ Se remarcă o creștere a finanțării programelor de energie verde din partea Uniunii Europene pentru energie regenerabilă solară.

◗ România folosește gaze naturale extrase din Depresiunea Colinară a Transilvaniei.

◗ Din Subcarpații de Curbură, Câmpia Română și din Platforma continentală a Mării Negre se extrage petrol.

◗ Cărbuni se extrag din bazinul Petroșani, dar au o valoare energetică scăzută (cărbuni inferiori).

◗ Hidroenergia are un aport considerabil la producerea de energie electrică, având hidrocentralele de pe Dunăre (Porțile de Fier), Olt, Prut, Siret, Bistrița etc.

◗ Energia eoliană cunoaște o dezvoltare crescută, în prezent, mai ales în Dobrogea și zona litorală.

◗ Energie nucleară se produce în atomocentrala de la Cernavodă (jud. Constanța).

TESTE FINALE TESTUL 1

SUBIECTUL I 30 de puncte

Europa – Harta politică

Harta de mai sus se referă la subiectul I A–E. Pe hartă sunt marcate state cu litere și orașe capitală cu numere.

A. Precizați:

1. numele statului marcat, pe hartă, cu litera F;

2. numele orașului capitală marcat, pe hartă, cu numărul 14. 4 puncte

B. Scrieți, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmațiile de mai jos:

1. Orașul capitală Praga este marcat, pe hartă, cu numărul ... .

2. Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numește ... .

3. Orașul capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește ... . 6 puncte

C. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos:

1. Orașul capitală Stockholm este marcat, pe hartă, cu numărul:

a) 2; b) 4; c) 9; d) 15. 2 puncte

2. Fluviul Vistula străbate orașul capitală marcat, pe hartă, cu numărul:

a) 1; b) 2; c) 8; d) 12. 2 puncte

3. Orașul capitală marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numește:

a) Belgrad; b) Sarajevo; c) Tirana; d) Zagreb. 2 puncte

4. Orașele port Hamburg și Bremen se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a) A; b) B; c) C; d) D. 2 puncte

5. Versantul nordic al Munților Pirinei se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a) A; b) B; c) H; d) J. 2 puncte

D. Prezentați trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera C și clima statului marcat, pe hartă, cu litera J.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitații medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvență ridicată, alte aspecte climatice.

Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ și nu separat.

Nota 3: Nu este necesară precizarea numelor statelor, se poate face referire la statele respective cu literele cu care sunt marcate pe hartă.

E. Precizați numele:

1. a două orașe din statul marcat, pe hartă, cu litera H.

2. a două unități de relief din statul marcat, pe hartă, cu litera H.

SUBIECTUL al II-lea

6 puncte

4 puncte

30 de puncte Legenda

de unitate/ subunitate de relief

cu peste

locuitori

România – Unități de relief, râuri și orașe

Harta de la pagina 118 se referă la subiectul II A–E. Pe hartă sunt marcate uni tăți de relief cu litere, râuri cu numere de la 1 la 6 și orașe cu numere de la 7 la 12.

A. Precizați:

1. numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 7;

2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 4. 4 puncte

B. Scrieți, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmațiile de mai jos:

1. Munți formați în orogeneza hercinică se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ... .

2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește ... .

3. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numește ... . 6 puncte

C. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos:

1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 este străbătut de râul numit:

a) Bistrița; b) Moldova; c) Suceava; d) Trotuș. 2 puncte

2. Străbate două bazine carbonifere râul marcat, pe hartă, cu numărul:

a) 2; b) 3; c) 5; d) 6. 2 puncte

3. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 11 se numește:

a) Alba Iulia; b) Brașov; c) Râmnicu Vâlcea; d) Sibiu. 2 puncte

4. Influențe climatice submediteraneene se resimt în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a) A; b) B; c) D; d) H. 2 puncte

5. Gaz metan se exploatează din subsolul unității de relief marcate, pe hartă, cu litera:

a) A; b) D; c) F; d) H. 2 puncte

D. Prezentați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu litera A și relieful unității marcate, pe hartă, cu litera D.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, categorii/tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, trepte de relief, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor și a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.

Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ și nu separat.

Nota 3: Nu este necesară precizarea numelor unităților de relief, se poate face referire la unitățile de relief respective cu literele cu care sunt marcate pe hartă. 6 puncte

E. Prezentați o cauză:

1. a prezenței vegetației de stepă în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C.

2. a absenței etajului de vegetație alpin în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea

30 de puncte

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A-B și prezintă evolu

ția migrației externe specifice României între anii 2008–2018.

