Copyright © 2024 Grup Media Litera
Editura Litera
tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro
Ilustrații: shutterstock.com
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ
Întâlnirea de dimineață este o practică de gestionare a clasei, utilizată pentru a răspunde zilnic nevoilor de învățare socio emoțională a copiilor/ elevilor, o modalitate atractivă de a începe fiecare zi, de a crea un senti ment puternic de comunitate și de a pregăti copiii pentru succes social și academic.
În fiecare dimineață, profesorii adună copiii/elevii într un cerc (timp de 15 până la 30 de minute) pentru a interacționa unii cu alții și a da startul zilei. Aceste întâlniri zilnice vor arăta diferit în diverse clase, deoarece profe sorii le adaptează pentru a răspunde nevoilor unice ale copiilor/elevilor lor, respectiv ale grupei/clasei.
Obiectivele întâlnirii de dimineață sunt:
◗ Stabilirea tonului pentru o învățare respectuoasă și implicată într un climat de încredere.
◗ Construirea unei comunități pozitive prin satisfacerea nevoii elevilor de a aparține, de a se simți importanți.
◗ Modelarea și exersarea abilităților socio emoționale.
◗ Trecerea în revistă sau exersarea abilităților sau a conținutului aca‑ demic într un mod care îi face pe elevi interesați de ceea ce urmează să învețe.
I. EDUCAȚIE TIMPURIE
În planul de învățământ din cadrul Curriculumului pentru Educație Tim purie, aprobat prin OM nr. 4694/2.08.2019, se regăsesc menționate: (i) toate activitățile de învățare pentru fiecare grupă și nivel de vârstă, (ii) numărul de ore aferente, săptămânal, fiecărei categorii/fiecărui tip de activitate, pentru a putea asigura tuturor copiilor, din toate unitățile antepreșcolare și preșco lare de stat și particulare din țară, accesul la același tip de educație și șanse egale în dezvoltare și învățare.
PLANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Intervalul de vârstă
Categorii/Tipuri de activități de învățare
– 60 luni
Rutine și tranziții
Numărul de ore de activități de învățare desfășurate cu copiii zilnic/tură Numărul total de ore de activități de învățare/săptămână
(4 zile/săpt.) 2 ½ h (1 zi/săpt.)
Intervalul de vârstă
61 – 72/84 luni
Categorii/Tipuri de activități de învățare
Numărul de ore de activități de învățare desfășurate cu copiii zilnic/tură
Numărul total de ore de activități de învățare/săptămână
◗ Jocuri și activități liber alese 2 h 10 h
◗ Activități pentru dezvoltare personală 1 ½ h
◗ Activități pe dome nii experiențiale 1 ½ h
TOTAL 25 h
Tipurile de activități menționate în planul de învățământ sunt activități de învățare desfășurate cu întreaga grupă de copii sau pe grupuri mici, în decursul unei săptămâni, iar durata acestora poate varia în funcție de vârsta copiilor, de maniera de desfășurare și de conținutul acestora.
Dacă ne referim la copiii de vârstă preșcolară, la grupa mică activitățile durează 15 20 de minute, ajungând la grupa mare să dureze până la 30 35 de minute.
În planul de învățământ prezentat mai sus, la nivel preșcolar, se regăsesc următoarele categorii/tipuri de activități de învățare, pe care le vom detalia în continuare:
◗ Activități pe domenii experiențiale
◗ Jocuri și activități liber-alese
◗ Activități pentru dezvoltare personală
◗ Activitățile pe domenii experiențiale – ADE, conform Curriculumu lui pentru educație timpurie din 2019, „sunt activități integrate sau pe dis‑ cipline, desfășurate cu copiii în cadrul unor proiecte tematice sau în cadrul săptămânilor independente, planificate în funcție de temele mari propuse de curriculum, precum și de nivelul de vârstă și de nevoile și interesele copi ilor din grupă. Mijloacele de realizare pentru acestea sunt: jocul cu toate va lențele lui și sub toate formele sale (liber, dirijat, inițiat de copii sau inițiat de cadrul didactic, logic, didactic, de perspicacitate, de creativitate, muzical, de mișcare etc.), povestirea, exercițiile cu material individual, experimentele, construcțiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile
create de copii, memorizările, precum și alte mijloace, în funcție de nevo ile educaționale ale copiilor preșcolari. Pentru buna desfășurarea a acestor activități, se vor avea în vedere toate domeniile experiențiale și asigurarea unui echilibru în planificarea mijloacelor de realizare a activităților zilnice și săptămânale. În cazul activităților integrate, mijloacele de realizare se suc ced și alternează în funcție de obiectivele de atins, de temă, de alte variabile sau determinanți, cum ar fi: vârsta și potențialitățile copiilor”.
