Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3393/28.02.2017.
119 – număr unic de telefon la nivel național pentru cazurile de abuz împotriva copiilor 116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
Manual pentru clasa a VII-a
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin Ordinul de ministru nr. 5420/04.07.2024.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2024–2025.
Inspectoratul școlar
Școala/Colegiul/Liceul
Anul Numele elevului
Clasa Anul școlar
Aspectul manualului* la primire la predare
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Educație tehnologică și aplicații practice. Manual pentru clasa a VII-a Gabriela Lichiardopol
Referenți științifici: prof. gradul I Niculae Ioana, Școala Gimnazială „Ion Heliade Rădulescu”, București conf. univ. dr. inginer Amelitta Legendi, Universitatea Tehnică de Construcții București, Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică în Construcții
Copyright © 2024 Grup Media Litera
Toate drepturile rezervate
Editura Litera
tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro
Editor: Vidrașcu și fiii
Redactor: Gabriela Niță
Corectori: Carmen Bîtlan
Credite foto: Dreamstime, Shutterstock
Layout și copertă: Lorena Ionică
Tehnoredactare și prepress: Dorel Melinte
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României LICHIARDOPOL, GABRIELA
Educație tehnologică și aplicații practice: manual pentru clasa a VII a/ Gabriela Lichiardopol, – București: Litera, 2024
ISBN 978 630 342 033 2
Fiecare dintre noi ne întrebăm deseori: Din ce sunt realizate anumite produse și de ce s au ales materialele respective? Cum au fost executate produsele? Ce pregătire au oamenii care au participat la obținerea lor? Răs punsuri la acestea, dar și la alte întrebări găsești în acest manual.
Prin parcurgerea conținuturilor teoretice, a informațiilor transmise prin imagini și elemente multimedia, dar și prin îndeplinirea, împreună cu unul sau mai mulți colegi, a sarcinilor propuse prin activitățile de învățare, îți vei forma:
abilități practice de executare a produselor din diferite materiale (textile, lemnoase, metalice și plastice), prin utilizarea sculelor, a instrumentelor, a dispozitivelor și a mașinilor specifice;
atitudini responsabile pentru o viață sănătoasă și păstrarea unui mediu curat;
un comportament de folosire eficientă a resurselor participante la realizarea produselor;
capacitatea de analiză și decizie privind continuarea studiilor și alegerea unei meserii sau profesii prin sprijinul acordat referitor la activitățile, ocupațiile și meseriile practicate în diferite domenii economice.
Valorificarea experienței tale, prin implicarea în activitățile de învățare, îți vor permite să înțelegi că, întotdeauna, materialele ș i tehnologiile de prelucrare ale lor influențează viața oamenilor ș i mediul înconjurător.
COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE, CONFORM PROGRAMEI ȘCOLARE PENTRU DISCIPLINA EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ ȘI APLICAȚII PRACTICE, CLASA A VII-A, APROBATĂ PRIN O.M.E.N. NR. 3393/28.02.2017
1. Realizarea practică de produse utile și/sau de lucrări creative pentru activități curente și valorificarea acestora
1.1. Executarea de produse utile și/sau creative prin activități de tip proiect, pe baza unei fișe tehnologice pe care o întocmește elevul cu sprijinul profesorului
1.2. Rezolvarea de probleme în realizarea unui produs folosind simboluri și termeni specifici tehnologiilor și achi ziții din matematică și științe
1.3. Promovarea produselor realizate pe baza unor criterii de calitate în vederea valorificării optime
2. Promovarea unui mediu tehnologic favorabil dezvoltării durabile
2.1. Transferarea în contexte previzibile a măsurilor specifice de securitate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor
2.2. Analiza critică a consecințelor dezvoltării tehnologice asupra sănătății și bunăstării indivizilor, comunităților și a mediului
3. Explorarea intereselor și aptitudinilor pentru ocupații/profesii, domenii profesionale și antreprenoriat în vedere alegerii parcursului școlar și profesional
3.1. Analizarea impactului dezvoltării tehnologice asupra meseriilor/profesiilor/ocupațiilor de pe piața muncii din prezent și viitor
3.2. Analizarea critică a activității angajaților și antreprenorilor asupra consumatorilor, comunității și mediului de afaceri
Manualul Educație tehnologică și aplicații practice pentru clasa a VII‑a cuprinde patru unități de învățare care respectă domeni ile și conținuturile din programa școlară. Competențele specifice se formează prin realizarea activități lor de învățare – evaluare interac tive, cu caracter practic aplicativ, care însoțesc conținuturile detali ate în lecții.
Numărul unității de învățare
Titlul unității de învățare
Competențe specifice CE ȘTIM? Actualizarea cunoștințelor
Pagina de prezentare a unității
CE VOM AFLA?
Conținuturi
detaliate în unitatea de învățare
CE VOM REUȘI?
Abilități și atitudini
Titlul lecției
Întrebări tip ancoră
Conținut științific
Dicționar
Imagini corelate cu informații din text
De reținut! Rubrică de feedback
Proiect Investigație
Varianta digitală cuprinde integral conținutul manualului în variantă tipărită, având în plus o serie de activități multimedia interactive de învățare (AMII): animate, statice, interactive.
Paginile din manual pot fi vizionate pe diverse dispozitive (desktop, laptop, tabletă, telefon), oferind o excelentă experiență de navigare.
AMII animate filmulețe sau animații
AMII statice
galerii de imagini, informații suplimentare, diagrame
AMII interactive
jocuri sau exerciții, la finalul cărora elevul poate verifica corectitudinea răspunsurilor oferite
Activitățile multimedia interactive de învățare încurajează elevii să și dez volte gândirea critică și să și sporească interesul și cunoștințele.
Navigarea în varianta digitală per mite parcurgerea manualului și reveni rea la activitatea de învăţare precedentă.
Operații tehnologice de pregătire, de prelucrare
de finisare
Norme specifice de securitate și sănătate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor.
locului de muncă
Elemente de limbaj grafic: reprezentarea în vedere, elemente de cotare, executarea desenului tehnic/schiței pentru un produs de realizat
Tehnologii de execuție a produselor utile și a unor lucrări creative din
Resurse materiale, umane, de timp și financiare pentru realizarea produsului
Estetica produsului. Noi posibilități de utilizare și decorare a produselor din materiale
Tehnologii artizanale pentru realizarea produselor din materiale textile cu specific tradițional. Tradiții locale .................................
Evaluarea, promovarea și valorificarea produselor
Activități, ocupații și meserii din domeniul realizării produselor din materiale textile
Activități, ocupații și meserii din sectoare economice cu potențial competitiv și din domenii de specializare inteligentă
Materiale lemnoase: clasificare, proprietăți și utilizări
Ateliere de execuție a produselor din materiale lemnoase ................................
Scule, instrumente, dispozitive și mașini ..........................................................
Operații tehnologice de pregătire, de prelucrare și de finisare .....................................................................................
Norme specifice de securitate și sănătate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor. Ergonomia locului de muncă 39
Fișa tehnologică 40
Elemente de limbaj grafic: reprezentarea în vedere, elemente de cotare, executarea desenului tehnic/schiței pentru un produs de realizat................................................................................. 40
Tehnologii de execuție a produselor utile și a unor lucrări creative din materiale lemnoase ................................................................................................... 43
Resurse materiale, umane, de timp și financiare pentru realizarea produsului 44
Noi posibilități de utilizare și decorare a produselor din materiale lemnoase
Tehnologii artizanale pentru realizarea produselor din materiale lemnoase cu specific tradițional. Tradiții locale
Norme specifice de securitate și sănătate în muncă, de prevenire
locului de muncă
Elemente de limbaj grafic: reprezentarea în vedere, elemente de cotare, executarea desenului tehnic/schiței pentru un produs de realizat 66 Tehnologii de execuție a produselor utile
a unor lucrări creative din materiale metalice .....................................................
Resurse materiale, umane, de timp
de utilizare
decorare
din domenii de specializare inteligentă .......................................... 76 Tehnologii și materiale actuale și de viitor în raport cu mediul, individul și societatea ......................................................
Materiale plastice: clasificare, proprietăți și utilizări .............................................. 82
Ateliere de execuție a produselor din materiale plastice 85
Scule, instrumente, dispozitive și mașini. Operații tehnologice de pregătire, de prelucrare și de finisare
stingere a incendiilor. Ergonomia locului de muncă ................................
Tehnologii de execuție a produselor utile
a unor lucrări creative din materiale plastice .......................................................
posibilități de utilizare și decorare
Activități, ocupații și meserii din domeniul realizării
și materiale actuale și de viitor
CE ȘTIM?
O mare parte dintre produ sele de îmbrăcăminte și cele pentru amenajarea și deco rarea locuinței este realizată din materiale textile.
Pentru a obține obiecte de îmbrăcăminte se folosesc țesături și tricoturi din mate riale textile.
Există produse din materiale textile realizate manual care sunt prezentate și vândute la expoziții și târguri cu spe cific tradițional sau local.
CE VOM AFLA?
Care sunt proprietățile și uti lizările materialelor textile.
Cum se obțin produse din materiale textile.
Criteriile care stau la baza analizei produselor.
Ce modalități există de pro movare și valorificare ale produselor din materiale textile.
Care sunt meseriile actuale și de viitor în domeniul pre lucrării materialelor textile.
CE VOM REUȘI?
Să executăm produse din materiale textile pe baza fișei tehnologice, prin utilizarea sculelor, instrumentelor, dis pozitivelor și mașinilor adec vate operațiilor tehnologice care se realizează.
Să aplicăm normele specifice de securitate și sănătate în muncă, de prevenire și stin gere a incendiilor.
Să realizăm reclame și pli ante de promovare a pro duselor realizate în vederea valorificării lor.
Fibre textile
obținute pe cale chimică naturale de origine vegetală de origine animală de origine minerală
În preajma noastră sunt o multitudine de produse realizate din materiale textile: un produs de îmbrăcăminte, o lenjerie de pat, un sac cu cereale etc.
Ce formă au avut aceste materiale înainte de a se obține produsele respective?
Cum alegem materialele pentru realizarea unui anumit produs?
Observăm și discutăm
Denumiți obiectele din imaginea A și precizați de unde credeți că pro vin ele. Care este materia primă folosită?
a b a b
Fig. 2. Culturi de plante textile: a – de bumbac; b – de in
Fig. 3. Fibre de origine animală: a – lână de oaie; b – păr de capră
Cuvântul textile este origi nar din limba latină: texere = a țese, a tricota. Aflăm mai mult
Spuneți vă părerea privind denumirea fiecărui produs din imaginea B și numiți materialele folosite pentru realizarea lor.
Cum credeți că s au obținut produsele din imaginea C? Din ce materi ale se pot executa ele? Aveți și voi produse de îmbrăcăminte obținute prin același procedeu? Denumiți produsele voastre.
