Educație muzicală clasa a VII-a, manual Litera aprobat 2024

Educație muzicală

Manual pentru clasa a VII-a

Florentina Chifu

Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.

Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3393/28.02.2017.

119 – număr unic de telefon la nivel național pentru cazurile de abuz împotriva copiilor 116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii

Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin Ordinul de ministru nr. 5420/04.07.2024.

Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2024–2025.

Inspectoratul școlar

Școala/Colegiul/Liceul

Anul Numele elevului

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:

Clasa Anul școlar

manualului* la primire la predare

* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.

• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.

• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Educație muzicală. Manual pentru clasa a VII-a Florentina Chifu

Referenți științifici: Conf. univ. dr. Diana Dembinski-Vodă, Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, Universitatea Națională de Muzică din București Prof. Metodist Gr. I Iustina Daniela Ilie, Liceul Teoretic „Traian Lălescu” și Școala Gimnazială Nr. 1, Brănești, jud. Ilfov

Copyright © 2024 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate

Editura Litera

tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e -mail: contact@litera.ro www.litera.ro

Editor: Vidrașcu și fiii

Redactor: Carmen Bîtlan

Corector: Carmen Bîtlan

Credite foto: arhiva Litera, Shutterstock

Ilustrație copertă: Shutterstock

Copertă: Lorena Ionică

Tehnoredactare: Vlad Panfilov

Prepress: A.B.C. POINT DESIGN SRL

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CHIFU, FLORENTINA

Educaţie muzicală : manual pentru clasa a VII-a / Florentina Chifu.

București : Litera, 2024 ISBN 978-630-342-046-2

STRUCTURA MANUALULUI

VARIANTA TIPĂRITĂ

Manualul de Educație muzicală pentru clasa a VII-a este structurat pe unități tematice, care dezvoltă conținuturile din programă. Prezentate într-o formă deosebit de atractivă, lecțiile cuprind exemple de activități care conduc la formarea de competențe spe cifice disciplinei.

Organizarea conținutului permite crearea de conexiuni cu celelalte discipline studiate.

PAGINA DE PREZENTARE A UNITĂȚII

Imagini corelate cu informațiile din text Rubrică de

Informații teoretice importante

Recapitulare

Sarcini de lucru pentru elevi Numărul

Competențe specifice

Conținuturile din unitate

Din lumea muzicii

de autoevaluare

Temă de portofoliu

Text informativ

Cercetare

Teme de cercetat

Concluzii

VARIANTA DIGITALĂ

Varianta digitală cuprinde integral conținutul manualului în variantă tipărită, având în plus o serie de activități multimedia interactive de învățare (AMII): animate, statice, interactive.

Paginile din manual pot fi vizionate pe diverse dispozitive (desktop, laptop, tabletă, telefon), oferind o excelentă experiență de navigare.

Proiect

Etape de lucru

Întrebări ajutătoare

AMII animate filmulețe sau animații

AMII statice galerii de imagini, informații suplimentare

AMII interactive jocuri sau exerciții, la finalul cărora elevul poate verifica corectitudinea răspunsurilor oferite

Activitățile multimedia interactive de învățare încurajează elevii să își dezvolte gândirea critică și să-și sporească interesul și cunoștințele.

Navigarea în varianta digitală permite parcurgerea manualului și revenirea la activitatea de învăţare precedentă.

Tabel de criterii

Deșteaptă‑te, române!

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te -adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată, croiește -ți altă soarte, La care să se -nchine și cruzii tăi dușmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, „Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt. Murim mai bine -n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!

Competențe generale și specifice, conform programei școlare pentru disciplina Educație muzicală, clasa a VII-a, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3393/28.02.2017

1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale

1.1. Interpretarea unui repertoriu diversificat de lucrări muzicale, cu elemente omofone si polifone

1.2. Acompanierea instrumentală a unor lucrări vocale/corale*)

1.3. Interpretarea individuală a unor lucrări în genuri diverse (cu acompaniament preînregistrat, cu acompaniament instrumental etc.)

1.4. Asocierea textului și a mișcării scenice în exprimarea mesajelor lucrărilor muzicale

2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical

2.1. Citirea unor cântece cu ajutorul partiturii

2.2. Observarea apariției și comportamentului alterațiilor accidentale

2.3. Realizarea unor scurte fragmente muzicale, prin utilizarea repetiției, secvenței, contrastului

3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideatic

3.1. Argumentarea unor diferențieri calitative între două sau mai multe lucrări muzicale receptate

3.2. Explorarea relațiilor muzicii cu științele și natura

Abordarea interpretării instrumentale va ține cont de dotarea școlii cu instrumente și de competențele profesorului de muzică privind studiul instrumentelor.

Maestoso

Versuri: Andrei Mureșanu

Muzica: Anton Pann

RECAPITULAREA NOȚIUNILOR DIN CLASA A VI-A

 Intonează cântecul de mai jos respectând regulile de învățare a unui cântec. Tactează măsura.

Exersează!

 Acompaniază cu tamburina colegii care cântă vocal, așa cum îți arată duratele de pe linia ritmică.

 Transcrie pe caiet măsurile în care apare contratimpul (vezi portativul ritmic).

 Scrie în caiet intervalele care se formează între sunetele aflate pe portativul al doilea al cântecului și calitatea acestora.

 Completează în caiet tabelul de mai jos cu informații din cântec.

 Scrie în caiet gama și arpegiul tonalității în care este scris cântecul Bim, bom.

 Transcrie exerciţiul pe caiet și formează sincope pe timp și pe jumătăţi de timp folosind legato de prelungire în exerciţiul de mai jos.

Exemplu:

Exemplu:

 Scrie în caiet din câte fraze și câte perioade este alcătuită melodia cântecului Bim, bom

Bim, bom  Compune o melodie răspunzând la următoarea întrebare muzicală. Copiază pe caiet măsurile date, apoi completează melodia și intoneaz-o.

b 4 2 J œ j

EVALUARE INIȚIALĂ

Muzica: Timotei Popovici

1. Scrie în caiet gama și arpegiul corespunzătoare tonalității în care este scris cântecul Ce mi-e mie drag în lume?. (10 puncte)

Exemplu: &

2. Completează pe caiet rubricile tabelului de mai jos cu date din cântecul Ce mi-e mie drag în lume?. (4 × 5 p. = 20 de puncte)

Ritm binar/ternar Măsura Început cruzic/anacruzic Combinații ritmice Impresii binar

3. Transcrie în caiet fragmentul care se repetă și explică rolul repetiției. (5 puncte)

Exemplu: Repetiția are rolul de a întări o idee.

4. Transcrie exercițiul pe caiet și formează sincope pe timp și pe jumătăți de timp folosind legato de prelungire în exercițiul de mai jos. (5 × 2 p. = 10 puncte)

5. Transcrie exercițiul pe caiet și scrie barele de măsură la locul potrivit pentru a forma contratimpi. (8 × 2 p. = 16 puncte)

6. Extrage din cântec câte un exemplu din următoarele intervale: primă, secundă, terță și transcrie -le pe caiet. Scrie în caiet calitatea fiecărui interval ales. (3 × 5 p. = 15 puncte)

Exemplu: 4p 2M

7. Intonează cântecul Ce mi-e mie drag în lume? tactând măsura. (14 puncte)

Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

UNITATEA 1 CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

COMPETENȚE VIZATE: 1.1; 1.2; 1.3; 3.1

Muzica trebuie să facă parte din viața ta chiar dacă nu ești muzician.

 Amintește-ți din clasa a VI-a regulile de cântare vocală. Ce reguli de cântare ai respectat întotdeauna?

 Cum trebuie să respiri în timpul cântării?

 De ce este important să intonezi corect?

 Ce mișcări face dirijorul pentru a coordona corul?

 La ce instrument ți-ar plăcea să cânți? De ce ai ales acest instrument? Ce știi despre acest instrument?

CONȚINUTURI:

 Deprinderi de cânt vocal și instrumental: respiraţie, emisie vocală, dicție, controlul intonaţiei, frazare

 Gesturi dirijorale: tactarea măsurii, pregătirea intrării, închideri de frază, diferenţe dinamice, diferențe agogice

 Elemente de tehnică instrumentală: emisie, intonaţie, diferențieri timbrale și dinamice

Muzica trebuie să trăiască sub degetele noastre, sub ochii noștri, în inima și mintea noastră, cu tot ceea ce noi putem să-i aducem ca ofrandă.

Dinu Lipatti (1917–1950), pianist și compozitor român

DEPRINDERI SPECIFICE DE CÂNT VOCAL: RESPIRAȚIE,

EMISIE VOCALĂ, DICȚIE, CONTROLUL INTONAȚIEI, FRAZARE

Exercițiile de încălzire a vocii au rolul de a pregăti și de a încălzi corzile vocale pentru a avea o intonație corectă și o emisie frumoasă și îngrijită. Exercițiile de respirație se bazează pe inspirație profundă și pe expirare lentă pentru a susține frazele discursului muzical.

În timpul cântării se recomandă inspirația în următoarele momente ale frazei muzicale:

 după terminarea frazelor;

 înaintea frazei finale;

 pe pauze sau cezuri*.

Amintește-ți!

Răspunde la întrebările de mai jos:

 De ce este necesar să stai cu spatele drept în timp ce cânți?

 De ce trebuie să ții gura larg deschisă și rotundă?

 Cum trebuie să respiri în timpul cântării?

 De ce trebuie să îţi încălzești vocea înainte de a cânta?

Exersează!

 Inspiră numărând până la 5, reţine aerul numărând din nou până la 5, expiră tot în cinci timpi emiţând în același timp un „s” încet și relaxează până la trei. Repetă exerciţiul numărând până la 8 pe expirație.

 Inspiră și reţine aerul spunând un „s” prelungit mai întâi încet, apoi tare; observă că trebuie mai multă susţinere pentru sunetul tare decât pentru cel încet. Repetă secvenţa încet-tare, spunând de data aceasta „uan, uan”.

 Intonează pe o singură respirație următoarele exerciții de încălzire a vocii.

 Exersează respiraţia, deschiderea corectă a gurii și dicţia pe această vocaliză.

Ta, me, te, mi, ti, mo, to, ma, ta, me, te, mi, ti, mo, te, mu

 Inspiră fără să ridici umerii și emite sunetul curat. Caută ca sunetul să fie îngrijit, suplu și catifelat, astfel încât să vibreze cavitatea bucală.

Tehnologia te învață muzică!

Pentru a-ți controla intonația, instalează-ți pe telefonul mobil un soft gratuit pentru a accesa claviatura unui pian virtual.

Intonează mai întâi vocal, verifică intonația folosind pianul sau cântă împreună voce-pian. Când ai dobândit siguranță cântă singur/singură. Când nu ești sigur(ă) de intonație, oprește -te și verifică pe mobil. Același lucru îl poți face cu un solfegiu, pentru a-l intona corect. Poți verifica intonația cântând la un instrument cu claviatură.

Exemplu:

În muzică, datorită duratei valorilor, a coroanelor ( U), silabele se îndepărtează una de alta și cuvintele nu se mai pot distinge. Interpretarea unei piese în tempo foarte rapid îngreunează foarte mult dicția. De aceea, este necesar ca pronunția să fie mai accentuată decât în vorbirea curentă, mai ales în rostirea consoanelor.

Pronunțarea corectă și inteligibilă poartă numele de dicție.

Exersează!

 Intonează cântecul de mai jos fiind atent/atentă la frazare. Pauzele îți oferă prilejul de a respira între frazele muzicale.

Valurile Dunării

Versuri: Aurel Felea

Muzica: Iosif Ivanovici

Reține!

Cântarea în cor emoționează ascultătorii dacă se realizează omogenizarea vocilor. Pentru a obține acest lucru trebuie:

 să îți asculți colegii în timp ce cântă, având grijă să nu ieși în evidență;

 să inspiri odată cu colegii la semnul de respirație ( ) și să închizi odată cu ei silaba finală a fiecărui fragment muzical în parte, adică să ai o bună frazare;

 să respecți regulile de emisie a sunetului;

 să pronunți clar și apăsat fiecare consoană pentru o dicție corectă;

 să respecți indicațiile de mișcare (tempo) și de nuanțe (intensitatea sunetelor) ale dirijorului.

Audiază!

 Ascultă piesa Vocalize de compozitorul rus Serghei Rahmaninov. Scrisă pentru voce înaltă (sopran sau tenor), piesa nu are cuvinte, este cântată folosind o singură vocală, la alegerea cântărețului.

 Ascultă piesa și urmărește cum susține soprana frazele muzicale mai lungi și cum realizează crescendo pe sunetele acute. Scrie pe caiet impresiile tale despre piesă și dacă ți se pare potrivit titlul acestei piese. Motivează răspunsul tău.

Atelier de sunete

a. Folosește o curea pentru a învăța să inspiri corect în timp ce cânți. Fixează cureaua lejer, în jurul cutiei toracice, fără a o lega strâns. În momentul în care inspiri corect, cureaua va deveni fixă, nu va mai fi lejeră. Expiră și vei vedea cum cureaua se slăbește din nou.

Repetă exercițiul și intonează pe expirație sunetul „s“ prelungit până numeri la 5. Repetă exercițiul mărind, de fiecare dată, durata sunetului.

b. Ai nevoie de un borcan umplut pe jumătate cu apă și de un pai. Introdu paiul în borcanul cu apă și suflă pentru a produce bule. Apoi suflă din nou, emițând în același timp sunete diferite sau o vocaliză.

Acest exercițiu de respirație cu buzele strânse contribuie la oxigenarea plămânilor, are rolul de a relaxa corzile vocale și de a crește rezistența la efortul vocal.

Creațiile mele

Încearcă să redai ciripitul păsărilor folosind silabele și sunetele care ți se par sugestive. Folosește același număr de silabe utilizat în cântec pentru triluri. Intonează cântecul cu ciripitul creat de tine.

Lucrăm împreună

Împărțiți-vă în două grupe și cântați în canon următoarea piesă respectând regulile de cântare învățate.

Să ne‑ajute Dumnezeu

Moderato

 Intonați pe grupe următorul exercițiu, exersând emisia, omogenizarea, frazarea și intonația.

 Intonează cântecul de mai jos, urmărind să ai o dicție bună. Exersează rostind onomatopeele, pentru o dicție bună, apoi cântă-le. Ascultă înregistrarea de pe varianta digitală a manualului și intonează piesa cu negativul.

Ciripit de păsărele

Portofoliu

Discută cu colegii despre conţinutul de idei și emoții transmis de piesă. Scrie, pe o foaie A4, ce apreciezi la această lucrare.

Muzica: I. Vorobchievici

Muzica: Petre Bogdan

Versuri: Felicia Medeleanu

Exersează!

GESTURI DIRIJORALE: TACTAREA MĂSURILOR, PREGĂTIREA

ÎNCHIDERI DE FRAZĂ, DIFERENȚE DINAMICE,

DIFERENȚE AGOGICE*

Amintește-ți!

Pentru a începe cântarea în același timp cu colegii tăi și pentru a vă sincroniza în timpul cântării, trebuie să urmărești gesturile dirijorului: la gestul de avânt, vei inspira; la gestul de atac, vei începe să cânți.

Exersează!

 Intonează următorul exercițiu de încălzire a corzilor vocale. Privește la dirijor pentru a te sincroniza cu ceilalți colegi, intrând în același timp, atacând și încheind în același timp frazele muzicale.

 Intonează exerciţiul de încălzire de mai jos. Privește la dirijor pentru a respecta indicaţiile privind intensitatea sunetelor: se crește de la piano la forte, apoi se revine la piano. Dinamica unei piese reprezintă variația de intensitate folosită în interpretarea acesteia.

 Intonează cântecul de mai jos. Dacă citești cele două strofe, vei vedea că prima sugerează o mișcare lentă, iar a doua strofă sugerează o mișcare vioaie. Modificările privind viteza de execuție a unei piese sunt reprezentate de indicațiile agogice

 Intonează cântecul Leneșul urmărind gesturile dirijorului (profesorului tău). Repetă cântecul și dirijează chiar tu.

* agogică – Totalitatea modificărilor de tempo (mișcare) în procesul interpretării muzicale. ** poignet – încheietura mâinii.

 Momentul de începere a cântării se numește intrare și este compus din două părți: inspirația (la gestul de avânt executat de dirijor) și emisia (la gestul acestuia de atac).

 Momentul închiderii unei fraze muzicale se realizează prin două comenzi: prevenirea (prin ridicarea mâinii) și închiderea (prin coborârea mâinii).

 Pentru ca piesa să fie cântată în viteza dorită de dirijor, acesta va tacta o măsură înainte de momentul începerii cântării.

 Când gestica dirijorului este apropiată de corp, înseamnă că intensitatea sonoră este mică. Atunci când gesturile sale sunt ample, spre înainte, intensitatea sonoră crește.

 Când viteza de execuție a pie sei crește, gesturile dirijorului devin din ce în ce mai reduse, executate din mână și din poignet**, renunțând la mișcările din antebraț.

 Pentru tempourile lente și foarte lente, dirijo rul adoptă o poziție mai joasă a brațelor, cu mișcări ample. Reține!

Lucrăm împreună

În grupe de câte 5–6 elevi, notați în caiet termenii de nuanță potriviți interpretării cântecului Fii vesel

Un elev va fi dirijorul. El va tacta o măsură înainte de începerea cântării și va conduce colegii pentru a interpreta corect și expresiv cântecul.

Audiază!

 Audiază pe internet Imnul

Naţional al României. Urmărește în timpul audiţiei gesturile dirijorului și respectarea regulilor de cântare corectă învăţate. Intonează apoi și tu Imnul Naţional urmărind respectarea acelorași reguli.

 Ascultă pe internet Rapsodia

Română nr. 1, piesă interpretată de Orchestra Filarmonicii „George Enescu“, condusă de dirijorul Sergiu Celibidache și urmărește gesturile dirijorale ale acestuia.

că...?

Dirijorii folosesc de obicei braţul drept pentru a da intrarea și pentru a tacta măsura. Braţul stâng se ocupă de latura expresivă a conducerii muzicale: nuanţe, schimbări ale tempoului, accente.

Amintește-ți!

Amintește-ți din clasa a VI-a tactarea măsurilor (vezi pagina 22) și dirijează cântecul folosind gesturile prezentate la rubrica Reține!. Apoi dirijează Valurile Dunării (pagina 11) și Ciripit de păsărele (pagina 12) exersând gesturile învăţate.

Intonează cântecul de mai jos și dirijează:

Fii vesel!

Versuri: Floren na Chifu

Versuri: Florentina Medeleanu

PROIECT • PLANTELE ȘI MUZICA

Experimente minuțioase au dovedit că înflorirea, creșterea, obținerea fructelor și a semințelor la plantele din sere sunt influențate de undele sonore. Muzica lui W.A. Mozart sau a lui A. Vivaldi ajută plantele să se dezvolte armonios.

1. Pune la încolțit, în două ghivece identice, același număr de semințe de plante cu flori. Folosește același tip de pământ, aceeași cantitate de apă, aceeași expunere la lumină.

3. După ce îți termini temele, timp de o oră, zilnic, pune muzică de Mozart sau Vivaldi pentru planta din camera ta. Poți relua audiția înainte de culcare.

2. Așază ghivecele în locuri diferite: unul în camera ta, iar celălalt în locul cel mai îndepărtat de aceasta. Îngrijește-le în același mod până la sfârșitul anului școlar.

4. Compară cele două ghivece în fiecare săptămână. Notează în jurnal schimbările care apar în evoluția celor două plante și observă dacă planta „tratată” cu muzică crește mai mult. Prezintă concluziile tale la sfârșitul anului școlar.

Sergiu Celibidache

Muzica: Petre Ștefănescu

ELEMENTE DE TEHNICĂ INSTRUMENTALĂ: EMISIE,

INTONAȚ IE, DIFERENȚIERI TIMBRALE ȘI DINAMICE

Descoperă!

Instrumente cu clape

Instrumente cu clape sunt: pianul, orga, orga electronică, clavieta etc. Toate acestea au un element comun: claviatura. Aceasta reprezintă totalitatea clapelor albe și negre ale instrumentului respectiv. Sunetele sunt produse prin apăsarea clapelor și urcă în înălțime de la stânga la dreapta.

Pianul este un instrument muzical la care sunetul este produs de corzi metalice fixate pe o placă de rezonanță, lovite de ciocănele acoperite cu pâslă, prin intermediul unei claviaturi.

Urmărește în imaginea alăturată și pe varianta digitală filmul care îți arată cum să cânți la pian sunetele de la do1 la do2

Exersează!

 Execută exercițiul gamei cu fiecare mână în parte. Apoi execută exerciţiul cu ambele mâini deodată.

 Execută la un instrument cu clape piesa Le Coucou (Cucul). Acompaniază-ți colegii care cântă vocal. Urmărește digitația notată cu roșu deasupra portativului pentru mâna dreaptă, și cu albastru, sub portativ, pentru mâna stângă. Respectă indicațiile de tempo și de nuanțe (intensitatea sunetelor).

Cântec francez

Reține!

Pianul are două sau trei pedale care pot realiza schimbări timbrale ale sunetului emis:

 Pedala din dreapta (de susținere) permite ca sunetele să se prelungească după ce ai ridicat degetele de pe claviatură.

 Pedala din stânga (pedala de surdină) este folosită pentru ca sunetele să se audă în surdină*.

 Pedala din mijloc (sau sostenuto) îți permite să susții o notă specifică sau un grup de note, pe măsură ce continui să cânți alte note în mod normal.

* Surdină – Dispozitiv care se aplică unui instrument muzical pentru a-i micșora intensitatea sunetelor.

Le Coucou

Știai că...?

Tobele au apărut cu milenii în urmă. Pe pereții unor peșteri din America de Sud au fost descoperite urme care atestă folosirea tobelor în multe aspecte ale vieții cotidiene. Tobele au îndeplinit funcții de comunicare, folosind la transmiterea de mesaje. Apoi, au fost utilizate în domeniul militar. Sunetele lor pătrunzătoare îi ajutau să păstreze ritmul în marșurile militare, îi mobilizau pe ostași îndemnându-i la atac. Tobele mai erau folosite în dansuri primitive și în ceremonii religioase.

Lucrăm împreună

Discută cu colegii despre conţinutul de idei și sentimente transmis de piesă. Scrie pe o foaie A4 ce apreciezi la această lucrare. Poţi să te inspiri din ideile cuprinse în lista de mai jos:

 ritmul vioi;

 acompaniamentul expresiv;

 simplitatea melodiei;

 alternanţa optimi/pauze de optimi;

 urarea de ziua de naștere.

Adaugă și alte motive pentru care ți-a plăcut piesa.

Descoperă!

Instrumente de percuție

Instrumentele de percuție au rolul de a susține linia ritmică a unei piese. Aceste instrumente sunt ușor de folosit. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt tobele, tamburinele și maracasele.

Instrumentele de percuție produc sunete atunci când instrumentistul le atinge, le scutură sau le lovește. Aceste tehnici pot fi aplicate și asupra corpului uman. Bătăile din palme, din picioare, bătăile pe coapse, pocnetele din degete, clic cu limba în cerul gurii poartă denumirea de percuție corporală.

Exersează!

 Intonează cântecul pe note, apoi pe cuvinte.

 Acompaniază-ți colegii cu toba în timp ce intonează cântecul, după cum îţi arată duratele de pe linia ritmică.

 Intonează cântecul și acompaniază cu percuție corporală (bătăi din palme sau pocnet din degete) respectând duratele scrise pe linia ritmică.

RECAPITULARE

Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora.

 emisie procedeu de producere a sunetelor prin lovire

 respirație modalitate prin care se produc sunetele vocale

 intrare totalitatea clapelor albe și negre ale unui instrument

 claviatură proces pe care se bazează cântarea, prin inspirație

profundă și expirație lentă

 percuție momentul de începere a cântării

Intonează exercițiile de încălzire de mai jos pentru a realiza:

1. Acuratețea intonației

2. Exerciţii de omogenizare și supleţe

La Campana

 Intonează acest cântec respectând regulile de cântare vocală: respirație, emisie, intonaţie, dicție, frazare. Intonează cântecul în canon cu un coleg.

 Execută cântecul la un instrument cu clape respectând digitaţia scrisă cu albastru pentru mâna stângă și cu roșu pentru mâna dreaptă.

 Acompaniază-ți colegii cu trianglul în timp ce intonează cântecul, după cum îţi arată duratele de deasupra portativului, având grijă să vă coordonaţi ritmic.

