Olimpiada de română. Ghid pentru pregătirea olimpiadelor naționale de Limba și literatura română, cl

Cristina Căpățînă

Loredana Dorobăț

Lorelai Slavu

OLIMPIADA de română

Ghid pentru pregătirea olimpiadelor naționale de Limba și literatura română

clasele V-VIII

l Fișe teoretice

l Modele de subiecte

l Modele de bareme

Loredana Dorobăț

Lorelai Slavu Cristina Căpățînă

OLIMPIADA de română

Ghid pentru pregătirea olimpiadelor naționale de Limba și literatura română clasele

Olimpiada de română.

Ghid pentru pregătirea olimpiadelor naționale de Limba și literatura română, clasele V-VIII

Cristina Căpățînă, Loredana Dorobăț, Lorelai Slavu

Copyright © 2024 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate

Editura Litera

tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro

Editor: Vidrașcu și fiii

Redactor: Emanuel Alboiu

Corector: Nicoleta Valentina Arsenie

Copertă: Lorena Ionică

Ilustrații: Asociația Artiștilor Naivi din România, Shutterstock, Wikimedia Commons, arhiva Litera

Ilustrație copertă: Shutterstock

Tehnoredactare și prepress: Lorena Ionică, Olimpia Bolozan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Căpățînă, Cristina

Olimpiada de română. Ghid pentru pregătirea olimpiadelor naţionale de Limba și literatura română, clasele V VIII/Cristina Căpățînă, Loredana Dorobăț, Lorelai Slavu: fișe teoretice, modele de subiecte, modele de bareme. București: Litera, 2024 ISBN 978 630 342 492 7 I. Dorobăț, Loredana II. Slavu, Lorelai

811.135.1

821.135.1.09

Editura Litera, împreună cu autorii, adresează mulțumiri speciale Asociației Artiștilor Naivi din România, precum și autorilor și editorilor care ne au acordat permisiunea de a utiliza picturile și o parte din textele incluse în acest material.

S au depus toate eforturile pentru identificarea deținătorilor drepturilor de autor asupra imaginilor și fragmentelor reproduse și ne cerem scuze anticipat pentru pentru orice omisiune neintenționată. Ne ar face plăcere să inserăm mențiunea de rigoare în edițiile ulterioare ale auxiliarului.

Cuvânt‑înainte

PARTEA I

FIȘE TEORETICE

CUPRINS

◗ Fișa teoretică nr. 1 – Decodarea textului literar 6

◗ Fișa teoretică nr. 2 – Tipare textuale 7

◗ Fișa teoretică nr. 3 – Caracterizarea personajului literar 10

◗ Fișa teoretică nr. 4 – Figurile de stil 11

◗ Fișa teoretică nr. 5 – Posibilități expresive ale părților de vorbire 12

◗ Fișa teoretică nr. 6 – Rolul semnelor de punctuație .. 13

PARTEA a II-a

CLASA A V‑A

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA

A VIII‑A

PARTEA a III-a

CLASA A V‑A

MODELE DE SUBIECTE PENTRU PROBA SCRISĂ

MODELE DE BILETE PENTRU PROBA ORALĂ

◗

◗

◗

◗

◗

◗

CLASA A VI‑A

MODELE DE SUBIECTE PENTRU PROBA SCRISĂ

MODELE DE BILETE PENTRU PROBA ORALĂ

◗

◗

◗

◗

◗

CLASA A VII‑A

MODELE DE SUBIECTE PENTRU PROBA SCRISĂ

MODELE DE BILETE PENTRU PROBA ORALĂ

◗

◗

◗

◗

CLASA A VIII‑A

MODELE DE SUBIECTE PENTRU PROBA SCRISĂ

ȘI

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Barem pentru Modelul nr. 6, clasa a V‑a

Barem pentru Modelul nr. 1, clasa a VI‑a 231

Barem pentru Modelul nr. 1, clasa a VII‑a 233

OLIMPIADA INTERDISCIPLINARĂ „CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ”

Barem pentru Modelul nr. 1, clasa a VI‑a ....... 235

Barem pentru Modelul nr. 1, clasa a VIII‑a ...... 236

CONCURSUL NAȚIONAL PENTRU ELEVII DIN MEDIUL RURAL „UNIVERSUL CUNOAȘTERII PRIN LECTURĂ”

Barem pentru Modelul nr. 2, clasa a VII‑a 238

Barem pentru Modelul nr. 1, clasa a VIII‑a 239

CUVÂNT-ÎNAINTE

Stimați colegi, Dragi elevi,

Pentru cei care țintesc și ating vârfuri, nimic nu este mai încurajator decât apariția unei culegeri care vizează performanța la disciplina Limba și literatura română, la care se adaugă bucuria lucrului cu materiale de actualitate, împlinirea sufletească și obținerea unor rezultate satisfăcătoare.

Culegerea de față își propune să fie un sprijin de nădejde, în primul rând pentru elevii care urmăresc participarea la olimpiadele și concursurile de profil din cadrul disciplinei menționate. Apreciem că textele-suport vor constitui un punct de pornire original și atractiv, atât prin semnificațiile subtile și variate pe care le transmit, cât și prin diversitatea provocărilor reprezentate de itemi.

Apoi, pentru cadrele didactice care sunt în căutarea unor modele de subiecte adecvate competițiilor școlare menționate, culegerea constituie un reper important, deoarece testele propuse urmăresc structura indicată de regulamentele specifice, pornesc de la texte-suport aparținând unor scriitori din perioade literare diferite, abordează teme variate (lectura, iubirea, copilăria, natura, familia etc.) și le propun cititorilor să caute înțelesurile în profunzime, trecând de suprafața alunecoasă a primului nivel de înțelegere.

În același timp, prin noutate, culegerea noastră nuanțează plaja editorială, pentru că se adresează și elevilor din numeroasele centre județene de excelență, unde performanța reprezintă un obiectiv curent și poate fi atinsă prin folosirea materialului original și valoros, însumat de experiența autoarelor și cuprins în paginile următoare.

Am trăit, alături de elevi, bucuria unor numeroase recompense și ne bucurăm și astăzi să fim cele care, în formatul acestei culegeri, au adunat modele de subiecte pentru olimpiade, asupra cărora vă sfătuim să vă opriți, cu atenție, pentru a descoperi viața interioară bogată a concursurilor de profil, pentru a beneficia de această oportunitate, dar mai ales pentru a vă bucura de reușită.

Succes deplin!

Autoarele

PARTEA I

FIȘE TEORETICE

FIȘA TEORETICĂ NR. 1

Decodarea textului literar

Literatura permite accesul la un tip de cunoaștere aparte, deoarece literatura este o artă a cuvântului și a su fletului. Prin urmare, ea trebuie receptată, simțită, iar acest lucru nu se poate realiza decât dacă vom cunoaște textul în detaliu și dacă pătrundem în cele mai profunde semnificații ale sale.

Conform DEX, a decoda înseamnă „a descifra un cod sau un mesaj pe baza unui cod” (din fr. décoder). Astfel, pentru a înțelege un text literar, trebuie să l decodăm, să l analizăm și să i stabilim elementele componente.

Textul literar se distinge prin caracterul reflexiv și prin expresivitate, fiind rodul imaginației scriitorului. De aceea, interpretarea unui text depinde, în mare măsură, de cel care l analizează, dar, indiferent de vârsta citito rului, există câțiva pași care conduc spre receptarea corespunzătoare a textului propus spre analiză.

Pași în decodarea

unui text literar

◗ Se realizează lectura cu atenție a textului dat.

◗ Se încadrează fragmentul într un anumit tip de text (narativ, epic, liric, dialogat, descriptiv, dramatic).

◗ Se stabilesc conținutul tematic și ideatic al textului, precum și cuvintele cheie, astfel putându se vedea mai ușor la ce face referire mesajul textului.

◗ În situația în care este supus analizei un text narativ/epic, se va preciza tipul de narator (obiectiv sau subiectiv). În cazul unui text liric, se va menționa ipostaza vocii ficționale (îndrăgostit, călător, copil, om de geniu, contemplator al naturii etc.).

◗ Se fixează reperele spațio temporale.

◗ Se identifică personajele (pentru text narativ/epic, dramatic), observându se trăsăturile acestora și mij loacele de caracterizare prin care sunt evidențiate, se încadrează într o anumită tipologie. De asemenea, se au în vedere relațiile dintre personaje.

◗ Se interpretează titlul și semnificațiile lui, prin raportare la conținutul textului.

◗ Se observă mijloacele artistice care contribuie la expresivitatea textului (în special pentru textul descrip tiv în proză și în versuri).

◗ Se stabilește rolul expresiv al anumitor părți de vorbire (spre exemplu, verbele și adjectivele).

Pașii propuși pot constitui un model folosit în decodarea unui anumit tip de text, dar analiza acestuia se va realiza diferențiat, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor.

Tipare textuale

Tiparul textual reprezintă o modalitate de organizare a textului, în funcție de scopul pe care l are acesta.

NARATIV

◗ Aduce în prim plan povestirea unor întâmplări desfășurate în ordine cronologică.

◗ Sunt prezenți indicii de timp și de spațiu.

◗ Este prezent naratorul obiectiv sau subiectiv.

◗ La ac țiune participă personaje cu rol diferit în derularea evenimentelor.

◗ Predomină secvența narativă.

◗ Relatarea se realizează la persoana I sau a III a.

◗ Se utilizează verbe de mișcare ce anticipează acțiunea.

SCHEMĂ DE REALIZARE A UNUI TEXT NARATIV

1.

INTRODUCERE

2.

CUPRINS

3.

ÎNCHEIERE

DESCRIPTIV

• cadrul ac țiunii: locul și timpul (unde?, când?);

• personajele (cine?);

• elementul perturbator (ce?): apariția unei situații dificile, a unei probleme care duce la ruperea echilibrului inițial. Acest element poate fi un conflict între personaje, o stare de neliniște/teamă etc.

• prezentarea acțiunii care crește în mod gradat;

• momentul de maximă tensiune/intensitate.

• rezolvarea problemei apărute, a situației dificile, restabilirea echilibrului;

• finalul ac țiunii.

◗ Prezintă un obiect, un cadru exterior sau interior, o ființă prin intermediul descrierii.

◗ Se utilizează cuvinte aparținând câmpului lexical al temei.

◗ Dacă textul este literar, se folosește limbaj expresiv, fiind prezente figuri de stil (epitet, comparație, personificare, metaforă, hiperbolă) și imagini artistice (vizuale, auditive, olfactive, tactile).

◗ Dacă este o descriere nonliterară, limbajul este obiectiv, cuvintele sunt folosite cu sens propriu/ denotativ.

◗ Sunt prezente detaliile.

◗ Predomină grupul nominal substantiv adjectiv, adjectiv substantiv.

◗ Transmite emoții, sentimente (text literar).

1.

INTRODUCERE

2.

CUPRINS

3.

ÎNCHEIERE

• subiec tul descris;

• cadrul descrierii (timp, spațiu);

• atmosfera generală.

• perspec tiva descrierii (plan apropiat/depărtat, de la dreapta la stânga sau invers, de la stânga la dreapta, sau invers, de sus în jos sau invers);

• elementele componente ale subiectului descris, cu trăsăturile particulare. Se vor folosi, cu precădere, grupurile nominale sub stantiv adjectiv, adjectiv substantiv și figuri de stil pentru a evi denția aceste trăsături.

• stările sau sentimentele trezite de subiectul descris;

• opinia personală în legătură cu subiectul descris.

Observație! Acesta constituie doar un model. Sentimentele și stările generate de contemplarea subiectu lui descris pot fi menționate și în cuprins.

DIALOGAT/DIALOGAL

◗ Reproduce întocmai spusele cuiva.

◗ Presupune schimbul de replici dintre personaje/persoane.

◗ Predomină enunțurile interogative și cele exclamative.

◗ Are o punctuație specifică, fiind utilizate linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, punc tele de suspensie.

◗ Verbele sunt, în general, la persoana I și a II a.

◗ Apar verbe de declarație: a zice, a spune, a grăi, a întreba etc.; după aceste verbe se folosește semnul de punctuație [ : ].

◗ Sunt prezente formulele de adresare.

EXPLICATIV

◗ Ajută la înțelegerea unui proces, a unui fenomen, a unei probleme.

◗ Se remarcă estomparea emițătorului, faptele prezentate nemaifiind atribuite unei persoane și au valoare de adevăr.

◗ Se folosesc verbe la persoana a III a, singular și plural, modul indicativ, timpul prezent.

◗ Se utilizează proprietatea termenilor, câmpul lexical având legătură strânsă cu subiectul explicat.

◗ Tonul utilizat este neutru.

◗ Se folosesc conectori logici cauză efect: pentru că, deoarece, fiindcă, deci etc.

◗ Textul poate fi însoțit de: tabele, grafice, imagini, diagrame etc.

ARGUMENTATIV

◗ Textul argumentativ este textul care prezintă opinii, idei despre diferite aspecte ale realității (feno mene, evenimente, persoane etc.), susținute prin argumente și dovezi, cu scopul de a demonstra sau de a convinge pe cineva sau ceva.

◗ Structura textului argumentativ:

a. Introducerea – cuprinde ipoteza (Ce se argumentează?), în care se exprimă opinia proprie, folosind conectorii: Părerea mea este că … ; Consider că … ; În opinia mea, … ; Din punctul meu de vedere, … ; În ceea ce mă privește, … .

b. Cuprinsul – conține argumentele (De ce?) care pot fi pro sau contra ipotezei, folosindu se structuri de tipul: În primul rând, … ; În al doilea rând, … ; Mai întâi, … ; Apoi, … ; În aceeași măsură, … ; Pe de-o parte, … ; Pe de altă parte, … .

c. Încheierea – cuprinde concluzia, ce reia opinia exprimată inițial, reformulând o în funcție de ar gumentele sau contraargumentele aduse, folosindu se cuvintele: În concluzie, … ; Prin urmare, … ; Deci, … ; Așadar, … .

