PAȘI SPRE SUCCES Auxiliarul Textul argumentativ oferă un ajutor important elevilor de liceu în pregătirea orelor de Limba și literatura română, pe toată durata ciclului de învățământ, contribuind la dezvoltarea deprinderilor de argumentare. În plus, le este de un real folos elevilor din clasa a XII-a, care trebuie să fie pregătiți să argumenteze Subiectul I B din cadrul probei de Limba și literatura română, susținută la examenul de Bacalaureat.
cu cumii miide deebookuri, ebookuri, audiobookuri, audiobookuri,videobookuri videobookuri șișifișe fișede delucru! lucru!
TOT CE TREBUIE TOT CE TREBUIE SÃ SÃ ȘTII CA SÃ SÃ ȘTII CA FII AS LA FIIMATE AS LA MATE
Ghid de studiu complet pentru gimnaziu EBOOK Ghid de studiu complet pentru gimnaziu
EBOOK
BACALAUREAT • TEXTUL ARGUMENTATIV
BIBLIOTECATA TADIGITALĂ DIGITALĂ BIBLIOTECA
EXEMPLE ȘI APLICAȚII
Lucrarea cuprinde: • teme de studiu din programa claselor IX-XII; • modele de rezolvare a textului argumentativ; • fișe de autoevaluare și indicații de autoevaluare; • eseuri libere.
GINA MIOARA VARGA
Tradit, ie din 1989
TEXTUL ARGUMENTATIV
ISBN 978-606-33-8385-4
E XE MP L E ȘI A P L I CAȚI I
3
CUPRINS Argument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Eseul – prezentare generală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Ghid practic de realizare a unui eseu argumentativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Textul argumentativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Fișă de evaluare a textului argumentativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Modelul I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Modelul al II-lea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
CLASA A IX-A TEME DE STUDIU Tema 1: Joc și joacă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Tema 2: Familia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Tema 3: Scene din viața de ieri și de azi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Tema 4: Aventură, călătorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Tema 5: Personalități, exemple, modele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 EVALUEAZĂ TEXTUL ARGUMENTATIV!. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 POSIBILE REZOLVĂRI Tema 1: Joc și joacă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 Tema 2: Familia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Tema 3: Scene din viața de ieri și de azi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 Tema 4: Aventură, călătorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Tema 5: Personalități, exemple, modele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Fișă de autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
CLASA A X-A TEME DE STUDIU Tema 1: Binele și răul – valori umane fundamentale . . . . . . . . . . . . . 74 Tema 2: Trecut și prezent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Tema 3: Moralitate și imoralitate în artă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 Tema 4: Rațiune versus emoție . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Tema 5: Mentalitatea europeană versus mentalitatea indiană . . . .102
4 EVALUEAZĂ TEXTUL ARGUMENTATIV!. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .109 POSIBILE REZOLVĂRI Tema 1: Binele și răul – valori umane fundamentale . . . . . . . . . . . . .112 Tema 2: Trecut și prezent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .113 Tema 3: Moralitate și imoralitate în artă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .114 Tema 4: Rațiune versus emoție . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .115 Tema 5: Mentalitatea europeană versus mentalitatea indiană . . . .116 Fișă de autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .118
CLASA A XI-A TEME DE STUDIU Tema 1: Latinitate și dacism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .120 Tema 2: Trecut și prezent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .128 Tema 3: Originalitate versus imitație . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .135 Tema 4: Normă și abatere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .142 Tema 5: Obiectivitate și subiectivitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .149 EVALUEAZĂ TEXTUL ARGUMENTATIV!. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .156 POSIBILE REZOLVĂRI Tema 1: Latinitate și dacism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .159 Tema 2: Trecut și prezent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .160 Tema 3: Originalitate versus imitație . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .161 Tema 4: Normă și abatere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .162 Tema 5: Obiectivitate și subiectivitate (1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .163 Obiectivitate și subiectivitate (2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .164 Fișă de autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .166
CLASA A XII-A TEME DE STUDIU Tema 1: Orient și Occident . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .168 Tema 2: Constrângere și libertate în exprimarea artistică . . . . . . . . .176 Tema 3: Originalitate și imitație . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .184 Tema 4: Artă și realitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .192 Tema 5: Literatură și alte arte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .199 Importanța ecranizării unor opere literare (argumente pro) . . . . . .199 Importanța ecranizării unor opere literare (argumente contra) . . .199
5 EVALUEAZĂ TEXTUL ARGUMENTATIV!. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .206 POSIBILE REZOLVĂRI Tema 1: Orient și Occident . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .209 Tema 2: Constrângere și libertate în exprimarea artistică . . . . . . . . .210 Tema 3: Originalitate și imitație . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .211 Tema 4: Artă și realitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .212 Tema 5: Literatură și alte arte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .213 Fișă de autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .215 ESEURI LIBERE Adolescența în vremea tehnologiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .216 Mai citește cineva astăzi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .217 Inadaptarea socială. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .219 La ce ne ajută bacul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .220 Realizarea socială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .221
7
Argument Exercițiul argumentării reprezintă unul dintre reflexele cele mai frecvente ale individului de astăzi: fie că aducem în discuție dezbaterile din mass-media sau fie că încercăm să îi convingem pe ceilalți de justețea propriilor opinii, recurgem neîncetat la argument, iar reușita noastră ajunge să fie condiționată – de cele mai multe ori – de câtă experiență avem în a ne expune și în a ne susține părerile. Școala – conștientă de faptul că perioada adolescenței rămâne cea mai importantă pentru formarea deprinderilor argumentative – pune adeseori accent, în programe, pe nevoia tânărului de a-și exersa abilitățile de convingere. Or, în această ordine de idei, miza volumului de față – care vine să răspundă unei asemenea necesități fundamentale a mediului educațional – este aceea de a-l pregăti pe viitorul absolvent nu doar pentru examenul de Bacalaureat (care evaluează, într-adevăr, capacitatea elevului de argumentare), ci și pentru a fi, înainte de toate, un interlocutor persuasiv în viața de zi cu zi. De aceea, proiectul de față își propune să le ofere elevilor de liceu instrumentele cele mai eficiente prin care să își dezvolte deprinderile de argumentare. Secțiunea teoretică (în care sunt explicate, în chip limpede, strategiile și formele argumentative), exemplele propriu-zise de eseuri sau exercițiile punctuale – organizate în funcție de un principiu tematic – constituie unii dintre pașii cei mai importanți pe care orice elev trebuie să-i parcurgă atunci când vizează o bună pregătire pentru probele școlare și, îndeosebi, pentru evoluția sa ca adult. Lucrarea de față integrează noile modificări privind structura examenului de Bacalaureat. Propune teme de argumentare, pornind de la materia aferentă claselor IX-XII. Competența de argumentare este exersată în trei etape: identificarea structurilor specifice tipului de text, exerciții de argumentare și compuneri după noul model. Modul eficace în care am organizat volumul de față îl transformă într-un mijloc extrem de util în pregătirea pentru examenul de Bacalaureat și pentru viitoarea condiție de adulți a elevilor de liceu. Vă invit să îl descoperiți cu bucurie și vă doresc, totodată, mult succes în propria formare! Autoarea
9
ESEUL – PREZENTARE GENERALĂ Prezentarea conceptului Termenul de eseu are la origine un cuvânt din limba franceză, essai, care înseamnă încercare. Eseul este o încercare, în măsura în care exprimă o viziune personală asupra unei teme, neavând pretenția exhaustivității și nici a elucidării tuturor aspectelor legate de tema respectivă. În accepțiunea literară a termenului, eseul reprezintă un studiu de proporții restrânse asupra unor teme filosofice, literare sau științifice, compus cu mijloace originale, fără pretenția de a epuiza problema1. Se află la granița dintre literatură și filosofie, o filosofie care este însă personală, asumată, rezultatul experienței de viață și al viziunii autorului. Reprezentând o viziune su biectivă, nu ridică problema adevărului sau a corectitudinii, deoarece oricine are dreptul să creadă orice, are dreptul libertății de opinie. Însă eseul trebuie să își cucerească cititorul, ca orice lucrare artistică. De aceea, el trebuie să surprindă atât prin frumusețea și prin fluența ideii, cât mai ales prin felul cum aceasta este expri mată. Eseul nu exclude apelul la fondul de cunoștințe, la arhiva personală de experiențe și de informații. Un eseu bun pune în valoare nu numai stilul și ideile autorului său, ci și cultura generală a acestuia. Până la urmă, ideea trebuie susținută cu exemple, iar, când experiența personală este insuficientă sau irelevantă, apelul la experiența altora este imperativă. Un eseu bun este acela care nu numai că își cucerește cititorul, dar îl și convinge. Eseiștii sunt, de cele mai multe ori, generatori de idei și de schimbare în societate, în general, și în cultură, în special.