Portofoliu

Informează-te din reviste, dic ționare, cărți, internet despre activitatea muzicală a unui muzician/interpret preferat. Alcătuiește un portofoliu în care să prezinți realizările sale și de ce îți place. Prezintă portofoliul colegilor.

celebre din România

Placido Domingo

Andrea Bocelli

Maria Cebotari

Ileana Cotrubaș

Tenori celebri

Soprane

EVALUARE

1. Completează pe caiet rebusul cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiţii. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (5 × 6 p. = 30 de puncte)

ORIZONTAL:

1. Pronunție a sunetelor, a silabelor sau a cuvintelor.

2. O tactează dirijorul înainte de a da intrarea.

3. Emiterea corectă a înălțimii unui sunet.

4. Inspirație și expirație.

5. Exerciții de încălzire a vocii.

6. Instrumente care produc sunete prin lovire.

VERTICAL: Modalitate prin care se produc sunetele vocale, cu gura deschisă pe verticală, rotunjită.

2. Scrie cinci motive pentru care trebuie să fii atent la dirijor. (5 × 7 p. = 35 de puncte)

Exemplu: Sunt atent la dirijor ca să observ când crește intensitatea în timpul cântării.

3. Intonează un cântec învățat în această unitate respectând regulile de respirație, emisie, intonație, frazare și dicție. (25 de puncte)

Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

FIȘA DE OBSERVARE A COMPORTAMENTULUI

Atunci când vei termina studiul acestei unități, evaluează activitatea pe care ai desfășurat-o și modul în care te-ai simțit parcurgând aceste lecții. Întocmește Fișa de observare a comportamentului, completând tabelul de mai jos. Adună în portofoliu fișele de la fiecare unitate pentru a observa progresul tău în deslușirea tainelor educației muzicale.

Comportamentul

Am dovedit interes în învățare.

Am urmat instrucțiunile.

Am lucrat individual.

Am cerut ajutor când am avut nevoie.

Când am greșit, am vrut să aflu cum pot să corectez.

Am participat activ la activități.

Am dus activitățile până la capăt.

Mi-am spus părerea.

Am cooperat cu ceilalți în activitățile de grup.

UNITATEA 2 SUNETUL. PROPRIETĂȚILE SUNETULUI

Sunetul este un fenomen fizic ce reprezintă efectul vibrațiilor (oscilațiilor) produse în natură de către corpurile care au structură elastică, indiferent de starea lor de agregare: solide (lemnul, metalul, sticla, pământul), lichide (apa) sau gazoase (aerul). Atunci când un corp sonor vibrează, acesta pune în mișcare moleculele din mediul său ambiant transmițând fenome nul din aproape în aproape către alte straturi ale mediului, care ajunge sub formă de unde până la aparatul nostru auditiv.

 Care este diferența dintre un zgomot și un sunet muzical?

 Care sunt sursele poluării sonore?

 Ce alte sunete din natură cunoști? Ce efecte au asupra oamenilor?

CONȚINUTURI:

 Sunetul ca fenomen fizic, fiziologic, muzical.

Proprietățile sunetului

 Elemente descriptive în muzică

Undele sonore pot pătrunde adânc dincolo de conştiința noastră stimulându‑ne sentimentele mai temeinic decât orice altă impresie.

George Enescu (1881–1955), compozitor român, violonist, pianist și dirijor român

SUNETUL CA FENOMEN FIZIC

Experimente cu sunete

Materiale: trei sticle de jumătate de litru (500 ml) goale, o lin gură, orez, apă. Etape de lucru:

1. Ia o sticlă goală, așaz‑o lângă ureche și lovește‑o ușor cu lingura. Repetă sunetul pe care îl auzi.

2. Umple a doua sticlă cu orez, așaz‑o lângă ureche și loveș te‑o din nou. Cum se aude sunetul de data aceasta?

3. Umple a treia sticlă cu apă, așaz‑o lângă ureche și lo vește‑o din nou. Cum este sunetul obținut?

Descoperă!

Sunetul are nevoie de un me diu pentru a se putea transmite.

Sunetul călătorește mai repede prin apă decât prin aer, iar în vid nu‑l putem auzi, așa cum se întâmplă în spațiu. Delfinii și balenele folosesc unde sonore pentru a naviga în ape întuneca te și pentru a comunica între ele.

Știai că...?

Liliecii și delfinii folosesc sunetele de înaltă frecvență pentru a‑și crea o imagi ne mentală asupra locului în care se află. Oamenii de știință cred că ecolocația* va putea fi folosită în viitor și de persoanele nevăzătoare pentru a se orienta.

Descoperă!

 Lovește ușor cu o lingură de metal o ceașcă de porțelan sau un pahar de cristal, apoi descrie ceea ce se întâmplă.

 Lovește cu aceeași lingură în bancă sau în perete. Descrie fenomenele care au loc.

Reține!

Producerea sunetului

Sunetul constituie, din punct de vedere fizic, rezultatul vibrațiilor produse de către corpurile care au structură elastică, indiferent dacă sunt solide, lichide sau gazoase. Vibrația sau mișcarea vibratorie, care stă la baza oricărui sunet, este o oscilație pe care un corp sonor, datorită elasticității, o execută în jurul poziției sale de repaus. Acesta este meca nismul de producere a sunetului. Propagarea sunetului în mediu

Vibrațiile produse de un corp sonor oarecare se propagă (se trans mit) în atmosferă în toate direcțiile, punând în mișcare moleculele de aer vecine. Acestea, la rândul lor, produc mai departe fenomenul, fă când să vibreze alte și alte molecule de aer. În acest fel, se formează o se rie de straturi de aer alternativ, condensate și rarefiate, care se numesc unde. Deoarece mișcarea undelor sonore se face în toate direcțiile și cu aceeași viteză, acestea au forma sferică (unde sferice), asemănătoare cercurilor concentrice produse de o piatră aruncată pe suprafața unei ape liniștite. În centru se găsește corpul care vibrează.

Propagându‑se în mediul înconjurător, sunetul transmite vibrațiile sub formă de unde sonore până la organul nostru auditiv.

Propagarea sunetelor se face cu atât mai bine, cu cât mediul prin care se transmit un dele sonore este mai dens. Vibrațiile sonore se propagă în aer cu o viteză de 343 m/s, în apă cu o viteză de 1435 m/s, iar în mediul solid cu o viteză de 3000–5000 m/s.

Fenomenul propagării sunetelor este foarte important în actul interpretării muzicale: pentru amplasarea formațiilor corale, orchestrale și a soliștilor pe podiumul de concert; pentru dozajul instrumentelor și al vocilor în cadrul diferitelor lucrări muzicale; pentru realizarea nuanțelor în interpretarea operelor de artă; pentru obținerea condițiilor acustice corespunzătoare înregistrărilor pe bandă magnetică și a imprimărilor stereofonice.

* Ecolocație – Metodă de orientare în mediu, folosită de lilieci și delfini prin emiterea de sunete cu frecvență înaltă, care ricoșează de obiecte sau de obstacole și revin sub formă de ecou.

SUNETUL CA FENOMEN FIZIOLOGIC. PROPRIETĂȚILE SUNETULUI

Din punct de vedere fiziologic, sunetul constitu ie senzația produsă asupra organului auditiv de către vibrațiile materiale ale corpurilor, impulsionate din afară pe calea undelor.

Sunetul are următoarele proprietăți fizice: frecvența, continuitatea în timp, amplitudinea și forma vibratorie spectrală.

În procesul fiziologic de prelucrare a sunetului de către ureche, frecvența devine înălțime sonoră, conti nuitatea în timp devine durată, amplitudinea devine intensitate, iar forma vibratorie spectrală se percepe ca timbru.

Frecvența

Tehnologia te învață muzică!

Percepem frecvența ca sunete mai „înalte” sau sunete mai „joase”. Frecvența unui sunet este numărul de vibrații complete sau oscilații, pe care o undă sonoră le efectuează într‑un timp dat. Frecvența este măsura tă în hertzi sau perioade pe secundă. Un hertz (Hz), respectiv un ciclu pe secundă, este egal cu o vibrație dublă. Cu cât frecvența este mai mare, cu atât sunetul produs este mai acut și viceversa. Calculul tuturor frecvențelor pornește de la sunetul la1 = 440 Hz, sunet redat de diapazon (vezi imagi nea de mai sus).

Continuitatea în timp

Vibrațiile corpurilor consumă un anumit interval de timp, perceput de urechea noastră ca durată. Măsurarea acesteia se face în minute, secunde sau subdiviziuni ale acestora.

Amplitudinea unei unde sonore este gradul de mișcare al moleculelor de aer din undă.

Cu cât amplitudinea unei unde este mai mare, cu atât moleculele lo vesc mai puternic timpanul urechii și sunetul este auzit mai puternic. Ure chea umană poate percepe sunete cuprinse între 16 Hz și 20 000 Hz.

Forma spectrală a vibrațiilor

Deși noi auzim sunetul ca un fenomen unitar, acesta este constituit din tr‑o mulțime de sunete componente pentru că un corp sonor, de exemplu, o coardă pusă în mișcare, vibrează nu numai pe toată lungimea sa pro ducând sunetul fundamental auzit de noi ca unul singur, ci, concomitent, vibrează și părți sau segmente. Vibrațiile parțiale produc propriile sunete, de frecvență mai înaltă și intensități mai mici ce se suprapun sunetului fundamental și se numesc sunete armonice. Amestecul în proporție vari abilă a sunetului fundamental cu armonicele sale determină proprietatea numită timbru sonor.

Intră de pe tabletă, telefon, laptop sau PC pe site‑ul Chrome Music Lab, aplicație gratuită ce îți permite să observi proprietățile sunetului. Deschide aplicația, selectează Experiments și alege, pe rând, Sound Waves (Unde sonore), Spectrogram (Spec tro gramă), Harmonics (Armo nice), Oscillators (Oscilații) și poți experimenta proprietățile sunetului. Le poți diferenția cu ajutorul spectrogramei*.

Intră pe site‑ul: http://g.co/ songmaker. Nu trebuie să te lo ghezi sau să îți faci cont.

* Spectrogramă – Reprezentare vizuală a unui spectru (a densității spectrale) de frecvențe al unui sunet în raport cu timpul sau cu alte variabile.

Spectrogramă

diapazon

SUNETUL CA FENOMEN MUZICAL

amplitudine

A B

A B figura 1

figura 2

Durata unui sunet de pinde de continuitatea vibrațiilor, adică de timpul care trece din momentul pro ducerii unui sunet și până la completa sa dispariție.

Durata sunetelor muzica le se reprezintă în scris prin următoarele elemente:

1. Valori de note și pauze

2. Legatoul de prelungire

3. Punctul ritmic

4. Coroana

5. Tempoul

Duratele sunt orga ni zate în măsuri. O măsură este gru parea de timpi accentuaţi și neaccentuaţi care se succede la intervale de timp egale.

Urmărește și tactează măsu rile învăţate, cuprinse în tabel.

Măsura Succesiunea timpilor accentuați Tactarea măsurii

Un sunet este considerat muzical atunci când are înălțimea precisă, fi ind rezultatul vibrațiilor regulate și periodice (figura 1).

Un sunet este considerat zgomot atunci când nu are înălțimea precisă și este rezultatul vibrațiilor neuniforme și neperiodice (figura 2).

Muzica folosește, în principal, sunetele muzicale, dar, pentru a crea anumite efecte, utilizează și zgomotele, unele dintre ele fiind produse de instrumente de percuție neacordabile.

Audiază!

Audiază Polca fierarului (pagina 25), de Joseph Strauss, și Mașina de scris, de Leroy Anderson, apoi precizează ce zgomote au fost folosite alături de sunetele muzicale pentru a crea imagini artistice.

Mașina de scris

Muzica: Leroy Anderson

# 4 4

Reține!

Sunetul muzical are patru proprietăți: durata, înălțimea, intensitatea și timbrul

Durata

Durata este calitatea sunetului muzical (sau a pauzei) de a fi mai lung (lungă) sau mai scurt (scurtă) în timp. Raporturile de durată dintre sunete stau la baza dezvoltării ritmului muzical.

Duratele valorilor de notă învățate până acum se regăsesc în tabelul de mai jos:

Tempoul

Ritmul coordonează tot ceea ce reprezintă mișcare în muzică, inclu zând ritmul propriu‑zis, metrica (măsura) și tempoul.

Viteza cu care se execută un cântec sau o piesă muzicală se numește tempo sau mișcare. Tempoul constituie unul dintre factorii foarte importanți în interpretarea artistică. Este redat în scris cu ajutorul unor termeni provenind din limba italiană care se scriu la începutul cântecului. Aceștia sunt de două feluri:

a. termeni care indică o mișcare constantă;

b. termeni care indică o mișcare variabilă, numiți și termeni agogici.

Termenii de mișcare

Termenii principali care indică o mișcare constantă

Largo (foarte rar)

Lento (lent, domol)

Adagio (rar, așezat)

Andante (potrivit de rar)

Andantino (mai mișcat ca Andante)

Moderato (potrivit)

Allegretto (mai rar decât Allegro)

Termenii mișcărilor gradate

Rallentando (rall) – rărind treptat

Ritenuto (rit) – reținut, întârziind

Allegro (repede)

Vivace (iute, viu)

Presto (foarte repede)

Accelerando – accelerând treptat

Precipitando – grăbind mișcarea

Termeni pentru revenirea la tempoul inițial – a tempo

Ascultă piesa Vals liric din suita pentru pian Dansurile păpușilor de Dmitri Șostakovici și descoperă folosirea termenilor care indică tempoul. Audiază din nou valsul și dirijează, ținând cont de indicațiile de tempo și de nuanțe.

Vals liric

(din Dansurile păpușilor)

Tehnologia te învață muzică!

Instalează‑ți pe telefonul mobil aplicația The Metronome pe care o poți descărca gratuit de pe internet. Aceasta are ur mătoarele funcții:

 redă tempoul (mișcarea) ales de tine;

 repetă anumite pasaje de mai multe ori, până când stăpânești ritmul;

 repetă cu subdiviziuni* și ac cente;

 repetă în grup vocal sau in strumental cu Multiplayer

Synchronisation;

 alege sunetul metronomului;

 salvează combinațiile tale ritmice și încarcă‑le în The Metronome.

Repetă cântecele învățate în unitatea precedentă în tempoul potrivit folosind aplicația The Metronome.

Moderato

Muzica: Dmitri Șostakovici

Moderato

Audiază!

Înălțimea sunetului este rezultatul frecvenței vibra țiilor, adică al numărului de vibrații produs într‑o secun dă. Cu cât frecvența este mai mare, cu atât sunetul este mai acut și viceversa, cu cât frecvența este mai mică, cu atât sunetul este mai grav. Atunci când două sune te au aceeași frecvență, ele sunt de aceeași înălțime și se aud la unison. Datorită aces tei proprietăți, toate sunete le muzicale pot fi așezate în ordine succesivă, de la cel mai grav la cel mai acut.

Provocări

Realizează ilustrația muzica lă pentru poezia Lacul de Mihai Eminescu.

Citește poezia și notează în caiet tabloul redat de fiecare strofă. Scrie ce înălțimi ale su netelor ai folosi pentru prima și a doua strofă care redau natura îngemănată cu sentimentul iubi rii. Ai folosi sunetele din octava mică, din octava I sau din octa va a II a? Ce înălțimi de sunete ai folosi pentru strofele a treia și a patra, în care sentimentul iubirii crește ca intensitate și este tră it în toată plenitudinea lui? Dar pentru ultima strofă care este surprinzătoare prin tristețea pe care o răspândește? Caută în di ferite surse o piesă muzicală care să exprime sentimentele trăite de poet. Recită poezia având ca fundal muzical piesa găsită de tine.

ÎNĂLȚIMEA SUNETULUI

Raporturile de înălțime dintre diferite sunete stau la baza conceperii melodiei.

Reprezentarea grafică a înălțimilor sonore se face prin următoarele ele mente: note, portativ, cheie și alterații. O notă, în funcție de cheia folosită și de locul ocupat pe portativ sau în afara lui, redă înălțimea sunetului co respunzător.

&

Așezarea sunetelor în ordinea înălțimii formează scara muzicală. Intonați scara muzicală în următoarele moduri:

Înălțimea sunetului este calitatea acestuia de a fi mai acut (înalt) sau mai grav (jos).

Înălțimea sunetelor stă la baza evoluției și dezvoltării artei muzicale, din jocul variat de înălțimi sonore rezultând în muzică cele trei principale forme ale expresiei intonaționale: melodia, armonia și polifonia.

Melodia – se compune din succesiuni de sunete de diferite înălțimi, într o ordine de referință orizontală.

Armonia – se compune din sunete de înălțimi diferite suprapuse într‑o ordine artistică de referință verticală.

Polifonia – (arta îmbinării și suprapunerii mai multor melodii) folosește, de asemenea, înălțimile sonore în ambele sensuri ale realizării artistice: linii melodice (plan orizontal) și suprapuneri de sunete (plan vertical).

Atelier de sunete

 Împărțiți vă în echipe de câte patru elevi.

 Alegeți o tonalitate învățată și cântați în echipă arpegiul acesteia. Apoi fiecare elev din echipă își alege un sunet din arpegiu. Intonați arpegiul din nou cântând, pe rând, nota aleasă. La final, cântați arpegiul împre ună, suprapunând mai întâi câte două sunete, apoi cele patru sunete emise de toți membrii echipei. Menționați care dintre cele trei variante v a plăcut mai mult și motivați răspunsul.

Reține!

Octava mică

Octava I

Octava a II a

Reține!

Intensitatea este în sușirea unui sunet de a fi emis mai tare sau mai încet și este redată prin nuanțe. Intensitatea su netului se exprimă grafic prin trei modalități:

a. prin litere, reprezen tând prescurtarea unor termeni de specialitate din limba italiană;

b. prin cuvinte (expresii) care exprimă un grad sau altul de intensitate;

c. prin semne grafice care exprimă un grad sau altul de intensitate.

INTENSITATEA SUNETULUI

Din punctul de vedere al efectului pe care îl produc în interpretare, semnele dinamice pot fi:

A. Termeni care indică o intensitate constantă:

fortissimo ff foarte tare

forte f tare

mezzo‑forte mf potrivit de tare

mezzo‑piano mp potrivit de încet

piano p încet, slab pianissimo pp foarte încet

B. Termeni care indică o intensitate progresivă

Crescendo* (cresc) sau p

Decrescendo* (decresc) sau f

C. Accentuările pe sunete izolate

f – crescând intensitatea din ce în ce mai mult

p – descrescând intensitatea din ce în ce mai mult

Marcato > – accentuare normală Sforzato (Sfz.) – intensitate forțată, apăsând puternic

Limbajul muzical este unicul mijloc prin care se conferă intensității so nore sensuri și valențe expresive, emoționale, ce vin să se adauge celor obținute pe plan sonor și ritmic. Șirul nesfârșit de nuanțe muzicale izvorăște din intensitatea sunetelor care generează dinamica muzicală – arta de a reda discursul muzical în nuanțele și cu accentele cele mai expresive.

Polca fierarului

Atelier de sunete

 Intonează cântecul Polca fierarului în nuanța piano. Propune și alte mo dificări ale nuanțelor pentru acest cântec sau pentru alte cântece cunos cute. Scrie în caiet cum ți se pare noua interpretare, apoi interpretează cântecul în nuanțele potrivite.

* Se citește creșendo/decreșendo.

** Ilău – nicovală.

că...?

Intensitatea sunetului depinde de amplitudinea vibrațiilor, în mod direct pro porțional: cu cât amplitudi nea este mai mare, cu atât și intensitatea este mai mare, și viceversa, cu cât amplitu dinea este mai mică, cu atât intensitatea este mai mică. La instrumentele cu coarde, am plitudinea vibrațiilor poate fi mai mare sau mai mică, după tăria cu care trecem arcușul pe coardă, iar la instrumen tele de suflat, după volumul de aer introdus în tubul sonor. Unitatea internațională prin care se măsoară amplitudinea vibrațiilor (intensitatea sono ră) se numește decibel (dB). Știai

Citește explicațiile și observă cum trebuie procedat, în cazul fiecărui instrument, pentru ca sursele sonore respective să producă sunete. De ase menea, explică, pentru fiecare instrument, cum se poate acționa pentru a se obține sunete diferite ca înălțime și ca tărie. Notează observațiile în caiet.

 Sursele sonore pentru dispozitivele prezentate sunt: corzile elastice (chitară), tuburile sonore (orgă), membrana elastică (tobă), corzile me talice fixate pe placa de rezonanță (pian).

 Sursele sonore produc sunete dacă există oscilații ale mediului elastic. Corzile de la chitară sunt „ciupite“ pentru a intra în oscilație, prin tuburi le de la orgă se suflă aer care oscilează în interiorul tubului, membrana tobei este pusă în oscilație prin lovire cu bagheta de lemn, iar corzile metalice fixate pe placa de rezonanță a pianului sunt puse în oscilație cu ajutorul degetelor care apasă clapele.

 Pentru a produce sunete diferite ca înălțime (frecvențe diferite), trebuie modificate caracteristicile sursei sonore sau modul de oscilație al acesteia. La chitară, se modifică lungimea corzii; acest lucru se face prin presarea corzii cu degetul, în zone diferite. Pe de altă parte, chitara are mai multe tipuri de corzi, care au constante de elasticitate diferite și produc sunete cu frecvențe diferite. Orga are un număr semnificativ de tuburi de lungimi diferite, în care coloanele de aer produc sunete de anumite frecvențe. Membrana tobei oscilează cu frecvența impusă de lovitura baghetelor. Modul de oscilație a corzilor fixate pe placa de rezonanță a pianului pot fi modificate prin presarea clapelor cu degetul, în zone diferite.

 Sunetele se pot auzi mai tare sau mai încet, prin modificarea amplitudinii de oscilație a mediului respectiv. De exemplu, corzile chitarei pot fi puse în oscilație prin deplasarea mai mult sau mai puțin a acestora în raport cu poziția corzii în repaus. Dacă deplasarea este mai mare, sunetul auzit este mai puternic. Tăria sunetului este cu atât mai mare cu cât amplitu dinea oscilațiilor care produc sunetul este mai mare. Scrie în caiet cum se poate modifica intensitatea pentru celelalte instrumente din imagine.

Tabel cu instrumente și intensitatea lor.

Instrumentul Intensitatea medie măsurată în decibeli

Vioară 34,8 dB

Clarinet 76 dB

Trompetă 83,9 dB

Tobă mare 103 dB

Rezonanța este fenomenul care se produce când un corp de dimensiuni mari este făcut să vibreze sub acțiunea unei forțe aplicate la intervale regulate. Reprezintă proprietatea unor corpuri și a unor încăperi de a întări și prelungi sunetele.

Cel mai obișnuit exemplu este cel a două instrumente muzicale aflate la mică distanţă: când unul dintre instrumente este folosit, celălalt începe și el să vibreze, dacă are aceeași rezonanță acustică.

CERCETARE • POLUAREA FONICĂ

Cele mai multe dintre activi

tă țile omenești sunt gene ra toare de zgomote. Intensitatea mare a sunetelor și a zgomote lor din orașe a dus la apariția poluării sonore sau fonice, care afectează sănătatea oamenilor și a celorlalte viețuitoare.

Zgomotele pe care le su portă urechea umană pot provoca amețeli, oboseală, difi cultăți de auz, boli de inimă. Specialiștii au întocmit hărți de zgomot ale orașelor pentru a evidenția zonele cele mai afec tate de poluarea fonică.

 Observă harta și descoperă ce culori indică un grad de poluare fonică mai mare.

Hartă de poluare sonoră

Impărțiți vă în grupe de lucru de câte 4 elevi. Realizați o cercetare pentru a afla ce părere au colegii din școală despre poluarea fonică. Alegeți clasele cărora le veți aplica chestionarele.

Teme de cercetat:

 Care sunt sursele de poluare fonică din cartierul tău?

 Care sunt sursele interioare (din spațiul de locuit) ale poluării?

 Care sunt sursele de poluare fonică din orașul tău?

 Cum ar putea fi înlăturate unele dintre sursele de poluare?

Exemplu: Înlocuirea mijloacelor de transport care produc zgomot cu unele silențioase (de exemplu, bicicletele).

Câteva dintre normele prevăzute de Uniunea Europeană pentru diminuarea sau înlăturarea poluării fonice:

 Separarea zonelor de locuit, din orașe, de cele industriale. Între acestea, să existe zone verzi care absorb zgomotele.

 Montarea de ecrane protectoare care împiedică propagarea sunetelor de‑a lungul autostrăzilor europene.

 Obligația ca vehiculele de mare tonaj să ocolească localitățile.

 Interzicerea anumitor tipuri de automobile pe unele artere centrale.

Concluzii:

 Scrieți răspunsurile colegilor pe foi A3, fără a le menționa numele.

 În funcție de numărul răspunsurilor acestora, scrieți concluziile cercetării și soluțiile pe care vi le au oferit colegii.