În cadrul unui text, pot apărea diferite secvențe: narative, descriptive, dialogate, explicative și argumentative.

Secvența descriptivă, deși scade din dinamismul acțiunii, are importante semnificații atât pentru acțiune, cât și pentru personaje, deoarece:

◗ conturează cadrul spațio temporal al acțiunii (poate fi inserată în introducere);

◗ descrie un personaj, un loc, un obiect etc. (inserată în cuprins);

◗ tensionează acțiunea, accentuând dramatismul;

◗ prin anumite elemente descrise, anunță cursul evenimentelor.

Secvența dialogată ar trebui să fie inserată pe la mijlocul compunerii, pentru că:

◗ sporește ritmul acțiunii;

◗ mărește tensiunea acțiunii;

◗ adâncește intriga;

◗ oferă indicii despre caracterul unui personaj.

Secvența explicativă oferă explicații necesare înțelegerii acțiunii despre cauzele sau caracteristicile unor fenomene; utilizează procedee precum definirea, exemplificarea, compararea, reformularea etc.

Secvența argumentativă are rolul de a susține un punct de vedere privitor la o anumită temă. În cadrul ei:

◗ se formulează opinia clar;

◗ argumentele sunt prezentate în secvențe separate;

◗ se utilizează exemple pentru a susține argumentele;

◗ argumentele pot avea în vedere experiențele personale și/sau de lectură;

◗ uneori, pentru a asigura echilibrul argumentării, pot fi utilizate atât argumente pro, cât și argumente contra;

◗ se evidențiază importanța subiectului și a opiniei în cadrul concluziei.

PARTEA a II-a

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

• modele de subiecte pentru proba scrisă

• modele de bilete pentru proba orală

CLASA A V-A

MODELUL NR . 1

Modele de subiecte pentru proba scrisă

• Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

• Punctajul total este de 100 de puncte.

Citește fiecare dintre textele următoare pentru a putea răspunde la cerințele formulate:

A. Luana era în linii mari un copil ca oricare altul. Numai că imediat după împlinirea vârstei de 6 ani, odată cu înscrierea la clasa pregătitoare, ambițioasă fiind din fire, Luana a vrut să știe mai mult decât toți viitorii colegi, astfel încât să ia doar FB uri sau fețe zâmbitoare pe caiete, așa cum văzuse la sora ei mai mare. Voia ca părinții și bunicii să fie mândri de ea. Știa deja să citească, ceea ce era un avantaj față de ceilalți […]

Voia să fie specială încă din primele zile de școală. Să fie remarcată. Să fie cu un pas înaintea viitorilor ei colegi. Să fie vedeta clasei încă din primele zile.

S a frământat Luana până când a decis că cel mai indicat lucru ar fi ca peste vară să afle răspunsuri clare la câteva întrebări complicate. S a gândit că asta, pe de o parte, o va ajuta să înțeleagă lumea în care trăiește și, pe de altă parte, cu siguranță o va propulsa în centrul atenției printre copiii de vârsta ei. Ca urmare, toată vacanța de dinainte de a începe cariera de elevă a umblat în lung și n lat după răspunsuri clare, pe înțelesul ei, la câteva probleme importante. A început să întrebe în dreapta și n stânga despre diverse lucruri care o frământau. Își întreba, de regulă, părinții, bunica dinspre mamă sau unchiul dinspre tată. Uneori apela și la Cara, bichonul ei foarte deștept […] În ultimă instanță a fo losit resursele online – Wikipedia, Quora și alte forumuri tematice unde își dădeau cu părerea oameni mari de pe toată planeta. […]

A vrut, de exemplu, să știe ce e bine și ce e rău și cum îți poți da seama de asta în diverse situații […] A vrut să afle, de asemenea, diferența dintre puțin și mult. O frământa problema asta. Când e momentul în care poți spune că cineva vorbește prea mult? Cât trebuie să aștepți? Când ai prea multe accesorii pe tine?... Sau, mai important, este posibil să iubești prea mult pe cineva, de exemplu, pe mama? Câte culori sunt de ajuns la o ținută?...

Nu în ultimul rând, Luana era foarte interesată să afle exact care este diferența între adevăr și minciună. Asta a fost și mai greu, mai ales că din întâmplare a tras cu urechea la o discuție între niște oameni mari care vorbeau despre epoca postadevăr de azi. A căutat pe Wikipedia și acolo zicea că este vorba de faptul că în ultima vreme oamenii nu mai caută adevăruri, ci emoții. Adică oamenii vor minciuni, s a întrebat Luana?

Sau pur și simplu se uită la știri și cred că află adevăruri pentru că sunt spuse de niște povestitori buni? Sau de atâta butonat la mobile și telecomenzi nu i mai interesează dacă e adevăr sau minciună? […]

A fost un moment foarte greu pentru Luana. Copiii de vârsta ei se distrau la mare sau la munte, iar ea, indiferent unde era, se uita la câte cineva și se întreba în sinea ei: „Ăsta e frumos sau urât?” Și nu putea răspunde. Zicea că e urât și pe urmă își dădea seama că e doar bătrân. Și nu știa dacă bătrânețea e fru moasă sau urâtă […]

Vacanța se apropia de sfârșit. Mai erau doar câteva zile până la prima zi de școală. Grăbită să rezolve totuși ce avea de rezolvat, Luana a urmat sfatul adus într o dimineață de o adiere de vânt, care i a șoptit să o caute pe Floarea la Ureche, înțeleapta înțeleptelor, cea despre care se spunea că are răspunsuri la orice întrebare, fie ea și nespusă… .

A hoinărit Luana o vreme pe ici, pe colo, a luat tren, a făcut autostopul, a mers cu bicicleta, a mai și înotat, pe urmă a visat și în cele din urmă a ajuns la Floare la Ureche, care, culmea, s a dovedit că locuia foarte aproape de ea.

Dacă tu vrei răspunsuri precise la orice întrebare, probabil nu ești din partea de lume în care trebuie să fii. Aici nu o să găsești certitudini. Dacă vrei, poți merge dincolo, îi spuse Floare la Ureche, arătând cu degetul într o direcție. Dar eu nu te sfătuiesc. Nu cred că o să ți placă nici acolo unde SIGUR, MEREU, FĂRĂ DUBII, CU SIGURANȚĂ sunt pe buzele tuturor, acolo unde nimeni nu are îndoieli, acolo unde totul e alb sau negru, unde dacă e beznă pe stradă și cineva declară cu toată convingerea că afară e soare atunci toți or să creadă același lucru. Sfatul meu sincer este să încerci să trăiești în cele două lumi. Cu un picior în lumea celor siguri (mai ales la orele de matematică și chimie) și cu unul în lumea celor nesiguri (în rest) – printre oameni nici frumoși, nici urâți, printre adevăruri spuse uneori pe jumătate și fapte uneori bune, alteori rele, deseori bune și în același timp rele.

Adică să merg crăcănat, se gândi Luana. După tot efortul ei de o vară întreagă, acesta să fie răspunsul mult căutat: mersul crăcănat?

(Laura Grünberg, Bătut câmpii)

B. Rămase neclintit până ce măcăleandrul bătu din aripi și își luă zborul. Continuă să se uite la coada hârlețului, ca și cum ar fi fost vrăjit, apoi începu din nou să sape și nu mai scoase o vorbă minute în șir. Dar pentru că, din când în când, surâdea pe ascuns, Mary îndrăzni să i vorbească.

— Ai grădina ta? întrebă Mary.

— Nu, sunt burlac și locuiesc cu Martin lângă poartă.

— Dacă ai avea o grădină, ce ai semăna? zise Mary.

— Varză, cartofi și ceapă.

— Dacă ai vrea să fie o grădină cu flori ce ai planta?

— Bulbi și flori frumos mirositoare... dar mai ales trandafiri.

Mary se lumină la față.

— Îți plac trandafirii?

Ben Weatherstaff smulse o buruiană și o aruncă departe înainte să răspundă.

— Păi, da, de ce să nu mi placă? Am învățat asta de la o doamnă tânără căreia îi îngrijeam grădina. Avea o mulțime de trandafiri într un loc îndrăgit de ea și i iubea de parcă erau copii sau păsărele […]

— Și unde este acea doamnă acum? întrebă Mary foarte interesată.

— În ceruri, după spusele preotului, spuse el și și înfipse cazmaua adânc în pământ.

— Și trandafirii?

Clasa

— Au fost lăsați în plata Domnului...

— S au uscat de tot? Mor dacă nu mai sunt îngrijiți? îndrăzni ea.

— Păi, să vezi [... ] de două ori pe an mă duceam la ei – îi tundeam și i săpam la rădăcină. Se sălbăticeau, dar pământul era bogat și unii dintre ei au supraviețuit.

— Când n au frunze și tulpina e cenușiu maronie și uscată cum știi dacă sunt vii sau morți? întrebă Mary.

— Așteaptă să dea primăvara peste ei... așteaptă numai să i vadă soarele și să i ude ploaia, atunci o să afli.

— Cum? strigă Mary uitând că trebuie să fie prudentă.

— Privește cu atenție rămurelele și tulpinile și, dacă vezi din loc în loc niște umflături micuțe, cafenii, urmărește le după o ploaie caldă și vezi ce se întâmplă. Se opri brusc și se uită curios la fața ei întrebă toare. De ce vrei să știi atât de multe despre trandafiri, așa, dintr odată? întrebă el.

Domnișoara Mary simți cum i se încing obrajii. Îi era aproape frică să răspundă.

(Frances Hodgson Burnett, Grădina secretă, Editura Corint Junior, 2022)

C. Conduși de curiozitate, oamenii caută în permanență să exploreze lumea, să descopere lucruri noi, să găsească răspunsuri pentru întrebările lor cele mai aprinse. Însă, în niciun moment în viață […] curio zitatea nu este mai puternică decât în copilărie.

Universul unui copil este plin de lucruri noi: prieteni, figuri care apar zilnic în drumul său, mâncăruri noi, descoperiri neașteptate, în locuri neașteptate, posibilități infinite de a explora lumea prin toate sim țurile lor.

De ce sunt curioși copiii?

Copiii sunt curioși pentru că sunt în plin proces de formare, educare, acumulare și asimilare de in formație. Curiozitatea se naște din contactul cu noutatea. […] Curiozitatea copiilor se manifestă în mod diferit. Dacă oferim copiilor un obiect nou, unul dintre ei va fi tentat să îl atingă, altul să descopere cum funcționează, altul se va feri să îl atingă, însă își va pune întrebări legate de originea obiectului – și tot așa.

Când trec de vârsta de un an, copiii încep să manifeste un comportament de explorare, așa cum îl numesc specialiștii: se urcă pe mobilă, sparg, strică tot felul de lucruri.

De ce? Pentru că sunt împinși de curiozitate și dornici să exploreze cât mai mult – și să acumuleze cât mai multă informație. Uimirea lor este tot mai mare – de câte ori descoperă câte o reacție sau un meca nism de funcționare al vreunui obiect, curiozitatea crește și ea, ceea ce îi face pe copii… niște veritabili exploratori. […]

Ce se află în spatele nevoii de a fi curioși?

Pentru orice acțiune a lor – și explorare născută din curiozitate, ei au nevoie de confirmare și laude. […]

Pentru că această curiozitate și nevoie de explorare reprezintă un punct important în procesul edu cativ, copiii devin adesea neastâmpărați în timpul orelor. Motivul e simplu. Își doresc să cunoască tot mai mult și să fie ascultați, să pună întrebări, să se implice activ […]

Dacă un copil rămâne curios, el va continua să exploreze și să descopere. Va continua să învețe, să își pună întrebări, să caute soluții, se va educa emoțional, își va dezvolta gândirea out of the box (alternativă).

(Sorina Corneanu, De ce este extrem de important să-ți lași copilul să fie curios, în Tikaboo – comunitatea părinților înțelepți)

SUBIECTUL I

Scrie, pe foaia de concurs, numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect.

20 de punc te

1. Cuvintele unchi, bichon, ei au, în ordine:

a) 5 sunete, 6 sunete, 2 sunete.

b) 5 sunete, 5 sunete, 2 sunete.

c) 3 sunete, 5 sunete, 3 sunete.

d) 4 sunete, 6 sunete, 3 sunete. 2 punc te

2. În enunțul Am învățat asta de la o doamnă tânără căreia îi îngrijeam grădina. există:

a) trei verbe și trei substantive.

b) trei verbe și două substantive.

c) două verbe și un substantiv.

d) două verbe și două substantive. 2 punc te

3. Sinonimele contextuale ale cuvintelor remarcată, a decis, complicate din rândurile 6 9 sunt, în ordine:

a) cunoscută, a hotărât, lejere.

b) obser vată, a hotărât, dificile.

c) apreciată, a considerat, încurcate.

d) nevăzută, a constatat, ușoare.

Scrie, pe foaia de concurs, răspunsurile la cerințele de mai jos:

4. Precizează tipul de sunete din cuvântul voia.

5. Transformă propoziția dezvoltată A hoinărit Luana o vreme pe ici, pe colo în propoziție simplă, negativă.

6. Transcrie, din textul suport B, rândurile 71 73, câte un verb la două timpuri trecute diferite ale modului indicativ, precizându le.

7. Construiește o propoziție dezvoltată în care penultimul verb din textul suport B să fie auxiliar.

8. Transcrie, din textul suport C, un substantiv articulat hotărât și unul nearticulat.

9. Menționează ce parte de propoziție este substantivul copil în fiecare dintre cele două enunțuri de mai jos:

• Copiii sunt curioși pentru că sunt în plin proces de formare.

• Curiozitatea copiilor se manifestă în mod diferit.

10. Formulează, într o propoziție, un îndemn pentru fetița din textul suport A, utilizând verbul a fi la modul imperativ, forma afirmativă.