Scurt istoric Creatorul genului este considerat scriitorul și moralistul francez Michel de Montaigne (15331592), care a publicat în 1580 lucrarea intitulată „Eseuri”. Termenul a circulat timp de câteva secole, aplicânduse frecvent operelor din orice domeniu, spre a se specializa ulterior pentru literatură. Se consideră că primul eseu din literatura română este lucrarea cu titlul „Pseudokineghetikos” (1874) – Fals tratat de vânătoare – ce a apărut din intenția de a furniza informații pentru o prefață la un tratat despre vânătoare, sfârșind în mod fericit prin a deveni o operă în sine. Așa cum spunea și G. Călinescu, scriitorul „bate câmpii cu grație”, dând poate astfel cea mai potrivită definiție a eseului. Eseul se impune definitiv la noi în perioada interbelică. Printre cei mai cunoscuți eseiști ai perioadei sunt: Emil Cioran, Mircea Eliade, Paul Zarifopol, Lucian Blaga, George Călinescu, Constantin Noica, Eugen Lovinescu, Mihai Ralea, Camil Petrescu. 1
Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 1995, p. 354.
10 În perioada contemporană, eseul românesc se împlinește, se completează prin contribuția fericită a câtorva scriitori de seamă, precum Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu, Gabriel Liiceanu, Horia Roman-Patapievici și alții.
Tipurile de eseu Eseul se clasifică după gradul de libertate al autorului în redactarea lui. Astfel, există două tipuri fundamentale de eseu: eseul liber și eseul structurat. Eseul liber este acela în care autorul are libertate totală în abordarea temei. El alege aspectele esențiale, decide argumentele și exemplele. În cadrul acestui tip de eseu, originalitatea autorului este nelimitată. Eseul structurat este mult mai restrictiv, deoarece impune autorului niște cerințe care devin etape ale discursului. Are ca dezavantaj respectarea acestor cerințe, dar are în același timp și avantajul de a ghida discursul și implicit pe autor, care nu mai trebuie să își gândească singur structura, ci doar să dezvolte una prestabilită. Eseul argumentativ este, la rândul său, un tip de eseu structurat.
Eseul argumentativ Odată definit conceptul de eseu, trebuie definită argumentația. În Dicționarul de științe ale limbii, noțiunea de argumentație este definită astfel: a) strategie prin care, folosind o anumită limbă, un vorbitor reușește să extragă concluzii valabile; argumentația stabilește, deci, o relație între unul sau mai multe argumente și o concluzie; b) activitate verbală, de natură intelectuală și socială, servind la justificarea sau la respingerea unei opinii; formulând un ansamblu de enunțuri, emițătorul urmărește să obțină acordul unuia sau mai multor conlocutori, care au rolul de judecători.1 Autorii dicționarului insistă asupra diferențelor dintre argumentație și demonstrație. În timp ce demonstrația este obiectivă și rezultatele ei sunt definitive, argumentația este subiectivă. Ea nu demonstrează un adevăr absolut, ci doar un punct de vedere al emițătorului. A argumenta înseamnă, deci, a-ți impune punctul de vedere, a-ți convinge interlocutorul de valabilitatea ideilor tale. Ca orice formă de comunicare, ca orice compunere, eseul argumentativ trebuie să aibă structura clasică: introducere, cuprins, încheiere. Pentru eseul argumentativ, aceste etape înseamnă: ipoteza – care se referă la formularea unui punct de vedere personal asupra temei, ce urmează a fi susținut cu argumente în etapele următoare; argumentarea – enunțarea argumentelor în sprijinul ideii enunțate; Angela Bidu-Vrânceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, Dicționar de științe ale limbii, Editura Nemira, București, 2005 p. 69.
1
11 concluzia – formularea unei concluzii pertinente care să valideze ideile lansate în ipoteză și susținute cu argumente. Ipoteza presupune o raportare critică la temă. Să nu uităm că scopul eseului argumentativ este acela de a demonstra un punct de vedere. Este important ca acesta să fie formulat cât mai clar, astfel încât să poată fi dezvoltat cu ușurință în etapele următoare. Punctul de vedere personal poate să exprime fie adeziunea la tema dată, fie respingerea ei. Pentru exprimarea adeziunii, se folosesc așa-numiții conectori de confirmare: într-adevăr, este adevărat că1. Acordul se poate formula în mod explicit prin construcții de tipul: sunt de acord că. Punctul de vedere personal poate fi introdus, de asemenea, și prin structura consider că. Dezacordul, ca și acordul, poate fi formulat în mod direct: nu sunt de acord cu ideea că. Rolul argumentativ de dezacord este marcat prin conectori ca: din contră, dimpotrivă, în schimb, însă, dar2. Respingerea se cere completată cu conectori de rectificare: de fapt, ci, mai bine zis, da, însă etc. Argumentarea ideii enunțate în ipoteză este partea cea mai consistentă a eseului. Numărul argumentelor este variabil, în funcție de cerință. Pentru eseul argumentativ de la examenul de Bacalaureat se cere enunțarea a două argumente. Introducerea argumentelor se face tot cu ajutorul conectorilor. Există conectori care realizează ordonarea argumentelor: în primul rând; în al doilea rând; pe de o parte; pe de altă parte; în altă ordine de idei; în plus etc. Chiar dacă prezența conectorilor dă eseului o structură mai rigidă, este bine să apară în text, deoarece ordonează discursul. Se recomandă folosirea conectorilor pe de o parte, pe de altă parte atunci când un argument este în defavoarea ideii, iar celălalt o susține. Argumentele pot utiliza un raționament inductiv (se pleacă de la o situație particulară spre a se ajunge la generalizări) sau deductiv (se pleacă de la o situație cu caracter general spre a se ajunge la particularizări). Calitatea argumentării depinde de cât de solide și de logice sunt argumentele aduse în sprijinul ideii. Este important ca argumentele să fie cât mai relevante pentru opinia enunțată în ipoteză. Fiecare argument trebuie să ocupe un paragraf distinct, să fie vizibil în structura generală a textului. Argumentele devin mai puternice când sunt întărite cu exemple. Este foarte important ca exemplele să fie luate din literatură, din istorie, din filosofie etc., astfel încât să pună în valoare cultura generală a celui care emite opinii. În lipsa sau în completarea acestora, se poate apela și la experiențele personale, dar cu o anumită rezervă, deoarece argumentarea poate să alunece cu ușurință spre un registru facil, banal, neadecvat cerințelor unui eseu. Legătura între idei se realizează cu ajutorul conectorilor. Conectorii pot realiza în frază mai multe funcții: exemplificarea (de exemplu, de pildă, în ceea ce privește, 1 2
Valeria Guțu Romalo (coord.) Gramatica Academiei, Editura Academiei, București, ediția 2005, p. 734. Ibidem, p. 734.