Portofoliu

Ascultă cu atenție piesele menționate mai jos și diferen țiază sonoritatea și expresivita tea vocilor. Notează pe o foaie A4 impresiile tale despre piese le audiate și despre vocile care interpretează. Asociază fiecărei formații o culoare. Motivează alegerea făcută.

Cor de copii

Game și arpegii de R.M. Sherman și R.B. Sherman (Corul de copii Radio)

Cor de voci egale (femei)

Corul preoteselor din opera Aida de Giuseppe Verdi

Cor de voci egale (bărbați)

Corul pelerinilor din opera

Tannhäuser de Richard Wagner

Cor mixt

Corul sclavilor evrei din opera Nabucco de Giuseppe Verdi

Totalitatea armonicelor din sunetele unei voci re prezintă amprenta sonoră a vocii. Această proprietate permite recunoașterea per soanelor după voce și este folosită de FBI* în investigații.

* FBI – Biroul Federal de Investigații al SUA

TIMBRUL

Descoperă!

Fiecare voce sau instrument are o sonoritate proprie, specifică, prin care se deosebește de celelalte. Această proprietate a sunetului se numește timbru și este calitatea sunetului muzical de a fi recunoscut după sursa care l a produs.

Exersează!

 Ascultă sunetele de pe varianta digitală a manualului. Recunoaște in strumentul folosit de fiecare dată. Precizează care au fost elementele care te au ajutat să le descoperi.

Reține!

Un sunet emis de orice instrument muzical sau cu vocea poartă dea supra lui o serie de alte sunete, abia perceptibile cu auzul liber, denumite armonice. Amestecul în proporție variabilă a sunetului fundamental cu armonicele sale, precum și intensitatea și calitatea acestora decurgând din modul cum sunt produse, determină timbrul.

Experimente cu sunete

Etape de lucru:

1. Decupează un cerc în capacul unei cutii de pantofi. Întinde câteva benzi de elastic de grosimi diferite peste cutia de pantofi, în ordinea grosimii.

2. Trage, pe rând, de fiecare elastic și observă tipurile de sunete pe care le auzi. Ce legătură este între grosimea elasticului și sunetul scos?

Descoperă!

Benzile groase vibrează mai încet și scot sunete mai joase. Benzile subțiri vibrează mai repede și scot sunete mai subțiri. Cu cât tragi de elas tic mai tare, cu atât vibrațiile și sunetele sunt mai puternice.

Timbrul vocii noastre ține de lungimea și de grosimea corzilor vocale. Cu cât sunt mai scurte și mai înguste, cu atât vocea e mai înaltă și invers. O fată cu voce de soprană are corzile vocale de 15 mm lungime, iar cele ale unui bărbat cu voce de bas sunt de 25 mm lungime.

Atelier de sunete

 Dacă ai fi compozitor, ce instrumente ai alege pentru a reda fiecare din tre următoarele emoții: bucurie, mister, furie, mirare, iubire. Motivează în câteva enunțuri fiecare alegere a ta.

PROIECT • CORUL CLASEI NOASTRE

Lucrăm împreună

Corul este un grup de persoane care cântă împreună, sub conducerea unui dirijor.

Corul are efecte benefice asupra dezvoltării abilităților de a cânta, dar îmbunătățește și relațiile sociale. S a dovedit că toți copiii care cântă în cor au o memorie mai bună și un nivel de creativitate ridicat. Copiii implicați într o activitate muzicală reușesc să fie mai buni la matematică sau la lectură, au un vocabular mai bine dezvoltat, spirit critic și autocri tic. Este foarte important pentru un copil să facă parte dintr un grup cu care să relaționeze atât de frumos cum doar prin muzică este posibil. Iată pașii pe care trebuie să i urmați pentru a realiza corul clasei voastre.

1. ALEGEȚI UN NUME

Alegeți un nume care să vă reprezinte. Poate fi un nume inspirat de muzică și de activitățile voastre preferate. Numele corului poate să re flecte și însușiri specifice elevi lor din clasa voastră.

4.

ALEGEȚI UN REPERTORIU

Realizați împreună cu profe sorul vostru de Educație muzicală o listă cu piesele pe care ați vrea să le învățați. Adăugați și cântece dedicate unor per sonalități ale istoriei și culturii noastre.

2. CREAȚI

UN AFIȘ

Realizați un afiș pentru pro movarea corului clasei voastre. Inserați fotografii cu membrii corului și adăugați numele lor. Formulați un scurt enunț motivațional despre cor.

5. STABILIȚI PROGRAMUL

REPETIȚIILOR

Alegeți o zi din săptămână când vă puteți întâlni pen tru a învăța cântecele alese. Prezența la repetiții este foarte importantă pentru re alizarea unui program artistic de calitate.

3. CREAȚI O INSIGNĂ

Creați o insignă din carton sau alte materiale, care să certifice faptul că sunteți coriști.

6. PROGRAMAȚI EVENIMENTELE LA CARE VEȚI PARTICIPA

În funcție de evenimentele programate la nivelul școlii și al comunității, puteți să vă exprimați dorința de a parti cipa cu piesele potrivite pregă tite de voi.

Țineți cont de criteriile cuprinse în tabelul de mai jos pentru a realiza ceea ce v ați propus.

Contribuția elevului Gradul de cooperare Produsul Prezentarea produsului

Contribuția la discuțiile de grup Lansarea de idei relevante Afișul și insigna sunt potrivite cerințelor. Prezentarea pe scurt a proiectului Îndeplinirea sarcinilor Încurajarea celorlalți membri Afișul și insigna sunt sugestive. Argumentare clară

Autoevaluarea modului de lucru Argumentarea propriei idei Afișul și insigna arată deosebit. Formularea unor concluzii

RECAPITULARE

1. Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora:

 zgomot mărimea unei oscilații măsurată între pozițiile extreme ale unui corp care vibrează

 frecvență sunet cu vibrații neperiodice

 amplitutine reprezentare vizuală a unui spectru de frecvențe al unui sunet

 diapazon numărul de vibrații pe care o undă o efectuează într-un timp dat

 spectrogramă instrument acustic care vibrează la lovire, emițând nota muzicală la1

2. Proprietățile fizice ale sunetului sunt prelucrate de ureche și transformate în calitățile sunetului muzical.

Realizează corespondența între proprietățile fizice ale sunetului și calitățile sunetului muzical.

 Frecvența vibrației

 Durata vibrației

 Amplitudinea vibrației

 Forma vibrațiilor

În anul 1895, fizicianul american Wallace Clement Sabine (1868–1919) a fon dat acustica* arhitecturală, un domeniu al fizicii care are drept obiectiv obținerea unei calități optime a audiției su netelor în incinta clădirilor (săli de concert sau de spec tacole, studiouri de radio sau de televiziune etc.). Sabine a observat relația care se stabilește între numărul de obiecte aflate într o sală și nivelul intensității sonore, studiind modul în care obiec tele de mobilier și spectatorii absorb sunetele în sălile de clasă, de conferință sau de spectacol. Astfel, pe lângă diminuarea zgomotelor ne plăcute provenite din trafic, din funcționarea instalațiilor, se urmărește punerea în va loare a sunetelor, asigurarea unui nivel de audiție optim în toate punctele sălii.

Intensitatea sunetului

Timbrul sonor

Înălțimea sunetului

Durata sunetului

3. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F (fals).

a. Sunetul este rezultatul vibrațiilor periodice. Aceste vibraţii produc undele sonore care trec prin medii precum aer sau apă, înainte să ajungă la urechile noastre.

b. Undele sonore călătoresc mai rapid prin apă decât prin aer.

c. Auzul uman poate distinge sunete care au frecvențe cuprinse între 20 Hz și 20 000 Hz.

d. Liliecii se pot orienta folosind ecolocația. A

e. Timbrul este calitatea sunetului de a fi recunoscut după sursa care l a produs.

f. Sunetul se propagă prin vid, la fel ca și lumina.

Provocări

Imaginează ți că vrei să compui o lucrare despre zeii din Olimp. Ce voci ai alege dintre: soprană, altistă, tenor, bariton, bas pentru a interpreta ur mătoarele personaje din mitologia greacă?

 Apollo, zeul muzicii și al poeziei  Afrodita, zeița frumuseții  Atena, zeița înțelepciunii  Zeus, regele zeilor pe muntele Olimp  Ares, zeul războiului.

Afrodita

Motivează care sunt calitățile timbrului ce fac fiecare voce adecvată pentru a interpreta personajul respectiv.

* Acustică – Parte a fizicii care se ocupă cu studiul producerii, propagării și recepționării sunetelor.

Apollo

Atena Zeus Ares

Amintește-ți!

Legătura dintre muzică și literatură își găsește materializarea în mod special în creația muzicală a secolului al XIX lea. O parte din compoziții se realizează pe baza unui pretext literar, care poate fi un poem, un scenariu, o descriere sau doar un titlu sugestiv. Operele apărute ca urmare a trans punerii în muzică a unui program literar (liric sau dramatic) au la bază, ca principiu de creație, programatismul. Muzica programatică se adresează instrumentelor și este deosebit de sugestivă.

Lucrăm împreună

Împărțiți vă în echipe de 4–5 elevi și audiați partea a IV a, Furtuna, din Simfonia a VI-a Pastorala, de Ludwig van Beethoven.

Furtuna

(din Simfonia a VI-a Pastorala)

Elemente descriptive în muzică

Simfonia este o lucrare instrumentală de proporții vaste, alcătuită din mai multe părți (de regulă, patru), fiind executată de o amplă orchestră simfonică.

Scrieți, pe foi A4, impresiile voastre legate de audierea părții a patra din Simfonia a VI-a. Urmăriți cum folosește compozitorul calitățile sunetului pentru a sugera murmurul apelor, cântecul păsărilor, tumultul furtunii și pentru a adecva muzica la o situație dată.

durata: valorile de notă alese, tempoul; înălțimea: tonalitatea aleasă, alterații; intensitatea: nuanțele folosite pentru a reda etapele furtunii, al cărei punct culminant este apariția fulgerelor și a tunetelor; timbrul: instrumentele alese pentru a sugera fiecare etapă a compoziției.

Discutați despre emoțiile și sentimentele transmise de lucrare. Alegeți însușiri potrivite din lista de mai jos:  strălucire,  măreție,  încredere,  optimism,  iubire,  pesimism,  forță,  pericol,  frumusețe,  armonie,  speranță,  bucurie. Scrieți și alte impresii pe care vi le a lăsat audierea simfoniei. Prezentați ideile voastre celorlalte echipe.

* Tremolo – Ornament melodic care constă în prelungirea unui sunet prin repetarea rapidă a acestuia sau din alternarea a două sunete nealăturate.

Simfonia a VI-a în Fa Major Pastorala are cinci părți. Caracterul ei programatic este evident nu numai în ti tlurile părților componente: Bucuria sosirii la țară , Scenă la pârâu , Veselă petrecere țărăneasc ă, Furtuna , Cântecul păstorilor  – bucuria tre cerii furtunii, ci și în pasajele onomatopeice, care sugerea ză murmurul apei, vuietul furtunii, cântecul păsărilor, jocul apei pârâului, sclipirea fulgerelor și ecoul tunetelor. Tremoloul* coardelor grave prefigurează apropierea fur tunii. Viorile secunde intră în staccato (executarea sunete lor detașate unele de celelal te, sacadat) cu o temă plină de ezitări. Viorile prime se insinuează ușor, iar momen tul dezlănțuirii furtunii se realizează tutti (toți, cu toate instrumentele orchestrei).

Vioara I

Vioara II

Ludwig van Beethoven

Allegro

EVALUARE

1. Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora. (5 × 5 p. = 25 de puncte)

 înălțime proprietatea sunetului de a fi recunoscut după sursa care l-a produs

 durată proprietatea sunetului de a fi mai acut sau mai grav

 intensitate proprietatea sunetului de a fi mai scurt sau mai lung

 timbru calitatea sunetului de a fi mai tare sau mai slab

 decibel produsul vibrațiilor neperiodice ale corpurilor sonore

 zgomot unitatea internațională prin care se măsoară intensitatea sonoră

2. Completează pe caiet căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (5 × 5 p. = 25 de puncte)

ORIZONTAL:

1. Instrument acustic format dintr o bară de oțel în formă de U, care vibrează la lovire, emițând nota muzicală la1

2. Mărimea unei oscilații măsurate între pozițiile extreme ale unui corp care vibrează.

3. Oscilații pe care un corp sonor le execută în jurul poziției sale de repaus.

4. Parte a fizicii care se ocupă cu studiul producerii, propa gării și recepționării sunetelor.

5. Calitatea sunetului de a fi mai acut sau mai grav.

6. Transmitere a vibrațiilor sonore în atmosferă.

VERTICAL: Calitatea sunetului de a fi mai scurt sau mai lung.

3. Realizează corespondența între proprietățile sunetului muzical și elementele prin care sunt exprimate în muzică. (3 × 5 p. = 15 puncte)

 Înălțimea nuanțe

 Durata instrumente muzicale sau voci

 Intensitatea valori de notă și pauze, tempo

 Timbrul note muzicale, cheie, portativ

4. Descrie în trei enunțuri cum se produce un sunet și cum se propagă acesta în mediu. (3 × 5 p. = 15 puncte)

Exemplu: Undele sonore au formă sferică.

5. Scrie pe caiet trei soluții pentru diminuarea sau înlăturarea poluării sonore din orașe. (10 puncte)

Exemplu: Separarea zonelor de locuit de cele industriale.

Punctaj maxim: 100 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului (pagina 18) pentru activitatea din această unitate de învățare. Adaugă fișa la portofoliul personal.

UNITATEA 3 ALTERAȚII, CROMATISME, CONSONANȚĂ-DISONANȚĂ

O melodie redă starea sufletească a compozitorului și produce trăiri artistice auditoriului.

 Care este melodia ta preferată? Explică de ce.

 Cum se înlănțuie sunetele în melodia preferată?

 Cum te simți când asculți sau cânți o melodie îndrăgită?

 Cum poți deosebi o melodie de alta?

 În ce tonalitate este scrisă melodia ta preferată? Care este armura acestei tonalități?

 Ce intervale se înlănțuie în melodia ta preferată?

CONȚINUTURI:

 Stabilitatea intervalelor

 Alterațiile accidentale

 Cromatisme în tonalitate

 Elemente descriptive în muzică

Amintește-ți!

ALTERAȚIILE

Alterațiile sunt semne grafice care modifică înălțimea sunetelor cu un semiton ascendent (diez – #) sau descendent (bemol – b). Alterațiile se scriu pe portativ înaintea notei muzicale a cărei înălțime o modifică, pe același spațiu, respectiv pe aceeași linie pe care se află nota muzicală. Becarul (n) este semnul grafic care anulează efectul bemolului și al diezului.

Descoperă!

Se disting trei utilizări ale alterațiilor în notația muzicală. Intonează exemplele din tabelul de mai jos pentru a înțelege utilizarea alterațiilor.

Alterații accidentale

Ascultă fragmentul alăturat și urmărește cu degetul pe partitură apariția diezului și a becarului. Menționează care este rolul expresiv al diezului în cadrul piesei. Audiază!

Alterații

Alterații constitutive Alterații de precauție

Alterații accidentale

Alterațiile accidentale se scriu pe parcurs, înaintea notelor, efectul lor producându­se numai asupra acelorași note până la bara de măsură. Alterațiile accidentale nu sunt valabile pentru sunetele din octave diferite, chiar dacă se găsesc în aceeași măsură. Dacă nota alterată de acestea se prelungește peste măsură, efectul se extinde și asupra prelungirii respective. Orice alterație accidentală nouă anulează efectul alterației precedente.

 Intonează cântecul de mai jos și precizează dacă efectul diezului și al bemolului se limitează la o singură măsură, fiind valabil doar pentru nota în fața căreia a fost pus.

Foaie verde și‑o lalea

Menuet

Reține!

Compozitori celebri

Ludwig van Beethoven (1770–1827) a trăit într­ o perioadă plină de evenimente istorice remarcabile: Revoluţia Franceză din 1789 și nașterea Imperiului Francez creat de Napoleon Bonaparte (1789–1815). Toate aceste evenimente au influențat opera marelui compozitor german, care devine un luptător pe calea artei pentru realizarea aspirațiilor de libertate, egalitate și fraternitate ale Revoluției Franceze.

A scris de ­a lungul vieții 9 simfonii, 5 concerte pentru pian și orchestră, un concert pentru vioară, 32 de sonate pentru pian, 10 sonate pentru vioară și pian, 16 cvartete pentru coarde, un balet (Făpturile lui Prometeu) și opera Fidelio. O parte dintre aceste lucrări le ­a scris fiind complet surd.

Întreaga sa operă se remarcă prin contrastele dramatice și noutățile muzicale aduse; din aceste motive, Beethoven este supranumit „Titanul din Bonn”.

Alterații constitutive

Alterațiile constitutive se notează la cheie formând armura tonalității respective. Efectul alterațiilor de la armură se extinde asupra tuturor notelor cu același nume din toate octavele, putând fi modificate numai temporar prin alterații accidentale.

Toamnă

Hai hai, deți,

Alterații de precauție

Alterațiile de precauție sunt folosite pentru reamintirea valabilității sau nevalabilității folosirii unor alterații întâlnite cu o măsură înainte, dându­i interpretului siguranță în execuția corectă a înălțimii sunetului respectiv.

Ascultă Cântecul lui Solveig, de Edvard Grieg, și explică folosirea becarului în antepenultima măsură a cântecului.

Cantecul lui Solveig

Cântecul lui Solveig din suita Peer Gynt

Muzica: Edvard Grieg

armura cu diez

armura cu bemol

Andante

 Intonează Cântecul lui Solveig respec tând etapele de învățare a unui cântec. La final, intonează cântecul pe note desființând alterațiile. Cum sună de data aceasta piesa? Notează în caiet impresiile tale. Care dintre variante ți se pare mai expresivă pentru a evoca tristețea fetei care își așteaptă iubitul de multă vreme? Motivează răspunsul tău subliniind rolul alterațiilor în redarea emoțiilor fetei.

Medeleanu

Atelier de sunete

Cromatisme în tonalitate

Tonalitatea este un sistem de organizare muzicală alcătuit din sunete muzicale de diferite înălțimi, între care există relații de subordonare, cel mai important sunet al sistemului fiind tonica. Tonalitatea poate fi reprezentată schematic prin gamă.

Așa cum planetele gravitează în jurul Soarelui, tonalitatea presupune gravitarea sunetelor spre un centru sonor numit tonică. Într­ o tonalitate, sunetele acesteia, numite trepte, se succed prin tonuri și semitonuri.

Descoperă!

Gama Do Major

Gama la minor

5 T și 2 ST.

Audiază!

 Ascultă un fragment din Habanera, de Georges Bizet, urmărind pe partitură înălțimi le sunetelor. Bate din palme pe fragmentele în care sunetele se înlănțuie din semiton în semiton.

 Discută cu colegii despre conținutul de idei și sentimente transmis de piesă.

Reține!

Împărțind fiecare ton al gamei Do Major în semitonuri vei obține o gamă cromatică. Intonează gama formată.

O gamă este o succesiune treptată de șapte sunete muzicale, începând cu tonica și terminând cu repetarea acesteia pe treapta a opta. Intonează gama Do Major și numără câte tonuri și câte semitonuri se formează între treptele acesteia. Procedează în mod asemănător și pentru gama la minor.

Semitonul care se formează între două sunete pe trepte alăturate, cu denumiri diferite, se numește semiton diatonic.

Semitonuri diatonice

Semitonul care se formează între două sunete pe aceeași treaptă, cu aceeași denumire, poartă denumirea de semiton cromatic.

Semitonuri cromatice

Scrie în caiet ce emoții îți trezește audiția piesei. Alege din ideile cuprinse în lista de mai jos: teamă, mister, iubire, nerăbdare, curiozitate, tristețe, surpriză, bucurie.  Completează cu propriile tale idei. Habanera

Allegretto quasi andantino

Muzica: Georges BIzet

Gama cromatică este formată din 12 sunete dispuse la interval de un semiton (cromatic sau diatonic), în cadrul unei octave perfecte.

Exerciții de intonație

Solfegiază formând grupe de câte trei sunete în direcția în care au fost alterate. Verifică permanent intonația, folosind pianul virtual de pe mobil sau un instrument cu clape.

Cromatismele apărute în tonalitățile minore, mai ales în partea superioară a gamei, dau naștere variantelor armonică și melodică a gamei naturale. Gama minoră armonică este varianta gamei naturale având treapta a VII­a urcată cu un semiton.

Gama la minor armonic

Gama melodică este varianta gamei minore cu treapta a VI­a și a VII­a alterate suitor, în timp ce la coborâre, apariția becarului ne readuce structura naturală a gamei.

Gama la minor melodic

 Audiază cântecul de mai jos și urmărește pe partitură înlănțuirea cromatismelor. Transcrie în caiet fragmentele cu cromatisme.

Reține!

Cromatismele sunt sunete alterate prin interme diul alterațiilor accidentale și prezintă o atracție de rezolvare treptată în direcția în care au fost alterate (ascendent sau descendent).

Cromatismele sunt sunete care fac parte din gama cromatică și care apar pe parcursul unei lucrări muzicale, fie într­un pasaj cromatic, fie izolate.

Compozitori celebri

Nikolai Rimski-Korsakov (1844–1908) a fost militar, compozitor, dirijor, muzicolog, teoretician al muzicii, cadru didactic universitar rus. Născut la Tuhvin, lângă Sankt Petersburg, compozitorul, deși a urmat o școală militară, a studiat în paralel muzica fiind preocupat de muzica populară și muzica veche rusă. A compus simfonii, diverse piese orchestrale, dintre care majoritatea sunt considerate muzică programatică, dar și opere corale, lucrări de cameră, muzică pentru pian pentru două și patru mâini, cântece, transcripții și orchestrații.

Nikolai Rimski­Korsakow a creat 15 opere, dintre care amintim: Fata de zăpadă, Mozart și Salieri, Logodnica țarului, Poveste despre țarul Saltan, Cocoșul de aur.

Andantino

Muzica: Nikolai Rimski­Korsakov.

Nikolai Rimski-Korsakov

Fantoma de la Operă este un musical** scris de Andrew Lloyd Webber, bazat pe romanul cu același titlu al scriitorului francez Gaston Leroux. Musicalul s­a bucurat de un succes imens pe Broadway, fiind ecranizat în anul 2004. În anul 2023, acest musical a fost pus în scenă la Opera Română din București sub regia lui Răzvan Ioan Dincă.

că...?

Zborul cărăbușului este un interludiu orchestral scris de compozitor pentru opera Povestea Țarului Saltan, compusă între anii 1899 și 1900. Piesa se încheie cu actul nr. 3, în care Gvidon Saltanovici, fiul țarului, este transformat într­ o insectă care zboară departe de palatul tatălui său. Opera Povestea Țarului Saltan se bazează pe versurile originale ale scriitorului rus Aleksandr Pușkin. Gvidon, fiul țarului trebuie să facă trei călătorii separate spre împărăția Țarului Saltan, fiecare presupunând o transformare într­ o insectă diferită.

Audiază!

 Ascultă piesa de mai jos cu acompaniament și apoi intonează partea vocală.

The Phantom of the Opera*

Elemente descriptive în muzică

Ascultă Zborul cărăbușului de Nikolai Rimski­Korsakov și explică de ce este un exemplu de muzică programatică. Scrie în caiet cum sugerează compozitorul cu ajutorul sunetelor zborul insectei. Menționează rolul tempoului și al melodiei în redarea zborului.

Exemplu: Zborul cărăbușului este redat prin folosirea semitonurilor diatonice și cromatice, distanțele mici dintre sunete sugerând mișcările mi nus cule ale aripilor cărăbușului și zgomotul produs de acestea în zbor. Descoperă sunetele care au fost cromatizate pentru a reda sugestia zborului.

Zborul cărăbușului

Menționează care sunt elementele care fac din acest interludiu o piesă cu caracter programatic. Scrie pe caiet argumentele tale. Alege dintre elementele potrivite din lista de mai jos și dezvoltă­le:

 Este o piesă instrumentală care își propune să ilustreze prin mijloace muzicale o temă care descrie natura.

 Are o temă muzicală descriptivă anunțată prin titlu.

 Piesa conține pasaje onomatopeice care redau zborul unui cărăbuș.

* Fantoma de la Operă – traducere din limba engleză.

**Musical – Gen de spectacol realizat prin preluarea unor tradiții ale operetei și ale teatrului muzical.

Muzica: Andrew Lloyd Webber

Presto

Muzica: Nikolai Rimski-Korsakov

STABILITATEA INTERVALELOR

Amintește-ți!