SUBIECTUL al II‑lea

2 punc te

2 punc te

2 punc te

2 punc te

2 punc te

2 punc te

2 punc te

2 punc te

40 de punc te Scrie, pe foaia de concurs, în enunțuri, răspunsurile pentru cerințele de mai jos:

1. Care este motivul frământării Luanei? Justifică răspunsul tău printr o sec vență din text. 6 punc te

2. Ce trăsătură comună au fetițele din textele suport A și B? Exemplifică răspunsul cu câte o secvență din fiecare text.

3. Conform informațiilor din textul suport C, precizează de ce apare comportamentul de explorare la copii.

4. Explică, în două trei enunțuri, semnificația secvenței din textul suport A, rândurile 24 25: în ultima vreme oamenii nu mai caută adevăruri, ci emoții.

6 puncte

6 punc te

6 punc te

5. Prezintă, în 30 50 de cuvinte, o asemănare și o deosebire între primele două texte și textul suport C, justificându ți răspunsul. 8 punc te

6. Crezi că este bine ca un copil să fie curios? Răspunde într un text de 50 70 de cuvinte, valorificând textele suport. 8 puncte

SUBIECTUL al III‑lea 40 de punc te

Imaginează‑ți că Luana, curioasă din fire, a ajuns în grădina secretă.

Redactează un text narativ, de 150 200 de cuvinte, în care să povestești o întâmplare trăită de ea în acel loc. În elaborarea compunerii vei avea în vedere:

• construirea unor idei creative adecvate cerinței, respectând relația dintre temă și conținut;

• respectarea convențiilor unui text narativ și a structurii unei compuneri;

• prezentarea convingătoare a personajului;

• introducerea unei secvențe descriptive;

• utilizarea unei personificări.

Vei primi 26 de puncte pentru conținutul compunerii și 14 puncte pentru redactare.

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

MODELUL NR . 2

• Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

• Punctajul total este de 100 de puncte.

Citește fiecare dintre textele următoare pentru a putea răspunde la cerințele formulate:

A. Era o noapte de la sfârșitul lui februarie, liniștită, în casă mirosea ușor a frunză de salcie, iar afară, pe Dunăre și în stuf plutea un vânt necunoscut. — În noaptea asta o să se întâmple ceva ce n am mai văzut, se pomeni băiatul vorbind, și trecu din nou la fereastră. Și, ce să vezi?! Calul de lemn coborâse din pridvor și bea apă din copca făcută de lună. „Aoleu, ce o să i tragă luna două picioare în burtă!” […] Și, într adevăr, în clipa aceea, văzu cum luna se schimbă într o fată îmbrăcată într un voal lung, care co boară încet prin văzduh către morile cu aripi de lemn de pe grindul din stânga casei. […]

„Fugi, vru să i strige el calului, fugi, că ți taie calea și i vai de tine!” Dar nu putu să spună nimic. Din copcă ieșise un pitic caraghios, cu șalvari turcești, cu cizme roșii și cu scufie cu ciucuri.

„Mi l îneacă”, se sperie băiatul, dar se liniști imediat, fiindcă și aduse aminte că un cal de lemn plutește foarte bine pe apă. Piticul făcu două tumbe și sări în șaua umplută cu iarbă de mare. Apucă frâul, suci calul și i dădu pinteni. Și calul porni în galop spre grindul unde stau comorile.

— De ce ai furat calul băiatului? îl întrebă luna pe pitic, și mii de stele, în jurul ei, începură să se rotească ușor, făcând să se legene stuful din marginea Dunării. Du te și adu l aici pe băiat! Vreau să i arăt cel mai frumos lucru, fiindcă el le a salvat pe lebede, surorile mele.

CLASA A VI-A

Modele de subiecte pentru proba scrisă

MODELUL NR . 1

• Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

• Punctajul total este de 100 de puncte.

Citește fiecare dintre textele următoare pentru a putea răspunde la cerințele formulate:

A. În ceea ce mă privește, dusesem dorul cărților ani de zile. La țară, înaintea mea, nu adusese nimeni vreo carte în casă, ori mai drept ar fi să spun că atunci când m am trezit citind cursiv cuvintele, cu ajutorul strădaniilor învățătorului, n am găsit nicio carte, a vreunui înaintaș direct de al meu, pe care să mi opresc ochii. Fuseseră, cu siguranță, unele cărți de școală pe care învățaseră tata și surorile mele mai mari, dar dispăruseră. La biblioteca școlii din sat nu găseam, de asemenea, aproape nimic.

Norocul meu în această direcție l a întruchipat un bătrân înțelept, Moș Ioniță, de care și în alte împrejurări mi am adus aminte, evocându l cu căldură. El avea vreo douăzeci de volume, pe o policioară din odaia în care locuia, nu prea departe de casa noastră. Printre ele erau câteva de basme – Basmele românilor, adunate și pu blicate de Petre Ispirescu –, pe care bătrânul ni le a povestit, de zeci de ori pe fiecare, în timp ce pășteam îm preună oile și vitele pe zăvoi, așa cum le a povestit și altor generații dinaintea noastră și de după noi. Se aflau, de asemenea, printre cărțile moșului volumul Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, ca și un volum de poezii de Mihai Eminescu, altul de George Coșbuc și altul de Octavian Goga. Mi le a împrumutat și mie să le citesc și să învăț poezii din acele cărți, poezii pe care îmi cerea mai apoi să le recit, pe zăvoi, în fața cârdului de copii... Îmi doream așa mult cărțile mele! Când am ajuns, mai târziu, la liceu, odată cu fiecare ieșire în oraș, când ne dădeau învoire să plecăm de la internat la sfârșit de săptămână – sâmbăta după amiaza ori duminica –, primul drum pe care l făceam era la singura librărie existentă în târgușorul nostru. Era o librărie particulară, a cuiva, nu mi mai amintesc numele. Intram și nu mai plecam din fața meselor cu cărți decât după aproximativ două ore. Cercetam, mai întâi, să văd ce a mai apărut nou. Apoi mă opream, luam un volum și încercam să l răsfo iesc. După câteva minute mă apucam și citeam, de la început, pagini întregi, zeci de pagini...

Dacă la primele intrări în librărie nu prea fusesem observat, după aceea, adică după câteva săptămâni, stăpânul mă cunoștea, era un om bătrân cu o bărbuță albă și cu o figură de om inteligent și bun; mă lăsa să citesc, dar îmi atrăsese atenția să nu stric vreo pagină ori coperta, să nu se îndoaie ceva, să citesc – mi a spus el înțelegând bine de ce nu cumpăr acele cărți ce mi plăceau atât de mult – dar „să nu se observe că am pus mâna pe ele, căci altfel nu se mai vând”.

Atâta mi a trebuit, să aud acele vorbe binecuvântate de la stăpânul cărților. După acea dezlegare, luam o carte, mă așezam undeva, într un loc mai ferit, și într o oră și jumătate două „o înghițeam”! Chiar așa mă întreba negustorul la sfârșit, când plecam, neștiind cum să i mulțumesc mai călduros pentru binele ce mi l făcea: „Ai mai înghițit una?” Și se interesa apoi ce am mai citit. Era un om instruit, și lui îi plăceau cărțile, nu era doar un negus tor pur și simplu. Cât stătea uneori acolo, sus, la casă […] deschidea el însuși câte o carte și se afunda în lectură. (George Șovu, Fascinații)

B. În noaptea aceea nu știu de ce, dar nu am putut să dorm. Trecuse de miezul nopții, și tot nu reușeam să mă liniștesc. […]

„Ah, ce bine mi ar prinde o carte!” mi am spus în gând, stând cu ochii deschiși în întuneric. „Timpul ar trece mai repede.”

— A, dar stai puțin! m am auzit exclamând.

Păi nu locuiam într o librărie, care mirosea a cărți vechi? Le priveam cu ostilitate1 și uitasem la ce erau bune.

Am aprins lumina și am început să caut ceva ce mi ar fi putut trezi curiozitatea. Nu știam pe care să o iau, care era mai interesantă, toate mi se păreau la fel – niște cărți foarte vechi, toate mirosind a mucegai. Cu sigu ranță că unchiul meu ar fi putut alege și cu ochii închiși mai multe cărți care îi plăceau.

Descurajată, încremenisem în fața muntelui de cărți. Am închis ochii, am întins mâna și, fără să mă gândesc, am luat prima carte pe care am atins o. […] Întinsă pe saltea am început, fără prea mari așteptări, să citesc la lumina slabă a lămpii. Sinceră să fiu, eram sigură că peste câteva minute am să mă plictisesc și am să dorm cu capul pe carte.

Dar ceva neașteptat s a întâmplat. Trecuse o oră și eu citeam fascinată. Stilul era dificil, cartea era plină de cuvinte complicate, de arhaisme2, însă subiectul, zbuciumul sufletesc al unei fete obișnuite, mi a stârnit interesul. […]

Nici nu mi am dat seama când s a luminat de ziuă. Nu mi păsa că nu dormisem toată noaptea. Continuam să întorc paginile, fascinată.

Când unchiul Satoru a venit la librărie mai târziu, eram încă sub influența emoțiilor stârnite de lectura cărții.

— E superbă, i am spus, ținând cartea în mână.

Obișnuit cu atitudinea mea rece, a făcut ochii mari de uimire, apoi chipul i s a luminat brusc. Arăta ca un băiețel care primise de ziua lui un cadou minunat, pe care și l dorise mult.

— Nu i așa? Nu i așa? a repetat entuziasmat.

— Da, e superbă și... Cum să spun... M a prins, am continuat, oarecum iritată că nu găseam cuvintele potri‑ vite să descriu emoțiile complicate din sufletul meu.

— Dacă ai ști cât mă bucur că ți a plăcut! Și mai tare mă bucur că mi ai spus o! […]

Era atât de fericit, încât entuziasmul său m a cuprins și pe mine.

Am vorbit mult despre cartea lui Murõ. Eram bucuroasă că aveam, în sfârșit, ceva comun cu un om despre care până atunci simțisem că nu mă leagă nimic. Faptul că aveam ce să împărtășesc era o minune pentru mine și mă simțeam atât de emoționată, cu cât acel cineva era unchiul meu.

Acest episod neașteptat a deschis o ușă despre care nici nu mi imaginam că există. Mă simțeam ca și cum de cealaltă parte a ușii s ar fi aflat cea mai mare descoperire din viața mea.

De atunci am început să citesc cărți, una după alta, în fiecare zi. Era ca și cum nevoia de lectură, care stătuse până atunci ascunsă într un colț al sufletului meu, nu a mai putut fi stăvilită și m a copleșit.

Citeam încet, savuram pe îndelete fiecare carte, pagină cu pagină. Aveam timp la dispoziție și nu trebuia să mi fac griji că voi rămâne fără cărți de citit […] Și cu cât citeam mai mult, cu atât setea mea de lectură era mai mistuitoare.

Nu avusesem niciodată o experiență atât de minunată, de răscolitoare. Aveam senzația că pierdusem ani buni din viața mea, în absența cărților.

(Satoshi Yagisawa, Viața mea în librăria Morisaki)

1 ostilitate (s. f.) – atitudine dușmănoasă; dușmănie, vrăjmășie.

2 arhaism (s. n.) – 1. mod învechit de a vorbi; 2. vorbă ieșită din uz.

C. Dacă aș fi întrebat ce cărți importante – cărți care contează – am citit în ultimele două trei luni, aș avea nevoie de puțin timp de gândire, și nu din cauză c ar fi fost foarte multe. Cu ceva efort, mi aș putea reaminti și cărțile citite în ultimul an, să zicem. […] Cu o singură excepție: știu exact ce citeam în luna septembrie a anului 1980, cu câteva zile înainte de a începe clasa a II a.

Obișnuiam să mă joc cu volumele din bibliotecă, mai ales cu cele groase și cartonate, numai bune pentru tot felul de turnuri, ziduri sau tunele. Deși știam să citesc, nu mă interesa deloc conținutul lor. Descifram din când în când titlurile mai scurte sau scrise mai atrăgător, dar fără să le și înțeleg. […] În acea zi din preajma începerii no ului an școlar – eveniment care mă întrista deja prin presimțita pierdere a libertății – s a întâmplat ca una dintre cărțile cu care mă jucam de a constructorul să mi cadă, la propriu, în mână și să se deschidă chiar în fața ochilor mei. Citeam de mult timp foarte bine, dar nu citisem nicio carte de unul singur. Îi vedeam pe părinții mei citind foarte des – e drept, alte moduri de a se distra nu prea erau – și îmi doream să fac și eu ca ei, însă mi se părea imposibil să pot parcurge prin puterile mele o carte „adevărată”. Dar cartea care căzuse în fața mea se deschisese ca pusă cu mâna de cineva, astfel încât ochii mi au căzut pe primele rânduri de pe pagina din stânga: un pescar tocmai pescuise un vas de aramă și, când îl deschisese, din el ieșise un duh înspăimântător. Din ce țară era pes carul? Ce era acela un „duh”? De ce fusese închis în vas și aruncat în mare, cu mii de ani în urmă? Am continuat să citesc chiar pe covor, unde eram, și deveneam din ce în ce mai curios. Cinci șase pagini au zburat pe neștiute când, brusc, povestea s a dovedit a fi o parte dintr o altă poveste. Am continuat, sperând să dau de capătul firului, dar se întâmpla tocmai invers, poveștile curgeau una din alta, tot mai minunate, și capătul la care visam să ajung părea tot mai îndepărtat. Am citit zeci de pagini, pierzând șirul poveștilor, până când a treia zi m am decis să iau cartea așa cum trebuia, de la început. Început care a fost mai uimitor decât tot ce citisem până atunci și care, deși mi a luminat puțin drumul prin carte, m a făcut să visez mereu la o poveste în care intri și nu mai ieși niciodată.