Citim și descoperim
Produsele sunt realizate din materiale diferite, alese în funcție de sco pul utilizării acestora.
Materialele textile au apărut sub formă de produse de vestimentație, din nevoia de apărare a corpului împotriva intemperiilor; în timp, li s au dat și alte utilizări. Materia primă o reprezintă fibrele textile; din ele se obțin firele, care sunt folosite, în principal, la realizarea produselor sub formă de țesături sau de tricoturi.
Fibrele textile sunt corpuri solide a căror lungime este mult mai mare decât grosimea. Acestea pot fi (fig. 1):
de origine vegetală – se extrag din diferite părți ale unor plante tex tile: semințe (de bumbac – fig. 2a), tulpini (de in – fig. 2b, cânepă, iută), frunze (de sisal, manila), fruct (cocos);
de origine animală – se obțin din lână (de oaie – fig. 3a), păr (de capră –fig. 3b, cămilă, lamă etc.) sau sunt produse de viermii de mătase;
de origine minerală – se obțin din roci (azbest);
de origine chimică – se obțin din celuloză, petrol, gaze naturale, căr bune etc.; sunt de tip: vâscoză, relon, lycra, melană etc.
Proprietățile fibrelor textile sunt: fizice, mecanice, tehnologice. Proprietățile fizice ale materialelor determină relațiile acestora cu me diul înconjurător.
Luciul este capacitatea fibrelor de a reflecta lumina și depinde de gra dul de netezime a suprafeței acestora. Fibrele de mătase naturală sunt cele mai lucioase, bumbacul are luciu mat, iar fibrele de in au luciu slab.
Culoarea fibrelor este dată de gradul de pigmentare naturală; fibrele vegetale au culoarea albă, galbenă, verzuie, castanie, iar cele de origine animală pot fi pigmentate în alb, brun, cafeniu, negru. Fibrele obținute pe cale chimică au, din fabricație, culoarea albă.
Higroscopicitatea este proprietatea fibrelor de a absorbi (reține) vapori de apă din mediul înconjurător; lâna, inul și bumbacul au higroscopici tate mare (fig. 4), iar fibrele chimice rețin cantități mici de apă.
Lungimea fibrelor (fig. 5) se exprimă în milimetri; astfel, pot fi: fibre scurte (bumbac, lână, azbest), fibre lungi (in, cânepă), filamentare (ob ținute pe cale chimică, mătase naturală).
Comportarea față de căldură a fibrelor este diferită; acesta este motivul pentru care spălarea și călcarea produselor textile se realizează la tem peraturi care să nu deterioreze fibrele.
Proprietățile mecanice arată modul în care se comportă materialele sub acțiunea forțelor exterioare.
Rezistența este proprietatea fibrelor de a se opune ruperii; cele mai re zistente sunt fibrele de in și fibrele de mătase.
Elasticitatea este capacitatea fibrelor de a reveni la forma inițială după întindere. Elasticitate bună au fibrele de lână, care se șifonează greu; cea mai scăzută elasticitate o au fibrele de cânepă, care sunt lemnoase.
Proprietățile tehnologice arată modul de comportare a materialelor la aplicarea unor metode de prelucrare specifice.
Capacitatea de împâslire este proprietatea unor tipuri de fibre de a se apropia, deplasa, prinde și împleti între ele, în procese chimice precum vopsirea. Procesul de împâslire se aplică fibrelor de lână în stare umedă, la cald, prin acțiuni de frecare și lovire; astfel se obține pâsla, un mate rial compact din care se fac pălării (fig. 6) și încălțăminte călduroasă.
Capacitatea de filare arată posibilitatea de a răsuci fibrele dintr un mate rial textil (bumbac, cânepă etc.) pentru a l transforma în fire; reprezintă lungimea firului (în km) ce se poate obține dintr un kilogram de fibre.
Firele sunt produse textile care se obțin prin răsucirea fibrelor în pro cese industriale, prin filare (în filaturi – fig. 7) sau manual, prin toarcere. În funcție de natura fibrelor din care se obțin, diferențiem următoarele tipuri de fire: din fibre naturale (bumbac, in, lână, mătase etc.), din fibre obți nute pe cale chimică, din fibre naturale în amestec cu alte fibre (de exemplu: fire tip bumbac obținute din fibre de bumbac în amestec cu fibre chimice).
Principalele proprietăți ale firelor sunt: torsiunea, care arată numărul de răsuciri pe unitatea de lungime, și asigură rezistența firului, și finețea, care indică gradul de subțirime al firelor.
Fig. 4. Produs obținut din fibre cu higroscopicitate mare (de bumbac)
Fig. 5. Fibre textile: a – scurte (de azbest); b – lungi (de in)
Fig. 6. Produse obținute din pâslă
Fig. 7. Obținerea firelor în filaturi
urzeală
bătătură a b
Țesăturile (fig. 8) sunt materiale textile obținute prin încrucișarea per pendiculară a firelor textile de urzeală (în lungimea țesăturii) și de bătătură (pe lățimea țesăturii, care se introduc prin țesere).
În funcție de tipul firelor utilizate, există: țesături din fire de bumbac (fig. 9a), țesături din fire de lână (fig. 9b), țesături din fire de in, de cânepă, de iută, țesături din fire de mătase etc.
Principalele proprietăți ale țesăturilor sunt: grosimea, determinată de diametrul și desimea firelor de urzeală și de bătătură; rezistența la uzură, care depinde de perioada de utilizare (purtare) a produsului; rezistența la acțiunea unor substanțe chimice.
În funcție de natura firelor și de proprietățile lor, țesăturile au diverse uti lizări în confecționarea de: îmbrăcăminte, prosoape și halate de baie, pro duse decorative și pentru tapițerie, covoare, mochete, pături, ambalaje, articole tehnice etc. Din fibre obținute pe cale chimică se realizează pânze pentru vele și plase pescărești, pânze pentru filtre și haine de protecție care rezistă la acțiunea diferitelor substanțe chimice.
Tricoturile (fig. 10) sunt materiale textile obținute prin buclarea fire lor sub formă de șiruri (pe lungimea tricotului) și de rânduri (pe lățimea tricotului).
Se pot realiza din: bumbac, lână (fig. 11), mătase, fire sintetice. În funcție de destinație, se diferențiază tricoturi pentru: articole de len jerie, îmbrăcăminte exterioară, articole de sport, articole decorative, arti cole medicale, articole tehnice etc.
Dicționar
• Reflexie – întoarcerea parțială a razelor luminoase în mediul din care au venit la întâlnirea cu o suprafață lucioasă.
• Pigment – (în acest caz) sub stanță colorată naturală pro dusă de celulele plantelor și animalelor, care colorează în mod specific țesăturile.
• Urzeală – ansamblu de fire paralele, așezate în lungul țesăturii, printre care se trece firul de bătătură.
Principalele proprietăți ale tricoturilor sunt: elasticitatea – depinde de legăturile dintre fire și caracteristicile lor, de grosimea tricotului; tricoturile iau forma corpului pe care îl îmbracă și își păstrează forma în timpul întrebuințării; deșirabilitatea – proprietatea de desfacere a tricotului într un fir lung; permeabilitatea – proprietatea de a permite circulația aerului și a vapo rilor de apă între corp, tricot, mediul înconjurător și invers.
Materialele textile nețesute sunt obținute din deșeuri de materiale textile (fire, fibre, țesături etc.) consolidate între ele. Se utilizează pentru a se realiza îmbrăcăminte de protecție industrială și de laborator, draperii, perdele, lenjerii de pat, pături, fețe de masă, stofe de mobilă, perne, plă pumi matlasate etc.
Pentru obținerea produselor textile, mai sunt utilizate și materiale textile auxiliare (fig. 12), precum:
ața de cusut, folosită la îmbinarea prin coasere a componentelor produselor;
ața de brodat pentru mașină;
ața de brodat manual, numită mulineu;
vatelina, întrebuințată la căptușirea îmbrăcămintei groase de iarnă, la umplerea unor pilote, perne etc.; este un produs obținut din deșeuri de fibre naturale (de lână sau bumbac) și sintetice;
garnituri sub formă de dantelă, suitaș, panglică etc., utilizate în scop ornamental;
căptușeli – se realizează din țesături de: bumbac, mătase, fibre chimice. Pentru protejarea mediului și economisirea resurselor, este necesar să refolosim obiecte și materiale textile sau părți din acestea (fig. 13).
Materialele textile de viitor sunt rezultate ale cercetărilor din dome niul textile; ele au proprietăți și domenii de utilizare diverse. Dintre mate rialele textile de viitor, de o importață deosebită sunt materialele textile multifuncționale și materialele textile inteligente.
Materialele textile multifuncționale au proprietăți antibacteriene, rezis tență la radiații solare, la foc și la temperaturi înalte sau foarte scăzute, rezistență la diverse substanțe chimice. Domeniile de utilizare a acestora sunt diverse: aviație, construcții, agricultură, medicină etc.
Materialele textile inteligente au proprietăți de detectare și acționare, fiind folosite la fabricarea unor articole vestimentare inteligente. Se utilizează pentru realizarea produselor care interacționează cu mediul înconjurător în care există diverși factori (mecanici, termici, chimici etc.). Exemple de ast fel de materiale sunt: materiale cu memorie de formă, care își recuperează forma după deformare sau șoc puternic; materiale cromice care transmit și reflectă lumina, își schimbă culoarea în funcție de factorul exterior; textile electronice inteligente care monitorizează de la distanță starea de sănătate sau afecțiuni medicale ale pacienților, performanțe ale sportivilor etc.
Aplicații practice
Activități individuale
Indică un produs din material textil, din apropierea ta, și precizează proprietățile fizice ale acestuia.
Realizează, pe o coală de carton format A4, o fișă cu titlul „Materiale tex tile”, care să conțină mostre de diferite materiale textile. Indică denu mirea și proveniența acestora (de exemplu: țesătură din fire de bumbac: denumirea – țesătură; proveniența – fire de bumbac).
Prezintă fișa realizată colegilor din clasă și precizează o utilizare a unuia din materialele prezentate. Fișa „Materiale textile” este componentă a portofoliului personal.
12. Materiale textile auxiliare: a – mulineu; b – vatelină; c – dantelă
Fig. 13. Produs realizat prin refolosirea materialelor textile
De reținut!
Principalele tipuri de materiale textile sunt: fi brele, firele, țesăturile și tricoturile.
Proprietățile materiale lor textile determină uti lizările acestora.
Fig. 14. SDV-uri și mașini din ateliere: a – foarfece; b – metru de croitorie; c – cretă de croitorie; d – fier (mașină) de călcat; e – mașină de țesut
Despre o pereche de pantaloni cumpărată din magazin ne putem pune mai multe întrebări. Ce materiale s-au folosit la realizarea acestora? Care au fost sculele, uneltele, mașinile cu care au lucrat muncitorii? Cum și unde s-a transformat țesătura în pantaloni?