12 cum ar fi etc.), probabilitatea (posibil, probabil, este posibil, se presupune că, este cu putință, se poate să etc.), certitudinea (desigur, cu siguranță, firește), cauzalitatea (pentru că, deoarece, întrucât, din cauză că), comparația (precum, la fel ca, la fel cu, în comparație cu), concesia (deși, cu toate acestea, chiar dacă). Concluzia trebuie să fie o consecință firească a ideilor enunțate anterior. Ea trebuie să confirme ideile susținute în ipoteză și în argumentare. Concluzia nu trebuie să repete formularea din ipoteză, ci să prezinte succint ideile, să rezume întregul conținut al părții anterioare. Concluzia este introdusă prin conectori specifici: în concluzie, deci, așadar, prin urmare, în consecință, concluzionăm că, conchidem că etc. Aceasta conține cuvintele care încheie discursul și care rămân cel mai mult în mintea cititorului. De aceea, rolul său este unul special. Dacă ipoteza trebuie să capteze atenția și bunăvoința cititorului, concluzia trebuie să fascineze, să fie memorabilă. Indiferent de tipul căruia îi aparține, eseul rămâne un important exercițiu literar, care antrenează atât calitățile artistice, cât și pe cele logice ale celui care se implică în acest complex act de comunicare.
13
GHID PRACTIC DE REALIZARE A UNUI ESEU ARGUMENTATIV Reflectați cu seriozitate asupra temei și asigurați-vă că ați înțeles la ce se referă. În acest sens, puteți încerca o definiție – de dicționar sau în viziune personală – a noțiunii respective. De exemplu, dacă trebuie să abordați tema importanței practicării unui sport, edificați-vă asupra aspectelor implicate. „Sportul înseamnă mișcare, spre delectare, dar și spre performanță”. Citiți cu atenție textul-suport și identificați punctul de vedere al autorului asupra temei. Va trebui să îl valorificați într-unul dintre argumente, spre a-l folosi explicit în exemplu. Faceți o listă cu orice argument vă trece prin minte, în sprijinul ideii respective: • sportul te menține sănătos; • sportul te ajută să ai un corp frumos și bine clădit; • practicat în echipă, îți aduce noi prieteni; • reprezintă o modalitate excelentă de petrecere a timpului liber; • te disciplinează; • dacă reușești să devii destul de bun, îți poate aduce glorie sau beneficii materiale etc. Alegeți-vă din listă două argumente pe care le considerați cele mai potrivite și cel mai ușor de dezvoltat; unul trebuie să poată fi exemplificat cu ideile din text. Este de preferat să lucrați varianta inițială pe o ciornă, spre a vă lăsa ocazia să îndreptați eventualele greșeli. Amintiți-vă, atunci când dezvoltați argumentele, că pregătiți un eseu literar, iar lucrul acesta trebuie să se reflecte în felul în care vă exprimați, în termenii pe care îi alegeți spre a vă susține ideile; exprimarea trebuie să fie elegantă, limbajul, cât mai artistic. Ilustrați fiecare argument cu câte un exemplu. Alegeți-vă exemplele din surse livrești, cum ar fi operele studiate la școală. Puteți apela și la experiența personală, având însă grijă să nu simplificați excesiv ori să cădeți în derizoriu. Nu confundați argumentul cu exemplul! Argumentul este ideea generală, iar exemplul, o situație concretă care sprijină argumentul. Este foarte important să recitiți ce ați scris, asigurându-vă că ați corectat eventualele greșeli de ortografie și că ați ales cele mai inspirate modalități de exprimare a ideilor. După ce v-ați asigurat că totul este corect, transcrieți cu atenție textul pe foaia de examen. Aveți mereu în vedere să vă încadrați în timpul ce vi se alocă. SUCCES!
16
MODELUL I Reporter: Ce declanșează la dumneavoastră scrierea unei povestiri – o idee, un personaj, anumite cuvinte pe care le-ați auzit? Mariana Enriquez: Sunt mai multe lucruri care declanșează scrierea unei povești, dar două sunt de bază. Sunt, pe de o parte, situații sau persoane pe care le văd pe stradă sau despre care citesc în ziare. De exemplu, povestirea „Ce-am pierdut în foc” începe cu o fată care cerșește în metrou, o fată cu un chip complet diform din cauza unor arsuri teribile. Fata aceea există în realitate. N-am mai văzut-o de multă vreme, dar obișnuia să cerșească la metrou, în Buenos Aires. Sigur, nu știu ce i s-a întâmplat, dacă a avut un accident sau dacă a fost atacată, ea nu și-a spus niciodată povestea, doar cerea bani. Dar ceea ce este absolut real este că avea acea față și în același timp un corp uluitor, de o frumusețe stranie și provocatoare. Povestirea mea, cu ideea ei nebunească și cam science-fiction, a pornit de la acea fată și de la prezența ei atât de inconfortabilă pentru ceilalți pasageri. Deci, o situație reală ca aceasta poate declanșa scrierea unei povești. Sau ceva ce-am citit în presă. Ca în cazul povestirii „Copilul jegos”, în care este vorba despre omorârea ritualică a unui copil. Ritualul este real, crima s-a petrecut cu adevărat, nu în Buenos Aires, ci în nord, în provincie, dar eu am adus-o aici, în oraș. Lucruri de felul acesta sunt declanșatorul pentru povestirile mele, pe de-o parte. Alteori este vorba doar de o amintire ștearsă sau de un detaliu dintr-o carte, dintr-un film, dintr-o replică a cuiva, un detaliu care mă urmărește. Și în niciuna dintre cele două situații nu investighez. Las imaginația să facă ea totul. Nu fac cercetări, nu încerc să aflu povestea fetei arse de la metrou, nu încerc să dezleg misterul unei anumite case din cartier despre care oamenii spun povești, o las așa și îmi scriu povestea. De cele mai multe ori povestea este deja scrisă în capul meu când mă așez la computer s-o scriu. Rep.: Povestirile dumneavoastră au finalurile deschise. Dar cum știți că ați ajuns la final? M.E.: Știu că am ajuns la sfârșit când nu mai am nimic de spus despre subiectul în cauză, când nu mai știu nimic în plus în acea poveste. Și chiar nu vreau să dezleg misterul. Din mai multe motive. Unul este că o poveste cu final închis, care îți explică la urmă tot ce s-a întâmplat, pentru mine este datată ca formulă literară. Apoi, în viața reală, în general, nu prea știm ce urmează să se întâmple, și nu doar în ce privește supranaturalul. Uneori nu știm de ce luăm o anume decizie, nu știm ce am făcut greșit de ne-a murit o plantă din grădină, deși credem că am făcut totul cum trebuie, nu știm de ce ne îndrăgostim de persoana de care ne îndrăgostim. Sunt multe astfel de mici mistere în deciziile noastre, care nici nu sunt întotdeauna tocmai raționale. Și nu știm nici măcar ce ni se va întâmpla pe parcursul unei zile. Ieșim din casă, închidem ușa, ieșim în stradă și sperăm să avem o zi de muncă obișnuită, și apoi… Se întâmplă lucruri. Eu trăiesc într-o țară și într-o regiune foarte instabile, America de Sud. Și asta îți dă un fel de sentiment de nesiguranță față de viață. Este un fel de condiție existențială. Această nesiguranță față de cum va fi viața ta, când te-ai născut și ai trăit toată viața ta într-o