◗ Jocurile și activitățile liber-alese – ALA, potrivit aceleiași surse, „sunt cele pe care, de regulă, copiii și le aleg și care îi ajută să socializeze în mod progresiv și să se inițieze în cunoașterea lumii fizice, a mediului social și cultural căruia îi aparțin, a matematicii, a comunicării, a limbajului citit și scris etc. Ele se desfășoară pe grupuri mici, în perechi și chiar individual și pot fi abordate, în manieră integrată, cu activitățile tematice/pe domenii experiențiale și cu activitățile pentru dezvoltare personală”.
◗ Activitățile pentru dezvoltare personală – ADP, de la nivel preșco lar, includ:
o rutinele: sosirea copilului, întâlnirea de dimineață, micul dejun, igiena (spălatul și toaleta), masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea acasă, care se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape ace leași conținuturi;
o tranzițiile: sunt activități de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la activități de învățare, de la o activitate de învățare la alta, în diverse momente ale zilei;
o o parte a activităților liber-alese din perioada dimineții (când este încurajată explorarea individuală a unui subiect de care este interesat copilul);
o activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal – nivel preșcolar), inclusiv acti vitățile opționale și extrașcolare.
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ LA GRĂDINIȚĂ
Așa cum a fost subliniat anterior, întâlnirea de dimineață este o rutină. În cadrul acestei activități, accentul va cădea pe: autocunoaștere, empatie, dezvoltarea abilităților de comunicare și de relaționare, luarea deciziilor, în curajarea alegerilor și rezolvarea conflictelor. Este o activitate importantă, poate prima activitate din zi, organizată și planificată de cadrul didactic și desfășurată cu întreaga grupă de copii. Aceasta are menirea de a introduce copilul în activitățile pe care le va desfășura pe parcursul zilei.
De ce este considerată o rutină? Pentru că se repetă zilnic și pentru că fie care zi începe cu întâlnirea de dimineață.
Ne vom întreba, probabil, care este rolul ei? Pe lângă faptul că are un rol major în cunoașterea copiilor, este importantă și pentru sudarea colecti vului ca grup. Socializarea și relaționarea zilnică a copiilor în timpul acestei rutine creează o atmosferă plăcută, vioaie, entuziastă, prietenoasă, pentru toată ziua. În acest cadru, creat zilnic de educatoare, copiii capătă încredere în ei, învață să vorbească și să asculte, să își aștepte rândul pentru a avea o intervenție, să rezolve anumite probleme, să ia decizii, să respecte sarcini, să sintetizeze informații ș.a.m.d. În cele ce urmează, vom detalia cele men ționate anterior.
Un alt aspect foarte important, pe care trebuie să l cunoaștem despre Întâlnirea de dimineață, este structura acesteia. Ea are două părți, una cu elemente obligatorii și una cu elemente care sunt la alegerea cadrului didactic.
A. Elementele obligatorii, care se desfășoară în fiecare zi, sunt:
◗ Salutul
◗ Prezența
◗ Calendarul naturii
B. Activități care se află la alegerea cadrului didactic (se alege doar unul dintre ele) sunt:
◗ Împărtășirea cu ceilalți
◗ Noutatea/Surpriza zilei
◗ Activitatea de grup
În continuare, le vom detalia pe fiecare și vom oferi exemple care să ajute la o mai bună înțelegere în aplicarea lor, în activitatea de la clasă.
A. Activitățile obligatorii ale întâlnirii de dimineață
1. SALUTUL
Această primă etapă a întâlnirii de dimineață nu trebuie confundată cu salutul de la sosirea sau plecarea copiilor de la grădiniță.
Ea se desfășoară în mod organizat, într un spațiu bine definit în sala de grupă. Se recomandă ca, acolo unde se desfășoară întâlnirea de dimineață să fie și un panou al Întâlnirii de dimineață, în care să fie spații special dedi cate prezenței copiilor, calendarului naturii, activității/noutății zilei.
Salutul poate fi unul simplu (de exemplu: Bună dimineața, dragii mei. Mă bucur să fim azi împreună) sau poate fi unul de prezentare: Bună dimineața! Eu sunt… și mă bucur să fiu azi alături de voi/de-abia aștept să învățăm lucruri noi împreună.
Sunt momente în care derulăm cu copiii diferite proiecte tematice și atunci putem face legătura între tema proiectului și salutul de dimineață. Spre exemplu, dacă vorbim de fructe/legume: Bună dimineața, dragi fructe de toamnă! Eu sunt… și-mi plac tare mult merele/perele, prunele. La fel se poate proceda și atunci când vorbim de animale, de mijloace de transport sau de diferite evenimente/tradiții/obiceiuri.
Salutul de dimineață se poate realiza atât cu copiii așezați pe scaune/ perne/covor, cât și cu ei în picioare, plasați în semicerc sau cerc.
În continuare, vor fi ilustrate câteva exemple de jocuri ce pot fi folosite în această etapă a Întâlnirii de dimineață.
◗ Jocul degetelor. Copiii sunt așezați în cerc. La semnalul educatoarei, ei formează perechi de câte doi, față în față, formând două cercuri concentrice.