Observăm și discutăm
Denumiți obiectele din imaginile A, B și C.
La ce operații de obținere a îmbrăcămintei credeți că se folosesc obiec tele din imaginile A și B? Le ați folosit și voi? Pentru răspuns afirmativ, precizați când și în ce scop le ați utilizat.
Spuneți vă părerea privind necesitatea utilizării obiectului din imagi nea C și precizați când anume se folosește.
Citim și descoperim
Realizarea unui număr mai mare de produse textile de același fel are loc în încăperi cu dotare necesară, numite ateliere. În funcție de produsele textile și de operațiile tehnologice ce se vor executa, atelierele pot fi: de croitorie, de broderie, de tricotaje, de covoare etc.
Prelucrarea materialelor prin diferite operații se realizează cu anumite piese, numite scule (ace de cusut, andrele etc.); măsurarea, trasarea și verificarea unor dimensiuni se face cu diferite instrumente (riglă, cretă de croitorie, metru de croitorie etc.). Pentru prinderea și fixarea sculei sau a materialului în timpul operației de prelucrare, se folosesc ansambluri de piese, numite dispozitive (suveică, masă de călcat); toate acestea se mai numesc SDV uri (scule, dispozitive, verificatoare – fig. 14). Sunt și opera ții tehnologice care se execută cu mașini (de cusut, de călcat, de țesut –fig. 14) formate din ansambluri complexe de piese.
Citim și descoperim
În ateliere, produsele din materiale textile se pot realiza în sistem industrial, într un număr mare de produse identice, și în sistem de comandă, când se exe cută manual, câte un singur produs, numit unicat.
Pentru realizarea produselor din materiale textile se execută mai multe operații tehnologice; acestea sunt etape de prelucrare prin care materia lului inițial, numit semifabricat (de exemplu, țesătură, tricot), i se modifică forma și dimensiunile pentru a se obține produsul dorit, numit produs finit (de exemplu, fustă, tricou etc.).
Operațiile tehnologice sunt: de pregătire, de prelucrare, de finisare.
Operațiile de pregătire (fig. 15) sunt călcarea și șablonarea.
Călcarea se aplică materialelor textile pentru a le asigura netezimea și uniformitatea, pentru a le da un aspect mai plăcut, prin eliminarea deni velărilor formate în material; se realizează cu presa sau cu mașina (fierul) de călcat.
Șablonarea este operația de aplicare a tiparelor (șabloanelor) pe ma terial, urmată de trasarea contururilor acestora pe suprafața materialului textil; se execută cu creta sau cu creionul de croitorie.
Operațiile de prelucrare (fig. 16) sunt croirea materialului și confecțio narea propriu zisă a produsului.
Croirea materialului constă în decuparea detaliilor (părților compo nente) produsului după contururile trasate; manual, se execută cu foarfeca. Dacă se confecționează mai multe produse identice, atunci materialul se așază în straturi suprapuse cu lungimi și lățimi egale, și apoi are loc tăierea (decuparea) cu ajutorul mașinii de tăiat (croit).
Confecționarea propriu-zisă are două etape: prelucrarea detaliilor și asamblarea lor; detaliile croite sunt prelucrate și apoi unite prin coasere. Cusăturile se pot realiza manual sau cu mașina de cusut.
Operațiile de finisare asigură forma, aspectul și calitatea produselor.
Sunt operații de călcare, de curățare a produsului de scame sau de ațe ade rente (fig. 17) provenite de la cusături, de coasere a accesoriilor de încheiat, de etichetare (fig. 18) și de control a calității produsului.
Aflăm mai mult
Se numește suveică dispozi tivul care servește la introduce rea firului de bătătură în rostul urzelii, la războiul de țesut (a), și piesa din mecanismul mași nii de cusut în care se introduce un mosorel cu ață (b).
Etichetele produselor textile cuprind semne convenționale internațio nale; acestea indică informații privind modul de întreținere a produsului.
Accesoriile de încheiat (nasturi, copci, capse) se fixează pe produsul textil prin coasere manuală sau mecanică.
Coaserea manuală a nasturilor se realizează după marcarea locului de prindere; poate fi: simplă (fig. 19a), cu picior (fig. 19b), a nasturilor cu ureche ascunsă (fig. 19c). La materialele textile groase, pentru a împiedica ruperea materialului în locul de coasere, întărirea se poate face cu un contranasture, care are, de regulă, dimensiuni mai mici.
Fig. 19. Coaserea manuală a
ȘI SĂNĂTATE
Citim și descoperim
În atelierele de realizare a produselor din materiale textile se vor res pecta următoarele norme specifice:
Dicționar
• Ergonomie – disciplină care se ocupă cu studiul condițiilor de muncă în vederea reali zării unei adaptări optime a omului la acestea.
se va acorda atenție la executarea coaserii pentru a preveni înțeparea cu acul;
se va proteja degetul care împinge acul cu ajutorul degetarului (fig. 20);
se interzice joaca cu sculele folosite;
foarfecele stau pe masa de lucru, cu lamele închise;
nu vor fi utilizate dispozitive, mașini, utilaje cu defecțiuni, cu improviza ții sau care nu asigură protecție la foc;
se interzice depozitarea materialelor în apropierea surselor de căldură;
se interzice utilizarea focului deschis.
În organizarea locului de muncă, se vor respecta măsuri care să determine un efort minim al muncitorului, un număr mic de mișcări, o poziție corectă a corpului etc. numite măsuri ergonomice. Dintre acestea, se pot enumera:
materialele, uneltele și sculele care se folosesc se păstrează în ordine, pe masa de lucru;
încăperea de lucru este bine iluminată, iar la prelucrarea materialelor închise la culoare, gradul de iluminare va crește;
în timpul executării operației de coasere, lucrătorul este așezat pe scaun, cu spatele rezemat de spătarul acestuia (fig. 21);
lungimea firului de ață corespunde lungimii brațului persoanei care execută operația de coasere manuală.
De reținut!
Produsele din materiale textile se realizează în ateliere de mai multe tipuri: de croitorie, de tricotaje, de covoare etc.
Principalele tipuri de operații tehnologice aplicate materialelor textile pentru obținerea produselor sunt: de pregătire, de prelucrare, de finisare. La executarea acestor operații, se folosesc scule, instru mente, dispozitive și mașini adecvate materialului și procesului de fabricație.
La organizarea locului de muncă din atelier, este necesar să se respecte măsurile ergonomice și nor mele specifice de securitate și sănătate în muncă.
Aplicații practice
Activitate în perechi
Completați rebusul de mai jos cu termeni din tema Ateliere de execuție a produselor din materiale textile.
1. Tip de material textil folosit la confecționarea îm brăcămintei.
2. Sculă cu care se execută croirea manuală.
3. Poziție pe care trebuie să o aibă masa de călcat în timpul operației de călcare.
4. Parte componentă a unui produs din material textil.
5. Grup de operații tehnologice în care se verifică și controlul calității produselor.
6. Operație la realizarea căreia se utilizează și creta de croitorie.
7. Mașină folosită la călcarea materialelor textile în fabricile de confecții.
Activitate individuală
Materiale necesare: o bucată de țesătură sub formă de pătrat, cu latura de 10 cm, 5 nasturi, ață de cusut, ac de cusut.
Indicație: se vor aplica posibilitățile de coasere manuală a nasturilor pre cizate în lecție și/sau în modelele alăturate.
Sarcini de lucru
1. Pregătirea materialelor
2. Marcarea locului de coasere a nasturilor
3. Executarea operației de coasere a nasturilor pentru modelele date și/sau din lecție
4. Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă
5. Aspectul fiecărui tip de coasere și a produsului, în ansamblu
Putem executa o ie sau o față de pernă prin coasere manuală sau cu mașina de cusut. Care sunt etapele pentru a realiza aceste produse? Unde sunt acestea precizate?
Observăm și discutăm
Pentru imaginile A și B precizați ce reprezintă fiecare și care credeți că este ordinea în care se realizează etapele ilustrate în imaginile respective.
Cum se numesc și care este utilitatea obiectelor realizate din carton, prezentate în imaginea C?
Citim și descoperim
Pentru a realiza un produs trebuie să știi cum arată, deci să cunoști forma și dimensiunile, materialul și tehnologia de execuție a acestuia.
La baza executării unui produs este documentul numit fișa tehnologică, care cuprinde următoarele elemente:
desenul sau schița produsului;
informații referitoare la: denumirea produsului, materialul din care se execută;
operațiile tehnologice, sculele, instrumentele, dispozitivele și mașinile folosite;
controlul tehnic de calitate.
Pentru realizarea produselor de îmbrăcăminte (de vestimentație –fig. 22) din materiale textile, se pornește de la desenul tehnic sau schița produsului.
Schița este desenul tehnic executat cu mâna liberă, care respectă proporțiile dintre dimensiunile obiectului, în limitele aproximării vizuale. Pentru produsele simple, schița se poate realiza într o singură proiecție (vedere – fig. 23).
În funcție de complexitatea produsului, schița poate cuprinde două sau trei proiecții.
Pe baza desenului sau a schiței realizate, se execută tiparele detaliilor componente ale produsului.
Tiparul (fig. 24) se obține prin transpunerea desenului pe hârtie sau pe carton; la acesta se adaugă rezervele pentru cusături și tivuri, obținând astfel șablonul. În croitorie, dimensiunile se exprimă în centimetri.
Principalele elemente geometrice folosite la realizarea tiparelor sunt prezentate în fig. 25:
– suprafața este elementul geometric care se obține cu ajutorul unei linii închise; suprafața are rol important, deoarece tiparele trebuie să corespundă prin formă și mărime conformației corpului;
– linia este elementul care limitează marginile suprafețelor tiparului; poate avea forma dreaptă (orizontală, verticală sau oblică), arcuită sau frântă;
– punctul este folosit pentru stabilirea poziției liniilor.
Un tipar realizat corect va avea ca rezultat o potrivire mai bună pe forma corpului clientului.
24. Trasarea după tipar
Fig. 25. Elementele geometrice ale tiparului
În continuare, este prezentat un exemplu de fișă tehnologică pentru realizarea produsului „Șorț de bucătărie".
Denumirea produsului
Schița produsului
Materiale, scule, dispozitive, instrumente, mașini
– materiale: pânză (material textil nou sau refolosit din cearșaf, husă de pilotă etc.), carton, ață de cusut;
– SDV uri: riglă, creion, compas, centimetru de croitorie, ace cu gămălie, foarfece, ac de cusut, masă de călcat, masă de croit;
– mașini: mașină de cusut, mașină (fier) de călcat.