17 mizerie politică, este ceva care mă marchează ca persoană și cred că se transmite și în literatura mea. În sensul că în povestirile mele nu știi ce li se va întâmpla oamenilor pentru că eu nu știu ce mi se va întâmpla mie, nu știu ce se va întâmpla cu țara mea. Adela Greceanu, Cred că viața reală este plină de mister, interviu cu Mariana Enriquez, difuzat la Radio România Cultural, în emisiunea Timpul prezent în literatură
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă literatura se inspiră sau nu din viața reală, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din interviul cu Mariana Enriquez, cât și la experiența personală sau culturală. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus. Total: 20 de puncte
Rezolvare (Teză) Lectura unei cărți devine uneori un lucru atât de frumos, încât ne este greu să acceptăm că are vreo legătură cu realitatea. Pare că literatura vine dintr-o altă lume, aduce cititorului puțin din sublimul spațiului din care a izvorât și se reîntoarce apoi în ideal. (Ipoteză) Din punctul meu de vedere, scriitorul negociază cu realul, lăsându-l să se strecoare în operă, atât cât cititorul să îl recunoască (anticipare A1), dar interpretându-l și extrăgându-i sensuri noi și neobișnuite, conform puterii sale vizionare (anticipare A2). (Argumentare) Pe de o parte, ca să ajungă la oameni, literatura trebuie să le reflecte existența (enunțare A1). În ipostazele absurde sau spectaculoase, ori în cele mai banale, cititorul trebuie să se regăsească printre rânduri, să afle răspunsurile la întrebările sale de la scriitorul care, dacă i-a înțeles atât de bine neliniștile, poate că știe și cauzele lor, reale sau aparente. Oricine citește o carte, o face cu sentimentul că acela care a scris-o știe mai multe decât el, înțelege mai bine viața și poate să i-o explice și lui. Speră că vede acele lucruri care lui i-au scăpat, altfel, la ce folos să ne umplem timpul citind despre lucruri pe care le știm deja? De aici, nevoia scriitorului de a arunca ancore în realitate (dezvoltare A1). De exemplu (exemplificare),
18 în interviul citat, autoarea Mariana Enriquez admite că la baza tuturor scrierilor sale stau frânturi de adevăr, precum imaginea cerșetoarei cu fața arsă ori sacrificiul ritualic al unui copil: Fata aceea există în realitate. Ritualul este real, crima s-a petrecut cu adevărat, nu în Buenos Aires, ci în nord, în provincie, dar eu am adus-o aici, în oraș. Pe de altă parte, menirea scriitorului este să se ridice deasupra acestei realități, să îi găsească și să îi explice spectaculosul, într-un mod în care oamenii obișnuiți nu pot să o facă (enunțare A2). El vede aceleași lucruri precum ceilalți, însă are darul să umple cu imaginația sau cu intuția lui spațiile vide ori anoste din realitate. Conștient că supraviețuiește în fața publicului său atât cât este original și interesant, scriitorul oferă lumii capacitatea sa vizionară, transformă întâmplările după bunul său plac, sau mai degrabă al cititorului său, aflat mereu în căutarea extraordinarului (dezvoltare A2). De exemplu (Exemplificare), Liviu Rebreanu s-a inspirat în scrierea romanului Ion din povestea unei fete de la el din sat, dar a făcut-o mult mai tragică, spre a produce efecte de durată asupra cititorului său, în căutare de spectacol existențial și de spectaculos. (Concluzie) În concluzie, în orice act de literatură există o legătură cu realitatea din care se inspiră (A1), dar adevăratul scriitor o transcende și o interpretează, văzând acele lucruri care scapă oamenilor obișnuiți și aducând spectaculosul peste banalul vieții de zi cu zi (A2).
MODELUL AL II-LEA Viețile noastre au nevoie, se pare, de mult zgomot pentru a conta. În liniștea deplină instituită cumva accidental, o bormașină tot îți va zdruncina pereții, la un moment dat, și, dacă nu o bormașină, o petrecere neanunțată în bloc, un claxon urmat de alte claxoane sau lătratul insistent al unui câine misterios pe care nu l-ai mai auzit niciodată. Iar cineva, oricine, va dori să-l asculți în tot acest timp. Și poate și tu, la rândul tău, ai ceva de spus, dar cine să te mai asculte? Mulți decibeli și, în general, zgomot: în plină zi, sistemul nervos al orașului transportă doar zgomote, mașinile grăbindu-se și îngrămădindu-se printre alte mașini, cineva care strigă pe cineva, când, pe neașteptate, îți sună telefonul – ai o notificare, ai două, ai trei notificări, și, în tot acest timp, s-aude muzică de undeva, iar când muzica dispare, liniștea ca un gol e furată de un picamer, două picamere, trei picamere. Traversezi strada și, odată cu tine, picamerul pe care nu-l mai vezi și sunetul lui încă asurzitor din cauza căruia nu mai auzi notificările insistente ale telefonului. Pentru că, de la celălalt capăt, cineva vrea să-l asculți. Îți urlă în fereastra de chat, iar dacă ar fi cu tine pe stradă, ți-ar urla în urechea în care orașul nu poate urla. Dar fix în momentul în care ești singur pe stradă, tot se găsește un om necunoscut care să te oprească din mersul tău grăbit, poate să-ți ceară bani pentru copilul lui bolnav de leucemie sau poate vrea să știe cum ajunge la spitalul în care și-a
19 internat același copil bolnav pentru care cineva tot îți va cere bani la un moment dat. Orice ar fi, e clar: și el vrea să-l asculți, iar apoi să-i dai bani pentru asta. Laurențiu Ion, Pe tine cine să te mai asculte, www.dilemaveche.ro
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă zgomotul ne afectează sau nu calitatea vieții, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din articolul Pe tine cine să te mai asculte, de Laurențiu Ion, cât și la experiența personală sau culturală. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus. Total: 20 de puncte
Rezolvare (Teză) În mijlocul unei lumi în care domnesc neliniștea și nestarea, zgomotul pare să fie atât de ubicuu, încât ajungem să îi remarcăm mai frecvent absența, decât prezența. Ne tulbură gândurile atât de profund, încât nici nu mai știm când ne limitează propria inteligență sau capacitate de concentrare și când această limitare este cauzată de acest fapt tulburător din preajma și din afara noastră. (Ipoteză) Din punctul meu de vedere, zgomotul reprezintă un balast nociv al vieții cotidiene, un tribut pe care îl plătim în fața evoluției tehnologice (A1) și a dispariției progresive a educației și a respectului față de semeni (A2). (Argumentare) În primul rând (A1), toată gălăgia care ne tulbură pacea gândurilor provine din surse artificiale, incompatibile cu parametrii firești de funcționare a delicatului mecanism care ne conectează la realitate. Urechile noastre nu au fost proiectate pentru decibelii pe care îi emit aparatele moderne, de la unele autoturisme, fabrici și până la picamere sau boxe. (Exemplificare) Așa cum sesizează și autorul articolului, orașul întreg se exprimă auditiv, ne țipă în urechi, la unison cu oamenii lui rătăciți, care și ei, la rândul lor, strigă să fie ascultați: Mulți decibeli și, în general, zgomot: în plină zi, sistemul nervos al orașului transportă doar zgomote, mașinile grăbindu-se și îngrămădindu-se printre alte mașini.