Toți cititorii adulți au fost mai întâi cititori copii, dar unii dintre ei au uitat – ca să parafrazez începutul Micului prinț – și poate că important nu este atât ce își vor aminti copiii de azi când vor fi maturi, cât să aibă ce să și amintească. Și, cu siguranță, singurele cărți ale copilăriei de care și vor mai aduce aminte peste ani vor fi cele care le au plăcut cu adevărat și doar prin ele vor ajunge și la marea literatură.

(Alex Călin, Duhul care a ieșit dintr-un vas de aramă, în Dilema Veche, nr. 383)

SUBIECTUL I

Scrie, pe foaia de concurs, numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Cuvintele întruchipat, policioară, înghițeam au, în ordine:

a) 9 sunete, 8 sunete, 7 sunete.

b) 10 sunete, 10 sunete, 8 sunete.

c) 10 sunete, 9 sunete, 8 sunete.

d) 9 sunete, 10 sunete, 7 sunete.

2. În cuvintele aceea, curgeau, ei există, în ordine:

a) hiat, triftong, diftong.

b) diftong, diftong, triftong.

c) diftong, triftong, triftong.

d) hiat, diftong, triftong.

3. Sinonimele contextuale ale cuvintelor strădaniilor, a stârnit, fascinată din textele suport

A și B sunt, în ordine:

a) chinurilor, a răscolit, uimită.

b) greutăților, a cauzat, mirată.

20 de punc te

2 punc te

2 punc te

c) efor turilor, a declanșat, uimită.

d) efor turilor, a declanșat, nedumerită.

2 punc te Scrie, pe foaia de concurs, răspunsurile la cerințele de mai jos:

4. Formulează câte un enunț cu sensul figurat al cuvintelor carte și ochi. 2 punc te

5. Alcătuiește câte un enunț cu omonimele cuvintelor volum (text A, al doilea paragraf, rândul 2) și luna (text C, primul paragraf). 2 punc te

6. Notează, din textul suport C, primul paragraf, câte un verb la moduri diferite, precizându le. 2 punc te

7. Transcrie predicatele din fragmentul următor, precizând felul lor: ... după aceea, adică după câteva săptămâni, stăpânul mă cunoștea, era un om bătrân cu o bărbuță albă și cu o figură de om inteligent și bun. 2 punc te

8. Menționează funcția sintactică a fiecărui cuvânt subliniat în enunțul Început […] care, deși mi-a luminat puțin drumul prin carte, m-a făcut să visez mereu la o poveste în care intri și nu mai ieși niciodată.

9. Precizează cazul pentru fiecare cuvânt subliniat în secvența Întinsă pe saltea am început, fără prea mari așteptări, să citesc la lumina slabă a lămpii.

10. Construiește un enunț interogativ în care să folosești substantivul carte în cazul dativ.

SUBIECTUL al II‑lea

Scrie, pe foaia de concurs, în enunțuri, răspunsurile pentru cerințele de mai jos:

1. Precizează tipul naratorului prezent în textele‑suport, argumentându ți răspunsul.

2 punc te

2 punc te

2 puncte

40 de punc te

2. Menționează o trăsătură comună personajelor din textele date și justifică prin câte o secvență corespunzătoare.

4. Explică de ce fata din textul suport B nu știa ce carte să aleagă.

5. Ce îl determină pe copilul din textul suport C să citească singur?

6. Explică, în două trei enunțuri, semnificația secvenței din textul suport B, ultimul paragraf: Aveam senzația că pierdusem ani buni din viața mea, în absența cărților.

7. Consideri că o carte poate produce stări și emoții diferite? Răspunde, într un text de 50 70 de cuvinte, valorificând textele suport.

SUBIECTUL al III‑lea

6 puncte

6 punc te

6 punc te

6 punc te

8 punc te

8 punc te

40 de punc te Alcătuiește un text narativ, de 150 200 de cuvinte, în care să povestești o aventură trăită de tine în tr o lume a cărților, alături de unul dintre personajele din textele suport date. În elaborarea compunerii vei avea în vedere:

• construirea unor idei creative adecvate cerinței, respectând relația dintre temă și conținut;

• relatarea la persoana I;

• respectarea convențiilor unui text narativ și a structurii unei compuneri;

• prezentarea convingătoare a personajelor menționate;

• introducerea unei secvențe descriptive;

• utilizarea unei personificări și a unei comparații. Vei primi 26 de puncte pentru conținutul compunerii și 14 puncte pentru redactare.

Notă! Textul nu va fi precedat de titlu. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compune rea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

CLASA A VII-A

Modele de subiecte pentru proba scrisă

MODELUL NR . 1

• Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

• Punctajul total este de 100 de puncte.

Citește fiecare dintre textele următoare pentru a putea răspunde la cerințele formulate:

A. R âul se afla la răsărit de oraș. Dincolo de râu, pe luncă și pe coasta dealului, foșnea în bătaia vântu lui pădurea întunecată, rămasă din vechime ca o vânjoasă și trainică mărturie a vechimii. Nicio taină nu mai avea pentru mine pădurea de lângă Rușii de Vede. Îi cunoșteam copacii cu scorburi și copacii fără scorburi, îi cunoșteam cărările și potecile, îi cunoșteam poienile și luminișurile și i cunoșteam și umbroasele ascunzișuri. Uneori, pe vreme frumoasă, mă duceam și mi pierdeam după amiezile rătăcind și amăgindu mă cu visuri printre copacii bătrâni cu scoarță crăpată. Copacii încep să îmbătrânească de la scoarță. Dar oamenii? Nu știam de unde încep să îmbătrânească oamenii. Găliganii care și petreceau timpul jucând în luncă oina și poarca spuneau despre mine, când voiau să mă ia peste picior, că sunt cam într o ureche. Eram. Fără nicio îndoială că eram. Mie îmi plăcea pădurea, iar lor nu le plăcea.

— Pădurea!... Pădurea miroase a copaci și a iarbă. […]

— Să fiți sănătoși!... […]

Pădurea dintre Rușii de Vede și satul Didești nu semăna nici pe departe cu pădurea nebună, care stăpânise odinioară, în vechea vechime, întinderile uriașe care începeau lângă Dunăre și se isprăveau acolo unde se ridicau dealurile de sub greul și mândrul lanț de piatră al Carpaților. O! Dacă aș fi avut norocul să viețuiesc cu veacuri ori chiar cu milenii în urmă, fără îndoială prin alte păduri mi aș fi purtat pașii, pe sub umbra altor copaci aș fi trecut, în iarba înaltă a altor luminișuri m aș fi culcat la soare. Aș fi purtat în mâini, ca toți oamenii din acel veac al meu, arc și suliță, iar pe umăr – tolba cu săgeți. Aș fi vânat bouri de păcură și cerbi de aramă, lupi cenușii și jderi sprinteni, urși roșcovani și urși negri. Urși! Urșii se asemuiau cu oamenii. […] Înalt și mlădios ca plopul, însă ca stejarul de tare, cutezător ca un haiduc, m aș fi luat la trântă și cu urșii. Cine știe?! Zimbrii, oricât ar fi fost ei de puternici și de fioroși, si ar fi găsit pieirea cu pântecul însângerat de sulița mea și cu grumazul gras tăiat de securea mea. Pe mândrii cerbi i aș fi săgetat, iar pe căprioare le aș fi iertat. La vulpi, oricât ar fi fost ele de codate, și la bursuci nici nu m aș fi uitat. […]

Duminică. Mă întorceam de la gară, unde fusesem să mi cumpăr ziare. Doream să mă duc la gazdă, să mă ascund undeva în grădină, să rămân toată după amiaza singur singurel. Pe neașteptate însă, îmi ieși în cale Valentina. Era prea târziu ca să mă prefac că n o văd sau ca s o ocolesc. De la întâia ochire mi se păru mai puțin veselă ca de obicei. Mi se păru chiar mohorâtă, ceea ce nu se potrivea deloc cu firea ei. Mă întrebă:

— Darie, ce ai de gând să faci tu azi după amiază?

Nu mi plăcu întrebarea. Valentina încerca să se amestece în viața mea. Ca să scap de ea, minții:

— O să mă duc să mă plimb prin pădure. […]

Părăsirăm șoseaua plină de praf. Călcând iarba aspră și uscată, căutarăm o potecă. Nu găsirăm. Intrarăm în pădure, ferindu ne de hățișurile cu tufe ghimpoase. Pădurea se uită la noi fără mirare, tăcu de parcă ar fi

împietrită și ne primi cu răcoare. Mai adânc, ghionoaiele ciocăneau în scoarța veche și crăpată a bătrânilor arbori. Parcă tocau toaca în clopotnițele unor biserici vechi. Copacii sunau. Pământul, acoperit de iarba rară și săracă, tăcea. Ca întotdeauna, pământul aspru tăcea și ne asculta, ne pândea și ne aștepta. Într o zi, tot ai lui aveam să fim. Ne uitarăm în sus. Văzurăm o veveriță. Ne privi o clipă cu ochi mari. Se sperie. Fugi și se ascunse în frunziș. Un cuc își spuse de două ori numele. Zbură și nu l mai auzirăm. Valentina chiui și se opri.

— Ce s a întâmplat?

— Nu vezi? Era cât pe aci să calc în ghimpii ariciului.

— Care arici?

— Ăsta.

Ariciul roșcovan, nu mai mare decât un pepene lunguieț, ne auzi și ne văzu. Pătrunse spaima în el. Se ghemui.

(Zaharia Stancu, Pădurea nebună)

B. Câteva mile mai la sud de Soledad, râul Salinas vine de se lipește de coasta dealului și curge verde și adânc. E și caldă apa, fiindcă s a strecurat, sclipind în soare, peste nisipurile galbene, mai înainte de a se aduna într un lăculeț. De o par te a râului, coastele aurii ale dealului suie unduind până la înălțimile stâncoase ale munților Gabilan, dar spre vale apa e mărginită de arbori – sălcii ce nverzesc crud în fiece primăvară, păstrând pe la încheieturile frunzelor de jos resturi din viiturile de cu iarnă, și sicomori cu crengi albe pestrițe lungi și ramuri ce arcuiesc deasupra apei dormitânde.

Pe țărmul nisipos, pe sub arbori, frunzișul se așterne des, și atât de uscat că o șopârlă iscă un foșnet zgo motos când se strecoară prin el. Seara ies iepuri din hățiș ca să se așeze pe nisip și locurile jilave din luncă sunt pline de urme – urme de cu noapte de ale ratonilor și lăbărțate labe de câini de pe la ferme și copitele despi cate ale cerbilor care vin să bea pe întuneric.

E un drumeag printre sălcii și sicomori, călcat de băieții care coboară de pe la ferme să se scalde în locul cu apă adâncă și bătut de muncitorii ambulanți care coboară osteniți din șosea, când se lasă seara, să și facă sălaș lângă apă. În fața crengii joase a unui sicomor uriaș s a înălțat un morman de cenușă lăsat de multele focuri; și creanga s a netezit și s a lustruit de câți au șezut pe ea.

Înserarea unei zile cu arșiță stârnea un vântuleț prin frunziș. Umbra suia dealurile spre culmi. Pe malurile nisipoase ședeau neclintiți iepurii, ca niște mici bolovani cenușii, tăiați cu dalta. Și apoi veni dinspre drumul mare zgomot de pași prin frunzele tăiate de sicomor. Iepurii o tuliră făr’ de zgo mot în adăposturi. Un stârc își înălță trudnic aripile și se lăsă greoi mai la vale pe apă. O clipă locul rămase fără de viață – apoi, se iviră doi bărbați de pe cărăruie și veniră la loc deschis lângă ochiul de apă verde.

Coborâseră drumeagul unul după altul și, ajunși la locul deschis, unul tot mai rămânea în urma celuilalt. Purtau amândoi pantaloni de doc și haine cu nasturi de alamă. Pe cap aveau pălării negre, pleoștite, și pe umăr ducea fiecare câte un sul de pături strâns înfășurate. Cel dintâi era mărunt și iute, oacheș la față, cu niște ochi făr’ de astâmpăr și trăsături ascuțite, ferme. Totul în făptura lui era bine definit: mâini mici și puternice, brațe zvelte, nasul subțire și osos. Cel ce pășea în urmă era exact contrariul său: o namilă de bărbat, cu o față informă, cu ochi mari, șterși, și cu umeri lați și aduși. Umbla greoi, târșâind nițel picioarele, cum își târăște labele un urs. Brațele nu i pendulau în mers, ci atârnau grele.

Ajunși în luminiș, cel dintâi se opri scurt, încât al doilea fu cât pe aci să dea peste el. Își scoase pălăria și, după ce șterse panglica dinăuntru cu degetul arătător, și l scutură ca să pice jos nădușeala. Tovarășul lui își lepădă păturile, se trânti jos și începu să bea la suprafața ochiului verde de apă; sorbea cu gâlgâituri lungi, sforăind în apă ca un cal. Cel mărunt veni neliniștit lângă el:

— Lennie! spuse, cu glas aspru. Lennie, pentru numele lui Dumnezeu, nu bea așa mult! […]

Vâlvătaia asfințitului pierea de pe culmile munților, și amurgul se lăsa peste vale; printre sălcii și sicomori se strecura penumbra. Un crap mare se ridică la suprafața lacului, hăpăi după aer și apoi se cufundă iar misterios în oglinda întunecată, lăsând în urmă cercuri crescânde. Deasupra capetelor celor doi frunzișul fremăta iar și smocuri mici de scamă de salcie se lăsau prin aer și aterizau pe suprafața lacului.

— Ai de gând s aduci lemnele alea? întrebă George. E o groază colo, după copacu’ ăla, rămase de la viitură. Ia du te și adă le.