Regulile jocului sunt următoarele: Copiii stau cu pumnul mâinii drepte strâns, ridicat în dreptul pieptului. Educatoarea numără până la 3. La auzul numărului 3, fiecare membru al fiecărei perechi arată către celălalt unul, două sau trei degete. În cazul în care cei doi copii așezați față în față vor arăta în același timp același număr de degete, se petrec următoarele scenarii:
• Pentru un deget, copiii se salută, zâmbind, cu „Bună dimineața!”.
• Pentru două degete, copiii își strâng mâna și se salută cu „Bună dimineața!”.
• Pentru trei degete, copiii se îmbrățișează și se salută cu „Bună dimineața!”.
În cazul în care cei doi membri ai unei perechi nu arată același număr de degete, se înclină unul în fața celuilalt și trec mai departe, copiii din cercul din interior făcând un pas spre stânga sau spre dreapta lor. Astfel, se for mează noi perechi de copii și jocul se reia. Jocul se repetă până când copiii din cercul din interior ajung la locul lor, formând perechile inițiale.
Variantă: Copiii sunt așezați în cerc, în picioare. Cadrul didactic, împre ună cu copiii stabilesc de comun acord regulile jocului. De exemplu, la o bătaie din palme a conducătorului jocului, care poate fi cadrul didactic sau un copil (sunet clopoțel, bătaie în tobiță, tamburină etc.), fiecare copil își caută un coleg cu care dă mâna în formă de salut. La două bătăi din palme, copiii își caută alți colegi și bat palma (give me five) salutându‑se.
◗ Bună dimineața, iepurași! Pentru acest joc, copiii sunt așezați pe scă unele, în semicerc. Pe rând, copiii salută și se prezintă spunând totodată și un aspect caracteristic al acestui animal (iepurele). De exemplu: Bună dimineața! Eu sunt iepurașul… și am blănița albă/am codița scurtă/am urechile lungi/îmi plac morcovii etc. Pe cât posibil, se încearcă să nu se repete una dintre caracteristicile spuse de copilul care a răspuns înainte. (Jocul poate fi adaptat temei zilei/săptămânii folosind alte animale îndrăgite de copii.
◗ Jocul emoțiilor/Azi mă simt… Copiii sunt așezați pe covor, în cerc.
Primul copil care începe jocul se întoarce la copilul din dreapta lui și îl salută spunându i pe nume: Bună dimineața! Eu sunt… și azi sunt bucuros să mă joc cu tine/azi sunt trist pentru că plouă afară/azi sunt vesel pentru că vom ieși în parc etc.
2. PREZENȚA
Această etapă a Întâlnirii de dimineață are rolul de a familiariza copiii cu numele colegilor de clasă, de a face corespondența între nume și poză/ simbol. Pentru grupele mari, care se pregătesc pentru școală, se recomandă ca prezența să se facă pur și simplu prin strigarea numelui fiecărui copil, iar aceștia să răspundă Prezent!. Pentru copiii care, însă, sunt pentru prima dată la grădiniță, acest moment se poate realiza prin ridicarea în picioare a fie căruia și prezentarea lui. Astfel, copiii se cunosc unii pe ceilalți și exersează pronunțarea propriului nume și prenume.
La grupa mică, atunci când copiii nu se cunosc foarte bine, pot primi câte o poză pe care să o așeze în tabelul de care am amintit la începutul
prezentării, în momentul în care se prezintă sau sunt strigați. Pe panou pot exista buzunărașe pentru copiii prezenți și un loc bine stabilit pentru cei absenți. Pe baza pozei, se vor stabili și copiii absenți și așa se actualizează pe panou prezența zilnică. Cu cât copiii cresc, în josul pozei se poate trece, cu litere mari de tipar, și prenumele fiecărui copil. În cazul în care sunt mai mulți copiii cu același nume, se poate trece și prima literă din numele fiecă ruia. Astfel, vor fi mai ușor de identificat. Chiar dacă nu știu să citească, copiii fac o serie de asocieri între poză și numele fiecăruia.
La grupa mare, poza poate fi pe o parte a cartonașului pentru prezență, iar pe verso se poate trece, tot cu litere mari de tipar, prenumele și numele fiecărui copil. Fiecare copil își va identifica numele scris pe cartonaș. Mai mult, se pot scrie folosind culori diferite numele fetelor (roșu/portocaliu/ roz/mov etc.) și numele băieților (verde/albastru/maro etc.).
Și în această etapă se pot face o serie de exerciții cu copiii, care să‑i ajute să se cunoască mai bine. De exemplu, după stabilirea numărului copiilor prezenți, se poate cere copiilor să se ridice pe rând în picioare, astfel: se ridică toate fetele, iar un băiat le numără. Apoi se ridică în picioare băieții și una dintre fete îi numără. Se pot face scurte discuții despre grupa care are mai mulți copii (fete sau băieți), pot fi puși în perechi pentru a vedea unde și cu cât sunt mai mulți/mai puțini într‑ o grupă etc. Sau se pot forma grupe de copii după alte criterii, cum ar fi: vestimentație, culoarea părului/ochilor. De exemplu: grupa copiilor cu tricouri albe/verzi/galbene, grupa copiilor cu pantaloni scurți/lungi, grupa copiilor cu părul blond/negru/lung/scurt etc.