20 În al doilea rând (A2), zgomotul ne invadează intimitatea, în condițiile în care oamenii uită că au datorii, dacă nu morale, cel puțin legale, față de semenii lor. (Exemplificare) Se știe că o boxă ce răsună într-un apartament, atunci când bunul-simț stă departe de butonul de reglare, deranjează liniștea celorlalți, care se întorc istoviți în casele lor suprapuse, căutând să recupereze dramul de energie care îi face să reziste în fața zilei următoare. Aleg însă calea ignoranței, a violenței auditive, alungând odihna și firul creator al ideilor din care, zi după zi, se nasc acțiunile din a căror acumulare rezultă viața fiecăruia dintre noi. În concluzie, zgomotul este nefiresc, nenatural, un accident nefericit apărut pe parcursul evoluției tehnologice (A1) și al involuției dramului de umanitate și de respect față de celălalt (A2), care înseamnă, de fapt, armonia pe care trebuie clădită o societate funcțională.
CLASA A IX-A
TEME DE STUDIU: 1. Joc și joacă Conținuturi vizate: Ion Barbu – După melci 2. Familia Conținuturi vizate: Ioan Slavici – Mara 3. Scene din viața de ieri și de azi Conținuturi vizate: Nicolae Filimon – Ciocoii vechi și noi 4. Aventură, călătorie Conținuturi vizate: Vasile Alecsandri – Balta-Albă 5. Personalități, exemple, modele Conținuturi vizate: Mihail Sadoveanu – Frații Jderi
COMPETENȚE VIZATE:
• identificarea structurilor argumentative într-un text dat; • identificarea elementelor dintr-un text care confirmă sau infirmă o opinie privitoare la textul respectiv; • argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate.
22
TEME DE STUDIU Tema 1 Joc și joacă A. Structuri în textul argumentativ Scrie un text de tip argumentativ de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi dacă jocul este important sau nu în viața adolescenților. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să dezvolte subiectul propus. Total: 20 de puncte
Rezolvare Jocul reprezintă activitatea preferată a copiilor. Trecerea timpului nu stinge însă în ei dorința de joc, deoarece acesta reprezintă o formă de eliberare, dar și de dezvoltare personală. În primul rând, adolescența este o perioadă dificilă, când tinerii se adaptează greu la cerințele societății și simt nevoia de a lăsa din când în când deoparte problemele, întorcându-se la copilărie. Jocul, real sau virtual, ia realitatea în glumă, o tratează într-un mod mai neserios, oferind momente de bucurie nevinovată și de detensionare. De exemplu, o oră de fotbal cu prietenii este un mod reconfortant de a elibera tensiunea negativă, acumulată după o zi cu proiecte și cu lucrări. În al doilea rând, jocurile dezvoltă o mulțime de aptitudini, continuând o tendință începută în copilărie. Indiferent de felul lor, ele presupun interacțiuni sociale complexe și plăcute, mișcare, atenție, perspicacitate, calități extrem de utile și mai târziu, în viața de adult, a căror exersare nu s-ar realiza altfel. De exemplu, chiar și un joc de cărți, care reunește prietenii, presupune realizarea unor calcule, urmărirea reacțiilor partenerilor, stimulând competitivitatea, dar și spiritul de echipă. În concluzie, jocul rămâne o activitate importantă indiferent de vârstă, deoarece oferă satisfacții unice și un mod aparte de a interacționa cu realitatea.
23 Cerințe: a. identifică cele trei părți ale eseului: ipoteza, argumentarea și concluzia; b. subliniază conectorii din text; c. formulează într-un enunț primul argument; d. formulează într-un enunț cel de-al doilea argument; e. alege unul dintre argumente și adaugă-i un exemplu din experiența ta personală; f. combate unul dintre argumentele date în text; g. comentează concluzia, prin raportare la argumente. _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________
B. Exerciții de argumentare Să ne reamintim! A argumenta înseamnă a susține o idee cu argumente.
Exemplu Afirmație: Lectura are un rol important în dezvoltarea inteligenței emoționale. Argument: Citind, te identifici cu personajul și experimentezi odată cu el situațiile prin care trece, asumându-ți trăirile acestuia ca și cum ar fi ale tale. Evident, nu este obligatoriu să fii întotdeauna de acord cu toate afirmațiile. Contraargument: Emoțiile generate de carte nu sunt autentice, deoarece nu sunt nici personale și nici reale. Inteligența emoțională se dezvoltă prin contactul nemijlocit cu oameni și cu situații reale. 1. Urmând modelul anterior, găsește câte un argument și câte un contraargument pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos. a. Jocul are efecte benefice asupra dezvoltării tinerilor. Argument: Contraargument: ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
24 ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
b. Greșelile copiilor trebuie întotdeauna iertate mai ușor decât cele ale adulților. Argument: Contraargument: ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
c. Greșelile pe care le faci în adolescență te urmăresc toată viața. Argument: Contraargument: ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
d. Din greșeli înveți mai mult decât din succese. Argument:
Contraargument:
____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
25 ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
e. Vorbele pot răni mai mult decât faptele. Argument:
Contraargument:
____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
2. Pornind de la ideile poetice exprimate de Tudor Arghezi în ciclul Tablouri biblice, completează afirmațiile de mai jos. Consider că Adam și Eva sunt vinovați/nu sunt vinovați pentru că au încălcat porunca divină. Un prim argument este acela că _____________________________________ ___________________________________________________________________ Îmi susțin argumentul cu următorul exemplu din text: ___________________ ___________________________________________________________________ Al doilea argument este ____________________________________________ ___________________________________________________________________ Îmi susțin argumentul cu următorul exemplu din text: ___________________ ___________________________________________________________________ În concluzie, _____________________________________________________ ___________________________________________________________________ 3. Pornind de la textul După melci de Ion Barbu, găsește argumente pentru afirmațiile de mai jos. Copilul este vinovat pentru moartea melcului. Argumente: _________________________________________________________________________
26 _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________
Copilul nu este vinovat pentru moartea melcului. Argumente: _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________
Susține una dintre poziții și schimbă apoi rolul cu colegul/colega de bancă. Încearcă să găsești contraargumente la argumentele formulate de acesta.