(John Steinbeck, Șoareci și oameni, Editura Polirom, 2017)

C. Un mediu sănătos este indispensabil pentru o economie durabilă și o societate echitabilă Planeta noastră se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește mediul și clima, iar, cumulate, acestea reprezintă o amenințare la adresa bunăstării noastre. Dar încă nu este prea târziu pentru a lua măsuri ferme. Chiar dacă sarcina poate părea intimidantă, avem încă posibilitatea să reversăm unele tendințe nega tive, să ne adaptăm pentru a minimiza daunele, să refacem ecosistemele esențiale și să protejăm cu mai multă hotărâre ceea ce încă avem. Pentru a ne asigura durabilitatea pe termen lung, este necesar să percepem me diul, clima, economia și societatea ca părți inseparabile ale aceluiași întreg. Schimbarea este o trăsătură constantă a planetei noastre. Suprafața terestră, oceanele, atmosfera, clima și viața de pe Pământ s au modificat mereu de a lungul timpului. Însă schimbările actuale diferă de cele din tre cut prin ritmul și amploarea lor fără precedent, precum și prin factorii și agenții care le cauzează. Evenimentele extreme, cum ar fi furtunile, valurile de căldură, inundațiile și seceta cu intensități care înainte se produceau o dată la 100 de ani, au devenit noua noastră realitate. Titlurile apărute în presa din întreaga lume indică o criză climatică și de mediu care afectează viitorul speciei noastre. […]

Biodiversitatea dispare într-un ritm fără precedent. Știința este la fel de fermă în ceea ce privește pierderea diversității vieții pe Pământ într un ritm căruia nu îi putem face față. În fiecare an, multe specii sunt declarate dispărute, pe măsură ce habitatele lor continuă să fie distruse, fragmentate sau poluate. Unele specii, inclusiv polenizatori precum albinele și fluturii, care sunt vitali pentru bunăstarea noastră, au înregistrat o scădere dramatică a populațiilor din cauza utilizării pe scară largă a pesticidelor. Poluanții generați de activitățile economice se acumulează în mediu, diminuând capacitatea ecosistemelor de a se regenera și de a ne asigura servicii vitale. Degradarea mediului afectează nu numai plantele și animalele, ci și oamenii. […]

Dacă tendințele actuale vor continua, indiferent de țară și de nivelul de venit, generațiile viitoare se vor confrunta mai des cu temperaturi și evenimente meteorologice extreme, cu scăderea numărului de specii, cu un deficit de resurse în creștere și cu o poluare mai intensă. Având în vedere această perspectivă, nu este de mirare că mii de tineri europeni protestează pe străzi, cerând factorilor de decizie să adopte măsuri mai ambi țioase și mai eficace pentru a atenua schimbările climatice.

(https://www.eea.europa.eu/ro/articles/un-mediu-sanatos-este-indispensabil)

SUBIECTUL I

20 de punc te Scrie, pe foaia de concurs, numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Numărul de litere este egal cu numărul de sunete în toate cuvintele din seria:

a) cenușii, ducea, el. b) copaci, crengii, pesticide.

c) ser vicii, eram, sălcii.

d) seceta, speciei, însângerat.

2. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria:

a) doreám, lépădă, știínța

b) suiá, întínderile, négative.

c) títlurile, ochiúlui, ghionoaiéle.

d) úmeri, pantalóni, díncolo.

3. În secvența Ajunși în luminiș, cel dintâi se opri scurt, încât al doilea fu cât pe-aci să dea peste el, cuvintele subliniate s au format prin:

a) compunere, compunere, derivare.

b) derivare, compunere, derivare.

c) compunere, compunere, compunere.

d) derivare, compunere, compunere.

Scrie, pe foaia de concurs, răspunsurile pentru cerințele de mai jos:

4. Ilustrează, în două enunțuri, polisemia verbului a atârna.

5. Notează doi termeni din familia lexicală a cuvântului scurt.

2 punc te

2 punc te

2 punc te

2 punc te

2 punc te

6. Scrie două forme nepersonale ale primului verb din textul suport B, precizându le. 2 puncte

7. Indică valoarea morfologică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în enunțul Știința este la fel de fermă în ceea ce privește pierderea diversității vieții pe Pământ într-un ritm căruia nu îi putem face față.

2 punc te

8. Menționează funcția sintactică pentru fiecare dintre cuvintele scrise îngroșat în textele suport A și C. 2 punc te

9. Alcătuiește două enunțuri în care substantivul apă să îndeplinească, pe rând, funcțiile sintac tice de complement prepozițional și de circumstanțial de scop.

10. Precizează raporturile sintactice existente între propozițiile din fraza de mai jos, precum și mij locul de realizare a acestora: Un crap mare se ridică la suprafața lacului, hăpăi după aer și apoi se cufundă iar misterios în oglinda întunecată, lăsând în urmă cercuri crescânde.

SUBIECTUL al II lea

Scrie, pe foaia de concurs, în enunțuri, răspunsurile pentru cerințele de mai jos:

1. Prezintă, în două trei enunțuri, o legătură de conținut între cele trei texte suport.

2 punc te

2 punc te

40 de punc te

2. Menționează, în cel puțin un enunț, o cauză pentru care lunca din textul suport B era plină de urme.

3. Motivează, în 30 50 de cuvinte, preferința personajului narator din textul suport A pentru pă dure, valorificând textul dat.

4. Precizează o trăsătură morală a personajului George și mijlocul de caracterizare din care se desprinde, ilustrând cu o secvență din text.

5. Interpretează, în cel puțin 20 de cuvinte, câte o figură de stil, la alegere, din primul alineat al fiecărui text suport literar.

6 puncte

6 punc te

6 punc te

6 punc te

8 punc te

6. Explică, în 50 70 de cuvinte, importanța naturii în viața omului, așa cum reiese din textul suport C. 8 punc te

SUBIECTUL al III lea

Imaginează ți că ești unul dintre personajele din textul suport A sau B.

40 de punc te

Redactează o continuare narativă de cel puțin 150 de cuvinte a unuia dintre textele suport indicate, în care îi povestești tovarășului tău de drum o întâmplare deosebită, petrecută cu o zi înainte. În vederea obținerii punctajului maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

• prezentarea nuanțată a contextului în care are loc întâmplarea;

• respectarea particularităților textului narativ;

• integrarea unei secvențe descriptive de cel puțin 30 de cuvinte;

• originalitatea viziunii;

• respectarea regulilor de organizare a discursului, precum și a normelor de scriere și de punctuație.

Vei primi 26 de puncte pentru conținutul compunerii și 14 puncte pentru redactare.

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. Compunerea nu va avea titlu sau motto.

MODELUL NR . 2

• Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

• Punctajul total este de 100 de puncte.

Citește fiecare dintre textele următoare pentru a putea răspunde la cerințele formulate:

A.

Iubite domnule Ciornei,

După o catastrofă financiară suferită într o duminică, astă vară, pe hipodromul de la Băneasa, m am trezit a doua zi instalat pe un fotoliu de piele în cabinetul d tale editorial. […]

Din vorbă n vorbă, am iscălit atunci, se vede, un contract prin care mă obligam să dau gata editurii, până n toamnă, manuscrisul unei cărți cu amintiri de război, din captivitatea mea în Bulgaria. Am impresia că mi ai dat și o sumă de bani, ca acont1 asupra dreptului meu de viitor autor al cărții… […]

După ce am luat acontul și am venit la Iași, am stat și m am socotit:

„Să scriu?… Să nu scriu?…”

S a publicat în vremea din urmă atâta literatură de război! Toată lumea, de pe toată fața globului pămân tesc, e convinsă acum până n vârful unghiilor, ca și înainte de 1914, că războiul e o calamitate, o rușine pentru civilizația noastră etc. Totuși omenirea nu l desființează. Este ca și cum războiul n ar fi făcut de noi, oamenii –parcă l ar face niște ființe de pe altă planetă, împotriva voinței noastre unanime.

Atunci la ce bun să mai scriu, să mai arăt și eu omenirii cum e războiul? […]

Războiul e o fatalitate: se provoacă singur. […]

Căci, în adevăr, un scriitor care zugrăvește scene adevărate din război, oricum ar întoarce o el, are aerul că e contra războiului. […]

CLASA A VIII-A

Modele de subiecte pentru proba scrisă

MODELUL NR . 1

• Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

• Punctajul total este de 100 de puncte.

Citește fiecare dintre textele date pentru a putea răspunde la cerințele formulate: A.

PE DUNĂRE

De la Orșova la Sulina

1. PORȚILE DE FIER

Soarele scapătă spre asfințit. Crestele munților par aprinse. Încet, se desfac și s aștern pe văi perdele de umbră.

Înaintea noastră, pe luciul plumburiu al apei, se ivește n curmeziș mai întâi o dungă, o coamă gălbuie și creață. Ne apropiem de pragul gherdapurilor*. Dunărea începe să vâjâie mânioasă, – e un zbucium ș un clocot de valuri dintr un mal în altul. Peste adâncimi se fac ochiuri mari, cari rotesc în loc. Ici apa se scufundă, bolbo rosind, ca suptă de gura unei vâltori, colo se umflă, se burdușește și urlă făcând clăbuci, bătându se de stânci cari nu se văd.

Vaporul merge mai încet, mai cu pază. Patru oameni stau la roata de la cârmă; amândoi comandanții sunt pe punte, în picioare, cu ochii ațintiți înainte: trecem printre gherdapuri. Dunărea mugește mai tare. Cu ochii închiși, te ai crede într un codru pe o vijelie cumplită. Din fundul ei se ntind, pe sub valuri, nenumărate brațe de piatră, gata s apuce vasul și să l farme n bucăți la cea mai mică nebăgare de seamă. Aici, sub volbura asta de valuri, e încheietura Balcanilor cu Carpații. Peste pumnii lor încleștați, Dunărea se aruncă furioasă, rupând cu zgomot cele din urmă stăvilare ce i se mai ridică n cale. Și în vălmășagul acestei ciocniri de titani, fiecare val pare că strigă, fiecare stâncă pare că se mișcă. Deodată apa lunecă de pe zăgazul colțuros și se întinde ca o pânză. Lupta, nă prasnica luptă dintre cei doi uriași, cari de aci încolo au a purta străjile României, s a încheiat. Munții, învinși, se dau la o parte. Zarea se deschide. Din stânga, de sub curmătura unui deal, vine râul Bahna să întâmpine, să salute sosirea marelui fluviu la pragul țării, cu al cărei pământ și destin se leagă pentru totdeauna. Din ce depărtări sco boară și cât a luptat Dunărea ca să străbată ncoace! A trebuit să spintece munții, să și sape albia în piatră de a curmezișul Carpaților. A bătut, și Porțile de Fier; s au deschis în fața puterii eterne a valurilor ei.

Acum vuietul contenește – biruitoare, apa s așază între maluri, potolită, netedă ca o oglindă. Carpații își împing spre miazănoapte înălțimile învălite în codru. Câteva stânci curioase își mai ridică, din desișul verde, capetele pleșuve, ca și cum ar vrea să mai privească o dată la potopul acesta călător, căruia nimic nu i a putut sta împotrivă.

(Alexandru Vlahuță, România pitorească)

* gherdap (s. n.) – loc îngust și stâncos de pe cursul unei ape; loc de pe cursul unei ape cu căderi de apă periculoase pentru navigație.

Amurgu arunca cea din urmă pară

Și un vânt mișca lin nuferii de ceară.

Uriașii nuferi cu fețe ofilite, Lucind printre stuhuri pe ape adormite.

Eu rătăceam singur, plimbându mi năcazul

Sub plete de sălcii ce mprejmuiau iazul

Peste care ceața nchipuia o mare

Deznădăjduită, albă arătare, Și unindu mi plânsul cu al larilor vaier

Ce bătând din aripi se chemau prin aer, Printre sălcii triste, unde singuratic Îmi plimbam năcazul, când giulgiul noptatic, Întinzând asupră i umbra mortuară,

Veni ca să nece cea din urmă pară Și nuferii veștezi cu fețe ofilite,

Uriașii nuferi pe ape adormite!...

(Paul Verlaine, Amurg)

OCEANELE LUMII

Planeta noastră este formată în mare parte din apă, care este împărțită în oceane. Sunt uriașe mase de apă care au dat naștere vieții pe planetă așa cum o cunoaștem astăzi. Toate oceanele lumii au caracteristici diferite și de aceea sunt clasificate sub nume diferite. Fiecare dintre ele găzduiește o cantitate diferită de biodiversitate în funcție de condițiile lor de mediu. În acest articol vă vom spune tot ce trebuie să știți despre oceanele lumii și caracteristicile lor.

Ce este un ocean

În primul rând, trebuie să știți ce este un ocean pentru a putea ști care sunt diferitele tipuri care există pe planetă. Când spunem cuvântul ocean, îl raportăm la cantități uriașe de apă care acoperă întinderi lungi de pă mânt. Nu există o metodă exactă pentru a măsura oceanele. Știm doar că au o mare extensie, fiind majoritatea lumii. Dacă vorbim despre planeta Pământ, vedem că am putea o împăr ți într o masă mare de apă sărată. Cu toate acestea, deoarece caracteristicile sunt diferite în fiecare loc de pe planetă, oceanele au fost împărțite în diferite tipuri. Avantajul de a împărți masa enormă de apă care acoperă planeta noastră în diferite tipuri este ușurința de a le putea studia în profunzime.

Oceanele lumii

Să aflăm care sunt cele mai importante oceane ale lumii și principalele lor caracteristici.

Oceanul Pacific este cel mai mare și are un volum impresionant: 714 kilometri cubi de apă. În fiecare an se micșorează cu un centimetru din cauza mișcării plăcilor tectonice. În ciuda acestui fapt, este încă cel mai mare ocean de pe planetă. Cele mai adânci puncte de pe planetă au fost găsite în acest imens corp de apă.

Oceanul Atlantic este mai mic decât precedentul, măsurând puțin mai mult de jumătate. Cu toate acestea, găzduiește numeroase câmpuri petroliere și constituie o legătură importantă între Europa și America. Una dintre cele mai curioase date despre acest ocean este că are cea mai mare salinitate.