La grădiniță, Întâlnirea de dimineață este momentul care creează bună dispoziție; de aceea se recomandă a se desfășura în moduri cât mai diferite și întotdeauna în concordanță cu tema săptămânii sau cu tema zilei respective.
3. CALENDARUL NATURII
Ultima etapă obligatorie a acestui moment care se desfășoară zilnic, cu întreaga grupă de copii, este completarea calendarului naturii. Pentru că vârsta copiilor este mică, este nevoie de suport ilustrativ pentru realizarea calendarului naturii. În funcție de panourile create de cadrele didactice sau procurate din comerț, care sprijină copiii în derularea acestei activități, se are în vedere evidențierea următoarelor informații legate de: anotimpul în care suntem (la grupa mare, se pot stabili luna și anul), ziua săptămânii, data (cifre cu ajutorul cărora copiii să afișeze ziua/luna/anul, în funcție de
vârsta copiilor), starea vremii (soare, ploaie, zăpadă, nor etc.). Pentru fie care dintre acestea, există imagini desenate/scrise pe care copiii le pot ma nipula și așeza în locul special amenajat pentru completarea calendarului naturii, pentru ziua în curs. De asemenea, poate exista și aici un buzună raș special, în care să se pună poza copilului născut în ziua respectivă sau imaginea reprezentativă a unui eveniment special (Paște, Crăciun, 1 Iunie, 6 Decembrie etc.).
Și în această etapă se pot face scurte exerciții cu copiii pentru fixarea, evaluarea cunoștințelor legate de aspectele specifice, cum ar fi anotimpuri, zilele săptămânii, elemente din natură specifice fiecărui anotimp etc.
De exemplu, pentru fixarea zilelor săptămânii, se pot realiza cu co piii scurte conversații: Dacă azi este marți, ieri ce zi a fost? Dar mâine ce zi va fi? Care este prima zi a săptămânii? Dar a patra zi? Care sunt zilele de weekend? etc.
Pentru fixarea anotimpurilor și a lunilor specifice, se poartă cu copiii dis cuții bazate pe întrebările: Care este anotimpul tău preferat? Care sunt lunile respective? Ianuarie este o lună de toamnă sau de iarnă? După toamnă ce anotimp urmează? Care sunt lunile specifice anotimpului? ș.a.m.d.
De asemenea, acest moment permite și discuții scurte despre elemente specifice anotimpurilor. De exemplu: Cum este vremea astăzi? După ce ți-ai dat seama? Dar ce altceva se mai întâmplă în anotimpul acesta? Cum a fost ieri? Dar mâine cum crezi că va fi? etc.
Rolul exercițiilor care pot fi desfășurate cu copiii în această etapă nu este acela de a consuma timpul sau de a suprasolicita copiii, ci acela de a crea o bună dispoziție, de a verifica/fixa anumite cunoștințe dobândite anterior, de a antrena atenția, creativitatea, limbajul, lucrul individual sau în echipe de câte doi sau mai mulți copii. Odată obișnuiți copiii cu aceste mici discuții, vor iniția chiar ei anumite exerciții sau jocuri adecvate etapelor care se des fășoară zilnic, la Întâlnirea de dimineață.
B. Activități la alegerea cadrului didactic
1. ÎMPĂRTĂȘIREA CU CEILALȚI
Această activitate poate fi aleasă de cadrul didactic atunci când dorește să stimuleze deprinderile copiilor de a vorbi, a asculta, a întreba, a și aștepta rândul. Copiii au posibilitatea să le împărtășească colegilor de clasă din pro priile experiențe, gânduri, trăiri, hobby uri. Este momentul în care pot răs punde întrebărilor colegilor, pot face schimb de idei, opinii, păreri sau chiar povestesc din experiențele sau trăirile personale. De exemplu, în cadrul unui proiect tematic care are ca temă emoții, sen‑ timente, copiii pot fi antrenați să exprime starea de spirit pe care o au în acel moment, sau cum se simțeau de dimineață în drum spre grădiniță sau în alte momente trăite acasă alături de familie/prieteni/colegi. De multe ori, în clasă există copii pasionați de anumite lucruri și încurajați de părinți în acu mularea de cunoștințe despre lucrul respectiv. Astfel, găsim copii pasionați de dinozauri, de animale marine sau de la poli, de reptile sau de insecte, de sistemul solar etc. Aceștia pot fi contribui, ca „resursă”, atunci când abordăm astfel de teme cu întreaga grupă de copii. Copiii pasionați de un anumit su biect au cunoștințe vaste despre acesta și pot împărtășii colegilor din grupă câteva dintre ele. Ceilalți copii din grupă pot pune întrebări sau pot veni cu completări despre tema respectivă, iar dacă aceasta coincide și cu tema zilei/săptămânii, acest moment este foarte bun pentru a capta atenția copi‑ ilor pentru celelalte activități programate în restul zilei/săptămânii.