C. Exersează textul argumentativ! 1. Citește fragmentul de mai jos. Întotdeauna părinții au încercat să își țină departe copiii de jocurile video, pe motivul că pierd vremea inutil și își strică vederea, însă numeroase cercetări în acest domeniu țin să sugereze că există și unele beneficii. Astfel, specialiștii ne asigură că, pe termen lung, în multe cazuri, jocurile video pot reduce anxietatea și stresul, pot restabili funcțiile motorii1 (în cazul celor cu probleme de mobilitate) și îmbunătățesc vederea, dar nu numai. [...] Copiii diagnosticați cu boli grave precum autismul, depresia ori chiar boala Parkinson, ultimele două fiind în general specifice vârstelor înaintate, pot da semne de ameliorare a simptomelor dacă se joacă pe calculator, arată cercetările realizate în cadrul Universității din Utah. De asemenea, jocurile video pot conferi sentimentul de putere, anduranță2 și spiritul de luptător, elemente esențiale de care avem nevoie pentru a supraviețui în situații limită și cu resurse limitate, pentru a trece cu bine peste încercările vieții. Probabil nu ți se pare cea mai eficientă metodă prin care să îți înveți copilul să fie mai activ, însă, dacă îți lași copilul în fața ecranului TV jucându-se jocuri interactive specifice vârstei sale, acestea îl pot ajuta să aibă un mai bun control asupra abilităților motorii, sunt de părere cercetătorii australieni. [...] Pe lângă faptul că pot oferi alinare psihicului, jocurile video pot ameliora și durerile fizice. Acest lucru este posibil, susțin specialiștii, prin distragerea atenției de la probleme către ceea ce trebuie făcut în cadrul jocului. Există și dovezi palpabile că acest beneficiu este real: un grup de soldați care au jucat „Snow World“, un joc care presupune aruncarea bulgărilor de zăpadă în diverse ținte, au luat mult mai puține medicamente contra durerilor în timpul recuperării, oamenii de știință punând pe seama jocurilor video acest fapt. Paula Rotaru, 7 efecte benefice ale video jocurilor, www.csid.ro 1 2
Motóriu, -ie, adj. Care pune în mișcare, care mișcă. Anduránță, s. f. 1. Capacitatea de a rezista la eforturi fizice; răbdare.
27 Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă jocurile video sunt utile sau nu dezvoltării copiilor, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din 7 efecte benefice ale video jocurilor, de Paula Rotaru, cât și la experiența personală sau culturală. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să dezvolte subiectul propus. Total: 20 de puncte _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________
2. Citește fragmentul de mai jos. Am crescut fără tabletă, smartphone sau jucării scumpe. M-am bucurat din plin de jocurile copilăriei, jocuri pe care le reinventam și reinterpretam de fiecare dată, astfel încât toți copiii să fie incluși. Nu conta cine era sărac sau cine era bogat. Nu conta etnia sau religia. Conta că eram copii, nu știam ce este ura sau discriminarea și eram toți
28 prezenți acolo. Iar noi profitam de acest joc al destinului, bucurându-ne împreună de fiecare clipă petrecută împreună. Alergam liberi pe maidan, ne cățăram prin copaci, băteam mingea, învățam împreună… creșteam împreună! Copilăria s-a scurs prea repede. Odată ajunși adulți privim cu nostalgie în trecut. Ne dorim ca timpul să ne trimită înapoi acolo, doar ca să retrăim acele clipe magice. Să ne bucurăm de jocul „de-a baba oarba”, „de-a v-ați ascunselea”, „Țară, țară, vrem ostași!”,„de-a elasticul”, „șotronul”, „castelul”, „desene pe asfalt”, de cazematele1 făcute iarna și bulgăreala de după, de săniile pe care ne plimbam pe rând și de oamenii de zăpadă mai înalți decât noi! Era o perioadă liniștită. Nu știam ce e pericolul și nici părinții noștri nu trăiau cu frica în sân că vom păți ceva dacă vom fi lăsați nesupravegheați. Am făcut parte din generația „cu cheia la gât”, iar asta m-a ajutat să devin un om responsabil. [...] În ultimii ani, multe lucruri s-au schimbat. Însă copiii au rămas aceiași. Puri! Din păcate, ei nu mai au șansa de a se bucura la fel de mult ca noi de jocurile copilăriei, cum nici noi nu am avut șansa să ne bucurăm de o gamă atât de diversă de jocuri după care tânjeam. Însă, indiferent de generație, cele mai populare erau acele jucării logice care aveau dublu rol. Pe de o parte, ne distrau, pe de altă parte, ne stârneau imaginația. Acest gen de jucării prefer să le cumpăr și eu pentru băiatul meu și se pare că alegerea mea este și pe placul lui. Fiind băiat, bineînțeles că iubește să se joace cu mașinuțe, dar, în același timp, adoră cuburile pentru construcții, jocurile Lego sau alte jocuri în care imaginația lui bogată prinde formă! De jocurile Lego ne bucurăm împreună construind fel de fel de forme, apoi refacem construcția iar și iar, până când ne plictisim. Irina Sima, Jocurile copilăriei..., www.albinutamagica.ro
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă, în esență, copilăria de altădată avea sau nu mai mult farmec decât copilăria prezentului, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din Jocurile copilăriei…, de Irina Sima, cât și la experiența personală sau culturală. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să dezvolte subiectul propus. Total: 20 de puncte Cazemátă, -e, s. f. Lucrare de apărare, construită din lemn și pământ sau din beton armat, în care sunt instalate diferite mijloace de luptă împotriva artileriei și împotriva bombardamentelor aeriene; buncăr.