Oceanul Indian este al treilea ca mărime dintre oceanele lumii și are o acoperire de 19,5% din totalul apei existente pe Pământ. Se remarcă prin resursele de zăcăminte de petrol și gaze naturale. Acești combustibili fosili au reușit să aducă o mare bogăție unor națiuni din Orientul Mijlociu.

Oceanul Arctic este considerat cel mai mic și cel mai puțin adânc dintre toate. Cu toate acestea, este cel mai rece dintre toate oceanele lumii. Este casă pentru o cantitate mare de viață marină, în ciuda condițiilor extreme. A devenit unul dintre cele mai importante oceane pentru echilibrul ecologic al multor specii din habitate care sunt mai puțin nordice. Datorită acestor condiții unice de mediu, se găsesc un număr mare de specii endemice.

Oceanul Antartic este unul dintre ultimele oceane împărțite de oameni. Se caracterizează prin faptul că este singurul care înconjoară complet un continent. Este casa a cel puțin 10 000 de specii de animale și conține de 50 de ori mai mult carbon decât atmosfera Pământului.

(https://www.meteorologiaenred.com/ro/oceanos-del-mundo.html)

SUBIECTUL I

20 de punc te Scrie, pe foaia de concurs, numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Sunt corect despărțite în silabe toate cuvintele din seria:

a) as-fin-țit, um-bra, dif-e-ri-te.

b) pi- a-tră, plân-sul, o-ce-a-ne-le.

c) Ba-hna, nop -ta-tic, e-xis-ten-te.

d) tot-dea-u-na, u-ri-a-șii, at-mos-fe-ra.

2. Sinonimele cuvântului năprasnica (luptă) se identifică în seria:

a) neprevăzuta, (a) înteți.

b) neașteptata, îngrozitoarea.

c) cumplita, înspăimântătoarea.

d) subita, neașteptata.

3. În structura toate oceanele lumii au caracteristici litera i transcrie, în ordine:

a) o vocală, o semivocală, o vocală, o semivocală, niciun sunet.

b) o vocală, o semivocală, o vocală, niciun sunet, i șoptit.

c) niciun sunet, o semivocală, o vocală, o semivocală, o vocală.

d) o vocală, o semivocală, o vocală, o vocală, niciun sunet.

4. Fac parte din aceeași familie lexicală termenii:

a) arcă, arctic, Oceanul Arctic, Noe.

b) al treilea, două treimi, trei-frați-pătați, întreit.

c) nemișcare, (a) mișca, mișcător, mișcă din urechi.

d) (a) împăr ți, părticică, departe, par.

2 punc te

2 punc te

2 punc te

2 punc te Scrie, pe foaia de concurs, răspunsurile pentru cerințele de mai jos:

5. Scrie câte un antonim pentru cele două cuvinte subliniate în textul suport B

6. Indică numărul de sunete din cuvintele: luciul, ochii, eu, existent.

7. Alcătuiește un enunț asertiv despre apă, în care adjectivul adânci să îndeplinească funcția sintactică de circumstanțial de cauză, precizând apoi cazul.

2 punc te

2 punc te

2 punc te

8. Menționează, din primele șase rânduri ale primelor două texte suport, câte un cuvânt format prin conversiune.

9. Notează, din oricare text suport, o propoziție aflată în raport de subordonare, precizând felul ei.

10. Rescrie enunțul Dacă ași locui alături de Oceanul indian m-aș bucura., corectând greșelile de orice natură.

SUBIECTUL al II lea

2 punc te

2 punc te

2 punc te

40 de punc te Scrie, pe foaia de concurs, în enunțuri, răspunsurile pentru cerințele de mai jos:

1. Formulează o idee principală care se desprinde din ultimul text suport.

2. Rescrie două figuri de stil diferite, din primele două texte suport, numindu le.

3. Pornind de la mesajul textului suport C, scrie un îndemn către cititor.

4. Prezintă, în 30 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor trei texte suport.

5. Argumentează, în 30 50 de cuvinte, ideea potrivit căreia este necesar să cunoști care sunt oceanele lumii și importanța acestora.

6. Comentează, în 50 70 de cuvinte, o semnificație a mesajului din textul suport B.

6 puncte

6 punc te

6 punc te

6 punc te

8 punc te

Imaginează ți că ajungi, călătorind pe Dunăre, la Marea Neagră.

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să povestești o întâmplare de pe traseu, integrând o secvență descriptivă de cel puțin 60 de cuvinte și o secvență explicativă de cel puțin 15 cuvinte.

Vei primi 26 de puncte pentru conținutul compunerii și 14 puncte pentru redactare.

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. Compunerea nu va avea titlu sau motto.

MODELUL NR . 2

• Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

• Punctajul total este de 100 de puncte.

Citește fiecare dintre textele date pentru a putea răspunde la cerințele formulate:

A. Ursu își opri goana brusc, printr o frânare atât de hotărâtă, că era cât pe aci să se dea de a berbelea cul. În fața lui, pe o bancă retrasă la umbra castanilor, îl priveau cu ochi mari, uimiți, două fete. Una brunetă, aproape palidă, cu cozi lungi atârnându i pe piept, cu ochi visători și mișcări lente, desprinse parcă din vis; cealaltă blondă, cu părul scurt, tuns băiețește, cu ochi iscoditori, cu mișcări scurte, sigure, care se vor foarte convingătoare, cu ceva aspru în voce și n atitudine, spre deosebire de duioșia pe care o emana prietena ei. Fiecare părea contrastul celeilalte, aceasta la prima vedere.

Fata blondă, care răspundea la numele de Lucia, îl cercetă sever pe mesagerul tăcut:

MODELE DE SUBIECTE OLIMPIADA

PARTEA a III‑a

INTERDISCIPLINARĂ

„CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE

ROMÂNEASCĂ”

• modele de subiecte pentru proba scrisă

• modele de bilete pentru proba orală

CLASA

Modele de subiecte pentru proba scrisă

MODELUL NR . 1

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

PARTEA I

Se dă textul:

În vârful copacului Tău sunt o floare…

Pe cea mai înaltă ramură a lumii

Mă leagăn în talazul de azur și soare.

Slavă Ție că n‑am rămas în temnița humii,

Ci slobodă, spre cer, înfloritoare

Inima mea nu mai întârzie:

Zbucnește afară în limpezi petale

Să lege rod tainic, bob de poezie

40 de punc te

Hrana zburătoarelor împărăției Tale.

Petala mi‑e cu aripa rudă,

Miresme, cântec gata să s‑audă.

Zâmbesc sub luceafăr visările‑mi grele, Beau apele lunii, se umflă în ele

Păunii nopții cu cozile‑n stele […].

(Vasile Voiculescu, Doamne)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos, cu privire la textul dat. 20 de punc te

1. Notează, din textul dat, doi termeni din câmpul lexical al naturii. 4 punc te

2. Precizează, într‑un enunț, un sentiment/o emoție identificat(ă) în text. 4 punc te

3. Scrie sinonimele cuvintelor subliniate. 4 punc te

4. Motivează, într‑un enunț, scrierea cu majusculă a cuvintelor din interiorul versurilor citate. 4 punc te

5. Prezintă, în 30‑50 de cuvinte, semnificația secvenței

Inima mea nu mai întârzie:/Zbucnește afară în limpezi petale/Să lege rod tainic, bob de poezie. 4 punc te

B. Redac tează un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să‑ți imaginezi o întâmplare la care să participe cel puțin un element al cadrului natural prezentat în textul‑suport.

20 de punc te În redactarea textului, vei avea în vedere:

• formularea unui titlu sugestiv; 2 punc te

• respectarea convențiilor textului narativ; 6 punc te

• valorificarea experienței tale personale și culturale/religioase, referitoare la tema dată; 4 punc te

• dez voltarea unor idei originale/creative, adecvate cerinței. 8 punc te

PARTEA a II‑a

Se dă textul:

40 de punc te

Sfinții Părinți ne arată că și lumea în care trăim, și experiența noastră nu sunt lipsite de înțelesuri care să trimită cu gândul la moartea și învierea lui Hristos ca început al învierii noastre. […]

Spre exemplu, în natură viața revine mereu, primăvara, după anotimpul înghețului. Teologic, aceasta simbo lizează că viața este chemată la mai mult decât o simplă existență efemeră. Primăvara toate sunt pline de viață. Copacii, care, într‑un fel, mor în fiecare an, se trezesc la o nouă viață. Și de fiecare dată, ei renasc din această moarte succesivă, tot mai bogați în floare și în rod. Așadar, moartea lor, repetată an de an, se face prilej pentru creșterea lor. Această regenerare a naturii poate să se constituie într‑o școală a propriei noastre curățiri și înnoiri. Și omul poate „muri” din păcatul lui și se poate naște din nou, mai curat și întărit în credință și fapte bune. Lumina și căldura Soare lui intensifică viața naturii. Tot așa, în Lumina lui Hristos – Soarele Dreptății și prin căldura duhului primite la Botez, noi ne naștem spre viața duhovnicească. Ceea ce fac vietățile, ceea ce face natura întreagă, prin regenerarea pu terilor biologice ale organismelor vii, suntem chemați să facem noi în duh, prin lucrarea curățitoare a harului. […] Omul însă, prin viața duhovnicească, crește spre o viață nouă, în comuniunea cu Dumnezeu.

(https://ziarullumina.ro/societate/religie‑si‑stiinta/regenerarea‑naturii‑vesteste‑invierea‑noastra‑58741.html)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos, valorificând textul dat. 20 de punc te

1. Notează două elemente din fragmentul citat care sugerează creația lui Dumnezeu. 4 punc te

2. Menționează o însușire a Creatorului, desprinsă din fragmentul citat.

4 puncte

3. Arată, într‑un enunț, două efecte ale „curățirii”/„înnoirii” omului. 4 punc te

4. Exprimă, în cel puțin 30 de cuvinte, un punct de vedere motivat cu privire la frumuse țea creației lui Dumnezeu.

5. Explică, în 30‑50 de cuvinte, semnificația secvenței Lumina și căldura Soarelui intensi fică viața naturii. Tot așa, în Lumina lui Hristos – Soarele Dreptății și prin căldura duhului primite la Botez, noi ne naștem spre viața duhovnicească.

4 punc te

4 puncte

B. Redactează un text, de minimum 150 de cuvinte, în care să ilustrezi ideea că în natură se regăsesc deopotrivă Dumnezeu și omul, valorificând experiența culturală și/sau religioasă. 20 de puncte

Pentru redactarea întregii lucrări se acordă 10 puncte, astfel:

• existența părților componente (introducere, cuprins, încheiere); 2 punc te

• coerența exprimării (logica formulării enunțurilor, în răspunsurile referitoare la itemii semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor, în compuneri);

6 punc te

• utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată); 1 punc t

• respectarea limitelor minime de cuvinte. 1 punc t

MODELUL NR . 2

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

PARTEA I

Se dă textul:

40 de punc te

De‑o săptămână, mătușa Stana intră de mai multe ori – într‑o înainte de amiază, pe portița grădinii cu flori, unde e așezată stupina. Portița e îngustă, scundă, și bătrâna se apleacă tare, și totuși abia se strecoară din curte.

Stupina a ieșit din iarnă în primăvara asta cu cincisprezece stupi, câți au lăsat din toamnă. Au avut hrană des tulă, că anul trecut a fost bogat în flori și nici iarna nu a fost prea grea.

Era către sfârșitul lui mai, cu senin înalt și liniștit, într‑amiezi cu dogoare mare. Azi‑mâine trebuia să înceapă roitul. Mătușa Stana venea la stupină și, în fiecare seară după ce se întorceau albinele de pe hotar, se uita cu băgare de seamă la urdinișul1 căror coșnițe rămâneau grămezi mai mari de albine. Din ele trebuiau să pornească cele dintâi roiuri.

De câte ori intra la stupină într‑o înainte de amiază vedea că din ele ies grăbite și înfrigurate cele mai multe albine, țâșnind în aer ca niște alice, zburând într‑o țesătură deasă și încurcată în fața stupinei, într‑un zumzet ne curmat, până își luau drumul în depărtări.

Mătușa Stana se trezise cu stupi la casă, și cunoștea și după neliniștea zborului, și după melodia deasă ce se des prindea din zborul lor că mai ales doi stupi vor roi cât de curând. Pregătise de mult coșnițele pentru roiuri, le frecase bine pe dinăuntru cu mătăcină – buruiană a cărei mireasmă le plăcea albinelor – avea pusă la îndemână și o scară pe care să se suie, să așeze coșnița în pomul în jurul și deasupra căruia va vedea că s‑a oprit roiul.

Dar semnele o înșelau mereu și iată, era gata să treacă o săptămână tot pândind zadarnic, până ce trecea bine de amiază. Apoi nu mai intra la stupină până seara; știa că după‑amiază nu mai roiește nici stupul cel mai încărcat de albine. De câte ori ieșea din grădinița cu stupina, un nepot și o nepoțică, ce pândeau mereu la ușa cea mică până era bătrâna înăuntru, întrebau la repezeală:

Roiește azi vreunul, bunică?

Doi sunt gata să roiască.

Păi, și ieri ai spus așa.

Am spus ce văd cu ochii, dar gândul și hotărârea lor cine o cunoaște? Poate nici ele nu știu încă, de bună seamă, când vor roi. De unde să știu eu?

Dacă le fluieri, nu roiesc mai degrabă?

Fluieratul nu ajută decât numai după ce a ieșit roiul. Da’ voi să stați pe‑aici, pe lângă portiță, și când veți auzi zumzet greu și veți vedea că se ridică multe de tot în aer, înaintea stupinei, să mă strigați.