De asemenea, acest moment poate fi folosit pentru evaluarea sau fixa‑ rea unor anumite cunoștințe ale copiilor referitoare la aspectele discutate anterior. Este momentul în care fiecare copil vorbește liber/povestește, se simte valorizat de colegii lui prin faptul că aceștia îl ascultă și sunt interesați de subiectul tratat de el și, astfel, se crește stima de sine și încrederea în propriile forțe.
2. NOUTATEA/SURPRIZA ZILEI
Este momentul când, ca prin magie, se aude un ciocănit în ușă și apare un personaj din povești sau din basme, sau chiar o colegă de la o altă grupă, care le aduce copiilor o scrisoare, o cutie, un coș cu fructe/legume sau alte materiale pe care copiii le vor folosi pe parcursul zilei.
De asemenea, este unul dintre cele mai bune momente prin care se poate realiza captarea atenției în cazul unei activități integrate sau chiar o activitate monodisciplinară.
Noutatea zilei poate cuprinde un mesaj despre o temă nouă, despre un eveniment care va avea loc în grădiniță sau în comunitate, o anumită sar cină/cerință ce trebuie îndeplinită, anunțuri speciale, surprize, întâmplări deosebite etc.
Cu cât vârsta copiilor este mai mare, în acest moment se pot face și anunțuri verbale, scurte, clare, care fac trecerea la etapele următoare ale programului zilnic.
În continuare, sunt prezentate câteva exemple:
◗ De Ziua Unirii, cadrul didactic poate povesti copiilor că a găsit în fața grădiniței o cutie misterioasă pe care o deschide în fața lor. Acolo gă sește un steag tricolor și o hartă a României, în miniatură. Copiii sunt întrebați ce reprezintă și care cred ei că este legătura dintre aceste două obiecte și data din calendar. Astfel, se face legătura cu Ziua Uni rii, zi importantă pentru noi, românii, și, în continuare, pot desfășura activități ca: observare sau memorizare Steagul tricolor sau Harta țării, activitate artistico plastică: desen/pictură cu aceeași temă, iar la ALA 2 se poate dansa Hora Unirii.
◗ Ca o noutate a zilei, se poate prezenta copiilor, de exemplu, o scrisoare în care să fie un desen, o imagine, o poezie sau o ghicitoare. Poate fi o imagine cu un peisaj de primăvară, o floare sau o insectă (depinde de tema săptămânii). Pe baza imaginii, se realizează o scurtă discuție des‑ pre tema zilei respective. De exemplu, în scrisoare poate fi un fluturaș de carton, iar educatoarea le spune copiilor că vor învăța sau vor as culta poezia/cântecul/povestea fluturașului. În scrisoare poate fi chiar textul unei poezii pe care copiii sunt invitați să o asculte și să o învețe.
◗ Tot sub formă de surpriză, poate să își facă apariția în sala de grupă un personaj (un copil de la altă grupă, un adult din grădiniță sau din afara ei, un personaj din desenele animate, o jucărie etc.). De exemplu, în săptămâna în care se vorbește despre regulile de igienă personală, poate fi invitat un părinte care este medic pediatru/stomatolog. Acesta le va explica celor mici regulile de igienă personală și alimentară care îi protejează împotriva răcelilor sau a altor infecții, care le protejează dantura, sau cum să și perieze corect dinții, de câte ori pe zi etc.
◗ Noutatea zilei poate consta, în fiecare zi de luni, în organizarea colțu lui tematic care este prezent în fiecare sală de grupă. Acolo, cadrul di dactic așază diferite elemente sau obiecte care să i introducă pe copii în tema săptămânii respective. Acesta poate fi îmbogățit cu diferite materiale pe care le vor aduce copiii în zilele următoare. De exemplu, în cadrul acestei etape a Întâlnirii de dimineață, avem ca temă săptă mânală „Fructe de toamnă”. Putem așeza în colțul tematic un coș plin cu fructe naturale, acoperit cu o față de masă și descoperit.
3. ACTIVITATEA DE GRUP
După denumire, această etapă presupune o activitate cu toți copiii, o ac tivitate desfășurată sub formă de joc. Rolul ei este acela de a antrena aten ția copiilor și de a face legătura (introducerea în activitate) cu activitățile care urmează a fi desfășurate. Se pot folosi diferite poezii recitate în grup sau cântece/jocuri cu text și cânt cunoscute și interpretate de copii în gru puri mici sau cu toată clasa. De exemplu: Țăranul e pe câmp, Ursul doarme, O vioară mică de-aș avea, Cântecul degetelor etc.
Se pot desfășura joculețe cunoscute de copii sau pot fi adaptate/rein ventate unele despre care știm că au plăcut copiilor și care au și rolul de a crea bună dispoziție și un moment de mișcare.