1
29 _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________
74
TEME DE STUDIU Tema 1 Binele și răul – valori umane fundamentale A. Structuri în textul argumentativ Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă personalitatea oamenilor este influențată sau nu de basmele citite în copilărie. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să dezvolte subiectul propus. Total: 20 de puncte
Rezolvare Considerat până nu demult o specie simplă, dedicată copiilor, basmul a fost redescoperit în perioada romantică, atunci când privirile atente ale folcloriștilor s-au plecat asupra lui, extrăgând sensuri și profunzimi nebănuite. Din punctul meu de vedere, copiii crescuți cu basme dezvoltă o viziune aparte asupra vieții, deoarece mințile lor se conectează la energiile primordiale, la mentalitatea arhaică în care a crescut umanitatea însăși. În primul rând, basmul dezvoltă un set de valori pe care modernitatea le reneagă: căutarea binelui și a adevărului, iubirea aproapelui, altruismul, curajul, vitejia, principii în care oamenii au crezut și care au făcut posibilă evoluția. De exemplu, în Povestea lui Harap-Alb, operă în care primează viziunea particulară a unui autor cult, tânărul triumfă nu prin calitățile sale extraordinare și prin individualism, ci prin dragostea pentru părintele său, care îl face să plece în lume pentru o glorie care nu este a sa, ci a unei întregi familii, care a crezut în el și l-a educat în spiritul decenței și al curajului de a nu da înapoi în fața provocărilor vieții. Mentalitatea, destul de modernă, a fraților mai mari, la care confortul personal se află mai presus de decență, este în acest basm descurajată și îi lasă pe cei doi în anonimat și în mediocritate. În al doilea rând, basmele dezvoltă imaginația într-un fel anume, deoarece nu îl conectează pe copil la creativitatea unui singur autor, ci la o întreagă umanitate, care a contribuit, de-a lungul miilor de ani, la realizarea unei întregi biblioteci orale, transmisă din tată în fiu și de la mamă la fiică. S-a constatat, de exemplu, că în toate
75 culturile lumii, basmele dezvoltă un număr extrem de redus de teme și de motive, demonstrând că pretutindeni mintea umană a funcționat la fel și a aspirat către evadarea în fantezie. Dragoni, balauri, Feți-Frumoși și Ilene Consânzene, cu ușoare varianțiuni de nume de la o cultură la alta, populează o lume veche și nebănuită care este, într-un fel, a tuturor. În concluzie, cei care citesc basme în copilărie devin mai etici și mai imaginativi, ajungând să privească lumea dintr-un unghi diferit. Fantezia și sensibilitatea lor vor păstra poate în echilibru balanța morală pe care apasă greu noile valori capitaliste.
Cerințe: a. identifică cele trei părți ale eseului: ipoteza, argumentarea și concluzia; b. subliniază conectorii din text; c. formulează într-un enunț primul argument; d. formulează într-un enunț cel de-al doilea argument; e. alege unul dintre argumente și adaugă-i un exemplu din experiența ta personală; f. combate unul dintre argumentele date în text; g. comentează concluzia, prin raportare la argumente. _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________
B. Exerciții de argumentare Găsește câte un argument și câte un contraargument pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos. a. Când ai de ales între a fi corect și a fi bun, alege să fii bun. (Minunea, de R.J. Palacio) Argument: Contraargument: ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
76 ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
b. Bine faci, bine găsești. (proverb românesc) Argument:
Contraargument:
____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
c. Fă binele și aruncă-l în mare. (proverb românesc) Argument:
Contraargument:
____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
d. Răul e scris pe aramă, binele – pe nisip. (Ileana Vulpescu) Argument: Contraargument: ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
77 ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
e. Înseamnă să nu fii bun de nimic, dacă izbutești să fii bun doar pentru tine. (Voltaire) Argument: Contraargument: ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________ ____________________________________ ___________________________________
C. Exersează textul argumentativ! 1. Citește fragmentul de mai jos. „A fost odată ca niciodată... pe când făcea plopușorul pere și răchita micșunele... pe când se băteau urșii în coadă; pe când se luau lupii și mieii de gât, de se sărutau, înfrățindu-se.” Mii de ani, cultura umanității a fost una eminamente orală. Prin intermediul poveștilor, bătrânii care acumulaseră înțelepciunea practică a vieții transmiteau generațiilor tinere valorile comunitare, atitudinile corecte și setul de principii și reguli morale care întrețineau viața socială din cadrul comunităților. Vechimea poveștilor și prestigiul lor incontestabil explică faptul că de câteva decenii povestirile sunt folosite în cadrul întâlnirilor psihoterapeutice. Cunoscutul psihiatru Milton Erickson uza de mijloacele oferite de poveste în cadrul ședințelor sale de psihoterapie. Psihologul George W. Burns, din școala psihoterapeutică ericksoniană, a identificat șapte caracteristici importante ale poveștilor: sunt interactive; au puterea să educe ascultătorul atrăgându-l în acțiunea narată; activează și antrenează imaginația; îi învață pe copii cum să întâmpine și să rezolve problemele cu care se vor confrunta în viață; îi ajută să descopere mijloacele prin care își vor putea îndeplini obiectivele; poveștile îi învață pe copii cum să ia decizii în mod independent. În plus, povestirile îl impulsionează pe copil să își descopere abilități noi și să își conștientizeze propriile resurse sufletești și spirituale. Îl învață să accepte situațiile critice sau ireparabile: despărțirea de ființa iubită, singurătatea, situațiile angoasante, necunoscutul, plictiseala, starea de indecizie. Prin identificarea cu eroii pozitivi, povestea îi întărește micului ascultător încrederea în sine: îl învață să fie curajos și încrezător în șansele sale de reușită. Îl deprinde să își fixeze diverse scopuri și să aspire să realizeze
78 lucruri aparent imposibile. Povestea îl stimulează pe copil să descopere soluții alternative la problemele cu care este nevoit să se confrunte. [...] Noi, românii, avem o adevărată comoară spirituală: basmele străvechi. Prin intermediul lor, micuții învață să aleagă între bine și rău. Se pot identifica cu eroii năzdrăvani – Feți-logofeți, voinici, haiduci – și pot pleca „peste mări și țări” ca să înfrunte victorios diverși monștri: zmei, balauri. De asemenea, copiii înțeleg că eroii morali sunt întotdeauna susținuți de tot felul de ajutoare imprevizibile: Sfânta Vineri, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, cai înaripați, păsări năzdrăvane. Binele triumfă întotdeauna – aceasta este, poate, cea mai puternică învățătură psihologică și morală a basmelor noastre tradiționale. Ciprian Voicilă, Învățătura psihologică și morală a basmelor, www.ziarullumina.ro
Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă basmele au sau nu un rol în educația morală a copilului, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din Învățătura psihologică și morală a basmelor, de Ciprian Voicilă, cât și la experiența personală sau culturală. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să dezvolte subiectul propus. Total: 20 de puncte _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________
79 _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________