Operații tehnologice
Controlul de calitate
– se calcă materialul și se suprapune în două straturi;
– se execută tiparul pentru jumătate din detaliul principal (notat pe schiță cu 1);
– se execută tiparul pentru detaliul 2;
– se execută tiparele pentru detaliile 3 și 4;
– se fixează tiparele detaliilor pe material, cu ajutorul acelor cu gămălie, și se trasează contururile tiparelor pe material;
– se decupează detaliile, cu foarfeca, după liniile de contur tra sate;
– se prelucrează detaliile, prin surfilarea marginilor, și se asam blează, prin coasere cu punct tighel;
– se calcă produsul.
– se verifică dimensiunile produsului, calitatea cusăturilor, aspec tul general al produsului.
Ambalarea produsului se face în pungi din material plastic.
Reclama și valorificarea produsului: produsul poate fi expus în magazine, alături de altele din gama produse textile pentru bucătărie.
De reținut!
Fișa tehnologică este elementul care stă la baza executării oricărui produs.
Schițele produselor de îmbrăcăminte se pot realiza în una sau mai multe proiecții (vederi), în funcție de complexitatea acestora.
Pe baza schiței, se execută tiparele detaliilor care alcătuiesc produsul de îmbrăcăminte.
Aplicații practice
Activități în perechi PORTOFOLIU
1. Pentru produsul „Față de pernă", din fig. A, de mai jos, întocmiți fișa tehnologică parcurgând următoarele etape: alegerea materialului, întocmirea schiței, stabilirea tehnologiei de execuție (operații tehnologice, scule, instrumente, dispozitive, mașini), controlul de calitate.
2. Realizați pe foi de format A4 schițe pentru două produse de îmbrăcăminte (pentru fată și pentru băiat), de exemplu: rochie și vestă (fig. B și C). Prezentați lucrările colegilor.
În casele din țara noastră vedem adesea covoare și carpete realizate din lână, fețe de pernă și milieuri brodate sau cusute cu motive populare, șosete și mănuși purtate iarna la treburile de afară. Cum s-au realizat aceste tipuri de produse în gospodăriile oamenilor?
Observăm și discutăm
Identificați obiectele confecționate din materiale textile, din imaginile
A, B și C. Denumiți le și precizați utilitatea fiecăruia.
Care este tehnologia de obținere a fiecărui produs identificat anterior?
Citim și descoperim
Executarea manuală a unor produse din materiale textile necesare în gospodărie, pentru confecționarea unor articole de vestimentație sau pentru decorarea casei se poate face prin coasere, tricotare, țesere.
Coaserea poate fi realizată manual sau mecanic.
Coaserea manuală se poate executa cu mai multe tipuri de puncte de coasere.
Punctul înaintea acului (fig. 26) cuprinde un pas și un gol. Acest punct se aplică la poziționarea unor detalii, la însăilarea pentru asamblare, la încrețirea unor detalii.
Punctul în urma acului este o cusătură asemănătoare cu punctul înain tea acului; pe dos apare o cusătură continuă, dublată la fiecare pas.
Punctul de tighel este asemănător cu punctul în urma acului; pe fața materialului cusut apare cusătura pas lângă pas (fără goluri între pași), iar pe dos, întreaga cusătură este dublată. Această cusătură este folo sită pentru unirea detaliilor.
Punctul în cruce (fig. 27) se aplică la broderiile românești.
Punctul de feston (fig. 28) este folosit pentru surfilat țesătura pe toată lungimea materialului, pentru surfilat butoniere, găuri etc.
Fig. 26. Cusătură cu punct înaintea acului pas gol
Fig. 27. Cusătură cu punct în cruce
28. Cusătură cu punct de feston
• Miliéu – obiect din pânză (brodată) sau din dantelă, care se așază (ca ornament) pe o mobilă.
• Însăilare – coasere în mod provizoriu cu împunsături depărtate pentru marcarea locurilor unde se va coase apoi definitiv.
b
Fig. 29. Tricotarea ochiurilor: a – pe față; b – pe dos
Fig. 30. Război de țesut manual: a – vertical; b - orizontal
Coaserea mecanică se execută cu mașini de cusut. În funcție de forma punctului de cusătură, cusăturile pot fi: tighel, în lanț, feston, ascunse, de montat nasturi și accesorii.
Tricotarea manuală se realizează, cel mai des, cu andrele; se folosește pentru obținerea de produse de vestimentație care sunt practice și aspec tuoase; materialele folosite sunt firele din: lână, bumbac, relon etc.
Andrelele sunt tije puțin ascuțite la unul din capete, au grosimi și lungimi variate și pot fi confecționate din: metal (oțel, aluminiu), lemn, material plastic.
Tricotarea produsului se începe prin montarea ochiurilor pe cele două andrele și se continuă cu modelul ales.
Cele mai simple moduri de tricotare sunt: tricotarea ochiurilor pe față (fig. 29a) și tricotarea ochiurilor pe dos (fig. 29b). Țeserea manuală se realizează la războaie de țesut manual, care pot fi verticale sau orizontale (fig. 30); în ateliere specializate și în unele gospo dării se găsesc multe produse țesute din diferite materiale textile, precum: covoare din lână; pânză din fire de bumbac, de in etc.; preșuri din deșeuri de materiale textile.
Citim și descoperim
Oricât de simplu sau de complex este un produs, pentru realizarea lui este nevoie de mai multe tipuri de resurse.
Resursele materiale sunt reprezentate de materialele folosite, consu mul de energie electrică, mașinile, utilajele și sculele cu care se prelu crează materialele (fig. 31).
Resursele umane se exprimă prin numărul și responsabilitățile oamenilor care participă la realizarea produsului. Pe parcursul procesului de execu tare a unui produs, pot fi implicate una sau mai multe persoane.
Resursele de timp se materializează în durata de realizare a produsului.
Resursele financiare sunt exprimate prin cheltuielile făcute pentru re alizarea produsului.
De exemplu, pentru realizarea produsului Tablou din materiale textile (fig. 32) sunt necesare următoarele:
resurse materiale: țesături din material textil pentru rama tabloului și vază, carton, adeziv, creioane colorate, foarfece, frunze, crengi;
resurse umane: elevi (cu responsabilitățile stabilite), profesor;
resurse de timp: durata de realizare a tabloului, exprimat în ore (aproxi mativ 1 oră);
resurse financiare: țesături – 5 lei; carton – 1 leu; adeziv – 0,50 lei; cre ioane colorate – 0,50 lei; foarfece – 2 lei; pentru creioane colorate și foarfece (care se folosesc la realizarea mai multor produse) s au consi derat părți din valoarea lor; total resurse financiare – 9 lei.
De reținut!
Produse utile în gospodărie sau de uz personal (produse de îmbrăcăminte) se pot executa și manual.
Asemănător tehnologiilor aplicate în unitățile economice, se pot realiza manual produse, folosind SDV uri adecvate.
Pentru realizarea unui produs sunt necesare resurse materiale, umane, de timp și financiare.
Aplicații practice
Activități individuale
1. PROIECT • SEMN DE CARTE
Etape de lucru:
• folosește imaginile date mai jos și întocmește fișa tehnologică de realizare a produsului „Semn de carte”, cu sprijin din partea profesorului, dacă ai nevoie;
• realizează produsul respectând fișa tehnologică, ordinea operațiilor tehnologice și normele de securitate și sănătate în muncă;
• observă modul de lucru al colegilor privind respectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă și apoi analizați în clasă eventualele situații în care acestea nu au fost respectate.
Realizează o reclamă de promovare a produsului executat (de exemplu: Folosește-mă! Nu îndoi foile cărții pe care o citești!).
Materiale necesare: un scul din fire textile (mohair, lână etc.), andrele.
Etape de lucru:
• se aleg andrele potrivite grosimii firului textil;
• se tricotează fularul, urmărind explicațiile din lecție și imaginile de mai jos.
Materiale necesare: război de țesut (didactic) sau o ramă veche de tablou, care folosește drept război de țesut prin baterea, pe două laturi opuse, de cuie mici, la distanțe egale; fire pentru urzeală și fire (sau fâșii de țesătură și tricot) colorate, pentru bătătură.
Etape de lucru
• se trec firele de urzeală după cuiele bătute în ramă sau prin crestăturile războiului didactic (fig. 1) formând astfel sistemul de fire de urzeală (pe lungimea țesăturii);
• se execută țeserea prin trecerea firelor/fâșiilor de bătătură printre cele de urzeală (fig. 2), rezultând astfel pro dusul dorit (fig. 3).
Organizați o expoziție cu tema „Mâini îndemânatice" care să cuprindă produsele realizate, însoțite de câte un pliant de prezentare. Invitați și colegi din alte clase să le aprecieze.
4. Pentru a tricota o pereche de mănuși, bunica a cumpărat un scul de lână cu 32 lei și andrele, care au costat 7 lei; ea lucrează la o mănușă 8 ore.
Precizează și calculează (unde este cazul) resursele folosite pentru realizarea perechii de mănuși. Activitate în perechi
Pentru a realiza un accesoriu vestimentar (broșă, papion, cordon) din deșeuri de materiale textile, elevii lucrează în perechi timp de o oră; în afara deșeurilor, ei folosesc:
• ață, care costă 3 lei;
• la alegere (în funcție de produs): ac de siguranță pentru broșă – costă 1 leu; elastic pentru papion –costă 2 lei; cataramă pentru cordon – costă 8 lei.
a. Ce resurse a folosit fiecare pereche de elevi pentru a realiza un produs ales din cele trei?
b. Pentru ce produs s au cheltuit cei mai mulți bani?
Estetica produsului constituie un factor important în alegerea acestuia. Cum putem să îmbunătățim aspectul unui produs? Un produs poate primi alte întrebuințări decât cele pentru care a fost proiectat?
Observăm și discutăm
Comparați produsele din imaginile A și B privind modul de prezentare și aspectul acestora.
Pentru fiecare produs din imaginile A, B și C, precizați tehnologia de obținere.
Citim și descoperim
Estetica este un element important care contribuie la aspectul și la ca litatea produsului; aspectul determină în mare măsură consumatorul în luarea deciziei de achiziționare.
Elementele cu ajutorul cărora se apreciază produsele sub aspect estetic sunt: forma, culoarea și ornamentarea acestora; aspectul, care depinde de materialele folosite și de tehnologiile prin care sunt executate.
Decorarea produselor are ca scop înfrumusețarea, creșterea atractivi tății, punerea în valoare a obiectului.
În cazul produselor din materiale textile, decorarea se poate realiza cu:
elemente constructive: cusături, broderii, elemente de închidere, zone încrețite etc.;
elemente decorative aplicate pe suprafața produsului: dantele, nasturi, funde, panglici, cordoane (fig. 33), eșarfe, cravate etc.
Pentru ornamentarea diferitelor produse (fețe de masă, ii etc.) se folo sesc punctele pe fire scoase din materialul textil, precum găurelele simple, duble, în zigzag (fig. 34).