A. Precizați:

1. numărul maxim de emigranți, precum și anul în care au fost înregistrați;

2. anul în care numărul imigranților a fost cel mai mare;

3. primul an (reprezentat pe grafic) în care numărul emigranților a fost aproxima tiv egal cu cel al imigranților.

4 puncte

B. 1. Calculați bilanțul migratoriu pentru anul 2010.

2. Precizați intervalul de timp în care s a produs cea mai bruscă scădere a emigrației.

3. Precizați un efect social economic al numărului mare de emigranți. 6 puncte

C. Pentru Bulgaria, precizați numele:

1. a două state vecine membre ale Uniunii Europene;

2. a două unități de relief;

3. a două cursuri de apă;

4. unui tip de climă;

5. a trei orașe.

10 puncte

D. Tabelul de mai jos prezintă suprafața agricolă utilizată în trei state europene în anul 2020.

Franța Grecia Italia

28.897.880 ha

5.267.520 ha

13.122.140 ha

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tag00025/default/table?lang=en

1. Calculați cu cât este mai redusă suprafața agricolă utilizată în Grecia față de suprafața agricolă utilizată din Franța.

2. Precizați două culturi agricole specifice Greciei.

3. Precizați numele unei unități de relief din Italia în care există mari suprafețe agricole.

6 puncte

E. Precizați două cauze care determină și influențează distribuția inegală a rețelei căilor de comunicație rutiere și feroviare în Europa.

4 puncte

BAREME DE CORECTARE ȘI NOTARE

TESTUL 1

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A. Se acordă câte 2 p pentru fiecare răspuns corect:

1. F – Finlanda; 2. 14 – Madrid. Total (1 + 2) = 4 puncte

B. Se acordă câte 2 p pentru fiecare răspuns corect:

1. 13; 2. G – Republica Moldova; 3. 10 – Sofia. Total (1 + 2 + 3) = 6 puncte

C. Se acordă câte 2 p pentru fiecare răspuns corect:

1. d; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b. Total (1 + 2 + 3 + 4 + 5) = 10 puncte

D. Se acordă câte 2 p pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Irlandei și clima Greciei.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitații medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvență ridicată, alte aspecte climatice.

Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ și nu separat. Pentru prezentarea separată a celor două state se acordă jumătate de punctaj.

Nota 3: Nu este necesară precizarea numelor statelor, se poate face referire la statele respective cu literele cu care sunt marcate pe hartă.

Pentru fiecare răspuns par țial corect/incomplet se acordă câte 1 p. De exemplu, în situația în care candidatul precizează „În statul marcat, pe hartă, cu litera C se înregistrează temperaturi mai mici comparativ cu statul marcat, pe hartă, cu litera J, unde temperaturile sunt mai ridicate.”, dar nu precizează concret valoarea temperaturilor, se acordă 1 p.

Exemple:

• Irlanda prezintă o climă temperat oceanică, în timp ce Grecia prezintă o climă mediteraneeană.

• În Irlanda, temperatura medie anuală este de 5–10 °C, iar în Grecia este de 14–18 °C.

• În Irlanda, precipitațiile medii anuale sunt de 1000–2000 mm/an, iar în Grecia sunt de 600–900 mm/an.

• În Irlanda bat Vânturile de Vest, iar în Grecia bat vânturile Sirocco și Austrul.

Total 6 puncte

F. 1. Se acordă 2 p, câte 1 p pentru fiecare oraș de pe teritoriul Serbiei:

Exemple: Belgrad, Novi Sad, Pančevo.

2. Se acordă 2 p, câte 1 p pentru fiecare unitate de relief de pe teritoriul Serbiei:

Exemple: Munții Dinarici, Munții Carpați Sârbești, Câmpia Voivodinei. Total 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

A. Se acordă câte 2 p pentru fiecare răspuns corect:

1. 7 – Ploiești; 2. 4 – Crișul Alb. Total (1 + 2) = 4 puncte

B. Se acordă câte 2 p pentru fiecare răspuns corect:

1. C; 2. 3 – Jijia; 3. 8 – Drobeta–Turnu Severin. Total (1 + 2 + 3) = 6 puncte

C. Se acordă câte 2 p pentru fiecare răspuns corect:

1. a; 2. d; 3. d; 4. b; 5. d. Total (1 + 2 +3 + 4 + 5) = 10 puncte

D. Se acordă câte 2 p pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful Podișului Bârladului și relieful Grupei Nordice a Carpaților Orientali (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei).

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, categorii/tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, trepte de relief, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor și a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.

Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ și nu separat. Pentru tratarea separată a celor două unități de relief se acordă jumătate din punctaj.

Nota 3: Nu este necesară precizarea numelor unităților de relief. Se poate face referire la unitățile de relief respective cu literele cu care sunt marcate pe hartă.