În muzică, un interval reprezintă raportul de înălțime între două sunete muzicale și este format dintr­o bază (sunetul de jos) și un vârf (sunetul de sus).

 Denumirea unui interval este dată de mărimea (numărul de trepte) și calitatea (numărul de tonuri și de semitonuri) acestuia.

 Intervalele pot fi ascendente sau descendente.

 Amintește ­ți intervalele învățate în clasa a VI­a urmărind tabelul de mai jos, în care acestea sunt clasificate după numărul de trepte pe care îl conțin și după calitatea acestora.

După criteriul direcției în care se mișcă cel de al doilea sunet, intervalele pot fi:

 ascendente: când intonarea se face dinspre bază spre vârf;

 descendente: când intonarea se face dinspre vârf spre bază.

După criterii strict muzicale, intervalele pot fi:

 melodice : când cele două sunete sunt emise și se aud succesiv (referință în plan orizontal);

 armonice: când cele două su ne te se emit și se aud simultan (referință în plan vertical).

După impresia de stabilitate sau instabilitate (de relaxare sau de tensiune), intervalele pot fi:

 consonante;  disonante

Reține!

Pentru stabilirea mărimii cantitative și calitative a unui interval cu sunete alterate, se procedează astfel: se stabilește intervalul care se formează cu sunetele naturale, apoi, prin adăugiri sau scăderi echivalente cu sensul alterațiilor respective, se stabilește intervalul obținut cu sunetele alterate.

Calitatea intervalelor

 Din punct de vedere calitativ (după conținutul de tonuri și semitonuri), ai învățat că intervalele pot fi: perfecte, mari și mici.

 Intervalele pot fi modificate prin folosirea alterațiilor. Din intervale perfecte poți obține intervale mărite prin coborârea cu un semiton a bazei sau urcarea vârfului cu un semiton. Notează pe caiet cum au fost modificate intervalele de mai jos.

 Intonează cântecul de alături și scrie pe caiet calitatea intervalelor modificate prin alterații. Acompaniază la tobă, folosind duratele de pe portativul pentru percuție.

 Cântecul este construit pe alternanța dintre secundele mari și mici, unele dintre acestea fiind obținute prin utilizarea alterațiilor. Terța mare si – re#, urmată de secunda mică re # –mi, reprezintă punc tul culminant al melodiei.

 Cântecul face parte din coloana sonoră a filmului de desene animate Lion King, lansat în 1994, iar muzica a fost compusă de cântărețul și pianistul englez Elton John.

 Din intervalele perfecte poți obține intervale micșorate, prin urcarea bazei sau coborârea vârfului cu un semiton.

 Din intervale mici poți obține intervale mari, prin coborârea bazei sau urcarea vârfului cu un semiton.

 Din intervale mari poți obține intervale mici, prin urcarea bazei sau coborârea vârfului cu un semiton.

Hakuna Matata

Muzica: Elton John

CONSONANȚA ȘI DISONANȚA INTERVALELOR

Descoperă!

Folosește un instrument cu clape pentru a cânta următoarele intervale:

 Cum a sunat intervalul de secundă mare?

 Dar secunda și cvinta mărite?

Ascultă Cântecul marinarului italian, de Robert Schumann, din Albumul pentru tineret, și urmărește repetarea cvartei mărite de ­a lungul piesei. Ce sugerează folosirea acestui interval?

Cântecul marinarului italian

Reține!

După impresia de stabilitate sau instabilitate (de relaxare sau de tensiune), intervalele pot fi consonante sau disonante. Se numesc intervale consonante cele ale căror sunete, auzite împreună, dau senzația de stabilitate și produc impresia de echilibru. Intervalele consonante sunt: prima, octava, cvinta și cvarta, perfecte, terțele și sextele mari și mici.

Se numesc disonante intervalele care, auzite împreună, produc impresia de instabilitate, simțindu­se nevoia de rezolvare. Aceste intervale sunt: secundele și septimele mari și mici și toate intervalele mărite și micșorate. Orice interval disonant acumulează în melodie o tensiune și o instabilitate care se cer rezolvate (liniștite) într­un interval consonant.

Creațiile mele

Continuă melodia cu un fragment în care cvarta mărită finală să își găsească rezolvarea într­un interval consonant.

Biserica romano ­ catolică din Evul Mediu a interzis folosirea intervalului de cvartă mărită, denumit și triton fiind for mat din trei tonuri sau șase semitonuri succesive. Biserica găsea tritonul prin disonanța lui ca fiind o apelare a Diavolului. Tritonul și­a recăpătat treptat popularitatea în secolul al XIX­lea, odată cu apariția curentului romantic în muzică.

Sunetul reprezentat printr­ o notă cu diez este atras de treapta superioară lui, iar cel redat de o notă cu bemol este atras de treapta inferioară lui.

Portofoliu

Ascultă din nou Cântecul marinarului italian și imaginează­ți o călătorie inspirată de muzică. Pe o foaie A4, scrie despre drumul parcurs și locul vizitat, apoi prezintă­le colegilor.

Compozitori celebri

Robert Schumann (1810–1856) a fost un compozitor german, supranumit „poetul pianului”, pentru sensibilitatea și expresivitatea compozițiilor sale care evocă momente de joacă, de visare, de rugă, de suferințe și de bucurie. Creația sa este cuprinsă în volumele: Carnavalul, Album pentru tineret, Scene din pădure, Scene din lumea copiilor. Caracterul programatic al pieselor sale rezultă din titlurile pieselor: Calul de lemn, Visare, Copilul doarme, Arlechinul.

Muzica: Rober t Schumann

Muzica: Rober t Schumann Allegro

R. Schumann

Procedeul răsturnării unui

interval constă din mutarea sunetului de la bază la octava superioară, sau a sunetului de la vârf la octava inferioară.

Orice interval poate fi răsturnat. Dacă vom răsturna cvarta mărită vom obține o cvintă micșorată. & w w # 4+ w w # 5–

Ce crezi că se întâmplă dacă vom răsturna o cvintă perfectă?

Prin răsturnare, intervalele simple își modifică atât mărimea (conținutul) în trepte, cât și calitatea – conținutul în tonuri și semitonuri.

Disonanța creează neliniște, mister, teamă, iar consonanța rezolvă aceste situații și liniștește. Există și situații muzicale în care intervalele disonante sunt folosite fără a fi rezolvate pentru a prelungi starea de neliniște.

Secunda mică este un interval disonant care creează sentimentul de teamă, neliniște. De aceea este folosit în coloana sonoră a filmelor de groază și thrillere*.

Intervalele mărite sau micșorate au rolul de a transmite un mesaj muzical. Un interval modificat sau un lanț de intervale modificate duce la crearea unei instabilități care se va rezolva în măsurile ce urmează.

Intonează cântecul de mai jos. Ascultă piesa pe internet și notează pe caiet ce îți transmit fragmentele cu intervale modificate prin alterații și cum au fost rezolvate intervalele disonante. Împărțiți­vă în două grupe și repetați pe partide, fiecare grupă învățând vocea sa, apoi repetați în ansamblu.

Primăvara

 Ascultă tema principală din coloana sonoră a seriei de filme Harry Potter și urmărește intervalele modificate prin alterații. Transcrie în caiet fragmentele din partitură în care apare mersul cromatic. Ce emoții îți transmite muzica audiată? Observă repetarea temei prin intrarea gradată a instrumentelor: mai întâi se aude celesta, urmată de instrumentele cu coarde și apoi de orchestră.

Harry Potter (tema principală)

Seria de filme Harry Potter este bazată pe cele șapte romane Harry Potter scrise de autoarea britanică J.K. Rowling. Coloana sonoră redă foarte sugestiv atmosfera misterioasă, tenebroasă, uneori dramatică de la Hogwarts, Școala de magie și vrăjitori.

* Thriller – Roman, piesă de teatru sau film care provoacă emoții puternice.

Muzica: Richard Strauss

Muzica: John Williams

Moderato

Audiază!

Moderato

Muzica: Johann Strauss jr

Intonează piesa Smile (Zâmbește) și descoperă intervalele modificate cu alterații. Scrie pe caiet în ce sens au fost alterate și calitatea acestora.

Smile

Audiază!

Introducere și Marșul regal al leului

(din Carnavalul animalelor)

PROIECT • POVEȘTI INSPIRATE DE MUZICĂ

Ascultă Introducere și Marșul regal al leului și notează în caiet primele impresii despre piesă. Completează enunțurile de mai jos:

Cel mai mult mi-a plăcut ... . M-a impresionat ... .

Mi-a plăcut mai puțin ... . Este foarte sugestiv fragmentul ... .

Ascultă încă o dată Introducere și Marșul regal al leului și imaginează­ți scenele care s­ar putea derula pe acest fragment muzical. Observă că piesa începe în piano, după care crește intensitatea în fiecare măsură și se atinge punctul culminant în fortissimo pe cele două game în direcții opuse cântate de pian. Imaginează­ți următorul scenariu:

 Tremoloul pianului: păsărele vioaie anunță sosirea regelui leu.

 Cele cinci măsuri cu formula trei pătrimi/pauză de pătrime: animalele mari de pradă (leoparzi, hiene, pantere, vulpi) sosesc pentru a­și aduce omagiul regelui animalelor.

 Cele patru măsuri cu formula trei optimi/pauză de optime: animale mici și iuți de picior (iepuri, antilope) se grăbesc să îl întâmpine pe regele leu.

 Măsura cu game în direcții opuse: apariția regelui căruia toate animalele i se pleacă.

Imaginează­ți și tu un scenariu potrivit muzicii audiate. Scrie o poveste care să ilustreze muzica audiată. Prezintă lucrarea colegilor.

Știai că...?

Piesa Smile a fost compusă de Charles Chaplin pentru filmul său Modern Times (Timpuri noi), apărut în 1936. De ­a lungul timpului, a fost interpretată de voci celebre: Michael Jackson, Judy Garland, Natalie Cole, Barbara Streisand, Julio Iglesias, Stevie Wonder, Demis Roussos, Celine Dion.

Audiază prima parte din piesa Introducere și Marșul regal al leului din suita Carnavalul animalelor de Camille Saint­Saëns. Analizează intervalele obținute prin alterare și scrie în caiet calitatea fiecăruia.

Povestea unei capodopere

Carnavalul animalelor este o suită muzicală cu caracter programatic, scrisă pentru două piane, două viori, violă, violoncel, contrabas, flaut și flaut piccolo, clarinet în do și si bemol, muzicuță și xilofon. După un turneu în Germania, între anii 1885 și 1886, Camille Saint­Saëns s­a retras într­un mic sat austriac, unde a compus această suită pe care a considerat­ o amuzantă. Introducerea începe cu pianele care cântă un tremolo îndrăzneț, sub care coardele intră cu o temă impunătoare, grandioasă. Pianele cântă câte o pereche de game în direcții opuse, după care introduc tema marșului, pe care o poartă în restul lucrării.

Muzica: Charles Chaplin Andante

Muzica: Camille Saint-Saëns

Andante maestoso

RECAPITULARE

1. Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora:

 cromatisme semn grafic scris pe portativ înaintea notei a cărei înălțime va fi modificată

 alterație sistem de relații muzicale stabilit între sunete de diferite înălțimi, cel mai important sunet al sistemului fiind tonica

 interval succesiune de mai multe sunete aflate la distanță de un semiton

 tonalitate diferența dintre înălțimile a două sunete

2. Construiește intervale ascendente sau descendente după indicațiile de sub portativ și scrie ­le în caiet. Precizează intervalul realizat și calitatea acestuia..

    

 Scrie în caiet, sub portativ, calitatea intervalelor de mai jos.

 Transformă intervalele de mai jos, în caiet, după indicațiile de sub portativ.

Atelier de sunete

 Intonați în perechi intervalele de pe portativele alăturate. Mai întâi, cântați­le succesiv, urmărind să aveți o intonație corectă, apoi intonați­le armonic, suprapunând cele două sunete.

 Notați în caiet cum se aud intervalele: consonant sau disonant.

Audiază Partea I din Sonata lunii de Ludwig van Beethoven. Compozitorul a scris această sonată în 1801 și a dedicat­ o elevei lui, Contesa Giulietta Guicciardi, de care era îndrăgostit. Intră în atmosfera creată de Beethoven, imaginează­ți lumina lunii și tristețea compozitorului cauzată de iubirea neîmpărtășită. După audiție, realizează un cvintet cu tema Sonata lunii urmărind indicațiile de mai jos.

Cvintetul este o poezie cu cinci versuri alcătuite astfel:

 Primul vers este un cuvânt­ cheie, de obicei substantiv, referitor la subiect.

 Al doilea vers este format din două adjective care descriu subiectul.

 Al treilea vers este format din trei verbe care fac referire la tema aleasă.

 Al patrulea vers este format din patru cuvinte (o propoziție) care exprimă sentimentele faţă de temă.

 Ultimul vers este format dintr­un cuvânt care exprimă esența subiectului.

Exemplu: Sonata

Pătrunzătoare, grandioasă Răsună, vibrează, emoționează, Simt pacea lunii mișcătoare, Iubirea.

Provocări

Intonează cântecul de mai jos și explică rolul alterațiilor. Execută mișcările de percuție corporală indicate de text.

The Hokey Pokey

Allegretto

Elemente descriptive în muzică

Cântec american

Claudia vrea să ajungă la repetiție la cor. Găsește drumul fetei, știind că acesta este format din notele care alcătuiesc gama do cromatică (având la bază 12 note).

Richard Strauss ilustrează muzical câteva episoade din povestirea plină de umor a năzdrăvăniilor lui Till Buhoglindă: pe cal, sperie precupeţele; îmbrăcat în haine de pastor, predică mulţimii; în chip de cavaler, face curte fetelor frumoase; îi este refuzată cererea în căsătorie, astfel se hotărăște să se răzbune pe toată omenirea. Fragmentele cromatice din temă surprind caracterul ghiduș al bufonului Till. Rând pe rând, motivul apare la vioară, la corn, la clarinet, la flaut, la fagot, transformându­se timbral, fără a pierde din virtuozitate.

Menționează care sunt elementele care fac din poemul Till Eulenspiegel o piesă cu caracter programatic. Scrie pe caiet argumentele tale. Alege dintre elementele potrivite din lista de mai jos și dezvoltă­le:

 Este o piesă instrumentală care își propune să ilustreze prin mijloace muzicale o temă dată.

 Are un titlu sugestiv.

 Tema este determinată de literatură sau de arta plastică.

 Are un program scris al lucrării.

Audiază!

 Audiază un fragment din poemul Till Eulenspiegel (Till Buhoglindă), capodoperă a muzicii programatice, de Richard Strauss, și descoperă fragmentele cromatizate. Scrie pe caiet ce îți sugerează acestea.

Richard Strauss

EVALUARE

1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor de mai jos scriind pe caiet A (adevărat) sau F (fals). (5 × 3 p. = 15 puncte)

a. Diezul este un semn grafic muzical care anulează efectul alterației anterioare.

b. Gama cromatică este alcătuită din 12 sunete dispuse la interval de un semiton.

c. Prima, secunda, septima și cvarta sunt intervale disonante.

d. Alterațiile constitutive au efect asupra notelor din întreaga lucrare muzicală.

e. Prima, cvarta, cvinta, terța și sexta sunt intervale consonante.

f. Alterațiile pot fi constitutive, accidentale sau de precauție.

Exemplu: Enunțul de la punctul b este adevărat.

2. Completează pe caiet căsuțele libere cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul scris pe verticală. (4 × 2 p. = 8 puncte)

ORIZONTAL:

1. Sunetul de pornire al unui interval.

2. Raportul de înălțime între două sunete muzicale.

3. Interval a cărei intonare se face de la bază către vârf.

4. Semn grafic aflat pe portativ înaintea notei muzicale a cărei înălțime o modifică.

5. Succesiune de mai multe sunete aflate la distanță de un semiton.

VERTICAL: Semn grafic muzical care anulează alterațiile apărute anterior într­ o măsură.

3. Construiește semitonuri diatonice pornind de la notele de pe portativ. Scrie­le în caiet. (5 × 3 p. = 15 puncte)

4. Construiește semitonuri cromatice pornind de la notele de pe portativ. Scrie ­le în caiet. (5 × 3 p. = 15 puncte)

5. Construiește în caiet intervalele notate sub portativ folosind diezul sau becarul, dacă este cazul. ( 4 × 3 p. = 12 puncte)

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului (pagina 18) pentru activitatea din această unitate de învățare. Adaugă fișa la portofoliul personal. 1 2 3 4 5 C R O M A T I S M

6. Rezolvă intervalele disonante de mai jos, transformându­le în intervale consonante. Scrie ­le în caiet, după model. (2 × 5 p. = 10 puncte)

7. Intonează un cântec învățat în această unitate. (15 puncte)

Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

UNITATEA 4 ELEMENTE DE FOLCLOR

Viața românului s‑a împletit din cele mai vechi timpuri cu truda de a semăna, de a îngriji și de a cule ge roadele pământului. Ca urmare, fiecare etapă este strâns legată de tradiții și obiceiuri care să îi asigure țăranului belșugul. Tradițiile și obi ceiurile românilor sunt marcate și de marile sărbători religioase. Din timpuri străvechi, poporul român a creat un tezaur folcloric de o rară frumusețe și originalitate, admirat în întreaga lume.

 Ce tradiții de Crăciun și de Anul Nou se respectă în familia ta?

 Ce alte obiceiuri se practică în alte perioade ale anului?

 Ce dansuri populare românești cunoști?

 De ce crezi că sunt apreciate dansurile românești în întreaga lume?

 Ce alte evenimente din viața oamenilor se sărbătoresc prin cânt și dans?

CONȚINUTURI:

 Repertoriul ocazional și neocazional în folclor

 Elemente descriptive în muzică

La noi, românii, mai întâi se aud cântecele și apoi răsare soarele.

Nicolae Iorga (1871–1940), istoric, publicist, om politic român

GENURI ALE FOLCLORULUI OCAZIONAL

Reține!

Colindele au o neprețuită valoare literară și muzicală, având următoarele caracte ristici:

 constituie modele de con topire între text și melo die;

 au refrene tipice, atât din punct de vedere literar, cât și muzical ( Ziurel de ziuă, Flori dalbe, flori de măr etc.) care nu au loc fix, pot sta la începutul, la mijlocul sau la sfârșitul melodiei și se pot repeta;

 strofa muzicală este alcă tuită din două–trei rânduri melodice;

 au melodie simplă, ritm mă surat ș i se cântă în grup.

Obiceiuri și tradiții de iarnă: COLINDA

Colinda de Crăciun și de Anul Nou

Amintește-ți!

Creația populară are următoarele caracteristici:

 caracter colectiv – la crearea operei participă mai multe persoane;

 caracter oral – se transmite din generație în generație prin viu grai;

 caracter anonim – nu se cunoaște autorul lucrării;

 caracter sincretic – îmbină mai multe arte: muzică, literatură, coregra fie, arte vizuale.

Descoperă!

Obiceiurile și tradițiile de iarnă ocupă un loc important în folclorul ro mânesc, acestea desfășurându‑se începând cu Ajunul Crăciunului și înche indu‑se cu Boboteaza (Botezul Domnului) și sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie).

Discută cu colegii tăi despre un obicei de iarnă care se practică în loca litatea în care trăiești.

Intonează aceste colinde pe note, apoi pe cuvinte și răspunde la în trebări.

Ia’n te scoală, gazdă bună!

Nouraș cu flori

După tradiție, în cele trei zile de Crăciun masa nu se ridică, trebuie să rămână așternută și încărcată pentru ca orice prieten sau străin po posit în prag să poată fi poftit de îndată la ospăț.

 Ce legătură este între ritmul poetic și cel muzical?

 Ce legătură observi între versuri și melodie?

Andante

Târnava Mare, Transilvania

Bucovina

Din lumea muzicii

Primul colind, care se cântă la fiecare casă, este colindul de ușă sau de fereastră. Prin acest colind se invocă trezirea gazdelor, pentru a‑i întâm pina pe colindătorii care le aduc vestea Nașterii Mântuitorului. După ce colindătorii termină de cântat la fereastră, gazda îi invită în casă. Colindul pe care îl rostesc aici este colindul de masă, cântat în fața mesei încărcate de Crăciun. Urmează colindul cel mare adresat gazdei. Ceata colindă apoi, pe rând, toți membrii familiei.

Exersează!

Intonează următoarele colinde:

Colindă de fereastră

Allegro

Scrie calitatea intervalelor selectate pe portativ.

Colindă în casă, la masă

Ceastă‑i sară‑i sară mare

Împărțiți‑vă în două grupe și repetați separat, pe partide, cele două voci. La final, repetați în ansamblu acest colind.

Colindul mare

Moderato

Cesta domnu’ bunu’

Descoperă!

Descoperă colindul care:

 începe cu trei intervale de terță;

 are începutul bazat pe o în lănțuire de secunde;

 are în cuprins o cvintă;

 are combinaţia ritmică xe. Intonați colindul Ceastă-i sară-i sară mare pe două voci.

că...?

O parte dintre obiceiurile românești de Crăciun (colin datul de ceată bărbătească din 14 zone ale României) au fost incluse pe lista patri moniului mondial imaterial UNESCO. Colindatul de ceată bărbătească se practică pe tot cuprinsul României, în special în localități rurale din zonele subcarpatice și transcarpatice și aria de transhumanță* din sud estul țării.

* Transhumanță – Migrație periodică a păstorilor și a turmelor de oi, primăvara de la șes la munte și toamna de la munte la șes, în vederea asigurării pășunii pentru animale.

Colind din Corbi, Făgăraș Ardeal Târnave

Boboteaza este sărbătoa rea Botezului Domnului Iisus Hristos. În limba greacă, cu vântul Bobotează este numit „Teofanie”. Acesta se traduce prin arătarea Sfintei Treimi: a Tatălui, a Sfântului Duh în chip de porumbel și a Fiului.

Exersează!

 Întonează Plugușorul ală turat, urmând etapele de învățare a unui cântec. Into nează cântecul cu toate cele patru strofe.

Boii, boii di ’nainte, Cu corniţe poleite; Boii, boii din mijloc, Cu corniţele de foc.

Boii, boii de la roată, Cu corniţele de piatră; Uraţi, flăcăi, mânaţi măi! Și sunați din zurgălăi.

Iarna i grea, omătu i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug, Pentru brazda de sub plug.

În afara sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou, colindele se cântă și de Bobotează. Iată un exemplu: În vârfuri la nouă meri

& 4 2

Cântecul de stea

Cântecul de stea se practică în zilele Crăciunului. Se deosebește de co lindă prin următoarele particularități:

 este cântat de un grup de trei băieți care poartă cu ei o stea frumos împodobită, având în centru icoana Nașterii Domnului;

 nu are refren;

 melodia are formă fixă.

Steaua sus răsare

Allegretto

& 4 4 j

1Ste auasusrsare

Pluguşorul

Plugușorul este un obicei străvechi de urare pentru belșugul pămân tului, practicat în ajunul Anului Nou sau în ziua de Anul Nou. În trecut, în timp ce urau, flăcăii foloseau un plug adevărat cu care trăgeau o brazdă prin curtea gospodarului, ca să‑i crească bine semănăturile. Apoi arun cau în brazda proaspăt făcută semințe de grâu, porumb, secară și ovăz. Se obișnuia să se arunce grâu peste casă, ca recolta să crească mare cât casa.

Plugușorul

Allegretto

Muntenia

Moldova

Allegretto

OBICEIURI

ȘI TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ ȘI DE VARĂ

Tradiții și obiceiuri de primăvară

Obiceiurile de primăvară sunt și ele marcate de marile sărbători religioase.

Buna Vestire (25 martie) este sărbătoarea ce amintește de momentul în care Arhanghelul Gavriil îi vestește Fecioarei Maria că a fost aleasă să devină mama lui Iisus Hristos. Cu acest prilej, în Bihor se practică obiceiul numit Lioara, al cărui moment principal este jocul fetelor cu feleaga (ștergar de podoabă) în timpul căruia feciorii își aleg viitoarele soții.

Lioara

Paparuda

Paparuda și Scaloianul sunt cântece însoțite de dans, executate de co pii pe timp de secetă pentru a aduce ploile. La casa gospodarului unde ajunge ceata, gazda iese cu găleți de apă, cu care se stropește grupul de paparude în timpul dansului lor.

Intonează. respectând etapele de învățare, cântecele de mai jos.

Paparuda

Scaloianul

Paparuda este un joc prac ticat primăvara sau vara, după o secetă prelungită. Paparuda invocă ploaia prin dans, prin bătăi din palme, prin răpăitul tobelor impro vizate din tigăi.