Fig. 33. Elemente decorative aplicate pe produse: a – dantelă; b – cordon și guler
Fig. 34. Executarea găurelelor simple (a), duble și în zigzag (b) găurele duble găurele în zigzag a b
Recomandări
Produsele din materiale tex tile pe care nu le mai folosește familia ta, după spălare, du le la un centru de recuperare a acestora sau oferă le persoane lor care au nevoie de ele.
Aflăm mai mult
Gubele sunt haine obținute din țesătură din lână, care se poartă iarna în zona Maramu reșului.
Tehnici noi de decorare sunt cele de imprimare a unor imagini pe pro dusele textile prind diverse procedee: prin termotransfer (cu ajutorul unei prese termice), prin serigrafie (fig. 35), care constă în trecerea cernelurilor printr o sită cu ochiurile ce reprezintă imaginea de imprimat, prin impri mare digitală (cu ajutorul unei imprimante textile speciale).
Produsele din materiale textile pe care nu dorim să le mai păstrăm nu trebuie aruncate, ci le putem da noi utilizări, păstrând forma în care sunt sau transformându le în alte produse, precum accesorii pentru îmbrăcă minte (cordoane, eșarfe, broșe, brățări etc.), sacoșe ecologice, ștergător pentru picioare, produse de decor (vaze, tablouri, brăduți de iarnă etc.).
Oamenii acordă importanța cuvenită produselor cu specific local con fecționate din materiale textile, realizate de meșteșugarii care au păstrat și transmis generațiilor următoare obiceiuri, cunoștințe, tehnologii de lucru.
Resursa umană, reprezentată de meșteșugarii și artiștii din diferite zone ale țării, valorifică creativ și artistic resursele naturale specifice pentru re alizarea produselor cu diverse utilizări: obiecte de îmbrăcăminte (fig. 36) și de încălțăminte specifice portului popular, produse de uz gospodăresc, pentru amenajări interioare și exterioare ale locuințelor, realizate prin unele tehnologii artizanale de țesere, de coasere, de tricotare.
Fibrele, și apoi firele de origine animală obținute sunt prelucrate ma nual, în zonele unde creșterea oilor este o ocupație importantă a oamenilor.
Tehnologiile artizanale de realizare a produselor tradiționale din lână cuprind diferite operații: obținerea firelor prin spălare și uscare, scă moșat și pieptănat, toarcere manuală cu fusul și furca (fig. 37); țeserea fire lor în războaie de țesut manual pentru realizarea țesăturilor sub formă de stofe, covoare, macaturi, cergi etc.; confecționarea din țesături de stofă a produselor de port popular (fote, catrințe, ilice etc.). Din firele de lână, în nuanțele fibrelor naturale sau colorate cu pigmenți naturali, se execută prin tricotare manuală diverse produse de îmbrăcăminte (pulovere, veste, mănuși, fulare etc.).
Alte tehnologii tradiționale sunt: țesutul scoarțelor, țeserea pânzei și coaserea costumului popular.
O tehnologie răspândită în multe zone este țesutul scoarțelor, care au denumiri locale sau regionale de „păretare”, „velințe”, „cergi” etc. Se prac tică în gospodăriile țărănești și în atelierele specializate din mănăstirile de maici din Moldova (Târgu Neamț, Văratec și Agapia), Maramureș (Botiza și Bârsana), în Oltenia (județele Olt, Vâlcea, Dolj, Gorj – la Tismana).
Țeserea pânzei este o tehnologie tradițională care folosește fire de origine vegetală (bumbac, in etc.). Din pânză se execută produse de port popular femeiesc și bărbătesc (ii, fuste, cămăși, pantaloni etc.), produse de uz casnic (fețe de masă și de perne, prosoape etc.) ș.a.
De reținut!
Estetica produsului se apreciază prin aspectul și forma acestuia, prin culorile și elementele de ornamen tare aplicate.
Pentru decorarea produselor textile există noi tehnici (termotransfer, serigrafie, imprimare digitală) prin care acestea pot fi personalizate cu imaginile dorite.
Produse din materiale textile cu specific tradițional și local sunt realizate de meșteșugari și artiști popu lari, care folosesc diferite tehnologii artizanale (țesere, coasere, împâslire).
Aplicații practice
Activități individuale
PROIECT • FLUTURAȘ PENTRU DECORAT
Materiale necesare: două pătrate din țesătură cu latura de 15 cm și două cu latura de 10 cm, nasturi sau măr gele, ață de cusut.
Etape de lucru:
– analizează imaginile de mai jos și succesiunea operațiilor ilustrate;
– întocmește fișa tehnologică (cu sprijinul profesorului);
– execută fluturașul pentru a decora o pernă sau o draperie.
Prezintă colegilor produsul, precizând: utilitatea, materialele folosite, cusăturile executate, prețul propus pentru vânzarea produsului. Produsul va fi însoțit de o reclamă sau de un pliant de promovare.
Activitate în echipe
STUDIU DE CAZ
TRADIȚIA:
În echipe formate din 4 5 colegi, faceți o vizită la un muzeu în care sunt expuse produse textile cu specific tradițional, la locuința unui meșter popular sau la un atelier de execuție de produse textile.
Purtați discuții cu cei care creează aceste produse și realizați o analiză comparativă privind tehnologiile noi și tradiționale, având în vedere:
poluarea mediului produsă de prelucrarea materialelor și de realizarea produselor textile respective;
consecințele utilizării produselor din materiale textile tradiționale și noi asupra sănătății și a bunăstării oamenilor;
meserii care nu mai există și meserii noi în domeniul prelucrării materialelor textile.
Pentru documentare, puteți folosi și informații de pe internet sau alte surse.
Prezentați analiza colegilor din celelalte echipe. Realizați în clasă o dezbatere privind avantajele și dezavan tajele progresului tehnologic asupra oamenilor și a mediului.
b
Fig. 38. Evaluarea produselor textile: a – cantitativ; b – calitativ a
b
Fig. 39. Evaluarea calității prin caracteristici: a – estetice; b - economice
Recomandări
Citește etichetele produse lor! Unele dintre ele sunt rea lizate din materiale reciclabile. Prin cumpărarea și utilizarea lor contribuim la reducerea consu mului de resurse naturale.
Trebuie să cumpărăm un produs. Cum aflăm informații despre el și cum luăm decizia privind alegerea acestuia?
Observăm și discutăm
Pentru produsele din imaginile A și C spuneți vă părerea privind calita tea acestora, făcând referire la anumite criterii de apreciere.
Ce credeți că reprezintă afișul din imaginea B? Care este utilitatea valo rii indicate lângă produse?
Citim și descoperim
Evaluarea unui produs se face prin analiză cantitativă, apreciată prin numărare sau cântărire, și calitativă (fig. 38), care evidențiază anumite ca racteristici/criterii de calitate.
Caracteristicile de calitate ale produselor (fig. 39) sunt grupate în urmă toarele tipologii:
caracteristici tehnice, care privesc natura și calitatea materiilor prime și a materialelor folosite;
caracteristici funcționale, care arată comportarea în timpul utilizării și se apreciază prin capacitatea produsului de a nu se deteriora o anumită perioadă de timp;
caracteristici sociale, care arată efectul produsului asupra omului și me diului înconjurător;
caracteristici estetice, care exprimă forma, culoarea, ornamentele, gra dul de finisare, modul de ambalare ș.a.;
caracteristici economice, care se apreciază prin prețul de vânzare al pro dusului; prețul de vânzare (notat cu P) este dat de suma dintre costul de fabricație (notat C) și profitul firmei (notat cu Pr).
Costul de fabricație reprezintă cheltuielile cu resursele materiale (materii prime, materiale, consum de energie, combustibil, întreținere și re parații mașini etc., notate cu M), resursele umane și de timp (notate cu UT).
Costul de fabricație se calculează cu formula: C = M + UT.
Prețul este dat de: P = C + P r
Promovarea produselor cuprinde activitățile prin care acestea sunt prezentate publicului pentru a le facilita vânzarea; se oferă informații prin care este influențat comportamentul de cumpărare și de consum al po tențialilor cumpărători.
Strategiile de promovare se pot realiza pe mai multe căi, online și offline (fig. 40), și au scopul de a face cunoscut un produs și de a atrage clienți noi.
Publicitatea se realizează în presă (ziare, reviste, radio, televiziune), direct (distribuirea prin poștă de broșuri și pliante, reclame în cărți și re viste sau transmise prin telefon, panouri de publicitate stradală), pe inter net (prin pagina web proprie).
Relațiile publice reprezintă un ansamblu de programe (conferințe de presă, seminare, simpozioane, festivaluri, interviuri, discursuri etc.) care au ca scop promovarea sau protejarea unui produs, fiind mai credibile decât reclamele.
Promovarea vânzărilor se realizează prin participarea la manifestări co merciale (târguri, expoziții), prin reduceri de preț, cupoane sau bonuri de reducere, premii de fidelitate etc.
Valorificarea produselor executate în cadrul unităților economice se rea lizează prin comercializarea către populație sau către alte unități economice. Schimbul de produse prin cumpărarea și vânzarea lor se numește comerț.
Produsele pot fi vândute direct consumatorului final, care le folosește în scopuri personale, sau pot fi cumpărate pentru a fi revândute sau pentru a fi folosite la executarea altor produse mai complexe (devenind componente ale acestora), care vor fi comercializate.
Produsele din materiale textile se vând prin intermediul magazinelor (universale, supermarketuri, hipermarketuri etc.) sau al comerțului elec tronic (fig. 41). În situația vânzării în magazine, produsele expuse pot fi apreciate prin efectele de ordin organoleptic, estetic, ergonomic pe care le au asupra posibilului cumpărător. În comerțul electronic, produsele se cumpără online, pe internet; sunt prezentate în imagini însoțite de câteva caracteristici și de prețul de vânzare.
Fiecare dintre modalitățile de comercializare a produselor prezintă avan taje și dezavantaje pentru producător, pentru vânzător și pentru consumator.
Citim și descoperim
Produsele executate și valorificate prin vânzare–cumpărare, în majo ritate, fac parte dintr o gamă de produse care cuprinde un număr mai mare de produse cu caracteristici asemănătoare (utilizare, materiale, teh nologie de execuție etc.). O gamă de produse este formată din mai multe linii de produse; fiecare linie se compune dintr un grup omogen de pro duse sub aspectul materiei prime sau al tehnologiei de fabricație.
De exemplu, produsul față de masă din bumbac face parte din gama numită produse textile pentru bucătărie (fig. 42).
40. Promovarea produselor prin: a – reviste; b - expoziție
41. Vânzarea produselor: a – în magazin; b – prin comerț electronic
Analiza unui produs (sau a unei game de produse) în vederea valorifi cării se face în funcție de mai multe aspecte, ca în modelul de fișă prezen tat în continuare.
Denumirea produsului: Tricou (fig. 43a)
Gama de produse: articole de îmbrăcăminte (fig. 43b).
Utilizare (nevoia pe care o satisface): protecția corpului.