În continuare, sunt prezentate câteva exemple de astfel de jocuri:
◗ Caută mama/puiul. Copiii au prins în piept câte un ecuson care re prezintă un animal adult sau un pui. La semnalul educatoarei, copiii se ri dică de pe scaune și, într un spațiu bine definit de la începutul jocului, vor încerca să formeze perechi de mamă pui. Pentru ca jocul să fie mai distrac tiv, „mamele” stau cu spatele și emit onomatopee specifice animalului pe care îl reprezintă. „Puiul” trebuie să fie foarte atent și să vadă de unde se aude chemarea mamei lui. Odată formate perechile, copiii vor fi anunțați ce activități vor desfășura în continuare. De exemplu: se spune o poveste cu animale (Coliba iepurașului, Căsuța din oală, Găinușa cea moțată, Ursul păcălit de vulpe etc.), o lectură după imagini, o convorbire, un joc didactic, o activitate de educație muzicală, o activitate artistico plastică sau practică cu teme adecvate.
◗ Iepurași, veniți la mine! Copiii sunt așezați în semicerc și au câte un ecuson/medalion în care sunt câteva animale sălbatice, de exemplu, un
iepure, un urs, o vulpe, un arici etc. La semnalul educatoarei, Iepurași, veniți la mine!, toți copiii care au câte un ecuson cu iepurași se ridică de pe scaun și se duc către educatoare. Se țin de mâini, pot face un cerc în jurul educatoa rei, se pot învârti sau pot face alte mișcări pe care le alege cadrul didactic, ținând cont de vârsta copiilor sau de spațiul din sala de clasă.
◗ Cum face? Copiii au prinse în piept ecusoane/medalioane cu chipuri de animale domestice. La semnalul educatoarei, care spune Cum face pisica?, toți copiii care au desenate pe ecusoane pisică intră în mijlocul cercu lui și imită animalul respectiv (emit onomatopee). La fel se procedează și cu celelalte animale domestice (porc, vacă, cal, câine, oaie etc.).
◗ Salata de fructe. Copiii sunt așezați pe scăunele, în semicerc. Au ecu soane sau medalioane cu fructe care se coc în anotimpul toamna. În mo ‑ mentul în care educatoarea spune Aș mânca o plăcintă cu mere!, toți copiii care au măr în piept trebuie să se ridice de pe scaun și să facă schimb cu un alt coleg care are același tip de ecuson. Alte sarcini: aș bea un suc de pere, aș mânca o tartă de prune, aș mânca o plăcintă cu mere și pere, prune, mere și pere etc. La sfârșitul jocului, se spune: Aș mânca o salată de fructe!, și, atunci, toți copiii se vor ridica de pe scaune și vor încerca să ocupe un altul.
◗ Jocul cifrelor. Copiii stau pe scaune, în cerc. Aceștia au în mână câte un jeton pe care este scrisă o cifră. Atunci când educatoarea arată o anu mită cifră, cei care au jetonul cu aceeași cifră se ridică în picioare și fac un tur de alergare ușoară în interiorul cercului de scaune.
II. ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR
Începutul zilei oferă tuturor copiilor posibilitatea de a se conecta optim la cerințele grupului, ale spațiului și ale activităților planificate pentru ziua respectivă.
Întâlnirea de dimineață are o structură destul de flexibilă și trebuie pri vită ca momentul de aducere la același numitor, detașând atât copiii, cât și adulții de „problemele” cu care au pășit pe poarta școlii. În acest moment, se stabilește un prim contact emoțional între membrii grupului, care se cu nosc, învață să se asculte unii pe ceilalți, să comunice unii cu ceilalți, respec tând anumite reguli stabilite împreună.
La clasa pregătitoare, în cadrul Întâlnirii de dimineață se continuă for marea rutinelor din grădiniță și se ușurează trecerea spre clasa I. Copiii își consolidează obiceiul de a saluta în moduri diferite, de a identifica coordo natele temporale (ziua, luna, anul în care sunt), de a înțelege semnificația absenței de la școală, de a se achita de responsabilitățile care le vor reveni în cadrul colectivului, de a respecta reguli, de a exprima felul cum se simt etc. La clasele mai mari, structura întâlnirii de dimineață poate fi diferită, în funcție de obiectivele zilei.
Pentru Întâlnirea de dimineață, profesorul va aduna copiii într o zonă special amenajată, care să permită fie alăturarea scaunelor, fie așezarea pe un covor.
De regulă, Întâlnirea de dimineață are patru elemente principale:
◗ salutul (de exemplu, elevii și profesorii se salută pe nume, de multe ori la ușă, când intră în clasă) și alte informații introductive;
◗ împărtășirea (de exemplu, elevii împărtășesc informații despre eve nimente din viața lor personală);
◗ activitatea (de exemplu, clasa participă la o scurtă activitate care cultivă conexiunea și oferă oportunități de exersare a competențelor socio emoționale sau academice);
◗ mesajul de dimineață (de exemplu, elevii citesc un mesaj scurt re ‑ dactat de profesorul lor pentru a pregăti activitatea pe care o vor des fășura pe parcursul zilei).