Piesele interpretate de „Paparudă” prin sat conţi neau urări:

„Păpălugă, lugă, Sai în sus și udă Și scorneș te ploile, Și rodeș te holdele.

Să plouă ploiţele

Să crească holdiţele, Orzul și grâul, Secara și meiul, Legumele toate Și orice bucate”.

Muntenia

Moderato Bihor

Allegretto

Allegretto Muntenia

Colinda de Florii

Cu mult timp în urmă, copiii colindau cu crenguţe de salcie sfinţite primite de la biserică. Ei mergeau la fiecare casă, cântau și urau de bine și de sănătate. Colindul se cânta la fereastră, iar după ce îl terminau, copiii puneau crenguțe de salcie la geamul gazdei și primeau ca răsplată bani și ouă proaspete. Glasurile curate ale copiilor îl slăveau pe Iisus, Cel primit cu ramuri de măslin și finic în Ierusalim, pe Iisus Cel slăvit pentru minunea învierii lui Lazăr.

Intonează colindul respectând termenii de nuanță specificați pe portativ.

Azi cu toți să prăznuim*

Din lumea muzicii

Gheorghe Cucu (1882–1932) este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai creației corale românești. S‑a remarcat ca un pedagog strălucit, fiind profesor la Conservator și la Academia de Muzică Religioa să din București. Ca folclorist, a realizat o valoroasă culegere de colinde muntenești și piese corale inspirate din folclor: Frumosul vine pe apă, Haz de necaz, Cântec de dor. A compus lucrări religioase deosebit de frumoase și cântările Sfintei Liturghii care răsună și astăzi în bisericile ortodoxe.

Ascultă în varianta digitală colindele Veniți cu toți dimpreună și Astăzi la Florii și completează tabelul de mai jos.

Prilejul cu care se cântă

Cui i se adresează Sentimente exprimate Impresiile tale Admirație

Audiază! Portofoliu

Ascultă pe internet colinde de Florii prelucrate de Gheorghe Cucu, în interpretarea Coralei Bărbătești Ortodoxe „Te Deum Laudamus” (Pre Tine, Doam ne, Te lăudăm). Completează în caiet impresiile tale în urma audiției.

* a prăznui – a sărbători.

Ramurile de salcie sfințite la biserică în ziua de Florii erau folosite pen tru a practica datini și obiceiuri străvechi, printre care: așezarea ramurilor în coroniță pe straturile din grădină pentru rodnicie și pentru a le feri de dăunători; așezarea lor sub pernele fetelor nemăritate pentru a‑și găsi un soț bun; aruncarea lor în foc când începea o furtună pentru a alunga norii. Scrie pe o foaie A4 un text în care să prezinți un obicei de Florii care se practică în zona în care trăiești. Ilustrează‑l cu fotografii sau desene. Prezin tă colegilor tăi textul realizat.

Colinda de Paște

Tradiţia colindelor pascale este de dată mai recentă, spre deosebire de cele de Crăciun, care sunt mult mai vechi. Tematica lor este una religioasă. Colindele de Paște se cântă în Săptămâna Patimilor lui Iisus sau în Săptă mâna de după Înviere.

Mario, zic către tine

Vasile & 4 3 . j

Cinstiți creștini (după auz)

Exersează!

 Numerotează măsurile de mai jos în ordinea potrivită pentru a forma primul portativ din colindul Mario, zic către tine. Intonează măsurile în ordinea corectă.

 Scrie în caiet ce fel de alterații sunt folosite în colindul

 Discută cu colegii despre conținutul de idei și sentimente transmis de colind. Scrie în caiet ce apreciezi la această lucrare. Te poți inspira din ideile cuprinse în lista de mai jos:

 simplitatea melodiei,  mișcarea lentă,  tema pascală, haic,  sacrificiul lui Iisus.

Creațiile mele

 Continuă pe caiet fragmentul muzical din colindul către tine cu o frază muzicală creată de tine, respectând regula întrebare‑răspuns învățată în clasa a VI‑a și realizând un alt final. & 4 3 & . j

Audiază!

 Ascultă piesa corală Cămara ta, Mântuitorul meu, piesă tradițională care se cântă în postul Paștelui. Această me lodie bisericească constituie sursa unui moment drama tic în Oratoriul bizantin de Paște  – Patimile și Învierea Domnului –, capodoperă semnată de compozitorul Paul Constantinescu.

 Ascultă fragmentul din Oratoriul bizantin de Paște, care redă piesa. Găsește asemă nări și deosebiri între cele două variante și scrie‑le pe caiet.

 Menționează ce ți a plă cut, ce te a impresionat, ce emoții și sentimente ți a creat audierea lucrării.

Iacob

Călușul

Călușul este un ceremonial plin de ritm și de viață, în care, prin dans, sunt invocate vindecarea și protecția. Originea dansului este străveche, avându‑și rădăcinile în ritualurile de fertilitate. Călușul se practică în săptă mâna dinaintea Rusaliilor (sărbătoarea coborârii Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus) și cuprinde o serie de jocuri, cântece, strigături și dansuri interpretate de grupuri de dansatori (bărbați) în număr impar.

Jocul călușarilor se desfășura între răsăritul și apusul soarelui. După acest moment, respectiv răsăritul și apusul soarelui, dansul devenea periculos pentru ei, întrucat nu mai beneficiau de lumina protectoare a as trului solar, de forța acestuia de a ține la distanță Rusaliile – ființe supranaturale agresive și periculoase pentru oameni. Jocurile lor alungau Rusaliile, împiedicându le să se aproprie de oameni. Totodată, pentru a i feri de boli, călușarii împărțeau sătenilor usturoi și pelin. Oamenii le țineau asupra lor, la brâu, unii ungeau ferestrele și ușile cu usturoi în combinație cu pelin în același scop profilactic. Un alt mod de apărare împotriva „Sfintelor” era ca sătenii să joace alături de călușari sau își dădeau copiii să fie purtați în brațe și jucați de aceștia. Călușarii apărau comunitatea și, totodată, se apărau pe ei, prin folosirea unor „arme” cu puteri magice: bâte, săbii din lemn și chiar prin zgomotul pintenilor și zurgălăilor de la opinci.

Drăgaica

Drăgaica este un cântec însoțit de dans, ce vestește coacerea recol tei și începutul secerișului la data de 24 iunie, când are loc sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Drăgaica are ca semnificație asigurarea prosperității recoltelor, protecția lor, apărarea împotriva unor boli. Obice iul cuprinde alegerea unei fete (cea mai frumoasă), pentru a fi împodobită cu o cunună de spice împletită dimineața la răsăritul soarelui, la marginea ogorului, și apoi colindatul în sat, pe la curțile oamenilor.

Drăgaica

(după auz)

CÂNTECE LEGATE DE EVENIMENTE DIN VIAȚA OMULUI

Repertoriul nupțial

Nunta, moment deosebit în viața omului, este un prilej de petrecere cu cântece și jocuri, la care participă întreaga comunitate. Ceremonialul de trecere a tinerilor în rândul celor căsătoriți cuprinde trei etape principale: pețitul miresei, logodna și nunta propriu‑zisă. Personajele participante la ceremonie sunt: mireasa, ginerele, nașii (nunii), socrii mari, socrii mici, vor nicul (primarul), lăutarii și ceilalți nuntași. Fiecărui personaj important al nunții îi este dedicat un cântec. Intonează cântecele de mai jos.

 Comparați cele două cântece ale miresei și completați în caiet tabelul de mai jos cu date din cântece.

Cântecul Măsura

Cântecul miresei 1

Cântecul miresei 2

Cântecul miresei

Cântecul miresei

Cântecul ginerelui (după auz)

Din repertoriul nupțial fac parte:

 cântecul miresei – se cântă la casa miresei, în timp ce aceasta este gătită pen tru nuntă, la momentul iertării miresei de către părinți și la finalul nunții: la îmbroboditul miresei, fapt care simbolizează despărțirea miresei de grupul de fete și trecerea în grupul nevestelor;

 cântecul mirelui – se cântă la casa acestuia când este bărbierit de către prieteni, fapt ce simbolizează des părţirea mirelui de grupul de flăcăi ș i starea lui de holtei, constituind totoda tă ritualul trecerii dintr o categorie socială în alta;

 cântecul soacrei – are ade sea versuri satirice privind relațiile dintre soacră și noră.

Reține!

Sibiu

Popular

Oltenia

Moderato

Andantino

Descoperă!

Majoritatea etapelor nunții sunt însoțite de prezența unui colac.

Bradul de nuntă este susținut de un colac pe care îl ia cel care poartă bradul. Stegarii din alai poartă în mâini un colac mare care le revine după ceremo nie, animalele de la căruță sunt împodobite cu colaci (în sudul Transilvaniei). Mireasa este îm podobită fiind așezată pe doi colaci (Oltenia), sau primește alaiul de nuntă privind printr‑un colac, după cununie mănâncă din același colac cu ginerele, i se rupe un colac deasupra ca pului când pleacă la biserică, cât durează „îmbrobodirea” ține pe brațe doi colaci, darul de nun tă (banii) se adună pe un colac. Socrii o primesc pe noră în noua gospodărie înmânându i un co lac, trei colaci mari se duc nuni lor de către însurăței.

Exersează!

 Răspunde la întrebări:

Care crezi că este semnificația colacului prezent în toate momentele importante ale nunții?

Ce asemănări prezintă obiceiul de a dărui colaci la nuntă cu acela prin care sunt răsplătiți colindătorii de Crăciun?

Ce crezi că reprezintă bradul în cadrul acestei ceremonii?

 Intonează cele două cântece de nuntă de pe pagină și scrie pe caiet asemănările și deosebirile privind structura acestora.

Nuneasca

Ascultă piesa Dar de nuntă, de Radu Paladi și poemul core grafic Nuntă în Carpați, de Paul Constantinescu, apoi scrie în caiet un obicei prezentat de autor.

Audiază!

Basarabia Moderato

Zăbala Covasna

Repertoriul funebru

Descoperă!

În concepția strămoșilor noștri, moartea echivala cu eliberarea de greutățile vieții. Moartea era considerată o altă trecere, din lumea celor cu dor în lumea celor fără de dor. Întreaga viață a omului, de la naștere până la moarte, este însoțită de obiceiuri care însumează înțelesuri profunde asupra vieții.

 Cum înțelege moartea ciobanul moldovean din balada Miorița?

 Cum este văzută moartea în diferite religii?

Hai, bradule, hai

Cântecul bradului reflectă credința în relația dintre om și brad, conside rat a fi pomul vieții datorită faptului că este mereu verde. Melodia este lină, cu accente de tristețe.

Bocet

Bucșoaia, Suceava

Concepțiile arhaice se regăsesc în includerea în repertoriul funebru a unor melodii de dans însoțite de jocuri cu măști.

Paltin Vrancea

* a petrece – (aici) a însoți, a conduce la groapă un mort.

** priveghi – vegherea unui mort, noaptea, înainte de înmormântare.

Repertoriul funebru este divers; acesta cuprinde:  cântecele ceremoniale (cântecul bradului, al zo rilor, cântece de petrecut*, de priveghi**);

 bocetele – expresie a dure rii cauzate de despărțirea de persoana dragă;  jocurile cu măști.

Cântecele ceremoniale sunt cântate de femei specializate care execută piesele în anumi te momente ale ceremonialului.

Bocetele sunt cântate individu al, în timpul zilei, și exprimă durerea cauzată de despărțirea provocată de moarte.

Există o ordine a bocirii, pri oritate având familia și rudele celui mort, precum și femeile în vârstă. Bocetele se repetă de trei ori pe zi (dimineața, la amiază și înainte de înserare) și la punerea în mormânt. Femeile trebuiau să aibă părul despletit și să nu poarte podoabe în tim pul bocirii.

Farcașa Neamț

Rar

Potrivit

Potrivit

Reține!

GENURI ALE FOLCLORULUI NEOCAZIONAL

Folclorul copiilor

Amintește-ți!

 Ce cântece din folclorul co piilor îți amintești din anii precedenți?

 Intonează cântecele de mai jos și explică de ce le cântă copiii.

 Din câte sunete este alcătu ită scara muzicală care stă la baza cântecului?

 Intonează cântecele de mai jos însoțit de acompania mentul din varianta digitală.

 Intonează cântecele de mai jos și scrie în caiet scara muzicală din care este formată melodia fiecăruia.

Măi, curcane

Reține!

Reține caracteristicile fol clorului copiilor:

 Ritmul are la bază formule alcătuite din pătrimi și op timi.

 Melodia este simplă, baza tă pe scări reduse prepen tatonice sau pentatonice.

 Versurile sunt legate de ritm, au rimă interioară și procedee ingenioase de formare a cuvintelor.

 Forma cântecelor este li beră. Se bazează pe mo tive care se repetă sau alternează fără reguli fixe.

 Îmbinarea muzicii cu po ezia și cu jocul (sincretis mul) stă la baza creațiilor din folclorul copiilor.

copiilor

Măi, cur ca -ne, - n-ai mărge-le-Roșii-c-a - lemele.Măi, Măi, cu

Toco toconițele

Din folclorul copiilor

 Toconițele este un obicei practicat de copii în Joia Mare dinaintea Paștelui. Ei cântă și bat într‑o scândură sau toacă și își exprimă bucuria apropierii marii sărbători și încheierii postului.

Hai, băieți, să ne scăldăm

Din folclorul copiilor

Provocări

Completează versurile pentru a crea numărători asemănătoare celor din folclorul copiilor.

An, tam ..................... Când la cuib ...........

Stă o rândunea ............ Ieși afară ...............

Creează o melodie pe versurile realizate, urmând etapele de mai jos:

a. Stabilește măsura în care va fi scrisă melodia după accentele versurilor.

b. Stabilește duratele de notă potrivite.

c. Creează melodia dorită.

d. Cântă melodia pe versuri, respectând măsura.

Repejor

Repejor

Cântecul de leagăn

Descoperă!

 Intonează cantecele de mai jos și precizează din câte sunete este alcătuită scara muzicală pe care este constru ită melodia. Menționează cu ce scop se cântă această piesă. Ce termeni de nuanță se potrivesc unui cântec de leagăn?

Culcă‑mi‑te mititel

Ștefănești, reg. Pitești

Moderato

Haidea, crește măricel

Moderato Oltenia

Exersează!

Intonează cântecele de leagăn de mai jos, pe note, apoi pe cuvinte, și completează tabelul de mai jos cu exemple din cântecele de leagăn învățate. Haia,

Reține!

Moderato Oltenia

Aidi, nani, puiul mamii (după auz)

Moderato p

Hălăucești, Pașcani

Ai di, -nani,-puiul-ma mii, -Aida,-nana,-nana,-na

Vi no -rață-de-l ia-n br aț ă. - tu somn de mi-l a dormi. -

Caracteristicile cântecului de leagăn

Cântecul de leagăn a luat naștere din necesitatea de a crea o atmosferă de liniște necesară adormirii copilului. Procedeele și mijloacele de expresie poetico‑muzicale, caracterizate prin simplita te și muzicalitate, cu boga te valori afective, dovedesc experiența de veacuri a poporului nostru care a ob servat efectul liniștitor al muzicii. Cântecul de leagăn este creat de mamă pentru copil și se cântă doar vocal.

Ritmul este legănat, bazat pe alternarea a două valori: una lungă și una scurtă sau invers.

Melodia este simplă, bazată pe scări muzicale cu 2–5 sunete. Intervalele cele mai întâlnite sunt secunda și terța.

Versurile sunt alcătuite din opt silabe și se remarcă prin frecvența mare a rimelor interioare – care le conferă muzicalitate și vioiciune – și prin abundența diminutivelor.

Forma cântecului este strofică, melodia fiind formată, în general, din 1–2 rânduri melodice. Conține și un re fren bazat pe 2–4 silabe: nani, haia liuliu, la care se adaugă cuvinte de alint (puiul mamii) pentru a completa cele opt silabe ale versului.

Pentru a‑l deosebi de ge nurile ocazionale, cântecul popular românesc a fost de numit propriu‑zis de către marele folclorist Constantin Brăiloiu. Cântecul propriu‑zis are cea mai largă răspândire. Tematica textului este foarte diversificată, la fel și senti mentele pe care le exprimă. Cântecul propriu‑zis are formă strofică. Strofa este secțiunea unui cântec corespunzătoa re unei strofe poetice. Textul strofei se schimbă la fiecare reluare a melodiei. Refrenul este secțiunea care se reia identic, cu aceeași melodie și același text, după fiecare stro fă sau după anumite versuri ale strofei.

Ritmul este variat și evolu ează de la formule simple la formule complexe. Linia melo dică este, de asemenea, variată îmbinând secvențe melodice simple și spectaculoase. Inter pretarea se face cu acompani ament instrumental.

Audiază!

 Ascultă această piesă folclo rică în interpretarea solistei Angela Buciu, cât și în in terpretarea instrumentală a naistului Gheorghe Zamfir. Notează în caiet care dintre variante ți a plăcut mai mult și motivează răspunsul tău.

Cântecul propriu‑zis

Descoperă!

 Intonează cântecul de mai jos, apoi răspunde la întrebări. Trandafir de la Moldova

 Cum este structurat acest cântec?

 Câte versuri are strofa? Dar refrenul?

 Care este tema abordată de acest cântec?

Exersează!

 Intonează și acest cântec ardelenesc, plin de sensibilitate.

Mociriță* cu trii foi

* mociriță – Strat de flori.

** m – Semnul grafic, denumit mordent, este un ornament întâlnit în muzica populară (vezi explicația la pagina 61).

Reține!

Cântec popular

Transilvania

Moderato

Allegretto

 Intonează cântecul de mai jos.

M‑a făcut mama oltean

Aseară

Partea de refren prezintă un ornament melodic denumit apogiatură, care constă dintr unul sau mai multe sunete secundare care se scriu cu caractere mai mici, pe lângă nota principală a melodiei.

Un alt ornament întâlnit în muzica populară este mordentul (vezi cântecul Mociriță cu trii foi, pagina 60).

Mordentul este o alternare rapidă a unei note reale cu o notă auxiliară superioară sau inferioară și revenirea la cea principală.

M-a făcut mama oltean este cântecul de suflet al tuturor oltenilor. Legenda spune că acest cântec ar fi fost scris de către un celebru lăutar din Ișalnița, de lângă Craiova, pe nume Niță Băloi. Acesta nu era orice lăutar, ci unul dintre cei mai cunoscuți la vremea lui, despre care se știe că Vodă dăduse ordin, în anul 1802, ca să i se taie degetele de la mâna dreaptă pentru a nu mai putea cânta la scripcă și, astfel, să nu mai îndemne la răscoale norodul prin cântecele sale. Lăutarul a primit această pedeapsă deoarece a com pus un cântec închinat hai ducului Iancu Jianu, care l a învins într o luptă pe înaltul oficial al Imperiului Otoman de la acea vreme, pașa Paz vant Oglu de la Vidin.

Cântecul Aseară vântul bătea este un cântec din Basarabia în mișcare și ritm de joc. Cea care l a prezen tat pentru prima oară a fost regina cântecului românesc, Maria Tănase. După etno muzicologul Harry Brauner, cântecul a fost popularizat de Maria Tănase cu prilejul Festivalului mondial al tine retului și studenților din anul 1953. Împletind părțile cân tate, oarecum languroase, cu strigături voinicești, artista a înzestrat cântecul cu un fer mecător contrast.

Cântec popular

Basarabia

Allegretto

Descoperă!

Ascultă pe internet cântecul

Nu gândească tot omu’, în inter pretarea lui Grigore Leșe. Scrie în caiet care este forma melodi ei, cum sunt versurile, cum este ritmul și ce emoții ți a transmis audierea piesei.

Lucrăm împreună

Împărțiți vă în echipe de câte 4 elevi și audiați pe internet doine interpretate vocal și doi ne interpretate instrumental. Scrieți pe o foaie A4 care sunt avantajele interpretării vocale a unei doine și care sunt cele corespunzătoare interpretării instrumentale. Menționați emo țiile și sentimentele trăite la fie care audiție. Prezentați colegilor concluziile fiecărei echipe.

Știai că...?

Doina reprezintă unul dintre cele mai valoroase și reprezentative genuri ale fol clorului românesc. Doina este interpretată individual și este intim legată de viața omului. Prin doină, interpretul își cân tă numai pentru el trăirile in tense, dominate de suferințe și dureri, de stări numite cu un alt cuvânt reprezentativ pentru foclorul românesc –dorul. Doina a atras atenția de a lungul timpului scriito rilor Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Coșbuc, Nicolae Iorga, Mihail Sado veanu, Octavian Goga.

Doina

Reține!

Doina este un gen al folclorului neocazional și are următoarele ca racteristici:

 forma melodică este liberă, versurile și unele celule melodice repe tându se după voia interpretului și după necesitățile expresivității;

 ritmul este liber, de aceea nu apar barele de măsură, este parlando‑ru bato, apropiat de vorbire, iar unele sunete sunt alungite folosindu se coroana (U) sau scurtate folosindu se semnul desenat invers coroanei (u). Modul parlando rubato presupune un grad mare de improvizație, de aceea doina nu poate fi cântată în grup.

 melodia are o întindere mare, este bogat ornamentată cu melisme*, asemenea fragmente alternând cu cele apropiate de declamare.

Doina este un stil melodic liric care acoperă o bogată tematică: de dragoste, de jale, de ducă, de dor, de înstrăinare, haiducească.

Denumirea ei este diferită de la o regiune la alta: Cântec lung (în Olte nia), Horă lungă (în Maramureș), de codru, de ducă, de coastă, a frunzii, Haiducească etc.

Exersează!

 Intonează doina de mai jos și transcrie pe caiet formulele melodice re petate identic. Notează în caiet termenii de nuanță potriviți interpretării doinei.

Doru’ și jalea mă strică

* Melismă – Ornament în muzica vocală cuprinzând pe o singură silabă mai multe sunete alăturate unui sunet principal; înfloritură melodică.

Maramureș

Molto parlando rubato

Oltule, Oltețule

Găsește exemple în doinele studiate sau audiate pentru fiecare dintre caracteristicile acestui gen folcloric românesc. Scrie le în caiet.

Stil melodic liric

Exprimă o gamă largă de trăiri sufletești. Temele cele mai des întâlnite sunt: dragostea, noro cul, dorul, înstrăinarea, haiducia, înfrățirea cu natura.

Ritm parlando-rubato

Ritm liber, apropiat de vorbi re, neîncadrat în măsură, cu opriri, pauze sau note pre lungite sau scurtate, cu grad mare de improvizație.

Audiază!

 Audiază Poema Română de George Enescu și bate ușor cu degetele în bancă pe fragmentul care redă varian ta prelucrată a Doinei Oltului.

Exersează!

 Intonează fragmentul prefe rat din această doină.

 Exersează apogiatura și mor dentul prezente pe partitură.

 Notează în caiet termenii de nuanță și tempo, pe care îi consideri potriviți interpre tării.

că...?

Frumusețea doinei l a atras pe marele nostru com pozitor, George Enescu, încă din prima perioadă a creației sale. În 1898, la vârsta de 16 ani, a compus Poema Română. A fost dirijată pentru pri ma oară de renumitul dirijor Éduard Colonne la Paris și s a bucurat de un imens succes. La vârsta de 17 ani, George Enescu dirijează Poema Română pentru prima dată în România. Enescu introduce în celebra sa lucrare Doina Oltului, pe care o prelucrează magistral.

Melodie bogat melismatică

Melodie cu întindere mare, cu elemente melodice tipi ce, bogat ornamentată cu înflorituri melodice impro vizate.

Parlando rubato Măgurele București

PROIECT • O POVESTE MUZICALĂ DIN BENZI DESENATE

Lucrăm împreună

Împărțiți vă în echipe de câte patru elevi și realizați o bandă desenată având ca temă doina Oltule, Oltețule. Îmbogățiți conținutul de idei al doinei cu un final creat de fiecare echipă.

Etapele creației sunt următoarele:

1. Intonați doina și împărțiți textul în tablouri care re dau natura, așa cum o prezintă autorul popular:

a. Râul Olt împodobit de verdeață.

b. Blestemul ca Oltul să își piardă apele.

c. Oltul secat, rămas doar cu pietrele.

d. Trecerea Oltului.

e. Surioara căprioară.

f. Rugămintea de a roade codrul pe poale.

g. Finalul creat de echipa voastră.

2. Scrieți replicile, folosind textul doinei.

3. Împărțiți foaia în numărul de casete potrivit replicilor.

4. Realizați desenele și colorați le.

5. Prezentați colegilor proiectul realizat.

6. Intonați finalul realizat de voi.

Discutați despre realizarea proiectului, folosind

întrebările:

 Ce ți a plăcut să lucrezi cel mai mult?