Materiale folosite: tricot din bumbac.
Fig. 43. a – tricou (produs); b – articole de îmbrăcăminte (gamă de produse) a b
Alcătuire (aprecierea numărului și a denumirii componentelor): trei detalii –față, spate și mâneci.
Formă (aspectul exterior al produsului): ansamblul format din detaliile prin cipale (fața și spatele) are formă cilindrică, la care s au atașat mânecile scurte.
Funcționalitate (exprimată prin siguranța în timpul utilizării, prin ușu rința întreținerii): este plăcut și comod la purtat, se spală și se calcă ușor și rezistă la un număr mare de astfel de operații după purtare.
Disfuncționalități posibile (abateri de la calitatea produsului): defor marea prin alungirea materialului, deșirarea (poate produce micșorarea detaliilor), rularea marginilor tricotului (se previne prin călcarea și surfila rea împreună a marginilor detaliilor după asamblare), cusături strâmbe.
Preț: 30 ... 80 lei/buc. (variază în funcție de model, firmă, elemente decorative, magazinul de vânzare etc.). Aflăm mai mult
Vânzarea online se extinde continuu, datorită avantajelor pe care le are: se poate face oricând (24 ore/zi, 7 zile/săptămână); oferă mai multe opțiuni de plată: card, la livrare, prin platforme de plăți online; uneori, produsele ajung la client în timp mai scurt și cu costuri mai mici.
Aplicații practice
Activitate în perechi
De reținut!
Evaluarea calității produselor textile se face pe baza unor criterii/ caracteristici (tehnice, funcționale, sociale, estetice, economice).
Promovarea produselor se poate realiza prin: publicitate, relații publice, manifestări promoționale, canale online etc.
Valorificarea produselor constă în comercializarea/vânzarea aces tora direct în magazine sau prin comerț electronic.
Analiza unui produs în vederea valorificării lui se face în funcție de utilitate, materiale, alcătuire, formă, disfuncționalități, preț.
Precizați care au fost modalitățile de valorificare a produselor executate de voi, în cadrul activităților prac tice de la disciplina Educație tehnologică și aplicații practice. Explicați ce v a determinat să alegeți aceste soluții.
Activitate în echipe
Un atelier de croitorie execută cămăși bărbătești din țesătură de bumbac și seturi de lenjerie de pat, din țesătură de bumbac și vâscoză. Costul de fabricație este de 60 lei pentru o cămașă și de 72 lei pentru o len jerie, iar profitul firmei este de 10 lei, în fiecare caz.
a. Analizați produsele executate de firmă în funcție de: utilitate, materiale folosite, formă, raport calitate preț.
b. Indicați două posibilități de valorificare a produselor realizate de firmă.
c. Formulați două idei referitoare la creșterea funcționalității produsului lenjerie de pat din perspectiva creșterii profitului (beneficiului).
Rochiile, ciorapii, fețele de masă, covoarele, lenjeriile de pat etc. sunt produse din materiale textile. Unele sunt confecționate acasă, de mama sau de bunica, altele sunt cumpărate. Care sunt meseriile oamenilor care au lucrat la ele? Ce pregătire au?
Observăm și discutăm
Spuneți vă părerea privind activitățile ce se desfășoară la locurile de muncă din imaginile A, B și C?
Ce meserii credeți că au oamenii respectivi?
Citim și descoperim
În domeniul industriei textile lucrează oameni cu ocupații și meserii specifice pentru: obținerea firelor, realizarea țesăturilor și tricoturilor, exe cutarea produselor din aceste tipuri de materiale.
Croitorul execută tipare pentru îmbrăcăminte, croiește, prelucrează detaliile, asamblează și finisează produsele conform solicitărilor clienților; el poate realiza și modificări, ajustări (fig. 44) și reparații ale articolelor de îmbrăcăminte deja confecționate.
Tricoter-confecționerul pregătește firele pentru tricotare și confec ționează produse din tricoturi. Pentru realizarea produselor, efectuează operații la mașinile de tricotat (fig. 45), utilizează elemente de design și de limbaj grafic.
Filatorul (fig. 46) realizează pregătirea materialelor pentru filare, aplică diferite tehnologii de filare, pregătește și reglează mașinile și echipamen tele de lucru.
Tehnicianul designer vestimentar proiectează și execută tipare și șa bloane pentru reperele (detaliile) produselor (fig. 47) care se vor realiza, folosind softuri specializate pentru creația vestimentară.
Inginerul textilist (fig. 48) coordonează activitatea muncitorilor și a tehnicienilor dintr o secție sau din atelierul unei unități economice de pro fil, el monitorizează procesul de obținere a produselor în toate etapele, dar menține și relațiile cu clienții și promovează imaginea firmei.
Fig. 44. Croitorul ajustează îmbrăcămintea pe manechin
Fig. 45. Executarea tricoturilor cu mașina manuală
Fig. 46. Filator
Fig. 47. Discuții între designeri vestimentari privind tiparele de executat
Fig. 48. Utilizarea calculatorului pentru proiectare și execuție
Fig. 49. Croitor digital
De reținut!
În domeniul textile lu crează oameni cu ocupa ții și meserii tradiționale.
În unități economice competitive și de specia lizare inteligentă oamenii au pregătire adecvată și continuă pentru a desfă șura activități corespun zătoare materialelor și tehnologiilor inovatoare.
Dicționar
• Inovare – schimbare, înnoire într un domeniu.
• Nanotehnologie – tehnică care permite fabricarea de dispozitive de talie molecu lară, capabile să manipuleze materia atom cu atom.
• Management – ansamblul activităților de organizare și conducere a unei întreprin‑ deri.
Citim și descoperim
Industria textilă este unul dintre sectoarele economice care se re marcă prin obținerea de produse și servicii de calitate, competitive la nivel internațional. Competitivitatea este determinată de introducerea de echipamente și tehnologii noi și moderne, recalificarea angajaților care le desevesc, reducerea consumurilor de materiale și energie etc.
Prin inovarea proceselor de producție din industria textilă și de con fecții se creează domenii de specializare inteligentă. Se aduc elemente de noutate privind materialele, serviciile și tehnologiile, se urmărește pregă tirea continuă a oamenilor care le concep și le realizează (atât cercetători cât și specialiști în domeniu) sub îndrumarea unui management adaptat noilor cerințe.
Meseriile și ocupațiile din domenii de specializare inteligentă se carac terizează prin competențe și deprinderi care să conducă la îmbunătățirea abilităților de utilizare a tehnologiei IT.
Croitorul digital (fig. 49) are pregătire în domeniile modă, croitorie, tapițerie, design interior; are abilități de vânzare și simț comercial.
Designerul pentru deșeuri este persoana care are idei cât mai crea tive pentru transformarea și utilizarea deșeurilor și a resturilor rezultate în urma proceselor de producție.
Inginerul de mediu realizează proiecte și propune soluții pri vind diferitele tipuri de materiale folosite, pentru a nu fi aruncate; are cunoștințe interdisciplinare de nanotehnologie, biologie, design architectural.
Indiferent de nivelul de pregătire, angajații vor avea competențe în domeniul tehnologiei informației și abilități ce privesc: adaptabilitatea, lucrul în echipă, capacitatea de a rezolva probleme și situații noi, creativi tatea etc.
Aplicații practice
Activitate în perechi
Într o localitate, în curând își va începe activitatea un atelier de croitorie. La locuri vizibile, în localitate, dar și la sediul firmei, este afișată oferta privind locurile de muncă disponibile.
a. Precizați ce informații trebuie să conțină oferta afișată.
b. Realizați o ofertă atractivă pentru posibili viitori angajați.
c. Prezentați oferta colegilor din clasă.
d. Analizați critic ofertele prezentate privind interesele angajaților, ale angajatorului și ale comunității.
Aplicați metoda Ciorchinele pentru tema „Realizarea produselor din materiale textile”, parcurgând eta pele de lucru indicate.
Etape de lucru:
• formați 8 grupe de elevi din colectivul clasei;
• fiecare echipă primește o foaie de flipchart pe care este scrisă tema, într un cerc situat în centru, astfel: echipa 1: Proprietățile materialelor; echipa 2: Tipuri de materiale și așa mai departe, ca în modelul de mai jos; membrii fiecărei echipe trasează pe foaie săgeți, de la cercul central, spre alte cercuri, în care notează subiecte legate de tema dată;
• după expirarea timpului stabilit de profesor, câte un reprezentant al fiecărei echipe prezintă la tablă rezultatele activității acesteia;
• pe baza rezultatelor echipelor, se întocmește la tablă „ciorchinele" clasei pentru tema propusă;
• membrii echipelor evaluează modul în care au colaborat și compară propriile rezultate cu cele prezen tate de restul echipelor.
1. Proprietățile materialelor
Realizarea produselor din materiale textile
6. Posibilități de refolosire și decorare
5. N.T.S.M. și P.S.I.
2. Tipuri de materiale
3. Scule, dispozitive, instrumente, mașini
4. Operații tehnologice
7. Tehnologii artizanale și de viitor șablonare de pregătire
8. Activități și meserii actuale și de viitor de prelucrare de finisare călcare
Activitate individuală
La sfârșitul fiecărei unități de învățare, transcrie pe o foaie și completează o fișă respectând modelul dat mai jos. Adună în portofoliu aceste fișe pentru a analiza ce se modifică de a lungul anului școlar. Astfel, vei putea să apreciezi în ce măsură te ai implicat în activitățile de la orele de Educație tehnologică și aplicații practice, cât de bine ai lucrat și cât de interesat/interesată ești de această disciplină pentru viitorul tău traseu profesional.
Numele și prenumele elevului ....................................................................................................................................................................
Am fost atent/atentă la desfășurarea activităților din timpul orelor.
Am participat la discuții.
Am cooperat cu ceilalți colegi pentru îndeplinirea sarcinilor.
Am cerut ajutor când am avut nevoie.
Am dovedit interes pentru formarea de abilități practice.
Am avut atitudine responsabilă față de sănătate, de mediu și muncă.
Am dus la bun sfârșit sarcinile primite.
Pentru evaluare, variantele de răspuns vor fi codificate astfel: Î (întotdeauna); F (frecvent); U (uneori); N (niciodată).
Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea sarcinilor precizate, folosind modelele date. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut. Timp de lucru: 30 de minute.
Subiectul I 45 de puncte
A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (3 × 5 p. = 15 puncte)
1. Are urzeală și bătătură: a. dantela; b. suitașul; c. țesătura; d. tricotul.
2. Coaserea nasturilor este operație de: a. asamblare; b. pregătire; c. prelucrare; d. finisare.
3. Torsiunea este proprietate specifică: a. fibrelor; b. firelor; c. tricoturilor; d. țesăturilor.
Model:
Suveica este:
a. dispozitiv; b. instrument; c. sculă; d. mașină.