2. Citește fragmentul de mai jos. Ceea ce se urmărește prin educație este tocmai un transfer al personalității educatorului asupra copilului. Un dascăl ce își respectă principiile de viață, care respectă valorile morale în tot ceea ce face, va transmite același lucru elevilor săi. Iar acesta este suportul pentru un transfer de cunoștințe și pentru formarea de competențe. Nu diploma ne dă calitatea de educatori, ci viața noastră, așa cum este ea din punct de vedere moral. Există educatori „cu normă” și educatori „cu vocație”. Rezultatele activității educative sunt complet diferite. Educația este o activitate necesară pentru progresul societății, dar și pentru realizarea de sine a individului. Făcând referire la educație, învățatul Democrit afirma că: „Educația copiilor este un lucru gingaș. Când duce la rezultate bune, ea n-a fost decât luptă și grijă; când nu reușește, durerea nu mai cunoaște margini”. Părinții elevilor ce urmează a fi înscriși la școală se interesează, înainte de a face acest demers, de cadrul didactic ce urmează a preda la clasă. Fiecare părinte caută cel mai bun cadru didactic. Unii consideră că acesta trebuie să fie blând, grijuliu, îngăduitor, să acorde calificative bune, pe când alții consideră că trebuie să fie exigent, sever, strict. Niciunul dintre acești părinți nu cred că și-a pus întrebări legate de valorile morale ale cadrului didactic, dacă acesta are principii și care sunt acestea, dacă respectă și ce valori morale respectă. Valorile morale sunt valori personale, deoarece suportul lor este persoana umană și nu faptele ei. Acestea au rol în formarea caracterului individului. Ca valori morale distingem: binele și răul, dreptatea și echitatea, datoria și obligația morală, sinceritatea și minciuna. Perioada de democratizare a României în toate domeniile de activitate a dus responsabilizarea cadrelor didactice în legătură cu construirea modelului de formare a omului ce va acționa în societatea actuală. Acum „omul” suferă modificări atât în privința orientărilor sociale, cât și în ce privește trăsăturile sale morale. „Întocmai ca inteligența, simțul moral se poate dezvolta prin educație, disciplină și voință. Simțul moral este mai important decât inteligența. Dacă el dispare într-o națiune, toată structura socială începe să se clatine.” Alina-Mihaela Frățilă, Valorile morale ale cadrului didactic, www.iteach.ro
Redactează un text de 150-300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă dascălul are un rol esențial în formarea valorilor umane fundamentale ale elevului, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din Valorile morale ale cadrului didactic, de Alina-Mihaela Frățilă, cât și la experiența personală sau culturală. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
80 formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să dezvolte subiectul propus. Total: 20 de puncte _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________
159
POSIBILE REZOLVĂRI Tema 1 Latinitate și dacism Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă originea dacică poate fi considerată sau nu la fel de importantă ca originea romanică, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din Dacii au fost puși la lucru de ideologia comunistă, de Ștefan Both, de la pagina 125, cât și la experiența personală sau culturală. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să dezvolte subiectul propus. Total: 20 de puncte
Rezolvare Problema originii poporului român este legată de tendința acestuia de a se defini prin înaintași. Din punctul meu de vedere, orice națiune care a lăsat urme în procesul de formare a poporului nostru este importantă, deoarece contribuie la ceea ce suntem, iar atitudinea de a manifesta preferințe în „alegerea” strămoșilor este o dovadă de imaturitate. În primul rând, dacii sunt punctul de plecare al întregului nostru proces evolutiv, iar prin acest aspect constribuția lor este definitorie. Dacă vrei, de exemplu, să studiezi o plantă, nu începi cu floarea sau cu frunzele, nici chiar cu rădăcina, ci cu sămânța. Aceasta conține informația cea mai sensibilă. Tot ce a crescut din ea este evoluție, dezvoltare, dar numai ea este origine. Romanii au făcut parte dintr-un imperiu imens, din care au evoluat numeroase popoare. Rădăcina dacică, însă, este doar a noastră. În al doilea rând, contribuția ambelor civilizații, dacică și romană, este un fapt, și nu un capriciu, care se schimbă în funcție de o anumită „modă” evolutivă sau de interese conjuncturale. Spre exemplu, în textul dat, autorul surprinde felul în care românii și-au îmbrățișat, pe rând, originile: Românii înclinați spre Occident îi preferă pe romani. Naționaliștii se simt atrași de daci. Faptul că un copil își preferă mama sau tatăl nu schimbă cu nimic rolul biologic al acestora în apariția lui. Pentru echilibrul lui emoțional, el trebuie să îi accepte și să îi înțeleagă pe amândoi.
160 În concluzie, originea dacică este la fel de importantă ca originea romanică și ca toate civilizațiile care au contribuit, rând pe rând, la formarea acestui popor.
Tema 2 Trecut și prezent Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă uitarea trecutului reprezintă sau nu un pericol, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din Despre rolul pozitiv al uitării, de Horațiu Pepine, de la pagina 133, cât și la experiența personală sau culturală În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să dezvolte subiectul propus. Total: 20 de puncte
Rezolvare Suntem probabil singura specie de pe planetă care are conștiința dimensiunilor temporale care nu sunt asociate prezentului: trecutul și viitorul. Din punctul meu de vedere, uitarea este un proces care, deși aduce unele beneficii individuale, nu este benefic la nivel social, deoarece ne îndepărtează de trecut. În primul rând, una dintre uluitoarele capacități ale speciei umane este aceea de a valorifica experiența înaintașilor, ceea ce îi permite să nu reia procesul evolutiv, ci să îl continue, iar uitarea sabotează însăși dezvoltarea umană. Avertismentele istoricilor sunt fundamentate, fiindcă, într-adevăr, ruperea legăturilor cu trecutul ne face vulnerabili în fața posibilității de a-i repeta greșelile. Spre exemplu, dacă oamenii ar uita distrugerea imensă pe care au produs-o cele două războaie mondiale, ar fi probabil tentați să se avânte cu ușurință în conflicte armate și în demonstrații de forță care ne-ar aduce în pragul extincției. În al doilea rând, uitarea nu trebuie confundată cu iertarea. Memoria individuală este limitată și de aceea eliberarea ei periodică este binevenită; memoria colectivă este însă nelimitată și nu trebuie golită. Spre deosebire de interacțiunile dintre oameni, cele dintre popoare au o altă dinamică: istoria permite și încurajează iertarea, fiindcă oamenii care au greșit au fost deja înghițiți de ea. Este firesc să construiești relația dintre două popoare pe baze noi, dar asta nu înseamnă să uiți ce a fost între ele. Spre exemplu, în textul dat se menționează că vechile raporturi dintre români și maghiari nu au fost benefice: În orice caz, în istoria modernă a
161 României relația româno-maghiară pare să facă parte din categoria faptelor care prin comemorare ritualică ar provoca mai curând urmări negative. Nu cred că cele două popoare ar trebui să își uite trecutul, ci doar să acționeze mai înțelept decât înaintașii lor care, în fond, nu mai fac parte din prezent. În concluzie, nu trebuie să ne uită trecutul, ci să îl punem sub lupă și să învățăm din el, așa cum demonstrează faptul că toată lumea își amintește citatul despre repetarea istoriei, atribuit lui Churchil, care, dacă nu ar fi fost relevant, ar fi fost el însuși dat uitării.
Tema 3 Originalitate versus imitație Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă imitația reprezintă sau nu un proces esențial în dezvoltarea individului, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din Imitația, atașamentul și explorarea – bazele inteligenței, de Nicoleta Rusu, de la pagina 140, cât și la experiența personală sau culturală. În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să dezvolte subiectul propus. Total: 20 de puncte
Rezolvare Imitația presupune preluarea comportamentelor celor din jur, fiind un proces adoptat atât la nivel individual (copilul care imită adultul), cât și social (o cultură minoră, care imită o cultură majoră). Din punctul meu de vedere, evoluția individuală este strâns legată de modelele urmate de-a lungul vieții, importanța lor scăzând, dar fără să dispară, pe măsură ce intervine maturizarea. În primul rând, copilul este inițiat în existență de către un adult. De la acesta preia mai întâi tiparele comportamentale, apoi ideile și atitudinile, ce rămân înmagazinate în subconștientul său, de unde ies, periodic, la lumină, atunci când împrejurările oferă un cadru propice manifestării lor. Așa cum se menționează în textul dat, personalitatea copilului se construiește prin imitație: Ochii, mimica facială, gesturile, mișcările corporale, trăirile sunt intens observate de către copilul care reacționează la acestea și le imită. Este baza relaționării cu adultul și începutul construirii personalității și a comportamentului copilului. Copilul va deveni, mai devreme