 Ce a fost dificil de realizat?

 Ce ai fi putut face diferit? Cum anume?

 Au participat toți elevii?

 Cum v ați simțit lucrând la acest proiect?

Exemplu de final:

Să rămâie pământiu, Cum mi-e sufletu-mi pustiu, Să cânte de dor și jale De la munte pân’ la vale.

Țineți cont de criteriile cuprinse în tabelul de mai jos pentru a realiza ceea ce v ați propus.

Contribuția la discuțiile de grup Lansarea de idei relevante Banda desenată este potrivită cerințelor. Prezentarea pe scurt a proiectului

Îndeplinirea sarcinilor Încurajarea celorlalți membri Banda desenată este sugestivă. Argumentare clară

Autoevaluarea modului de lucru Argumentarea propriei idei Banda desenată arată deosebit. Formularea unor concluzii

Balada

Descoperă!

 Audiază pe internet balada Miorița interpretată de Paula Hriscu.

 Observă cum se desfășoară cântarea: după o introducere instrumentală începe partea vocală (cântată sau vorbită), care alternează cu interludii instrumentale.

 Scrie pe caiet care sunt asemănările și deosebirile dintre acest cântec și Doină

 Intonează cele două variante ale baladei Miorița și scrie în caiet care sunt asemănările și deosebirile dintre cele două exemple.

Miorița

Liniștit

Paul Constantinescu, Sibiu

Balada este un gen al folclorului neocazional, cu desfășurarea epică, temati că diversă, interpretarea al ternând între părți solistice (băsmite) și de ansamblu (in terludii instrumentale).

Liniștit

Miorița (după auz)

Tiberiu Brediceanu, Banat

Balada sau cântecul bătrâ nesc este o creație epică, în versuri, de mari dimensiuni, cu o desfășurare narativă am plă, în care sunt dezvoltate subiecte din mitologia po pulară, din basme și legende (balade fantastice), povestiri despre evenimente impor tante din viața poporului, despre lupta eroilor populari (balade haiducești) sau teme din viața cotidiană și de fami lie (balade nuvelistice).

 Intonează balada de mai jos și adaugă interpretării termenii de nuanță pe care îi consideri potriviți.

Recitativo

Meșterul Manole

Zagon, Covasna

Priceperea lăutarului de a expune materialul epic dă baladei strălucire, mai ales că aceasta se cântă numai în anumite ocazii, la nunți, la locuri de popas, la hanuri. Legătura dintre text și melodie impune o structurare a baladei, care începe cu un preludiu instrumental, după care urmează narațiunea cântată. Scopul acestei părți de început este să pregătească publicul pentru receptarea narațiunii și să imprime tonul potrivit acesteia.

Povestirea subiectului este par tea cea mai amplă și mai com plexă a baladei. Evenimentele se înlănțuie alert, încât captează interesul publicului. De multe ori apar în balade momente li rice, așa cum sunt în Miorița cele din testamentul ciobanului, din lamentația (plângerea, tângui rea) mamei, din alegoria morții ca nuntă. Pentru a păstra per manent contactul cu auditoriul, cântărețul recurge la o serie de procedee. Astfel, se pun între bări retorice pentru a introdu ce unele personaje sau pentru a evidenția momente de ten siune. Frecvența repetițiilor în baladă este un efect al oralității, pentru că ajută la sublinierea unor aspecte, dar și la o bună memorare.

Din lumea muzicii

CÂNTECUL DE JOC

Reține!

Jocurile românești se dan sează pe melodii instrumen tale, mai rar vocale. Cântecul de joc este o specie a cânte cului propriu‑zis, a cărui me lodie are ritm de dans, dar nu se dansează.

Hora este cel mai vechi și mai răspândit dans popular românesc. Se joacă în toată ţara de către femei și băr baţi, în cerc mare, dansatorii ţinându‑se de mâini. Ocaziile la care se dansează sunt: hora de duminică, nunta, nedeia (petrecere pastorală organi zată în fiecare sat la o dată fixă), diferite obiceiuri. Ritmul horei este binar, iar tempoul potrivit.

Exersează!

Dansuri populare

Dansul popular românesc se caracteri zează printr‑o bogăţie de mișcări izvorâte din miile de jocuri existente, într‑o mare vari etate a stilurilor proprii fiecărei regiuni a țării.

Descoperă!

Discută cu colegii tăi despre ce reprezintă imaginea alăturată și cu ce prilej se dansează.

Intonează cele două cântece de mai jos și tactează măsura.

Hora mare

Hora mare (bătrânească sau boierească) este o vari antă mai nouă, cu ritm ter nar, legănat.

Brâul este un dans românesc de virtuozitate, jucat mai ales de bărbaţi. Melodia instrumentală este însoţită de strigături. Brâul se dansează în se micerc sau linie, cu braţele prinse de cingătoarea (brâul) vecinului. Carac terul vioi al acestui dans se datorează tempoului rapid și ritmului variat, cu multe sincope.

Brâul

Banat Potrivit

Sârba este un dans răspândit în toată țara, executat de femei și bărbați, cu o mișcare rapidă și ritm binar. Dansul se execută de obicei în semicerc, în care dansatorii se mișcă simultan cu pași laterali, uneori și cu figuri de virtuozitate.

Mărie și Mărioară

Din lumea muzicii

Maria Tănase (1913–1963) a fost o cântăreață renumită despre care marele istoric Nicolae Iorga spunea că este „pasărea măiastră care știe să zică cântecele noastre ca nimeni alta”. Repertoriul extrem de vast al Mariei Tănase a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate catego riile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârti te, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, cântece satirice, bocete. Mărie și Mărioară este unul dintre cântecele care a făcut‑o celebră.

Reține!

Caracteristicile cântecului de joc:

Audiază!

Ascultă pe internet piesele Mărie și Mărioară, Aseară vântul bătea, Cât îi Maramureșu’, Ciuleandra, Mă dusei să trec la Olt, în interpretarea Mariei Tănase. Scrie în caiet impresiile tale despre cântecele audiate. Pre cizează cum folosește solista termenii de mișcare și termenii de nuanță pentru a le crea trăiri artistice ascultătorilor. Obser vă și alternanța dintre pasajele cântate și cele vorbite.

 Ritmul dominant este binar, în măsura de două pătrimi, rareori se întâlnesc ritmuri ternare sau alte ritmuri.

 Forma melodiei se bazează, în general, pe fraze pătrate (de 4, 8, 16 măsuri).

 Sincretismul jocurilor românești se manifestă prin împletirea muzicii cu dansul, cu strigături, fluierături, bătăi din palme, pocnituri din degete.

 Tempourile sunt, de obicei, mișcate, vioaie. Îmbinarea a două jocuri cu tempouri diferite (unul rar și altul vioi) este specifică folclorului românesc.

Învață să înveți

Explozia stelară te ajută să faci cât mai multe legături între informații. Trebuie să observi problema scrisă în mijlocul stelei, ale cărei soluții tre buie să le descoperi. Apoi formulează cât mai multe întrebări care au legă tură cu aceasta. Cuvintele care desemnează începutul întrebărilor, scrise în colțurile stelelor, te vor ajuta.

RECAPITULARE

Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora:

 doina melodie care face parte din ritualul înmormântărilor

 bocetul dans cu tempo rapid executat în cerc, dansatorii ținându-se de după umeri

 balada un ceremonial în care, prin dans, sunt invocate vindecarea și protecția

 paparuda gen al folclorului neocazional, cu desfășurare epică și tematică diversă

 călușul obicei vechi practicat cu scopul invocării ploii în perioadele secetoase

 sârba gen al folclorului neocazional, de factură lirică, interpretat solistic vocal sau instrumental

CERCETARE •

PĂSTRĂTORI

AI TRADIȚIILOR

Lucrăm împreună

 În grupe de câte patru elevi, alcătuiți o listă de întrebări pe care să le adresați colegilor din alte clase pentru a realiza o cercetare.

Analizați răspunsurile obți nute și alcătuiți proiecte cu tema propusă.

Comparați rezultatele cerce tării voastre și formulați con cluziile la care ați ajuns.

 Exemplu de întrebări:

• De ce crezi că este impor tantă păstrarea obiceiurilor și tradițiilor?

• Care sunt motivele pentru care respecți anumite tradiții și obiceiuri practicate de fa milia ta?

• Din ce cauză crezi că se res pectă tot mai puțin anumite tradiții și obiceiuri, mai ales la oraș?

• Ce soluții propui pentru păs trarea tradițiilor și obiceiuri lor noastre strămoșești?

Învață să înveți

METODA R.A.I. (RĂSPUNDE–ARUNCĂ–INTEROGHEAZĂ)

Printr un joc de aruncare a mingii adresezi întrebări colegilor și îi pro voci să răspundă. Cel care prinde mingea răspunde și apoi o aruncă, pu nând o nouă întrebare. Elevul care nu știe răspunsul aruncă mingea celui care a pus întrebarea, iar acesta îi va răspunde. Exemple de întrebări:

 Când se merge cu Plugușorul?

 Când se cântă Cântecul miresei?

Elemente descriptive în muzică

 Ce este hora?

 Ce este folclorul copiilor?

În creația sa, compozitorul George Enescu a ales ca viziunile și stări le de spirit din care s a inspirat să fie mărturisite fără echivoc prin titluri sugestive. În fruntea partiturii sale la Suita sătească pentru orchestră opus 27 (1937), compozitorul a înscris un program literar al suitei, evocând imagini din copilărie: 1. Câmpiile înverzesc; 2. Joacă de copii; 3. Casa veche a copilăriei în asfințit. Cioban, păsări călătoare și corbi. Clopote de seară ; 4. Pârâul sub lună; 5. Dansuri țărănești. Penultima parte descrie prin procedee imitative sclipirile unui pârâiaș din curtea casei părintești, despre care Enescu mărturisea mai târziu: „Pârâiaș în fundul grădinii – pe acesta îl văd și acum”.

Enescu și a amintit frumos despre copilărie în compoziția Suita pentru vioară și pian „Impresii din copilărie“ opus 28 (1940). Suita este formată din zece fragmente ce poartă titlul unor povestiri din viața de toate zilele: 1. Scripcarul; 2. Cerșetorul; 3. Pârâul din fundul gădinii; 4. Pasărea din colivie și cucul din perete; 5. Cântec de leagăn; 6. Greierașul; 7. Luna întrând pe fereastră; 8. Vântul din horn; 9. Furtuna din noaptea din jur; 10. Răsărit de soare. Ambele rapsodii se încheie maiestuos cu nemuritoarea Ciocârlie, o piesă concertantă, de mare virtuozitate, care prezintă în pasajele onomatopeice trilurile ciocârliei.

Audiază o parte din cele două suite de Enescu și scrie în caiet impresiile tale și ce ți a plăcut mai mult. Te poți inspira din ideile de mai jos:  ritmul adaptat temei  caracterul folcloric al pieselor  instrumentele orchestrei care imită instrumentele populare  titlurile sugestive.

Portofoliu

GEORGE ENESCU – CEL MAI IMPORTANT MUZICIAN ROMÂN

Citește textele de mai jos și scrie pe o foaie A4 care sunt informațiile care te au impresionat despre George Enescu. Adaugă și alte informații despre marele muzician, extrase de tine din alte surse, fotografii și imagini. Prezintă fișa obținută colegilor.

George Enescu, cel mai important muzician român, s a născut la Liveni – Vârnav, județul Botoșani. A manifestat un talent muzical extraordinar de mic copil. La vârsta de 7 ani a fost înscris la Conservatorul de muzică din Viena, pe care l a absolvit la 12 ani. Creația sa numără lucrări precum: Rapsodiile române nr. 1 și 2, sonate pentru pian, sonate pentru pian, vioară și violoncel, simfonii, suite orchestrale, suite pentru pian, cvartete, cantata Vox Maris și opera Oedip. A fost un violonist strălucit și un pedagog excepțional având elevi violoniști care au devenit celebri. Admirat de Regina Elisabeta a României (iubitoare a artei și poetă cu pseudonimul Carmen Sylva), era deseori invitat să susțină recitaluri pentru vioară la Castelul Peleș din Sinaia. Enescu a compus muzica pentru câteva dintre poemele reginei Carmen Sylva, dând naștere mai multor lieduri* în limba germană. Festivalul „George Enescu” este un eveniment muzical românesc de prestigiu internațional, inițiat în anul 1958 în memoria marelui muzician român.

Violonist

A câștigat mai multe concursuri de vioară organizate la Conservatorul din Paris. Rămân celebre interpretările sale ale Sonatelor și Partitelor pentru vioară solo de Johann Sebastian Bach.

A cântat pe o vioară

Guarnerius, cunoscută sub numele de „Catedrala“, pentru acordurile sale impunătoare.

Pedagog

Printre elevii săi s au numărat Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux și Yehudi Menuhin. A susținut cursuri de interpretare muzicală, stilistică la diferite instituții muzicale de prestigiu din lume.

Compozitor

În afara operelor menționate, Enescu a mai compus Cvartetul de coarde nr. 2, Simfonia de Cameră pentru douăsprezece instrumente soliste, Simfoniile nr. 4 și 5 rămase neterminate.

Dirijor

A dirijat Orchestra

Simfonică „George Enescu“ din Iași și

orchestrele Societății

Filarmonice Române, Ministerului Instrucțiunii

Publice și Filarmonicii din București (1920–1946).

Pianist

George Enescu era un pianist rafinat, apreciind posibilitățile polifonice pe care i le dădea pianul, în comparație cu vioara.

* lied – Compoziție muzicală vocală cu acompaniament instrumental, de obicei la pian, pe textul unui poem liric.

EVALUARE

1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F ( fals). (4 × 2 p. = 8 puncte)

a. Colindele se cântă de Crăciun, de Anul Nou, de Bobotează, de Rusalii și de Sânziene.

b. Drăgaica este un obicei care se practică de Rusalii.

c. Hora, sârba și brâul sunt întâlnite în întreaga țară.

d. Doina este un gen al folclorului neocazional, de factură lirică.

e. Cântecul propriu‑zis are formă strofică și este cel mai răspândit.

Exemplu: Enunțul de la punctul b este fals.

2. Completează pe caiet căsuţele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiţii. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (5 × 2 p. = 10 puncte)

1

2

4

3 M E L I S M A

5

6

ORIZONTAL:

1. Dans și ritual de vindecare și fertilitate care are loc de Rusalii.

2. Obicei de primăvară prin care se invocă ploaia.

3. Înfloritură melodică.

4. Obicei practicat pe 24 iunie, la începutul secerișului.

5. Cântec din repertoriul nupțial închinat nunilor.

6. Cel mai reprezentativ gen al folclorului muzical românesc.

VERTICAL: Cântec străvechi de urare a gazdelor cu prilejul Crăciunului și al Anului Nou.

3. Copiază pe caiet tabelul de mai jos, apoi completează‑l: (3 × 3 p. = 9 puncte)

Dansul

Participanţii

Hora Brâul Învârtita

Mișcarea Potrivită

Zona de răspândire

4. Recunoaște cântecul de mai jos după durate și după intervalele învățate. (10 puncte)

U4 1

5. Scrie în ordine, pe caiet, măsurile încurcate din refrenul colindului Azi cu toți să prăznuim. (6 × 2 p. = 12 puncte)

6. Intonează un colind învățat în această unitate, tactând măsura. (21 de puncte)

7. Intonează un cântec popular învățat în această unitate. (20 de puncte)

Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului (pagina 18) pentru activitatea din această unitate de învățare. Adaugă fișa la portofoliul personal.

5 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A DISCURSULUI MUZICAL ȘI FORME MUZICALE

Într-o piesă muzicală, sunetele nu sunt puse la voia întâmplării. Sunetele muzicale sunt organizate în elemente de structură care se combină într-o anumită ordine. Unele fragmente se repetă pentru a fi bine înțelese și trăite intens de ascultători, dar compozitorii introduc și structuri noi care fac muzica atât de frumoasă și de spectaculoasă.

Prin formă muzicală se înțelege modul în care se combină elementele structurale ale melodiei.

 Ce rol are repetiția în limbajul muzical?

CONȚINUTURI:

 Operarea cu elemente de construcție a discursului muzical

 Repetiția, secvența, contrastul, variația

 Elemente de forme muzicale

 Elemente descriptive în muzică

 Dă un exemplu de lucrare muzicală în care există repetiție. Ideile muzicale

Pentru a fi înțelese, ideile muzicale tre buie re p etate. Repetiția stă la baza compoziției mu zi cale. De cele mai multe ori, repetările sunt parțiale, dar există și fragmente muzicale întregi care se repetă. De regulă, sfârșitul frazei muzicale aduce o schimbare. Repetarea pe trepte diferite a unei succesiuni de sunete sau a unei formule melodice se numește secvență. Secvențele muzicale pot forma un lanț repetitiv urcând din treaptă în treaptă sau fiind distanțate una de alta. În funcție de direcția de deplasare, secvența poate fi ascendentă sau descendentă. Reține!

REPETIȚIA, SECVENȚA

Descoperă!

Ascultă Primăvara din ciclul concertelor Anotimpurilor, de Antonio Vivaldi, și bate din palme pe fragmentele care se repetă. Stabilește câte fragmente s-au repetat și de câte ori fiecare.

Primăvara

Continuă să intonezi secvențele de mai jos pe treptele gamei Do Major.

Intonează piesa La drum, de Franz Schubert, și descoperă fragmentele care se repetă identic și secvențele din piesă. Scrie

Pentru a construi o secvență muzicală, urmează pașii de mai jos:

1. Scrie pe caiet fragmentul melodic inițial.

2. Notează noul fragment la înălțimea aleasă. Păstrează ordinea și calitatea intervalelor folosind, la nevoie, alterațiile.

3. Scrie în caiet două secvențe ascendente pornind de la fragmentul colorat din concertul Primăvara de Antonio Vivaldi.

Secvență ascendentă

Muzica: Antonio Vivaldi

 Intonează pe note și pe cuvinte cântecul Clopoțelul și observă secvențele din care este alcătuit. Așa cum ai învățat, intervalul de terță este un interval consonant (armonios). Atunci când secvențele se repetă la interval de terță, se pot suprapune și se pot cânta împreună. Intonează cântecul însoțit de acompaniamentul de pe varianta digitală. Cântă în canon cu un coleg. Împărțiți-vă în grupe și intonați în canon.

Elemente descriptive în muzică

Publicat în anul 1725, cele brul ciclu de concerte pentru vioară Anotimpurile, este o descriere prin muzică a imaginii naturii. Fiecare dintre concerte este precedat de versurile unui sonet aparținând unui poet ce a rămas anonim. Muzica descriptivă a lui Vivaldi are la bază un program literar. Elementele descriptive se realizează pe trei planuri:

Audiază Partea a III-a a Concertului pentru vioară și orchestră Vara de Antonio Vivaldi și observă înlănțuirea secvențelor. Ascultă din nou lucrarea și bate ușor pe bancă pe secvențele ascendente și ușor pe piept pe secvențele descendente.

Vara

(partea a III-a – Furtuna)

Măsura 10

Muzica: Antonio Vivaldi

Împărțiți-vă în echipe de câte 4 elevi și realizați o fișă de portofoliu în care

să comparați Partea a III-a, Furtuna, a Concertului pentru vioară și orchestră

Vara de Antonio Vivaldi și Partea a IV-a, Furtuna, a Simfoniei a VI-a Pastorala de Ludwig van Beethoven.

Prin enunțuri, versuri, desene, colaje și portative, prezentați mijloacele folosite de fiecare compozitor pentru a reda o scenă din natură și modul în care fiecare dintre ei abordează tema furtunii. Faceți referire la:

 forma melodiei și caracteristicile acesteia: accesibilă, cantabilă, antrenantă, sugestivă;

 elemente de construcție a discursului muzical: repetiție, secvențe, variațiuni;

 timbrul muzical: instrumentele alese pentru a interpreta lucrarea;

 termeni de mișcare și nuanțe folosite;

 efecte speciale folosite: contrast, efecte bazate pe instrumente de percuție.

1. prin imitație (în scurte fragmente redă sunetele variate ale naturii: murmurul izvorului, ciripitul păsărelelor sau ș uieratul vântului);

2. prin caracterul fiecărei mișcări în parte;

3. prin intermediul versurilor scrise pe parcursul lucrării în dreptul fragmentelor muzicale corespunzătoare.

Vivaldi a asociat câte un sonet ca prefață a fiecărui concert din suită. Nu se știe nici astăzi dacă sonetele au fost scrise înainte sau după crearea muzicii și nici măcar dacă au fost scrise de însuși Vivaldi. Dar compozitorul a intercalat versuri chiar și în partitură, o muncă enormă, dusă până la perfecțiunea detaliului. În concertul Primăvara se poate auzi ș i un câine care „latră”, redat de sunetele violei, așa cum este menționat și în versuri.

A B

Audiază!

Portofoliu

Reține!

Efectul artistic obținut în muzică prin opoziția între două elemente de limbaj muzical se numește contrast. Acesta se poate realiza prin mai multe mijloace:

 alternarea termenilor dinamici (de nuanță) opuși;

 alternarea termenilor de mișcare (tempo) opuși;

 alternanța monodic (pe o voce) – polifonic (mai multe voci);

 alternanța solist (vocal sau instrumental) – orchestră;

 alternanța între fragmente melodice cu sunete alăturate și cele în care între sunete se produc salturi;

 alternanța între fragmente cu valori lungi și cele cu valori scurte;

 alternanța între fragmentele în tonalitate majoră și cele în tonalitate minoră.

CONTRASTUL

Ascultă din nou începutul concertului Primăvara (primul fragment de pe pagina 72) și observă dacă fragmentele care se repetă prezintă deosebiri în interpretare. Răspunde la următoarele întrebări:

 Ce termeni de nuanță sunt folosiți prima oară? Dar a doua oară?

 Ce sentiment creează diferențele de intensitate a sunetelor?

Audiază!

 Ascultă piesele Air și Allegro din suita Muzica apelor a compozitorului german Georg Friedrich Händel și notează în caiet tonalitatea în care sunt scrise și mișcarea aleasă de compozitor pentru fiecare piesă. Așa cum ai învățat, suita este o lucrare muzicală instrumentală alcătuită din mai multe părți scrise în aceeași tonalitate, dar contrastante prin caracter și prin mișcare.

Air din suita Muzica apelor

Adagio

Adagio

Georg Friedrich Händel

Allegro

Allegro

 Ascultă Concertul pentru pian și orchestră în la minor, de Edvard Grieg. Descoperă și notează în caiet tipurile de contrast folosite de compozitor.

Concertul pentru pian și orchestră în la minor

Compune o melodie în care să introduci efectul contrastului pornind de la cele două secvențe ale concertului. Poți folosi alternarea termenilor dinamici sau alt tip de contrast prezentat la rubrica Reține. Creațiile mele

Muzica:

VARIAȚIA DISCURSULUI

Amintește-ți!

Variația discursului înseamnă repetarea unei fraze muzicale introducând schimbări ale ritmului, melodiei, măsurii, tonalității sau armoniei, cu rolul de a întări o idee, de a accentua o stare sufletească, o atitudine. Variația poate fi doar ornamentală sau poate schimba caracterul piesei.

Audiază!

 Ascultă ultima parte a uverturii la opera buffă Orfeu în infern, de Jaques Offenbach, operă bine-cunoscută care s-a bucurat de un mare succes.

Orfeu în infern

 Ascultă Țestoasele din suita Carnavalul animalelor, de Camille Saint-Saëns, și completează pe caiet tabelul de mai jos, legat de schimbările aduse de compozitor.

Lucrăm împreună

 Ascultă piesa Passacaglia de Georg Friedrich Händel și urmărește cu degetul pe partitură înlănțuirea notelor. După audiție, compară cele trei portative și scrie în caiet cum s-a realizat variația discursului.

Passacaglia

Muzica: Georg Friedrich Händel

Împărțiți-vă în grupe de câte 4–5 elevi și discutați despre schimbările aduse de Camille Saint-Saëns temei lui Offenbach pentru variația discursului muzical și despre caracteristicile care determină adecvarea muzicii la o situație dată. Prima piesă (Orfeu în infern) face parte dintr-o operă buffă, în care infernul este prezentat ca o petrecere culminând cu un dans intens bazat pe lovituri înalte de picior, șpagat și roată, dans numit cancan. A doua piesă face parte dintr-o suită muzicală plină de umor. Camille Saint-Saëns folosește tema lui Offenbach pentru a reda țestoasele greoaie. De aici și nota de umor, dar face și schimbările necesare pentru a adecva tema la conținutul muzical.

Scrie în caiet argumente care să susțină ideea de programatism în această piesă.