B. Încercuiește litera A, pentru enunțurile apreciate adevărate (corecte), sau litera F, pentru enunțurile considerate false (incorecte). (3 × 5 p. = 15 puncte)
A F 1. Dantela este un element decorativ aplicat pe rochii.
A F 2. Elasticitatea este proprietate fizică a fibrelor.
A F 3. Punctul de tighel se folosește la broderiile românești.
Model: A F 1. Tiparul are dimensiuni mai mari decât șablonul.
C. Înscrie în spațiul din stânga numerelor de ordine ale operațiilor tehnologice din coloana A, litera din coloana B care reprezintă scula/dispozitivul/instrumentul folosit la executarea operației respective. (3 × 5 p. = 15 puncte)
___ 1. croire
___ 2. asamblarea detaliilor
___ 3. curățarea produ sului
Subiectul al II-lea
Model:
a. ac de cusut
b. cretă de croitorie
c. foarfece
d. rolă de scame
b 1. rezistența a. proprietate fizică
2. luciul
b. proprietate mecanică
c. proprietate tehnologică
45 de puncte
A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens și să respecte adevărul științific. (3 × 7 p. = 21 de puncte)
1. Cu punct de … se surfilează marginile țesăturii.
2. Prin … se obțin manual firele de lână.
3. Prin comercializare se realizează … produselor.
Model: Fișa tehnologică este element de bază pentru realizarea produselor.
B. Răspunde la următoarele întrebări referitoare la produsele noastre de port popular, la cele pentru uz gospodăresc și la cele de înfrumusețare a locuinței cu specific tradițional.
1. Prin ce tehnologii se obțin aceste produse? Scrie trei dintre ele. (3 × 3 p. = 9 puncte)
2. Ce materiale textile se folosesc? Precizează trei dintre ele. (3 × 3 p. = 9 puncte)
3. Unde se pot valorifica ele? Dă două exemple. (2 × 3 p. = 6 puncte)
CE ȘTIM?
Pădurile cresc la diferite alti tudini; predominante în pă duri sunt plantele lemnoase.
Cea mai mare cantitate de lemn se obține din arbori.
Principalele tipuri de păduri sunt: de foioase, cu arbori de fag, stejar, gorun etc.; de co nifere (rășinoase), cu arbori de brad, molid, pin, zadă etc.
Lemnul se folosește la reali zarea de mobile, uși și feres tre, ambalaje, în construcții etc.
CE VOM AFLA?
Care sunt tipurile de materi ale lemnoase, ce proprietăți și ce utilizări au.
Ce operații tehnologice se aplică pentru obținerea produselor din materiale lemnoase.
Cum se execută produse pe baza fișei tehnologice.
Ce activități desfășoară și care sunt meseriile și ocupa țiile oamenilor care lucrează în domeniul realizării produ selor din materiale lemnoase.
CE VOM REUȘI?
Să executăm produse și lu crări creative din materiale lemnoase pe baza fișei tehno logice întocmite cu sprijinul profesorului.
Să realizăm schița unui pro dus simplu.
Să respectăm normele de se curitate a muncii specifice.
Să analizăm produse pe baza anumitor criterii de calitate.
Să realizăm reclame, pliante de promovare a produselor realizate.
scândură
dulap
Fig.1. Sortimente de cherestea
2. Furnir
3. Placaj
Fig. 4. Panouri OSB
Aflăm mai mult
Structura lemnului este ase mănătoare pentru toate speci ile de arbori.
măduva lemn matur (duramen) rază medulară inel anual
cambiu alburn (zonă cu celule vii)
coaja vie (liberul)
În jurul nostru sunt multe obiecte realizate din lemn. Care este materia primă folosită la obținerea lor? Există mai multe tipuri de materiale? Care este potrivit pentru fiecare obiect? Ce proprietăți trebuie să aibă?
Observăm și discutăm
Priviți imaginea A. Ce reprezintă? Unde credeți că este realizată?
Comparați produsele din lemn din imaginile B și C făcând referire la proprietățile pe care trebuie să le aibă materialele respective.
Citim și descoperim
Lemnul reprezintă una dintre materiile prime importante din econo mia țării noastre, cu utilizări în mai multe domenii: construcții, fabricarea mobilei, a ușilor și ferestrelor, a instrumentelor muzicale etc.
Sursa de obținere a materialelor lemnoase o reprezintă arborii (de fo ioase și rășinoase). Din trunchiurile arborilor, tăiate la anumite lungimi, se obțin buștenii. Prin tăierea buștenilor în lungime se obține semifabricatul numit cherestea; în funcție de grosime și lățime, există mai multe sorti mente de cherestea (dulapi, scânduri, rigle, șipci – fig. 1).
Pentru obținerea produselor finite se mai folosesc și alte semifabricate: furnirul (fig. 2) – este o foiță subțire de lemn care acoperă suprafața mo bilei, a ușilor etc. și are aspect decorativ;
placajul (fig. 3) – se obține dintr un număr impar de furnire lipite și pre sate între ele; se folosește la obținerea panourilor din spatele corpurilor de mobilă, a bazelor de sertare, a polițelor etc.;
plăcile din așchii de lemn (PAL) – se obțin prin presarea la temperaturi înalte a resturilor de lemn tocate și amestecate cu adezivi; plăcile pot fi acoperite cu un material sintetic rezistent la zgârieturi și temperaturi înalte, numit melamină; se folosesc ca înlocuitor al cherestelei în industria mobilei;
panelul – este format dintr un miez de șipci alăturate și acoperit pe am bele fețe, prin încleiere, cu câte o foaie de furnir;
plăcile din fibre de lemn (PFL) – se obțin prin împâslirea și încleierea fibrelor; au rezistență mare, capacitate de izolare termică și fonică, fiind utilizate pentru realizarea mobilierului școlar, a pereților despărțitori, a lambriurilor etc.;
coaja (scoarța)
panouri OSB (Oriented Strand Board) (fig. 4) – se obțin din lamele de lemn legate cu adeziv special; se folosesc la construcția de pereți și de pardoseli.
Proprietăți fizice importante ale lemnului sunt:
culoarea – diferă în funcție de specia arborelui și variază de la alb (pal tin, brad) la negru (abanos); este determinată de vârsta arborelui, con dițiile de vegetație, gradul de sănătate;
luciul – este rezultatul reflexiei luminii pe suprafața lemnului; luciul poate fi argintiu (mesteacăn), mătăsos (paltin), auriu (plante exotice);
desenul (fig. 5) – apare pe suprafețele secționate și depinde de modul de tăiere a lemnului;
densitatea – este proprietatea care diferențiază speciile de lemn astfel: ușor (tei, molid, plop), cu densitate medie (paltin, ulm) și greu (fag, stejar);
umiditatea lemnului – reprezintă cantitatea de apă conținută de lemn raportată la masa acestuia în stare uscată; se exprimă în procente;
umflarea și contragerea – constau în mărirea dimensiunilor și a volumului lemnului prin creșterea cantității de apă, respectiv reducerea dimensiu nilor și a volumului prin uscare; de aceea, produsele din lemn se execută când materialul are conținutul de apă indicat de procesul tehnologic. Proprietățile mecanice se manifestă sub acțiunea forțelor exterioare; acestea produc modificări ale formei și ale dimensiunilor materialelor, nu mite deformații.
Elasticitatea lemnului este proprietatea de a reveni la forma inițială după îndepărtarea acțiunii forței exterioare; ea caracterizează materialele lem noase folosite la fabricarea unor articolelor sportive (schiuri etc.).
Plasticitatea este proprietatea materialelor de a și menține forma mo dificată și după îndepărtarea forței care a produs schimbarea acesteia. Lemnul de fag, de ulm și de stejar folosit la fabricarea mobilei curbate prezintă plasticitate ridicată (fig. 6).
Duritatea arată capacitatea materialelor de a se opune pătrunderii altor materiale în interiorul lor; duritatea lemnului determină ușurința aces tuia de a se prelucra, de a pătrunde în el cuie sau șuruburi.
Rezistența este proprietatea materialelor de a se opune deformării sau ruperii. Rezistență mare are lemnul folosit la fabricarea traverselor de cale ferată.
Proprietățile tehnologice ale lemnului determină tehnologia de pre lucrare, respectiv domeniul de utilizare a acestuia.
Uzura lemnului este fenomenul de distrugere în timp, prin contactul sau frecarea acestuia cu alte corpuri mai dure. Lemnul de salcâm, de stejar și de fag prezintă rezistență mare la uzură (fig. 7).
Rezistența la smulgerea cuielor și a șuruburilor contribuie la stabilirea modurilor de îmbinare a componentelor unui produs din lemn. Lemnul are și alte proprietăți importante.
Puterea calorică reprezintă cantitatea de căldură degajată de lemn în timpul arderii. Majoritatea speciilor de lemn (fag, brad, salcâm) folosite pentru încălzire au puterea calorică de 3400 3700 kcal/kg.
Rezonanța lemnului este proprietatea de a amplifica sunetele, fapt ce determină utilizarea acestuia la realizarea instrumentelor muzicale (fig. 8).
Fig. 5. Desenul lemnului în secțiune: a – transversală; b – longitudinală
Fig. 6. Produs din lemn cu plasticitate bună
Fig. 7. Parchet și blaturi de mese și scaune, din lemn cu rezistență la uzură
Fig. 8. Instrumente muzicale din lemn cu proprietăți acustice bune
Aflăm mai mult
Lemnul ud se prelucrează mai greu și produce o cantitate mai mică de căldură, prin ardere.
Dicționar
• Abanos – arbore exotic cu lemnul negru, greu și durabil.
Materiale lemnoase de viitor se obțin din materiale reciclabile, cu consumuri reduse de energie și tehno logii care au efecte pozitive asupra mediului și a oamenilor. În industria lemnului au apărut semifabricate din lemn care au o largă utilizare.
Lemnul transparent permite trecerea luminii, ca și sticla; este mai rezistent și mai ușor decât aceasta și este bun izolator termic; se obține cu consumuri reduse de energie. Se folosește în construcții, pentru ferestre și acoperișuri.
Lemnul compozit (WPC – Wood Polymer Composite) este obținut din rumeguș de lemn și material plastic reciclat și este rezistent la umiditate, radiații solare, variații de temperatură etc. De aceea, se utilizează pen tru pardoseli exterioare, garduri, mobilier urban etc.
Lemnul lamelat încleiat se obține prin lipirea lamelelor de lemn, în anumite condiții de temperatură și presiune; nu se deformează și nu crapă în timp, este mult mai ușor decât betonul și este rezistent la foc. Se folosește la fabricarea caselor și clădirilor industriale, a podurilor, a stâlpilor de tensiune etc.
De reținut!
Principalele materiale lemnoase folosite la fabricarea produselor sunt: cheresteaua, furnirul, placajul, panelul, plăcile din așchii de lemn (PAL) și cele din fibre de lemn (PFL), panourile OSB.