1. Salutul
Salutarea intenționată a elevilor la intrarea în clasă este un aspect impor tant al oricărei întâlniri de dimineață. Profesorul poate folosi și o formulă în acord cu tema abordată în ziua respectivă.
Exemple de saluturi pentru Întâlnirea de dimineață:
Salutul „Bună dimineața”: Salutați fiecare elev la ușă stabilind un contact vizual, spunând „Bună dimineața” și continuând cu o strângere de mână sau cu o bătaie de palmă. Elevii pot imita acest lucru pentru a se saluta între ei.
Complimente: Fiecare elev salută un coleg de clasă și îi adresează un compliment. Profesorii pot exemplifica cum arată acest lucru și pot stabili parametrii pentru modul de exprimare a recunoștinței și a aprecierii.
Salutul prin aruncarea mingii: După ce elevii au intrat în clasă și sunt așe zați (sau în picioare) într un cerc, rostogoliți sau aruncați o minge către un elev. Rugați l să salute un coleg (verbal) și să rostogolească sau să arunce ușor mingea spre el. Acel copil poate apoi să aleagă pe cineva nou pe care să îl salute și căruia să îi paseze mingea.
Alte activități care pot fi integrate în această parte de început:
Prezența – La intrarea în clasă, copiii își pun fotografia pe tabla mag netică. La începerea activității, elevul desemnat să răspundă de prezență în ziua/săptămâna respectivă, numără elevii prezenți și absenți (fotografiile rămase).
Momentul poate fi folosit:
◗ pentru învățarea numelor copiilor;
◗ pentru exersarea operațiilor aritmetice (total număr elevi absenți = fete absente + băieți absenți; număr copii prezenți = număr elevi din clasă – număr elevi absenți etc.);
◗ pentru utilizarea termenilor prin care se localizează poziția în spațiu (de exemplu: Lipsește Carmen, care stă în partea dreaptă a lui Radu/ la măsuța de lângă fereastră/în prima bancă de lângă ludotecă etc.).
Aniversarea elevilor care își serbează ziua de naștere sau onomastica (fotografia elevului/elevei va fi așezată în zona dedicată de pe planșă).
Completarea calendarului – Se identifică jetoanele potrivite și se așază pe tabla magnetică:
◗ ziua (nume, a câta zi din săptămână este, ce zi a fost ieri/ce zi va fi mâine etc.);
◗ data (numărul – câte zile au trecut din luna .../câte zile mai sunt din luna ...);
◗ luna (din ce anotimp face parte, a câta lună din acest anotimp este, a câta lună din an este);
◗ anotimpul (se alege jetonul potrivit și se așază pe tabla magnetică);
◗ vremea (se alege simbolul specific situației meteo, se justifică alege ‑ rea făcută, se denumește fenomenul meteo care se manifestă; se aleg jetoane pentru vestimentația potrivită, conform vremii).
Orarul zilei – Se aleg jetoanele potrivite pentru disiplinele din ziua re ‑ spectivă și se așază pe planșa magnetică.
Regulile clasei – Se reamintesc regulile afișate în clasă, explicite, dar și a celor implicite.
Responsabilități – Se distribuie responsabilitățile zilnice/săptămânale; se reamintesc responsabilitățile săptămânale (cine supraveghează activita tea la Bibliotecă, Ludotecă, cine organizează materialele la Centrul de ști ințe sau la Colțul de arte, completarea și raportarea prezenței etc.).
2. Împărtășirea noutăților
Varianta 1 – Se poate alege ca, în fiecare zi, câte un copil să ia acasă și să îngrijească mascota clasei (o jucărie de pluș rezistentă). A doua zi, la școală, copilul povestește ce a făcut în ziua precedentă, ce noutăți are, ca și cum povestea ar fi spusă de mascotă. La finalul povestirii, mascota se predă ur mătorului copil care va trebui să o îngrijească în ziua respectivă.
Varianta 2 – Pe „Scaunul autorului” sunt invitați copiii care cred că au de transmis noutăți, știri deosebite, lucruri pe care cred că e bine să le știe și colegii.
Varianta 3 – Toți copiii din clasă spun, pe rând, un lucru interesant care li s a întâmplat în ziua precedentă/ce își doresc să se întâmple în ziua pre zentă/un lucru nou pe care l‑au aflat etc.