Exemplu: Fragmentele din piesa Passacaglia conțin formule ritmice punctate, în diferite combinații. Primul portativ este dominat de formula , iar în cel de-al doilea, prin diviziune, se ajunge la formula . Un procedeu interesant prin care compozitorul realizează varierea discursului este modul în care suprapune partea melodică pentru fiecare mână: folosește ritmul punctat la mâna dreaptă și ritm cu valori egale la mâna stângă sau invers. Varierea melodiei se realizează prin bogata ei ornamentare.

Rar

STRUCTURA UNEI LUCRĂRI MUZICALE

Construcțiile mono-, bi-, tripartite

Pic! Pic! Plouă!

Perioada A

a

Într-o lucrare muzicală, sunetele se înlănțuie formând elemente de structură care se combină într-o anumită ordine. Melodia poate fi construită în diferite forme. Prin forme muzicale se înțelege modul în care se combină elementele structurale ale melodiei.

 Intonează cântecul alăturat și descoperă câte fraze muzicale are.

 Intonează Cântec de leagăn și descoperă câte fraze muzicale are. Menționează tonalitatea în care este scris.

Motivul muzical este bine definit din punct de vedere ritmico-melodic și reprezintă cea mai mică secțiune a unei lucrări muzicale. Fraza muzicală este alcătuită din două sau mai multe motive muzicale. Perioada muzicală este alcătuită din două sau mai multe fraze muzicale.

3

1

,

A

4

7 motiv 8 fraza 4 PERIOADA B Cântec de leagăn Amintește-ți!

Muzica și versuri: Vicenția Vara

Muzica: Johannes Brahms fraza 1 PERIOADA A

-gut’ pe-un somn Nacht, nor, lin, mit Plu Co Ro tind pilsen ca dră - be un gădacht, gând, laș,mit Lu Fi na e-țiNä tre som glein ce nul-be u se-steckt șor, nin,schupf A Dra ripi gulun de ma vis meiter le în - die gă geDeck nând raș.Mor Și Somn gen cu u - früh, ea șor,wenn ră scump Gott tă owill, cind, dor,wirst Din Lân du î găwie nalt, tider ste nege le voiweckt. mii sta, Mor Parc Toa gen ar tă-früh, spu noap wenn ne tea,Gott ve cu will, ghind: dor,wirst „Noap Eu du te tewie bu voi der nă, lege co găweckt. pii!“ na-3 4 & , &

B

Reține!

Prima melodie intonată este formată dintr-o idee muzicală numită perioadă. Piesa alcătuită dintr-o singură perioadă muzicală are o formă monopartită. O perioadă (A) se compune, de obicei, din două fraze. Prima frază este de întrebare, a doua frază este de răspuns. A doua frază se sfârșește pe tonică, pe când prima frază se oprește pe o altă treaptă.

Fraza a

PERIOADA A

Fraza a’

Piesa Cântec de leagăn este formată din două idei muzicale, numite perioade, având formă bipartită.

PERIOADA A

Fraza 1

Fraza 2

Fraza 3

PERIOADA B

Fraza 5 B

Allegretto

Allegretto

Allegretto

Allegretto

Perioada A

Perioada A

Perioada A

Allegretto

Perioada A

Perioada A

Perioada A

fraza

Aziesrb

Perioada A

Perioada A

P

Perioada A

Perioada A

Perioada A

Perioada A

Peflcii

Perioada B

Perioada B

Perioada B

Perioada B

Perioada B

Perioada B

Perioada B

Perioada B

Perioada B

Perioada B

Perioada B

Perioada B

Perioada A

Perioada A

Perioada A

Perioada A fraza

Perioada A

Perioada A

Perioada A

Perioada A

Perioada A

Perioada A

Perioada A

Perioada A

Reține!

fraza a fraza a' fraza b fraza b' fraza

Tamburina

fraza a fraza a' fraza b fraza b' fraza a fraza a'

fraza a fraza a' fraza b fraza

Muzica: Jean-Philippe Rameau

 Intonează cântecul alăturat, descoperă în ce tonalitate este scris și câte idei muzicale conține melodia sa.

Așa cum poți vedea, anacruza delimitează frazele muzicale.

Culorile notelor apropiate ca nuanță formează o perioadă.

Perioada A este formată din fraza a (verde) și fraza a’ (verde-deschis).

Culorile albastru și albastru-deschis reprezintă frazele perioadei B.

Peflcii

Melodia este formată din trei fragmente, având formă tripartită: două idei muzicale A, B și al treilea fragment care constă în reluarea primei perioade (verde, albastru, verde).

PERIOADA A

Fraza a

Fraza a’

PERIOADA B

Fraza b

Fraza b’

PERIOADA A

Fraza a

Fraza a’

Forma ABA se compune din două elemente simetrice care încadrează un element median. Simetria reprezintă unul dintre principiile fundamentale, comune tuturor artelor. Este întâlnită în arhitectură, în poezie și în proză, în pictură și în natură. În muzică este des folosită pentru a da stabilitate și echilibru discursului muzical.

Simetria prezentă în elementele limbajului muzical

Ritm

Ritm și melodie

Ritm simetric în oglindă

Formulă citită din ambele sensuri fără să-și schimbe structura

Formule ritmico-melodice simetrice

Relația dintre muzică și științele exacte a fost reliefată în scrierile unor învățați greci precum Pitagora, Euclid, Platon, Aristotel. Marii învățați au adus în prim plan ideea asocierii muzicii cu arhitectura, deci cu geometria.

Muzica din toate timpurile este bogată în exemple ce ilustrează simetria. Urmărește exemplele alăturate și observă prezența simetriei în elementele limbajului muzical.

Rondoul este frecvent întâlnit în simfonii, cvartete, concerte instrumentale, având forma ABACA, ABACABA sau ABACADA

Reține!

Denumirea de rondo vine de la dansul de origine franceză cu același nume, cu un tempo vioi, ridicat la rang de dans de curte de către regele Ludovic al XIV-lea (1638–1715).

Forma de rondo este una dintre cele mai vechi forme muzicale, bazată pe principiul alternanței a două secțiuni de bază: refrenul și cupletul. Refrenul ( A ) este secțiunea cea mai importantă a rondoului, cea care îi definește caracterul, fiind punctul său de plecare și de încheiere. Refrenul are câteva caracteristici: o structură ritmico-melodică foarte clară, este ușor de reținut, determină caracterul general al piesei. Refrenul se afirmă întotdeauna în tonalitatea de bază și reprezintă punctul de referință al formei de rondo. Cupletele (B, C, D) sunt secțiunile care alternează cu secțiunea refrenului, având o sonoritate diferită de a acestuia. Deosebirea se afirmă la nivel ritmico-melodic, armonic (un alt caracter tematic), dar în primul rând la nivel tonal, cupletele fiind obligatoriu în altă tonalitate decât cea de bază.

FORMA DE RONDO

Descoperă!

 Ascultă piesa Für Elise de Ludwig van Beethoven și marchează cu un pocnet din degete fragmentul care se repetă. Precizează câte părți are piesa, câte fragmente se repetă și de câte ori. Scrie în caiet forma muzicală pe care ai descoperit-o ascultând această piesă. Alege dintre formele date: ABA AB ABAC ABACABA

Für Elise

Muzica: Ludwig van Beethoven

 Audiază ultima parte, Rondo, a Concertului pentru pian și orchestră nr. 5, Imperialul de Ludwig van Beethoven. Marchează cu bătăi ușoare în bancă fragmentul care se repetă (refrenul).

 Scrie în caiet prin ce procedeu se realizează trecerea de la Partea A la cuplete (B, C).

Concertul pentru pian și orchestră nr. 5, Imperialul

Rondo

Allegro

Allegro

Muzica: Ludwig van Beethoven

Ultima parte a concertului este un rondo în șapte părți (ABACABA). Pianul deschide partea cu tema principală, urmat apoi de orchestra întreagă. Secțiunea B a rondoului începe cu game la pian înainte ca orchestra să răspundă din nou. Secțiunea C este mult mai lungă, prezentând tema din secțiunea A în trei tonalități diferite înainte ca pianul să execute o cadență*. În loc să se încheie cu intrarea puternică din partea orchestrei, trilul care încheie cadența se pierde până când tema introductivă reapare, interpretată inițial de pian și apoi de orchestră. În ultima secțiune tema trece printr-o variațiune înainte ca lucrarea să se încheie cu o cadență scurtă și un răspuns puternic din partea orchestrei.

*cadență – Pasaj mai mare de virtuozitate solistică dintr-un concert instrumental, interpretat fără acompaniament.

Audiază!

Din lumea muzicii

RECAPITULARE

1. Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora:

 contrast reluarea aceluiași fragment de mai multe ori, pe alte sunete, ascendent sau descendent

 repetiție efectul artistic obținut în muzică prin opoziția între două elemente de limbaj muzical

 rondo folosirea aceleiași idei muzicale de mai multe ori

 secvență cea mai mică secțiune dintr-o lucrare muzicală

 motiv formă muzicală de tip ABACABA

2. Compară cele două portative și scrie pe caiet care sunt schimbările aduse de cea de a doua variantă.

& # 4 4

Exemplu: La prima măsură, primul timp este divizat în două optimi cu mers melodic coborâtor.

PROIECT • SIMETRIA ÎN NATURĂ, ÎN ȘTIINȚE ȘI ARTE

Împărțiți-vă în grupe de câte 4 elevi și realizați câte un poster cu titlul SIMETRIA în natură, în științe și arte, în care să prezentați prin ce mijloace reușesc stiințele, artele și natura să pună în valoare simetria.

În muzică

Celula ritmico-melodică:

 simetrie prin repetarea unei formule ritmico-melodice;

 simetrie în arhitectura întregii lucrări: formă ABA, ABACABA.

În natură

Fulg de nea

În geometrie

În arta plastică

Portretul se bazează pe simetrie și proporții. Natura a creat omul, astfel încât fața, de la bărbie la partea de sus a frunții, este 1/10 din lungimea totală a corpului. Același raport 1/10 se regăsește în lungimea palmei. Brațul la cot, la fel ca lățimea toracelui, este de 1/4 din corp, iar lungimea piciorului este de 1/6.

Simetria se definește ca fiind echidistanța punctelor unei figuri plane sau volumetrice față de unul sau mai multe axe de simetrie. Taj Mahal Oamenii au creat simetrii în con struc țiile lor datorită cu noașterii proprietăților geometrice ale simetriei.

Adagio

Ascultă Adagio de Tomaso Albinoni și transcrie fragmentele în care apar secvențe melodice repetate pe trepte diferite.

Mona Lisa

Muzica: Tomaso Albinoni

Adagio

EVALUARE

1. Completează pe caiet căsuţele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiţii. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (7 × 3 p. = 21 de puncte)

ORIZONTAL:

1. Tăcerile din muzică.

2. Un fragment muzical identic cu altul.

3. Final transformat al unui fragment

4. Lucrare de forma AB.

5. Compozitorul care a scris Odă bucuriei.

6. Ornament adăugat unei idei muzicale.

7. Răspunsul dintr-o frază muzicală are mers ... .

8. Lucrare de forma ABA.

VERTICAL: Două sau mai multe fraze muzicale.

2. Scrie pe caiet din câte fraze și câte perioade este alcătuită melodia de mai jos. (5 × 3 p. = 15 puncte)

3. Compară cele două portative și scrie în caiet care sunt schimbările aduse de cea de a doua variantă de pe al doilea portativ. (2 × 8 p. = 16 puncte)

Exemplu: Cele două portative redau un efect artistic numit contrast.

4. Scrie patru enunțuri în care să prezinți secvența. (4 × 5 p. = 20 de puncte)

Exemplu: Rondoul este o formă muzicală care își are originea în dansul cu același nume.

5. Intonează un cântec de formă ABA învățat în această unitate. (18 puncte)

Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului (pagina 18) pentru activitatea din această unitate de învățare. Adaugă fișa la portofoliul personal.

UNITATEA 6 EVOLUȚIA UNOR GENURI MUZICALE

 Ce idei îți vin în minte privind cele două fotografii?

 Ce impresii au asupra ta decorurile, personajele și costumele prezentate în fotografii?

 Cum ar fi emoțiile tale dacă peste elementele vizuale s-ar suprapune și muzica?

 La ce povești te duc cu gândul cele două fotografii?

Friedrich Schiller (1759–1859), poet german

CONȚINUTURI:

 Evoluții ale unor genuri muzicale – Rapsodia, Opera (ca gen)

 Elemente sincretice în genul operei (conexiuni între muzică, textul literar, mișcare scenică, decor și costume, balet –dacă e cazul)

Reține!

Rapsodia este o lucrare instrumentală sau simfonică, în formă liberă, bazată pe teme folclorice sau pe melodii create de compozitor în stil popular. Rapsodia este un gen abordat de mulți compozitori în perioada romantică*, printre care Johannes Brahms, Franz Liszt.

Baza tematică a Rapsodiei izvorăște din folclor, îmbinând fie citate, fie melodii în spirit popular. Temele nu sunt folosite în forma lor originală, ci sunt prelucrate, dezvoltate, urmărindu-se realizarea unor contraste de expresie pe întregul parcurs al lucrării.

Rapsodia este un gen instrumental fiind destinată, în special, pianului (Franz Liszt, Johannes Brahms), pentru pian sau alt instrument solist și orchestră (Eduard Lalo, Rapsodia Spaniolă pentru vioară și orchestră, Claude Debussy, Rapsodia pentru clarinet și pian ). Multe rapsodii se scriu pentru orchestră: cele de Franz Liszt, Maurice Ravel, George Enescu, Paul Con stan tinescu, Marțian Negrea, Zeno Vancea.

RAPSODIA

Descoperă!

Audiază Rapsodia Română Nr. 1, de George Enescu, și discută cu colegii tăi despre asemănările unor fragmente ale rapsodiei cu melodii populare cunoscute.

Din lumea muzicii

Compozitorul Franz LIszt (1811-1886) a întreprins diverse turnee în Moldova, Țara Românească și Transilvania. Iubitor al folclorului românesc, Liszt scrie Rapsodia română, dar este și autorul a încă 18 rapsodii.

Rapsodia Ungară Nr. 2

Exersează!

Intonează piesa de mai jos care a fost transpusă și prelucrată genial de George Enescu în Rapsodia I. Măi, stejar

Rapsodia Română Nr. 1 a fost compusă de George Enescu la vârsta de 20 de ani. Temele muzicale sunt preluate din folclor. Lucrarea începe cu cântecul lăutăresc Măi, stejar din colecția Gavriil Musicescu.

Rapsodia pe o temă de Paganini de Serghei Rahmaninov conține 24 de variațiuni pentru pian și orchestră ale Capriciului nr. 24 pentru vioară de Niccolo Paganini.

* perioada romantică – Mișcare artistică apărută în Europa la sfârșitul secolului al XVIII-lea. ** poturi – Pantaloni largi în partea de sus și strânși pe picior, ornamentați cu găitane, purtați de arnăuți și de haiduci.

OPERA

Descoperă!

Operă, cuvânt de origine italiană, cu rădăcina în limba latină, înseamnă „lucrare, faptă”, iar în limbaj artistic – „o creație, o lucrare originală de artă”. La începuturile ei, când nu era încă definită ca gen aparte, opera nu avea o titulatură proprie bine determinată. De aceea, în acea vreme, întâlnim denumiri ca: favola in musica (basm muzical), dramma per musica (dramă muzicală), melodramma (drama melodică, cântată) și, în cele din urmă, opera in musica (lucrare muzicală).

Așadar, opera este o compoziție muzicală scrisă pentru soliști, cor și orchestră pe textul unui libret dramatic, dar poate fi și o reprezentare scenică a unei opere. Clădirea destinată reprezentării unor opere poartă același nume: operă sau teatru liric. Opera este locul în care se desfășoară spectacolul, dar și locul care găzduiește săli de repetiție, atelierul de tâmplărie, ateliere de croitorie și peruci, săli de machiaj.

Din lumea muzicii

Opera Națională București este una dintre cele patru opere naționale din România. Actuala clădire a Operei Române a fost construită în anul 1953 și are o capacitate de 952 de locuri. Sala de spectacole are formă de potcoavă și un candelabru din cristal cu 100 de brațe. Fațada clădirii are un portic cu trei arcade monumentale, împodobite cu statuile a patru muze (ocrotitoare ale artelor), și trei uși de acces, care permit intrarea în holul fastuos, înălțat pe două niveluri. În parcul din fața clădirii se află statuia marelui muzician român George Enescu, o sculptură în bronz realizată de sculptorul Ion Jalea. Scala din Milano este unul dintre cele mai faimoase teatre de operă din lume. A fost inaugurată în 1778 și are o capacitate de 3600 de locuri. De sute de ani, sezonul muzicii de operă începe la Scala pe 7 decembrie, de ziua Sfântului Ambrozie, patronul spiritual al orașului Milano. O altă tradiţie ce se păstrează cu sfinţenie este aceea ca toate spectacolele să se termine înainte de miezul nopţii. În funcţie de durată, spectacolul începe la o oră timpurie sau târzie. După începerea spectacolului, intrarea publicului nu mai este permisă. Hariclea Darclée, soprana română care a debutat la Scala pe 26 decembrie 1890, a fost aplaudată chiar de compozitorul Giuseppe Verdi.

Portofoliu

Reține!

Opera, ca gen muzical, este o lucrare muzicală amplă compusă pentru soliști, cor și orchestră pe baza unui libret. La realizarea unui spectacol de operă participă mai multe arte:

 muzica – reprezentată de numere vocale, orchestrale și corale;

 literatura – reprezentată de textul operei numit libret;

 arta dramatică – reprezentată de jocul scenic al artiștilor;

 artele plastice – reprezentate de costume, decoruri;

 coregrafia – reprezentată de scenele de balet.

Opera Națională București

Informează-te de pe internet, din cărți, enciclopedii sau din alte surse despre alte teatre de operă din țară, din Europa și din lume. Prezintă unul dintre aceste teatre de operă pe o foaie A4. Adaugă desene, fotografii care să susțină ideile prezentate de tine și realizează o fișă de portofoliu.

TEATRE DE OPERĂ

Scala din Milano

ELEMENTE SINCRETICE ÎN GENUL OPEREI

Sincretismul este o îmbinare de elemente eterogene aparținând unor arte diferite (literatură, muzică, dans etc.), caracteristică folclorului și, mai ales, fazelor primitive de dezvoltare a culturii, când diferitele arte nu erau încă diferențiate. Cuvântul provine din limba greacă (syn – înseamnă „împreună”, krasis – „amestec”).

Descoperă!

Privește cu atenție fotografia și scrie în caiet ce elemente te ajută să plasezi subiectul în timp. Alege dintre: decoruri, costume, machiaj, gestică, regie.

Ascultă un fragment din opera Traviata și scrie care dintre elemente te ajută să înțelegi ce trăsături de caracter are personajul principal și unde se plasează pe scara ierarhică.

Opera aparține genului muzical dramatic sincretic. Reprezentarea scenică a acesteia presupune implicarea mai multor arte care fuzionează pentru a crea un spectacol (vezi rubrica Reține, pagina 83).

Sincretismul desemnează contopirea într-un tot indivizibil a unor elemente provenite din domenii artistice diferite. Opera preia odată cu modelul tragediei antice și specificul sincretic al acesteia (îmbinând acțiunea dramatică cu muzica vocală și instrumentală, cu baletul, cu jocul de scenă și cu elementele de plastică a spectacolului).

Opera utilizează multe elemente ale teatrului vorbit sau dramatic: scenariul, costumele, decorurile, mișcarea scenică și interpretarea (muzicală și teatrală). Calitățile vocale ale interpreților sunt puse în evidență de acompaniamentul unui ansamblu instrumental. Începând cu finalul secolului al XX-lea, scenografia a făcut un pas spre era tehnologică, folosind o gamă largă de tehnici și materiale, inclusiv tehnologia 3D, proiecțiile multimedia și orga de lumini pentru a crea decoruri. Scenografia contemporană se concentrează pe crearea de decoruri și efecte inovatoare care să sprijine și să completeze povestea și acțiunea producției.

Lucrăm împreună

Vizionați opera Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart. Împărțiți-vă în echipe de câte 4 elevi și realizați, în echipă, schițele pentru costumele potrivite personajelor principale din această operă. Folosiți coli

A3 pentru a reda schițele costumelor pentru o scenă preferată din operă (personajele pot avea costume diferite de-a lungul reprezentației).

Etapele de lucru sunt următoarele:

1. Alegeți o scenă preferată din operă.

2. Realizați schițele mai întâi în creion, apoi colorați-le.

3. Adăugați ornamente schițelor lipind panglici, șnururi, dantele, broderii, apoi prezentați costumele.

În realizarea schițelor, țineți cont de aspectele legate de timpul, locul desfășurării acțiunii și de criteriul cultural și social.

Reține!

Opera preclasică

La începutul secolului al XVI-lea, la Florența, în Italia, s-a manifestat tendință de înnoire în artă și literatură sub forma reînvierii tradițiilor antice.

Evenimente importante (vizite, nașteri, căsătorii) la curțile principale, furnizau ocazii pentru reprezentarea acestor spectacole; pe lângă acestea mai existau așa-numitele „academii” – asociații de intelectuali care au contribuit la înaintarea învățării de-a lungul Renașterii. Un principal precedent al operei a fost intermedio (episoade sau tablouri cu muzică și uneori cu mașini prezentate între actele pieselor, acestea fiind în cele mai multe cazuri comedii). Familia di Medici a organizat multe astfel de spectacole la Florența. Intermedi pentru comedia La pellegrina de Girolamo Bargagli, organizată de Giovanni de Bardi ca parte din festivitățile care celebrau căsătoria Marelui Duce Ferdinando de Medici cu Christine de Lorraine (1589), exemplificau puterea muzicii.

Camerata florentină (1576–1582), societate intelectuală umanistă formată din poeți și muzicieni, prezintă în premieră opera in musica, o nouă abordare a teatrului muzical în care versul devine cântec, iar vocea abordează stilul declamației* cântate.

Jacopo Peri (1561–1633) cu Dafne aduce ca noutate monodia** acompaniată, iar cu Eurydice, compusă împreună cu Giulio Caccini, adaugă vocilor un ansamblu mic de instrumente.

Claudio Monteverdi (1567–1643), cu drama Orfeu, impune ca principiu de bază muzica subordonată textului.

Prima lucrare în care opera a apărut sub o denumire apropiată celei de astăzi este: Le nozze di Teti e di Peleo (Nunta lui Thetis și Peleus) de Francesco Cavalli, reprezentată în 1639 sub titlul de „opera scenica”.

Sub titlul opera seria (drama per musica), cu opere inspirate de mitologia și istoria antică, compozitorii Henry Purcell (1659–1695), cu Dido și Aeneas, și Georg Friedrich Haendel (1685–1759), cu opera Rinaldo, în Anglia, scriu opere cu o bogată încărcătură dramatică.

În Franța, Jean-Baptiste Lully (1632- 1687), cu Alceste, și Jean-Philippe Rameau (1683–1764), cu Indiile galante, aduc noutăți în prezentarea acestui gen numit tragedie lirică/opera-balet. Subiectelor inspirate de mitologie și de Antichitate li se adaugă cele de inspirație lirică, pastorală, eroică. Momentele coregrafice alternează cu cele vocal-instrumentale.

Opera buffa, opera comică italiană, este specifică începutului secolului al XVIII-lea. Deși la origine constituie un intermezzo (lucrare prezentată în pauza dintre acte), opera buffa câștigă popularitate și se dezvoltă treptat, devenind o operă de sine stătătoare. Reprezentanți ai acestui gen sunt Giovanni Battista Pergolesi (1710–1736), cu La serva padrona (Servitoarea stăpână), Domenico Cimarosa (1749–1801), cu Le stravaganze del conte (Extravaganțele contelui), Il matrimonio segreto (Căsătoria secretă).

Versiunea franceză a operei buffe este comedia-balet reprezentată de Jean Baptiste Lully cu Burghezul gentilom, adaptare după piesa cu același nume a scriitorului francez Molière.

* declamație – Acțiunea de a rosti expresiv textul dramatic.

** monodie – Cântec executat pe o singură voce.

Francesco Cavalli

Georg Friedrich Haendel

Jean-Philippe Rameau

Domenico Cimarosa

Giovanni Battista Pergolesi

După absolvirea Conservatorului, Pergolesi este angajat ca Maestro di Capella de către prințul Stigliano Colonna, unul din electorii municipalității napolitane. Compune prima sa operă bufă, intitulată Lo frate ’nnamurato (Călugărul îndrăgostit), gen în care Pergolesi este considerat până în zilele noastre ca unul din cei mai importanți compozitori. În 1733, se reprezintă la Teatrul „San Bartolomeo” opera Prizonierul mândru, cu un intermezzo intitulat Servitoarea stăpână, cu care înregistrează un adevărat triumf. Urmează, cu același succes, opera Adriano in Siria, apoi ultima sa operă bufă, Flaminio, reprezentată în 1735 la Teatro Nuovo din Napoli.