Pentru fiecare răspuns par țial corect/incomplet se acordă câte 1 p. În situația în care candidatul precizează, de exemplu, „În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D înregistrează altitudini mai mari comparativ cu unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A, unde altitudinile sunt mai mici.”, dar nu precizează concret valoarea altitudinilor, se acordă 1 p.

Exemple:

• Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A este unitate de podiș, în timp ce unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D este unitate montană.

• Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A s a format prin sedimentare/ depunere de sedimente, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D s a format prin încrețirea scoar ței terestre și vulcanism.

• Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A are altitudini maxime de 564 m, iar unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D are altitudini maxime de 2303 m.

• Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A este formată din roci sedimen tare, iar unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D este formată din roci vulcanice, metamorfice și sedimentare.

• Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A prezintă relief structural și flu vial, în timp ce unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D prezintă relief glaciar, vulcanic, carstic și fluvial.

Total 6 puncte

E. 1. Se acordă 2 p pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns par țial corect/ incomplet se acordă 1 p.

Exemplu:

Prezența vegetației de stepă în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se datorează influențelor climatice de ariditate și cantităților de precipitații reduse (400–500 mm/an).

2. Se acordă 2 p pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns par țial corect/ incomplet se acordă 1 p.

Exemplu:

Absența etajului de vegetație alpin în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B se datorează altitudinilor reduse, sub 1500 m, care nu permit dezvoltarea etaju lui de vegetație alpin.

Total 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

A. Se acordă 4 p, astfel:

1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 290.000 și 315.000 de persoane – 1 p; 2008 – 1 p;

2. 2018 – 1 p;

3. 2012 – 1 p.

B. Se acordă câte 2 p pentru fiecare răspuns corect:

Total (1 + 2 + 3) = 4 puncte

1. se acceptă orice valoare cuprinsă între –45.000 și –55.000 de persoane – 2 p;

2. 2008–2010 – 2 p;

3. reducerea numerică a populației/lipsa for ței de muncă la nivel național/scăde rea ratei natalității – 2 p.

C. Se acordă câte 1 p pentru fiecare element:

1. România, Grecia – 2 p (câte 1 p pentru fiecare);

Total (1 + 2 + 3) = 6 puncte

2. Munții Balcani, Munții Rodopi – 2 p (câte 1 p pentru fiecare);

3. Dunărea, Marița – 2 p (câte 1 p pentru fiecare);

4. temperat continentală – 1 p;

5. Sofia, Varna, Burgas – 3 p (câte 1 p pentru fiecare).

Total (1 + 2 + 3 + 4 + 5) = 10 puncte

D. Se acordă 6 p, astfel:

1. 23.630.360 ha – 2 p;

2. citrice, măslini, viță de vie – 2 p;

3. Câmpia Padului – 2p.

Total (1 + 2 + 3) = 6 puncte

F. – varietatea formelor de relief – 2 p; – gradul de dezvoltare economică al țărilor – 2 p. Total 4 puncte

TESTUL 2

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A. Se acordă câte 2 p pentru fiecare răspuns corect:

1. C – Estonia; 2. 4 – Tirana.

B. Se acordă câte 2 p pentru fiecare răspuns corect:

1. 13; 2. D – Germania; 3. 15 – Paris.

C. Se acordă câte 2 p pentru fiecare răspuns corect:

1. d; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d.

Total (1 + 2) = 4 puncte

Total (1 + 2 + 3) = 6 puncte

Total (1 + 2 + 3 + 4 + 5) = 10 puncte

D. Se acordă câte 2 p pentru fiecare deosebire corect formulată între clima Norvegiei și clima Italiei.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitații medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvență ridicată, alte aspecte climatice.

Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ și nu separat. Pentru prezentarea separată a celor două state se acordă jumătate de punctaj.

Nota 3: Nu este necesară precizarea numelor statelor, se poate face referire la statele respective cu literele cu care sunt marcate pe hartă.

Pentru fiecare răspuns par țial corect/incomplet se acordă câte 1 p. De exemplu, în situația în care candidatul precizează „În statul marcat, pe hartă, cu litera E se înregistrează temperaturi mai mici comparativ cu statul marcat, pe hartă, cu litera F, unde temperaturile sunt mai ridicate.”, dar nu precizează concret valoarea temperaturilor, se acordă 1 p.

Exemple:

• Norvegia prezintă o climă temperat oceanică (în vest) și subpolară (în nord), în timp ce Italia prezintă o climă mediteraneeană și temperat continentală (în nord);

• În Norvegia, temperatura medie anuală este de 0–7 °C, iar în Italia este de 14–18 °C.