3. Activitate
Varianta 1 – Jocuri de energizare, de cunoaștere, de intrare în activitate
Suflă vântul cald. Înainte ca elevii să intre în clasă, scrieți următoa rea afirmație pe tablă: „Vântul cald suflă pentru toți cei cărora le place să ______”. Apoi, instruiți elevii să stea în cerc în fața unui loc clar marcat, cum ar fi scaunul sau biroul lor. Un copil este ales să înceapă jocul în mij‑ locul cercului și să completeze afirmația de pe tablă (de exemplu, Vântul cald suflă pentru toți cei cărora le place să mănânce mere.) Toți cei care sunt de acord cu afirmația trebuie să găsească un nou loc în cerc, inclusiv elevul care stă în mijloc. Cel care rămâne fără un loc în cercul exterior este apoi următorul care se deplasează în mijloc și completează afirmația. Urmați liderul. Această activitate încurajează elevii să exerseze asculta‑ rea activă și să își dezvolte abilitățile de observare. Un elev se oferă voluntar să stea pe coridor pentru câteva minute. Un alt elev este ales să fie liderul; rolul acrestuia este de a efectua mișcări fizice aleatorii (cum ar fi să dea din cap sau să bată din palme). Elevii trebuie să îl urmărească îndeaproape și să îi imite acțiunile pe măsură ce acestea se produc spontan. Atunci când voluntarul se întoarce în clasă, urmărește câteva seturi de mișcări și are trei încercări de a ghici pentru a identifica liderul.
Varianta 2 – Prima activitate a zilei poate fi integrată în acest moment. Se pretează foarte bine lectura cu predicții sau un joc care pune în evidență un conținut de abordat în ziua respectivă. De exemplu: Lectura cu predicții. Întrebări de deschidere, după anunțarea titlului: Despre ce credeți că va fi vorba în poveste? (se arată coperta) Cine credeți că este personajul principal? Haideți să vedem dacă am ghicit... Cartea se ține astfel încât copiii să poată urmări numai pagina care se citește. După fiecare pagină citită, se fac pre dicții. Ce credeți că se întâmplă mai departe? La final, se poartă discuții des pre ce anume au învățat copiii din poveste, ce personaj le a plăcut/nu le a plăcut și de ce, ce ar fi făcut ei în locul personajului și de ce etc.
Jocuri de grup cu temă pentru înțelegerea unor elemente de conținut prevăzut pentru ziua respectivă: Raliul/Cursa cu mașinuțe.
Se organizează o întrecere cu mașinuțe; pe parcursul jocului, se poartă discuții care să evidențieze relația dintre forța de împingere și viteza sau distanța parcursă, efectul unei forțe (obstacol) apărute în cale etc.
Exemple de întrebări:
De ce mașina X a ajuns mai departe/s-a răsturnat..., Ce s-a întâmplat când mașinuța s-a lovit de perete? De ce?
Spectatorii la cursă pot cumpăra bilete (utilizarea banilor, schimburi va lorice), arbitrii pot să măsoare distanța parcursă de fiecare mașinuță cu in strumente nestandard și să completeze grafice care pot fi bază de discuții pentru compararea numerelor etc.
4. Mesajul zilei
Pe foi de flipchart sau pe tablă, cadrul didactic poate scrie mesajul zilei –tema ce va fi discutată în ziua respectivă, un proverb/o ghicitoare care să atragă atenția copilului asupra ideii centrale a temelor programate, orarul zilei și activitățile propuse etc.
Alte considerente pentru proiectarea Întâlnirilor de dimineață
◗ Pentru a vă asigura că elevii se simt în siguranță și sprijiniți în timpul întâlnirii de dimineață pe tot parcursul anului școlar, este important să introduceți treptat diferitele structuri ale acestei activități de grup. La începutul anului, luați câteva zile pentru a prezenta ideea elevilor și pentru a stabili ora la care va avea loc Întâlnirea de dimineață în clasa lor.
◗ Folosind un instrument de măsurare a stării de spirit, o roată a senti mentelor sau o altă broșură imprimabilă, oferiți elevilor ocazia de a și eticheta emoțiile și de a explica de ce se simt astfel. Acest lucru poate oferi profesorilor o ocazie zilnică de a modela autoreglarea și de a da tonul zilei printr o discuție sigură și încurajatoare. Scopul este de a valida sentimentele elevilor, de a i ajuta să înțeleagă că sentimentele lor sunt justificate și de a discuta despre modul în care ar putea face față emoțiilor lor.
◗ Adaptați întâlnirile de dimineață pentru a răspunde nevoilor unice ale elevilor dumneavoastră. Deși există o structură și o ordine speci fică pentru componentele unei întâlniri de dimineață, este esențial ca profesorii să se simtă împuterniciți să adapteze practica pentru a se potrivi cu ceea ce este mai bine pentru elevii lor. De exemplu: dacă observați că elevii sunt deosebit de energici atunci când intră în
clasă, ați putea alege o activitate mai relaxantă și mai calmă pentru a o folosi în timpul întâlnirii de dimineață.
◗ Scalați activitățile în funcție de nivelul clasei, pentru a vă asigura că elevii din clasele I, a II a, se bazează pe competențele socio emoțio nale pe care le au dobândit la fiecare nivel de clasă anterior. Încorpo rați noi abilități în fiecare an și oferiți elevilor mai mari oportunități de a și exercita capacitatea de acțiune prin conducerea sau planificarea întâlnirilor de dimineață. În plus, în cadrul unui an școlar, profesorii pot adapta activitățile sau salutul pentru a fi mai avansate, odată ce elevii participă confortabil și cu succes la întâlnirile de dimineață.