Copiii rămâneau bucuroși lângă portiță, la umbra cireșului. Bătrâna la început îi punea să păzească chiar în grădinița unde era stupina, dar ei o zbugheau îndată în curte; prea se învălmășeau albinele înaintea stupinei, prea fierbeau în văzduh și treceau multe ca niște alice rătăcite pe la urechile lor.

CLASA A V‑A

Modele de bilete pentru proba orală

BILETUL NR. 1

Exprimă ți opinia despre legătura dintre mesajul transmis de textul citat și imaginea de mai jos.

„Omul simplu trăiește imediatul în conjurător, dar cu ochii deschiși distan țelor mari ale lumii.”

(Ernest Bernea)

BILETUL NR. 2

Exprimă ți opinia despre legătura dintre mesajul transmis de textul citat și imaginea de mai jos.

„Cerul își răsfrânge din nou albastrul senin dacă noi avem tăria să deschi dem larg ferestrele tuturor virtuților binefăcătoare.”

(Ernest Bernea)

Viorel Cristea, Drumul spre sat

Maricela Istrate, Primăvara

BILETUL NR. 3

Exprimă ți opinia despre legătura dintre mesajul transmis de textul citat și imaginea de mai jos.

„Dorința mea este să trăiesc mereu așa, liniștit, într un colț de natură.”

(Claude Monet)

BILETUL NR. 4

Exprimă‑ți opinia despre legătura dintre mesajul transmis de textul citat și imaginea de mai jos.

„În fiecare floare, în fiecare copac, în fiecare păsărele ce cântă, simt că natura îmi vorbește, că îmi dezvăluie taine ce depășesc înțelegerea umană, că îmi oferă o conexiune cu ceva mai mare decât mine.”

(Albert Einstein)

Genoveva Popa, Cățeii

Maricela Istrate, Anotimpurile

CLASA A VI‑A

Modele de subiecte pentru proba scrisă

EU ȘI UNIVERSUL MEU FAMILIAR

MODELUL NR . 1

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

PARTEA I

Se dă textul:

Primăvara‑n pădure văzui cum trecea Dumnezeu cu cetele lui, și‑aprindea în fiecare mugur un fir de lumină, ca un safir.

Plecarea sevelor murmurătoare și‑ntâlnirea lor cu puterea din soare; într‑o dimineață, după zăpadă, fiecare frunză‑ncepea să vadă.

Apoi orice lucru părea plin de rouă și sărutat de stea, în noaptea care ne ținea ca pe toate plantele nenflorite, neclătinate.

40 de punc te

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos, valorificând textul dat. 20 de punc te

1. Transcrie, din text, un epitet și o comparație, precizându‑le.

2. Precizează, într‑un enunț, un sentiment/o emoție identificat(ă) în text.

3. Menționează rolul virgulei din versul plantele nenflorite, neclătinate.

4. Motivează folosirea adverbului primăvara în prima strofă a fragmentului citat.

5. Prezintă, în 30‑50 de cuvinte, semnificația secvenței trecea Dumnezeu cu cetele lui,/ și‑aprindea în fiecare mugur un fir/de lumină…

4 punc te

4 punc te

4 punc te

4 punc te

4 punc te

B. Redac tează un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să‑ți imaginezi o în‑ tâmplare petrecută în spațiul descris în textul‑suport. 20 de punc te În redactarea textului, vei avea în vedere:

• formularea unui titlu sugestiv;

• respectarea convențiilor textului narativ;

2 punc te

6 punc te

(Magda Isanos, În pădure)

• valorificarea experienței tale personale și culturale/religioase, referitoare la tema dată; 4 punc te

• dez voltarea unor idei originale/creative, adecvate cerinței.

PARTEA a II‑a

Se dă textul:

8 punc te

40 de punc te

Creând lumea, Dumnezeu spune parcă fiecăreia dintre făpturile Sale: „Vino și împarte cu Mine bucuria ființării! Vino, căci îmi ești drag; vino, toată dragostea Mea îți stă deschisă în față, toată îți este propusă și dată…”

Creația este minunea în care Dumnezeu ne cheamă la sărbătoare, la masa unei iubiri reciproce. Dacă am putea să ne imaginăm ce se întâmplă în acest moment: toată zidirea, de la cea mai mică fărâmă de nisip până la om – cel mai complex din întreg universul  –, iese din neființă și își concepe propria ființare, devine conștientă de faptul că trăiește.

Eu exist! Exist, deoarece în fața mea stă Dumnezeu, Cel care m‑a chemat spre împărtășirea bucuriei cu Sine, spre sărbătoarea dragostei reciproce… Cât de mare trebuie să fie această minune, când zidirea este chemată din nefi ință și pusă față către față cu dragostea lui Dumnezeu!

(https://doxologia.ro/intreaga‑creatie‑este‑semnul‑iubirii‑lui‑dumnezeu)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos, valorificând textul dat. 20 de punc te

1. Transcrie o secvență care surprinde un îndemn al lui Dumnezeu.

2. Enumeră două efecte ale actului creației asupra omului.

3. Arată, într‑un enunț, ce înțelege omul aflat față în față cu Creatorul, așa cum se des prinde din textul‑suport.

4. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o situație în care Divinitatea își manifestă dragostea intervenind în universul uman.

5. Explică, în 30‑50 de cuvinte, semnificația secvenței zidirea este chemată din neființă și pusă față către față cu dragostea lui Dumnezeu!

4 punc te

4 punc te

4 punc te

4 punc te

4 punc te

B. Redac tează un text, de minimum 150 de cuvinte, în care să răspunzi la întrebarea: Cât de mare trebuie să fie această minune, când zidirea este chemată din neființă și pusă față către față cu dragostea lui Dumnezeu?, valorificând experiența culturală și/ sau religioasă. 20 de punc te

Pentru redactarea întregii lucrări se acordă 10 puncte, astfel:

• existența părților componente (introducere, cuprins, încheiere);

• coerența exprimării (logica formulării enunțurilor în răspunsurile referitoare la itemii semiobiectivi; logica înlănțuirii ideilor în compuneri);

2 punc te

6 punc te

• utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată); 1 punc t

• respectarea limitelor minime de cuvinte.

1 punc t

CLASA A VI‑A

Modele de bilete pentru proba orală

BILETUL NR. 1

Exprimă ți opinia despre legătura dintre mesajul transmis de textul citat și imaginea de mai jos.

Genoveva Popa, La secerat

„Munca înseamnă a descoperi lumea și a te descoperi pe tine însuți.”

(Paulo Coelho)

BILETUL NR. 2

Exprimă ți opinia despre legătura dintre mesajul transmis de textul citat și imaginea de mai jos.

„Domnul nostru a scris promisiunea Învierii nu numai în cărți, ci în fiecare frunză primăvara.”

(Martin Luther)

Clasa

Maricela Istrate, Pregătiri pascale

PARTEA a IV‑a

MODELE DE SUBIECTE CONCURSUL

NAȚIONAL PENTRU ELEVII DIN MEDIUL RURAL „UNIVERSUL CUNOAȘTERII PRIN

LECTURĂ”

• modele de subiecte pentru proba scrisă

• modele de bilete pentru proba orală

CLASA A V‑A

Modele

MODELUL NR . 1

• Toate subiectele sunt obligatorii. Toate răspunsurile vor fi redactate pe foaia de concurs.

• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctaj maxim: 100 de puncte.

• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

PARTEA I

Citește cu atenție textul următor, apoi rezolvă sarcinile de lucru!

20 de punc te

Fram îi întrecea pe toți. El nu avea nevoie de îmblânzitor, de cravașă și de semnale. Intra singur în arenă, ca un om. Intra în două labe, cât e de mare. Saluta în dreapta și în stânga, înainte și îndărăt. Se plimba cu labele la spate de jur împrejurul arenei, până ce se potoleau aplauzele. Pe urmă făcea un semn că vrea liniște. Și începea singur programul lui. […] Știa să fie comic și știa să fie grav. […] Copiii îl iubeau, fiindcă era hazliu. Oamenii în toată firea îl iubeau, fiindcă era într‑adevăr de mirare cum asemenea animal greoi și sălbatic, adus din pustiurile înghețate, arăta atâta blândețe, atâta înțelegere și atâta sprinteneală în mișcări. […]

El era cel mai mare și mai puternic animal, născut în țara zăpezilor și a ghețurilor veșnice, îmblânzit ca un miel și înțelegător ca un om. Pentru dânsul nu era nevoie de nicio cravașă, de nicio privire poruncitoare, de niciun deget care să‑i arate locul și să‑i amintească în fiecare clipă ce are de făcut. Aplauzele erau răsplata lui. Iar Fram iubea aplauzele. Se vedea bine că înțelege rostul lor, că le așteaptă, că‑i fac plăcere.

Iubea aplauzele, iubea publicul, iubea mai ales copiii. Când îi vedea ronțăind o bomboană, întindea laba să capete și el. Saluta mulțumind, cu laba la cap, ca un soldat. Iar dacă se întâmpla să capete mai multe bom boane, își oprea numai una și pe celelalte le întindea în palmă altor copii, parcă ar fi știut că nu toți au parte prea des de dulciuri. Un copil curajos cobora să primească darul. Fram îl alinta pe creștet, cu laba lui mare, care devenea deodată ușoară și lină ca o mână de mamă. […] Și acum Fram întârzia! Lipsea. Programul se apropia de sfârșit. Numărul lui trecuse de mult. […] Perdelele vișinii din fundul arenei, pe unde intrau animalele și gimnaștii, se clătinau, se dădeau la o parte și cădeau iarăși la loc. Se petrecea dincolo ceva, dar nimeni nu știa ce. […]

Deodată s‑a făcut tăcere. […] De după perdeaua de catifea vișinie se ivise Fram. Cu laba mai ținea încă o parte din perdeaua ridicată. Se opri să privească sala, miile de capete, miile de ochi din loji, din staluri și din galerii. Dădu drumul perdelei jos. Înaintă până în mijlocul arenei. Salută ca întotdeauna.

Fram!

Bravo, Fram!

Trăiască Fram!

Ura! Bravo, Fram! Ura!

Fram stătea în mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaș și neclintit. Tot așa stau frații lui din țara zăpezilor veșnice, pe insulele de gheață plutitoare, când se înalță să privească la alți urși albi, care se depărtează pe alte insule plutitoare.

Stătea și se uita în gol. Mai făcu un pas. Își trecu laba peste ochi, peste frunte, cum ar fi șters o urmă care‑i păienjenea privirea. Aplauzele s‑au potolit. Acum toți așteptau. […] Dar Fram era într‑adevăr de neînțeles în această seară. […]

Cu labele făcu semn de neputință în lături, duse dreapta la frunte; apoi la inimă; din nou la frunte și din nou la inimă. Acolo era ceva stricat, care nu mai mergea… […]

E bolnav, bunicule! rosti fetița cu milă. E bolnav… De ce nu‑l lasă în pace dacă e bolnav? […]

Iar bunicul, care fusese profesor, care văzuse multe întâmplări în viață și citise multe cărți, vorbi și el, cu alt fel de milă:

Nu e bolnav, Lilico! E ceva mai rău… L‑a ajuns ceasul când nu mai e bun de nimic. Așa se întâmplă cu toți urșii albi. Sunt neîntrecuți vreme de patru, cinci, șase ani. Pe urmă se întâmplă ceva rău cu dânșii. Nimeni nu știe ce. Poate uită, poate îi apucă dorul de pustietățile lor de gheață, unde s‑au născut… Nu sunt în stare să mai facă nimic din tot ce stârnea minunarea lumii. Devin niște urși ca toți ceilalți. […]

(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)

1. Transcrie, din text, o trăsătură fizică și una morală a lui Fram.

2. Notează, pe foaia de concurs, litera în dreptul căreia se află răspunsul corect.

4 puncte

4 punc te R ăsplata lui Fram erau

a) bomboanele.

b) aplauzele.

c) pustietățile.

3. Menționează două sentimente care apar în text.

4. Transcrie enunțurile următoare în ordinea apariției lor în fragmentul dat:

a) Acum toți așteptau.

b) Sunt neîntrecuți vreme de patru, cinci, șase ani.

c) încă tot mai credea că totul are să fie ca înainte

d) își oprea numai una și pe celelalte le întindea în palmă altor copii

5. Explică, în 30‑50 de cuvinte, semnificația enunțului Fram îl alinta pe creștet, cu laba lui mare, care devenea deodată ușoară și lină ca o mână de mamă.

4 puncte

4 punc te

4 punc te

Citește cu atenție textul următor, apoi rezolvă sarcinile de lucru!

Ziua Internațională a Ursului Polar este organizată de către Polar Bears International, pe 27 februarie, pen tru a crește gradul de conștientizare cu privire la impactul încălzirii globale și al reducerii gheții formate pe mare asupra populațiilor de urși polari. Evenimentul are loc începând cu anul 2011.

Ursul polar, cel mai mare prădător de pe pământ, nu se poate salva singur. Dacă acum, în lume, există 20‑25.000 de exemplare, până în 2050, din cauza topirii gheții, numărul lor se poate reduce de trei ori. […]

Potrivit World Wildlife Fund, ursul polar este un important indicator al sănătății ecosistemului arctic. Urșii polari sunt studiați pentru a înțelege ce se întâmplă de‑a lungul acestor regiuni, pentru că dispariția urșilor polari este de multe ori un semn că ceva este în neregulă cu ecosistemul marin arctic.

Ursul polar, cunoscut științific sub numele de Ursus maritimus, este o creatură magnifică, adaptată la viața în condiții extreme ale regiunilor arctice. Acest mamifer impresionant este considerat cel mai mare prădător terestru de pe planetă, având o blană groasă și stratul de grăsime subcutanat care îl ajută să supraviețuiască în frigurile năprasnice ale Arcticului. Ursul polar este renumit pentru capacitatea sa de a vâna foci pe gheață și pentru modul său unic de a se deplasa în aceste medii ostile. Cu un aspect impunător și o adaptare impresio nantă la mediul său, ursul polar este o specie emblematică a regiunilor polare, dar se confruntă și cu amenin țări serioase din cauza schimbărilor climatice și a degradării habitatului său. […]

Ursul polar trăiește în habitatul său natural, cunoscut sub numele de ecosistem arctic marin. Acest habitat cuprinde regiunile acoperite cu gheață și apa din jurul Polului Nord și include gheața marină, regiunile de coastă, apele arctice și ghețarii de pe uscat.