Provocări

 Intonează fragmentele de mai jos din opere preclasice.

Aria Serpinei (din opera buffa La serva padrona) (după auz)

Muzica: G.B. Pergolesi

Burghezul gentilom (Maestrul de dans)

Muzica: Jean-Baptiste Lully Moderato etc.

Jean-Baptiste Lully (1632–1687) a fost un compozitor de origine italiană, care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții la curtea regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. Un pasionat al dansului, regele a făcut din Lully favoritul său, iar acesta a devenit coordonatorul evenimentelor artistice din Franța. A compus opere (Nașterea lui Venus, Muzele), cinci opere-balet, în colaborare cu scriitorul francez Molière, printre care: Georges Dandin, Căsătorie forțață, Burghezul gentilom, și treisprezece tragedii lirice, printre care: Alceste, Isis, Roland, Armide.

Lucrați în grupe de câte 6 elevi pentru a realiza mișcarea scenică potrivită fragmentului din opera Burghezul gentilom. Puteți folosi mimica, percuția corporală, mișcările sugerate de text, elemente de mișcare și din alte forme de dans. Prezentați colegilor mișcarea realizată.

Jean-Baptiste Lully

O etapă importantă în evoluția operei o reprezintă perioada clasicismului, etapă a culturii universale din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și prima parte a secolului al XIX-lea. Clasicismul este un curent artistic ce a avut ca model arta antică datorită valorilor pe care le promova: echilibrul, armonia, idealul moral, simplitatea.

Cristoph Willibard Gluck (1714–1787) este primul reformator al operei în perioada clasicismului. Este cunoscut în special pentru opera Orfeu și Euridice. Gluck a observat că ambele tipuri de operă italiană: opera buffa și opera seria își pierduseră prospețimea. Interpretarea era forțată, conținutul era neinteresant, prezentând același tip de personaje, soliștii se considerau stăpânii scenei și ai muzicii decorând atât de mult liniile melodice încât auditoriul abia mai putea recunoaște melodia originală. Gluck dorea reîntoarcerea operei la origini, prezentând drame și pasiuni, făcând muzica și versurile la fel de importante în redarea ideilor. Gluck reformează opera prin exprimarea veridică a situațiilor dramatice. Înlocuiește vocea de contratenor cu cea de mezzosoprană și creează arii conținând melodii accesibile, bazate pe texte cu profunzime. Gluck promovează un stil simplu, dar măreț, în care mitologia era înfățișată ca o experiență pur omenească.

Aria lui Orfeu

Aria lui Orfeu

 Ascultă Aria lui Orfeu, apoi intonează și tu urmând etapele învățării unui cântec.

Aria lui Orfeu

Aria lui Orfeu din opera Orfeu și Euridice

Moderato

Plângamarcumplita misoar

Muzica: Christoph Willibald Gluck

mimultiu

bităEurice,diea,prin

Plângamarcumplita misoar bităEurice,diea,prin

moarDetela

pită,Vai,desoartă sgreulovit!

Allegro Vivace

Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart

De-a lungul întregii sale vieți, Mozart a compus cu ardoare pentru teatrul muzical lăsând omenirii o moștenire de 22 de opere care îmbină elementele generale ale unui tip de operă cu cele ale altor tipuri. Răpirea din Serai reprezintă întâia reușită a lui Mozart în teatrul liric introducând în forma tradițională a acesteia elemente dramatice noi de esență realistă, și punând accent pe reflectarea realitații și pe exprimarea sentimentelor personajelor implicate în acțiune. Fiecare dintre personaje se bucură de o deosebită atenție din partea compozitorului, fapt explicat prin prezența pentru prima oara în istoria operei a unui rol de bas profund precum cel al lui Osmin.

Cristoph Willibard Gluck

Wolfgang Amadeus Mozart

Opera mozartiană în limba italiană își are punctul de reper pe tărâmul operei buffe: La finta semplice (Falsa inocență), Cosi fan tutte (Așa fac toate), La nozze di Figaro (Nunta lui Figaro) – capodoperă a stilului. În aceste opere, Mozart dă vocilor expresia corespunzătoare caracterului psihologic în reprezentarea sa muzicală realistă astfel făurind sfera de manifestare intonațională a personajului realist din opera secolelor următoare. Una dintre cele mai jucate opere din creația sa este opera buffă Nunta lui Figaro. Inspirată din comedia lui Beaumarchais, Nunta lui Figaro reunește 14 arii repartizate celor 9 personaje, 6 duete, două triouri, un sextet și două coruri. Personajul principal, Figaro, interpretează 3 arii. În prima cavatină, Se vuol ballare, el își arată sarcasmul față de stăpânul său, contele Almaviva. A doua arie, Non piu andrai, reprezintă un marș militar în care Figaro își exprimă o subtilă ironie față de pajul Cherubino.

Ludwig van Beethoven (1770–1827) a compus o singură operă, Fidelio, bazată pe libretul scris de Joseph Sonnleithner.

Aria lui Figaro (din opera Nunta lui Figaro)

& 4 4

Cavatina* (din opera Nunta lui Figaro

Allegretto

& 4 3

)

W.A. Mozart

Deși întrebuințează recitativul tradițional ca mijloc de expunere a desfășurării acțiunii, acesta tinde spre o muzicalitate care contribuie la conturarea stărilor sufletești trăite de personaje. În opera Don Giovanni, Mozart a condus țesătura muzicii sprijinându-se permanent pe ideea coexistenței dintre contrarii așa cum acestea se manifestă în viață, adevăr ce l-a condus la conceptul de drama giocoso**. În aceasta operă, compozitorul îmbină cu o mare măiestrie comicul cu tragicul.

Datorită puterii sale de observare și redare a tipurilor umane prin mijloace lexicale de un efect comic neîntrecut, geniul mozartian adaugă capacitatea de a da personajelor sale o adâncime psihologică necunoscută până la el, fapt ce l-a transformat într-un inovator al operei.

Aria Leonorei (din opera Fidelio)

Muzica: L. van Beethoven

Dorința lui Beethoven a fost să realizeze o operă emoționantă și dinamică, pornind de la un libret care spunea povestea Leonorei și a lui Florestan, soțul ei, întemnițat din cauza toanelor unui guvernator despotic. Beethoven a compus Fidelio ca reacție împotriva italienizării operei. Fidelio este un cântec de dragoste și un imn închinat libertății.

* cavatină – Piesă vocală lirică de mici proporții dintr-o operă. ** drama giocoso – „dramă veselă”, care leagă opera seria cu opera buffă.

Muzica:

Muzica:

Opera romantică. Opera franceză

Descoperă!

Opunându-se artei clasice, încorsetată de canoane, romanticii au găsit un refugiu în trecutul medieval, exaltând virtuțile cavalerești, în natură, în peisajul exotic – considerate a fi loc pentru cugetări solitare, în folclor – experiență artistică mai apropiată de natură. Lărgirea sferei tematice și vibrantul suflu interior al muzicii romantice vor rupe echilibrul clasic al mijloacelor de exprimare. Ordinea și simetria, proprii stilului clasic, sunt înlocuite cu o variată proporționare a frazelor și cu dese asimetrii. Schimbările frecvente de măsuri și contrastele ritmice dau o mai mare vitalitate țesăturii sonore. Melodia se diversifică cu linii simetrice, provenite din cântecul popular sau din dans, dar și cu numeroase cromatisme și țesături modale descoperite în folclor, în cântecul vechi sau în cel exotic. Limbajul romantic cunoaște o mare varietate coloristică prin dezvoltarea și diferențierea elementelor de dinamică și de agogică. Gama variată a diferențierilor de nuanță, cu contraste izbitoare, permanenta schimbare (gradată sau bruscă) a tempourilor și alte procedee aduc o trăire vibrantă, necunoscută clasicilor.

Principalii reprezentanți ai operei romantice franceze au fost Charles Gounod și Georges Bizet.

Charles Gounod (1818–1893)

Operele lui Charles Gounod sunt inspirate din literatura universală, cele mai cunoscute fiind Faust, după J.W. Goethe și Romeo și Julieta, după W. Shakespeare. Gounod a inaugurat un nou tip de operă, în care accentul cade pe zugrăvirea fină a unor sentimente duioase.

Ascultă Corul soldaților din opera Faust

Corul soldaților (din opera Faust

)

Georges Bizet (1838–1875)

Printre cele mai cunoscute opere ale lui Bizet, se numără Pescuitorii de perle, Frumoasa fată din Perth și Djamileh. Opera Carmen, bazată pe o nuvelă de Prosper Mérimée, este cea mai importantă creație a sa. Prin folosirea unor motive muzicale caracteristice, ca Habanera și Seguidilla*, Bizet deschide drumul adoptării muzicii tradiționale spaniole și a prelucrării acesteia în compozițiile de factură cultă.

Georges Bizet

Aria Toreadorului din opera Carmen

* Seguidilla – Dans și cântec spaniol; (aici) Arie din actul I al operei Carmen.

Charles Gounod

Muzica: George Bizet

Perioada romantică a apărut în paralel cu sfârșitul perioadei clasice până la sfârșitul secolului XIX. Printre cei mai importanți compozitori ai operei romantice italiene, se numără Gioacchino Rossini și Giuseppe Verdi. Gioacchino Rossini (1792–1868) este primul reprezentant al operei romantice italiene. Rossini reformează opera, realizând echilibrul între muzica vocală și cea orchestrală în acest gen. A scris operele: Semiramida, Coțofana hoață, Wilhelm Tell și capodopera sa, opera comică Bărbierul din Sevilla. Opera italiană

Aria lui Don Basilio (din opera Bărbierul din Sevilla)

Operele lui Giuseppe Verdi (1813–1901) exprimă foarte sugestiv aspirațiile de luptă și libertate ale poporului italian. Din acest motiv, cele mai cunoscute coruri ale operelor sale din prima perioadă de creație au devenit adevărate imnuri ale Revoluției de la 1848, ce îndemnau la libertate și unitate. Melodiile din operele lui Verdi cuceresc publicul prin linia melodică simplă, accesibilă, de o deosebită frumusețe. Operele sale: Nabucco, Ernanni, Rigoletto, Trubadurul, Don Carlos, Aida, Otello, Falstaff sunt capodopere ale teatrului liric din toate timpurile.

Știai că...?

Verdi negocia cu fermitate onorariul lucrărilor, însă era insistent în a fi păstrate, în montările operelor sale, atât partitura, cât și libretul, fără nicio abatere, rămânând antologice disputele sale pe această temă cu dirijorii și editorii muzicali.

Corul preoteselor din opera Aida

Corul matadorilor spanioli (din opera Traviata)

Vizionează pe internet acest fragment din opera Traviata și observă caracteristicile care determină adecvarea muzicii la tema dată (ritmul și melodia inspirate din cântecul popular spaniol), dar și contopirea unor elemente aparținând mai multor arte care susțin această adecvare: costumele, textul și dansul de inspirație spaniolă.

Notează pe caiet observațiile tale, apoi prezintă-le colegilor.

Muzica: G. Verdi

Muzica: G. Rossini

Muzica: G. Verdi

germană

Carl Maria von Weber (1786–1826) este considerat creatorul operei germane, iar opera care l-a impus este Freischütz, aparută în anul 1821. Libretul operei prezintă o temă fantastică. În legende, Freischütz înseamnă vânător ce posedă gloanțe „vrăjite”, cu care poate să lovească în mod sigur orice țintă. A scris opt opere, dintre care cele mai cunoscute sunt Euryanthe, Oberon și Freischütz care au influențat creația succesorilor săi în acest gen. Ascultă Corul vânătorilor din opera Freischütz de Carl Maria von Weber.

Corul vânătorilor (din opera Freischütz)

Richard Wagner a construit, cu ajutorul regelui Ludwig al II-lea al Bavariei, Teatrul de la Bayreuth, special pentru punerea în scenă a operelor sale.

Richard Wagner (1813–1883)

Compozitor, dramaturg și teoretician al artei, Wagner, puternic înrădăcinat în cultura germană, s-a inspirat în opera sa din vechile legende nordice, cu personaje eroice care trăiesc într-o lume supranaturală. A scris 14 opere, dintre care amintim: Olandezul zburător, Tannhäuser, Lohengrin, Tristan și Isolda, Maeștrii cântăreți din Nürnberg, Inelul Nibelungilor, Aurul Rinului, Walkiria. Drama muzicală wagneriană se opune divertismentului operei tradiționale, bazându-se pe o acțiune sacră.

Richard Wagner

Carl Maria von Weber

Molto vivace

Muzica: C.M. von Weber

Muzica: R. Wagner

Datorită eforturilor muzicianului George Stephănescu și a altor artiști români, în anul 1920 se înființează Opera Română, ca instituție. Prima lucrare românească din acest gen este considerată a fi opera Petru Rareș, scrisă de compozitorul Eduard Caudella. Opera care impune însă școala românească muzicală pe plan internațional este Oedip, de George Enescu, tragedie lirică în patru acte, având la bază libretul de Edmond Fleg. Premiera a avut loc pe 13 martie 1936, la Opera Mare din Paris. După moartea lui George Enescu, tragedia lirică Oedip a cunoscut montări scenice la Bruxelles (1956), București (1958), Saarbrücken (1972) și Varșovia (1978), iar spectacole, cu trupa Operei Române, la Moscova (1962), Paris (1963), Sofia (1969), Stockholm (1975) și Berlin (1975).

Din generația lui George Enescu s-au afirmat și alți creatori de operă:

 Alexandru Zirra cu operele Capra cu trei iezi, Alexandru Lăpușneanu, Făclia de Paști;

 Sabin Drăgoi cu opera Năpasta;

 Marțian Negrea cu opera Marin Pescarul;

 Paul Constantinescu cu opera O noapte furtunoasă.

Exersează!

Alexandru Zirra (1883–1946), profesor și director la Conservatorul din Iași, a publicat un Tratat de armonie, în anul 1928, util în învățământul muzical. Alături de munca la catedră, a desfășurat o bogată activitate componistică, abordând toate genurile muzicale (lucrări corale și instrumentale, opere, poeme simfonice).

Ascultă corul final din opera Capra cu trei iezi de Alexandru Zirra. Corul final din opera Capra cu trei iezi

Sabin Drăgoi (1894–1968) a fost un mare iubitor și cunoscător al folclorului, pe care îl va integra în creația sa. În anul 1931 publică un amplu volum care conține un număr de 303 colinde. Multe dintre acestea au fost utilizate de compozitor în creația sa corală sau instrumentală. Cea mai reprezentativă creație de operă a lui Sabin Drăgoi este Năpasta, dramă muzicală după piesa cu același nume scrisă de Ion Luca Caragiale. Ascultă aria lui Ion din opera Năpasta.

Sabin

George Enescu

Alexandru Zirra

Drăgoi

Muzica: A. Zirra

Muzica: S. Drăgoi

Exersează!

Împărțiți-vă în grupuri de lucru de 4–5 elevi și elaborați împreună o grilă de criterii pentru evaluarea unei lucrări. Luați în considerare următoarele aspecte:

 legătura dintre operă și epoca în care a trăit compozitorul;

 legătura dintre operă și viața compozitorului (unele lucrări au caracter autobiografic, înfățișează aspecte din viața compozitorului);

 forma melodiei; caracteristicile acesteia (accesibilă, cantabilă, antrenantă etc.);

 elemente de construcție a discursului muzical: repetiție, secvențe, variațiuni;

 formule ritmice întrebuințate periodic;

 timbrul muzical: vocile sau instrumentele alese pentru a interpreta opera;

 termeni de mișcare și nuanțe folosite;

 efecte speciale folosite: contrast, efecte bazate pe percuție etc.;

 legătura dintre muzică și celelalte arte reprezentate prin libret: costume, decoruri, mișcare scenică, dacă este cazul.

Vizionează la Operă sau pe internet opera Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini și folosiți grila de criterii pentru a scrie o prezentare în care să evaluați opera.

Lucrăm împreună

Împărțiți-vă în grupe de câte 4 elevi și realizați pe o foaie A4 un eseu în care să comparați scena Corului matadorilor* spanioli, din opera Traviata de Giuseppe Verdi, și scena Ariei toreadorului** din opera Carmen de Georges Bizet. Folosiți grila elaborată pentru a compara cele două piese din punct de vedere muzical, literar, dar referindu-vă și la celelalte arte prezente în realizarea scenelor: decoruri, costume, mișcare scenică, regie, mișcare coregrafică.

PROIECT • FLASHMOBUL NOSTRU

Tot mai des, în spațiul public, se organizează evenimente muzicale surpriză, denumite flashmob. Într-un spațiu public, un fragment dintr-o arie celebră sau o piesă instrumentală atrage atenția trecătorilor grăbiți, care se opresc pentru a se bucura de binefacerile muzicii.

Pregătiți și voi un astfel de eveniment, interpretând într-un spațiu public (școală, mall, metrou, parc) o piesă dintr-o operă (cor sau mișcare scenică) folosind negativul piesei. Urmați pașii de mai jos:

1.

Sfătuiți-vă între voi și, cu ajutorul profesorului de muzică, alegeți piesa pe care o puteți cânta sau dansa.

2.

Stabiliți orarul repetițiilor și locul unde se vor desfășura aces- tea (sala de sport, sala de festivități sau în clasă). Lucrați pe grupe și apoi cu toată clasa.

3.

Înregistrați video câteva repetiții pentru a observa aspectele care trebuie îmbunătățite.

* matador – Toreador care trebuie să dea taurului lovitura mortală. ** toreador – Luptător cu taurii în jocurile de arenă desfășurate în Spania.

4.

Când sunteți pregătiți, stabiliți data și locul unde veți desfășura flashmobul. Rugați un prieten să înregistreze video momentul vostru artistic. Vizionați filmul și urmăriți reacțiile trecătorilor.

EVALUARE

1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F ( fals). (5 × 3 p. = 15 puncte)

a. Alexandru Zirra a compus operele Capra cu trei iezi, Alexandru Lăpușneanu, Făclia de Paști.

b. Opera comică franceză se numește tragedie lirică.

c. Charles Gounod este un reprezentant al curentului clasicismului.

d. Opera Oedip a fost scrisă de George Enescu.

e. Ludwig van Beethoven este un reprezentant al operei clasice.

f. Melodrama este un gen specific romantismului.

Exemplu: Enunțul de la punctul b este fals.

2. Completează pe caiet căsuţele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiţii. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (5 × 2 p. = 10 puncte)

ORIZONTAL:

VERTICAL: Autorul operei Oedip.

1. Compozitor german care a scris opera Freischütz.

2. Curent opus clasicismului.

3. Compozitorul care a scris operele Aida și Traviata.

4. Efect artistic obținut prin opoziția a două elemente de limbaj.

5. Cea mai importantă și mai îndrăgită operă scrisă de Georges Bizet.

6. Compozitorul francez care a scris opera Faust.

3. Unește prin săgeți numele compozitorilor (coloana A) cu operele pe care le-au compus (coloana B) și cu naționalitatea acestora (coloana C), după model. (7 × 3 p. = 21 de puncte)

Ludwig van Beethoven

Exemplu: Reprezentarea scenică a unei opere presupune implicarea mai multor arte. 1 2 3 4 5 6 G O U N O D

Trubadurul german

Gioacchino Rossini Oedip român

Giuseppe Verdi Nunta lui Figaro german

Sabin Drăgoi Fidelio italian

Wolfgang Amadeus Mozart Năpasta român

George Enescu Tannhäuser italian

Richard Wagner

Bărbierul din Sevilla austriac

4. Scrie cinci enunțuri în care să prezinți sincretismul în genul operei. (22 de puncte)

5. Intonează un cântec învățat în această unitate. (22 de puncte)

Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului (pagina 18) pentru activitatea din această unitate de învățare. Adaugă fișa la portofoliul personal.

Lucrăm împreună

RECAPITULARE FINALĂ

Împărțiți-vă în două grupe și intonați exercițiul de mai jos. Repetați separat fiecare partidă, apoi, când ați învățat melodia, repetați în ansamblu. Analizați intervalul modificat cu diez. Scrieți calitatea acestuia.

Audiază!

 Ascultă Cor din opera Mireasa vândută de Bedřich Smetana*, apoi transcrie în caiet secvența și fragmentul care se repetă.

 Intonează și tu fragmentul pe note și pe cuvinte.

Cor din opera Mireasa vândută

 Scrie în caiet două secvențe ascendente pornind de la fragmentul colorat de pe portativ.

 Realizează vizualul acestei scene selectând fotografii potrivite și proiectându-le cu ajutorul videoproiectorului.

PROIECT • ZIUA MEDIULUI

Învață să înveți

Diagrama Venn te ajută să înțelegi mai ușor asemănările, diferențele și legăturile dintre idei. Desenează două cercuri care se suprapun, ca în imaginea alăturată. În primul cerc, notează elementele caracteristice doinei. În al doilea cerc notează caracteristicile baladei. În partea care se suprapune, notează elementele comune doinei și baladei.

Realizează, pe o foaie A4, o diagramă Venn în care să compari sârba și hora.

Diagrama Venn pentru doină și baladă

doina: gen al folclorului cu stil melodic liric

sunt genuri ale folclorului neocazional

balada: gen al folclorului cu desfășurare epică

Împărţiţi-vă în grupe de câte 6–8 elevi și organizaţi o expoziţie de desene și fotografii prin care să sărbătoriţi Ziua Mediului (5 iunie). Fiecare grupă își va alege domeniul preferat. Invitaţi colegi, profesori, părinţi, reprezentanţi ai consiliului local pentru a lua parte la eveniment.

ECOLOGIȘTII

Realizați un poster în care să prezentați un set de reguli pentru prevenirea poluării sonore și a poluării în general.

NATURALIȘTII

Înregistrați sunetele naturii (ciripit de păsărele, susurul apei) și alcătuiți un colaj de sunete pe care vă puteți relaxa.

* Bedřich Smetana – compozitor și dirijor ceh (1824-1884).

MUZICIENII

Intonați cântecele despre natură și viețuitoare pe care le -ați învățat. Selectaţi frag mente mu zicale din diferite piese, potrivite imaginilor pregătite de grupa Fotografilor.

FOTOGRAFII

Realizaţi o selecţie de fotografii ș i videoclipuri care înfăţi ș ează locuri pitore ș ti din lume.

Allegretto Muzica: Bedřich Smetana

EVALUARE FINALĂ

1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor notând A (adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecărei afirmații. (4 × 3 p. = 12 puncte)

a. Gama cromatică este formată din douăsprezece semitonuri.

b. Intervalul de cvartă mărită cuprinde patru tonuri.

c. Opera clasică îi are ca reprezentanți pe C.W. Gluck, W.A. Mozart și Ludwig van Beethoven.

d. Sunetul este rezultatul vibrațiilor produse de corpurile cu structură elastică.

e. Octava are cinci tonuri și două semitonuri.

Exemplu: Enunțul de la a este adevărat.

2. Notează pe caiet numele compozitorilor din ilustrațiile de mai jos. (5 × 3 p. = 15 puncte)

W.A. Mozart

3. Scrie pe caiet denumirea și calitatea intervalului reprezentat de clapele marcate pe claviatura de mai jos. (2 × 4 p. = 8 puncte)

4. Completează, pe caiet, căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală. (7 × 4 p. = 28 de puncte)

ORIZONTAL:

1. Interval format din două sunete alăturate.

2. Semn care anulează efectul bemolului și al diezului.

3. Gen muzical care îmbină mai multe forme de artă.

4. Intervalul care cuprinde cinci tonuri și un semiton.

6 R E P E T I T I E 7 8

5. Lucrare instrumentală sau simfonică bazată pe teme folclorice.

6. Folosirea de mai multe ori a aceleiași idei muzicale.

7. Compozitorul care a scris Bărbierul din Sevilla.

8. Autorul operei dramatice Oedip.

VERTICAL: Semiton format între două sunete cu aceeași denumire.

5. Intonează cântecul care ți-a plăcut cel mai mult dintre cele învățate în clasa a VII-a la ora de Educație muzicală (27 de puncte)

Punctaj maxim: 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Nu uita să completezi pe caiet Fișa de observare a comportamentului (pagina 18) pentru activitatea ta din acest an școlar. Adaugă fișa la portofoliul personal. 1 2 3 4 5

Manualul este prezentat în variantă tipărită și în variantă digitală. Varianta digitală are un conținut similar celei tipărite. În plus, cuprinde o serie de activități multimedia interactive de învățare (exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme, simulări).

Natura ne aseamănă, educația ne deosebește.

Confucius