Ursul polar este cel mai bine adaptat la viața pe gheața marină, unde își petrece majoritatea timpului. Gheața este locul în care vânează foci și se deplasează în căutarea hranei. […]

Ursul polar este, de asemenea, un înotător excelent și poate parcurge distanțe considerabile în apele reci ale Arcticii. Apele oceanice înghețate oferă acces la alimente precum focile, pești și alte creaturi marine.

Una dintre cele mai notabile aspecte ale comportamentului social al ursului polar este relația strânsă dintre mame și puii lor. Femelele îngrijesc cu grijă puii timp de aproximativ 2‑3 ani, oferindu‑le hrană și protecție.

(https://canal33.ro/27‑februarie‑ziua‑internationala‑a‑ursului‑polar/)

1. Precizează, într‑un enunț, care este numele științific al ursului polar.

2. Rescrie, din text, secvența care explică de ce este ursul polar o figură emblematică a regiu nilor polare.

3. Scrie, pe foaia de concurs, litera căreia îi corespunde afirmația corectă, având ca reper in formațiile din textul dat.

a) dispariția urșilor polari este uneori un semn că ceva este în regulă cu ecosistemul marin arctic.

b) ursul polar este un important indicator al sănătății ecosistemului arctic.

c) Apele oceanice înghețate nu oferă acces la alimente precum focile, pești și alte creaturi marine.

d) Femelele îngrijesc cu grijă puii timp de aproximativ 2‑3 luni, oferindu‑le hrană și protecție.

4. Explică, în unu două enunțuri, de ce ursul polar este un indicator al sănătății ecosistemului arctic.

5. Prezintă, în 30‑50 de cuvinte, ursul polar, folosind informațiile din text.

4 punc te

4 puncte

4 puncte

4 puncte

4 puncte

PARTEA A III‑A

1. Numește un element de conținut comun, identificat în cele două texte.

2. Transcrie, din primul text, o secvență care conține o comparație.

3. Formulează, sub formă de enunț, câte o idee principală din fiecare text.

4. Prezintă, în 30‑50 de cuvinte, semnificația enunțului – E bolnav, bunicule! rosti fetița cu milă. E bolnav… De ce nu‑l lasă în pace dacă e bolnav?

5. Exprimă‑ți părerea, în 60‑80 de cuvinte, despre comportamentul lui Fram.

6. Scrie o compunere narativă, de minimum 150 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare petrecută în regiunea polară, avându‑l ca personaj principal pe Fram și valorificând două informații din al doilea text.

50 de punc te

5 punc te

5 puncte

5 punc te

5 puncte

15 punc te

15 punc te

Notă! În cazul cerințelor care solicită formularea răspunsurilor sub formă de enunț sau de text, se vor puncta conținutul și redactarea răspunsului (registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate; coerența textului; respectarea normelor de ortografie și de punctuație).

MODELUL

NR . 2

• Toate subiectele sunt obligatorii. Toate răspunsurile vor fi redactate pe foaia de concurs.

• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctaj maxim: 100 de puncte.

• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

PARTEA I

Citește cu atenție textul următor, apoi rezolvă sarcinile de lucru!

20 de punc te

Ziua potrivită apăruse destul de repede după ce citisem strigătul de ajutor pe tăbliță. O zi de vineri, când părinții mei își luaseră liber și se duseseră la un seminar, la Sinaia. […]

Vineri dimineața devreme m‑am dus la grădina zoologică, înarmată cu tot ce consideram necesar pentru eliberarea condorului. Scule și curaj.

Pe de o parte, a fost foarte simplu tocmai acolo unde mă temeam c‑o să fie mai greu.

Pe de altă parte, a fost complicat acolo unde nu prevăzusem nicio problemă.

În primul rând, zăvorul cedase extraordinar de ușor, aproape că îmi alunecase în mâini. O biată clapetă de metal ruginit. Venisem pregătită să trag de sârme, poate să tai gardul. Aveam în rucsac un clește, o șurubelniță și‑un cuțit. Sunt destul de îndemânatică, sunt convinsă că m‑aș fi descurcat. Dar uite că nu întâmpinasem nici cea mai mică piedică.

În al doilea rând, niciun îngrijitor, pe nicăieri. Și nici vizitatori, la ora aceea.

De asta mă temusem cel mai tare. Mă și vedeam alergând cu gluga în cap printre cuști, prinsă de paznici, anchetată într‑un birou, ținută acolo până veneau părinții de la Sinaia, dând socoteală pentru fapta comisă, sub o veioză care îmi ardea ochii.

Nu pricepeam cum de nu ne văzuse nimeni pe tot drumul, de la cușcă până la ieșire, nici cum de se deschise ușița atât de ușor.

BAREME DE CORECTARE ȘI NOTARE MODELE PARTEA a V‑a

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA A V-A

MODELUL NR . 6

• Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

• Nu se acordă puncte din oficiu.

• Punctajul total este de 100 de puncte.

SUBIECTUL I 20 de punc te

1. c 2 puncte

2. c 2 puncte

3. c 2 puncte

4. Câte 1 punct pentru notarea din textele A și B a oricăror două cuvinte din câmpul lexical al însușirilor.

De exemplu: vesel, mândru 2 × 1 punc t = 2 puncte

5. Câte 1 punct pentru transcrierea, din primele două texte, a tipurilor de enunțuri cerute. 2 × 1 punc t = 2 puncte

6. Transformarea propoziției date în propoziție simplă, negativă. De exemplu: Nu are. 2 punc te

7. Transcrierea corectă a enunțului, respectând cerința. 2 puncte

De exemplu: Fugiseși cu ea în jurul camerii și o scuturași zdravăn. – 2 puncte

Transcrierea enunțului, dar cu o singură formă – 1 punct

Precizarea formelor verbale corecte, fără transcrierea enunțului – 0,50 puncte

8. Câte 1 punct pentru notarea din textele B și C a câte unui substantiv propriu. 2 × 1 punc t = 2 puncte

9. Câte 1 punct pentru precizarea părților de propoziție corecte.

De exemplu: Paf – subiect, țipă – predicat verbal

10. Alcătuirea unui enunț interogativ în care subiectul să fie multiplu 2 puncte

 Alcătuirea unui enunț interogativ corect – 1 punct

 Utilizarea substantivului indicat cu funcția indicată – 1 punct

SUBIECTUL al II‑lea

1. Câte 1 punct pentru formularea fiecărei idei principale din textele A și B

2. Câte 1 punct pentru transcrierea, din textele A și B a câte unei structuri care conține personificare

× 3 punc te = 6 puncte

× 3 punc te = 6 puncte

3. Menționarea câte unei trăsături a celor doi copii din textele A și B, exemplificând cu câte o secvență 6 punc te

• precizarea trăsăturii – 2 puncte

• exemplificarea cu câte o secvență relevantă – 2 puncte

4. Numirea a două elemente identificate în textul C, motivând alegerea 6 punc te

• câte 1 punct pentru numirea celor două elemente – 1 × 2 puncte

• motivarea alegerii – 2 puncte/motivare parțială – 1 punct

• respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 1 greșeli – 2 puncte, 2 greșeli – 1 punct, 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 2 puncte

5. Explicarea semnificației fragmentului dat, cu respectarea numărului de cuvinte 8 punc te

• explicarea adecvată și nuanțată a semnificației fragmentului dat – 4 puncte/explicare adecvată, dar schematică – 2 puncte, lipsa explicației – 0 puncte

• respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 1 greșeli – 2 puncte, 2 greșeli – 1 punct, 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte)

• încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct

6. Formularea răspunsului la întrebarea dată justificând alegerea prin valorificarea textului suport 8 puncte

• formularea răspunsului la întrebarea dată – 2 puncte

• justificarea adecvată și nuanțată a alegerii, cu valorificarea textului – 4 puncte/justificare adecvată, dar schematică – 2 puncte, lipsa justificării – 0 puncte

• respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 1 greșeli – 2 puncte, 2 greșeli – 1 punct, 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte)

• încadrarea în numărul de enunțuri indicat – 1 punct

SUBIECTUL al III‑lea

Conținutul compunerii

40 de punc te

26 de punc te

• scrierea unui text în care personajele din textul A trăiesc o întâmplare în tărâmul Vrăjitorului din Oz: construirea unor idei creative, adecvate cerinței, respectând relația dintre temă și conținut – 12 puncte

• construirea unor idei creative, adecvate cerinței, respectând parțial relația dintre temă și conținut – 10 puncte

• construirea unor idei adecvate cerinței, respectând parțial relația dintre temă și conținut – 8 puncte

• încercarea de construire a unor idei creative, fără respectarea relației dintre temă și conținut – 4 puncte

• respectarea trăsăturilor tiparului narativ (de exemplu: succesiunea logică a evenimentelor, personajele, încadrarea în timp și în spațiu etc.): în totalitate – 10 puncte; respectarea parțială – 6 puncte; nerespectarea tiparului narativ – 0 puncte

• integrarea unei secvențe descriptive – 4 puncte

Redactare

Organizarea și structurarea discursului – 6 puncte

• respectarea structurii compunerii

14 punc te

– organizarea foarte bună a discursului, cu ideile concentrate în jurul temei date și cu paragrafe corespunzătoare fiecă rei idei; compunerea are introducere, cuprins și încheiere – 2 puncte

– organizarea relativ bună a discursului, cu divagații de la tema dată, cu paragrafe corespunzătoare fiecărei idei; com punerea are introducere, cuprins și încheiere – 1 punct

– lipsa organizării discursului sau a unor părți ale compunerii – 0 puncte

• claritatea exprimării ideilor

– exprimarea clară a ideilor, în enunțuri logice, corecte din punct de vedere semantic, adecvate scopului comunicării, utilizând un limbaj literar și un vocabular bogat – 2 puncte

– exprimarea mai puțin clară a ideilor, în enunțuri corecte din punct de vedere semantic, utilizând parțial un limbaj literar și un vocabular redus – 1 punct

– lipsa de claritate – 0 puncte

• coerența compunerii

– discurs unitar, în care introducerea și încheierea se susțin reciproc, cu enunțuri aflate în legătură logică și cu utilizarea corectă a conectorilor – 2 puncte

– discursului îi lipsește unitatea, dar sensul global poate fi identificat; introducerea și încheierea se susțin parțial, cu utilizarea, în general corectă a conectorilor – 1 punct

– lipsa de coerență – 0 puncte

Stilul discursului – 8 puncte

• corectitudinea gramaticală – 1 punct

• proprietatea termenilor – 1 punct

• respectarea ortografiei (0 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 2 puncte

• respectarea normelor de punctuație (0 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli –0 puncte) – 2 puncte

• așezarea corectă în pagină – 1 punct

• lizibilitatea – 1 punct

Notă! Nu se vor puncta următoarele aspecte: truismele; utilizarea unor idei cu caracter general; folosirea nejustificată a conceptelor de teorie literară, a citatelor.

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ CLASA A VI-A

MODELUL NR . 1

• Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

• Nu se acordă puncte din oficiu.

• Punctajul total este de 100 de puncte.

SUBIECTUL I

20 de punc te

1. c 2 puncte

2. b 2 puncte

3. c 2 puncte

4. Formularea a câte unui enunț cu sensurile figurate ale cuvintelor carte și ochi. De exemplu, Tata are multă carte.; Considerat vinovat, a dat cărțile pe față. Prin perdea se zărea un ochi de lumină. etc.

1 punc t + 1 punct = 2 puncte

5. Alcătuirea celor două enunțuri cu omonimele cuvintelor menționate: luna și volum, de exemplu: Luna îi luminează calea.; Am calculat volumul cubului. 1 punc t + 1 punct = 2 puncte

6. Transcrierea a două verbe la moduri diferite: de exemplu, aș fi întrebat, aș avea; contează, am citit; să spun – 1 punct (0,5 puncte + 0,5 puncte); precizarea modului: de exemplu, condițional optativ, indica tiv, conjunctiv – 1 punct (0,5 puncte + 0,5 puncte). 2 punc te

7. Transcrierea corectă a predicatelor din fragmentul dat: cunoștea – predicat verbal; era un om – predicat nominal.

1 punc t + 1 punct = 2 puncte

8. Menționarea funcției sintactice a cuvintelor subliniate din enunțul dat: prin carte – atribut substantival prepozițional, la o poveste – complement prepozițional.

1 punc t + 1 punct = 2 puncte

9. Precizarea cazului cuvintelor subliniate în secvența dată: slabă – caz acuzativ, a lămpii –caz genitiv.

1 punc t + 1 punct = 2 puncte

10. Alcătuirea unui enunț interogativ în care să fie folosit substantivul carte în cazul dativ. Spre exemplu, Cărții i s au rupt paginile? (enunțul interogativ – 1 punct, substantivul carte în cazul dativ – 1 punct).

SUBIECTUL al II‑lea

Vor fi luate în considerare doar răspunsurile sub formă de enunțuri.

2 punc te

40 de punc te

1. Precizarea tipului naratorului prezent în textele A și C și argumentarea răspunsului (În textele A și C na ratorul este subiectiv, deoarece narează la persoana I.)

6 punc te; Precizarea tipului naratorului prezent în textele A și C, fără argumentarea răspunsului – 3 puncte

2. Menționarea unei trăsături comune celor trei personaje din textele date și justificarea prin câte o sec vență corespunzătoare

6 punc te Menționarea unei trăsături comune celor trei personaje din textele date, fără justificare – 2 puncte.