Proprietățile lemnului determină utilizările acestuia în diferite domenii.
Aplicații practice
Activități individuale
1. Realizează fișa cu titlul „Materiale lemnoase” astfel: pe o coală de carton lipește mostre ale diferitelor materiale lem noase; notează denumirea fiecărui material și un domeniu de utilizare a acestuia.
Prezintă fișa realizată colegilor din clasă.
2. Citește literele din careul alăturat, pe orizontală și pe ver ticală. Vei descoperi 7 denumiri de materiale lemnoase folosite în diverse domenii economice. Transcrie pe o fișă careul și încercuiește denumirile găsite, ca în modelul dat. Fișa „Materiale lemnoase” și Fișa cu careul tematic rezolvat sunt componente ale portofoliului personal.
Activitate în perechi
Transcrieți pe caiete tabelul dat mai jos și completați în spațiile libere din prima coloană litera corespunză toare proprietății precizate în coloana a doua; scrieți în coloana a treia câte o utilizare a materialelor lem noase determinată de proprietatea din coloana a doua (folosiți modelul dat).
Grupă de proprietăți Denumirea proprietății Utilizare determinată de proprietate d alte proprietăți a. contragerea ___fizice b. grosimea ___mecanice
c. plasticitatea ___tehnologice d. puterea calorică combustibil pentru încălzirea locuinței
e. rezistența la uzură
Pentru a realiza un scaun, un dulap sau o masă, se folosesc mai multe tipuri de materiale lemnoase. Ce instrumente, scule și dispozitive folosesc lucrătorii? Prin ce operații tehnologice se ajunge la produsul finit?
Observăm și discutăm
Ce observați în imaginea A? Unde lucrează oamenii?
Fig. 9. Tejgheaua tâmplarului
metru pliant echer la 90°
Denumiți obiectele cunoscute din imaginea B. Unde credeți că se folosesc?
Care este utilitatea mănușilor și a periei din imaginea C? B A C
Citim și descoperim
Din materiale lemnoase se realizează produse în ateliere de tâmplărie, ateliere de instrumente muzicale, în fabrici de mobilă etc.
În atelierele de tâmplărie se poate realiza o gamă variată de produse din lemn: uși, ferestre, mese, scaune, paturi, dulapuri, jucării, ambalaje etc.
Dotările atelierelor sunt specifice realizării unui anumit tip de produse. Fiecare loc de muncă este prevăzut cu o tejghea, scule, dispozitive, instru mente și mașini specifice proceselor de fabricație din atelier.
Tejgheaua (fig. 9) este o masă specială folosită pentru fixarea lemnului în timpul prelucrării și pentru sprijinirea sculelor cu care se lucrează.
Instrumentele utilizate în atelierele de tâmplărie sunt: metrul pliant (fig. 10), ruleta, rigla, compasul, echerul la 90° (fig. 10), zgârieciul (pentru tra sarea semnelor paralele cu marginea pieselor din lemn).
Fierăstrăul manual are o pânză metalică, prevăzută cu dinți; poate fi: coadă de vulpe (fig. 11), pentru găuri, cu șină, pentru traforaj etc.
Rindelele (fig. 11) au corpul din lemn tare, iar scula tăietoare, numită cuțit, este din oțel.
Pilele (fig. 11) sunt scule realizate din oțel și au suprafața acoperită cu dinți.
Ciocanul poate fi din metal (fig. 11) sau din lemn.
Dălțile (fig. 11) au partea tăietoare metalică, fixată într un mâner de lemn.
Burghiul (fig. 12) se fixează în dispozitivul numit mandrină și este acțio nat cu ajutorul coarbei sau al mașinii de găurit.
Fig. 10. Instrumente folosite în atelierul de tâmplărie
fierăstrău
pilă rindea ciocan
Fig. 11. Scule folosite la prelucrarea lemnului
mandrină coarbă burghiu
Fig. 12. Sculă și dispozitiv pentru găurire
Fig. 13. Executarea operației de măsurare
Citim și descoperim
Operațiile tehnologice de pregătire, de prelucrare și de finisare sunt di ferite, în funcție de tipul materialului lemnos. Scândura este cel mai mult utilizată.
Operațiile de pregătire importante sunt măsurarea și trasarea semifabricatelor.
Măsurarea (fig. 13) este operația prin care se determină dimensiunile unui semifabricat, ale unui produs sau ale componentelor produsului.
Trasarea constă în marcarea (însemnarea) pe material a liniilor și a punctelor ce reprezintă forma și dimensiunile produsului ce se va obține.
Operațiile de prelucrare (fig. 14) au ca rezultat transformarea semifa bricatelor în produse finite; se pot executa manual sau mecanic.
Tăierea (debitarea) constă în decuparea după conturul trasat și obține rea reperelor (componentelor) produsului; se poate executa cu fierăstraie manuale sau mecanice.
a b c d
Fig. 14. Operații de prelucrare a lemnului: a – tăierea; b și c – dăltuirea; d – șlefuirea
Rindeluirea este operația de prelucrare prin care se îndepărtează sur plusul de material, sub formă de așchii, numit talaș. Operația se execută manual, cu rindeaua, sau mecanic, cu mașina de rindeluit.
Dăltuirea este operația prin care se execută scobituri (în lucrările de sculp tură) sau locașuri pentru montarea de balamale, de broaște, de clanțe etc.
Găurirea (burghierea) se execută pentru a obține găuri cilindrice care traversează materialul în totalitate sau pe o anumită grosime; pe tot par cursul găuririi, burghiul este perpendicular pe suprafața materialului care se prelucrează.
Fasonarea se realizează cu rașpele și pile în vederea corectării dimensi unilor și netezirii suprafețelor. Rașpelele au suprafața acoperită cu dinți de forma unor ghimpi, iar la pile dantura este realizată prin tăieturi simple sau duble; pilele se folosesc la netezirea suprafețelor după prelucrare.
Șlefuirea suprafețelor lemnoase are scopul de a realiza netezirea fină a acestora, eliminând denivelările rămase de la operațiile anterioare; se execută cu pânză sau cu hârtie abrazivă, care are lipită pe o față granule din materiale dure.
Asamblarea este operația de îmbinare (unire) a componentelor unui produs. Pentru asamblare, se pot folosi: șuruburi, cepuri, cuie, adezivi.
Operațiile de finisare au ca scop acoperirea cu un material cu rol pro tector și înfrumusețarea produsului. Finisarea cuprinde trei operații:
– pregătirea suprafețelor, care constă în curățarea, colorarea (băițui rea), umplerea porilor și chituirea;
– finisarea propriu-zisă, realizată prin aplicarea manuală a lacurilor (cu ajutorul aparatului de pulverizat) și a vopselelor (cu ajutorul pensulei); – prelucrarea peliculei prin șlefuire (cu materiale abrazive foarte fine) și prin lustruire (cu pastă de lustruit).
Citim și descoperim
În funcție de operațiile tehnologice care se execută și de materialele folosite, la locul de muncă este necesar să se aplice următoarele măsuri:
în timpul prelucrării, materialul lemnos este bine fixat în dispozitivul de prindere al tejghelei;
mânerele uneltelor și sculelor (fierăstrău, ciocan, daltă, pilă etc.) trebuie să fie netede, să nu prezinte fisuri sau crăpături, pentru a preveni răni rea mâinilor;
sculele tăietoare vor fi bine fixate, pentru a nu ieși din dispozitivul de prindere în timpul prelucrării;
așchiile rezultate se îndepărtează cu grijă, cu peria sau cu pensula;
echipamentul de protecție (salopetă sau șorț – fig. 15a, ochelari de pro tecție, mască și mănuși – fig. 15b) este adecvat operațiilor ce se execută;
pentru prevenirea incendiilor, aplicarea materialelor de finisare prin pulverizare se face în spații special amenajate, iar pentru uscarea repe relor, există instalații de ventilație;
este obligatorie dotarea atelierelor cu stingătoare de incendiu.
Organizarea ergonomică a locului de muncă în atelierele de prelucrare a lemnului are rolul de a reduce efortul muncitorului, prin economie de mișcări. Se au în vedere următoarele reguli:
spațiul de lucru va permite executarea lucrărilor cu ambele mâini;
poziția corpului în timpul lucrului să fie cât mai comodă;
sculele, uneltele, materialele se așază pe masa de lucru astfel încât să fie ușor de apucat cu mâna.
În atelierele de prelucrare a lemnului, locurile de muncă pot fi organi zate și pentru persoane cu dizabilități (fig. 15a).
Aplicații practice
Activitate pe echipe
Părinții lui Alexandru vor să construiască în fața casei un gard din scânduri; gardul are lungimea de 15 m și înălțimea de 1,5 m (spațiul dintre scân duri este de 10 mm). Stabiliți necesarul de ma teriale (scânduri) și costul acestora, folosind lista de materiale și prețurile lor de cost date în tabe lul alăturat. Comparați și analizați soluțiile obți nute de către echipe, apreciind soluția cea mai economică.
Fig. 15. Aplicarea normelor de securitate și sănătate în muncă
De reținut!
Pentru obținerea pro duselor din materiale lemnoase se execută operații tehnologice la care se folosesc SDV uri și mașini adecvate ma terialului și procesului de fabricație.
La organizarea locului de muncă din atelier, este necesară respectarea măsurilor ergonomice și a normelor specifice de securitate și sănătate în muncă.
360 150 a b
Fig. 16. Teu pentru desenat: a – produs; b – schița produsului
În funcție de proprietățile materialului și forma produsului, el poate fi executat printr-o anumită tehnologie. Unde sunt precizate operațiile tehnologice aplicate pentru obținerea produsului respectiv? Ce cuprinde fișa tehnologică pe baza căreia se execută un produs?
vedere de sus
vedere din stânga vedere din față (H) a b
Fig. 17. Triedrul de proiecție (a) și proiecțiile pe plane (b) (V) (W)
vedere din față (V) vedere din stânga (W)
Spuneți vă părerea privind asemănările și deosebirile dintre imaginile
A și B.
Ce reprezintă desenul din imaginea C? Ce elemente sunt evidențiate pe acest desen?
Citim și descoperim
Pentru realizarea unui produs din material lemnos, se pornește de la un semifabricat (de exemplu: scândură, placaj etc.) asupra căruia se execută, într o anumită ordine, operații tehnologice, și se ajunge la produsul finit. Forma produsului se reprezintă pe desenul tehnic sau pe schița acestuia, iar succesiunea operațiilor tehnologice sunt precizate în fișa tehnologică a produsului.
De exemplu, pentru produsul din lemn „Teu pentru desenat” (fig. 16a) s a realizat schița din fig. 16b, pe care s au înscris dimensiunile produ sului folosind principalele elemente ale cotării (cota, linia de cotă, linii ajutătoare).
vedere de sus (H)
În cazurile în care reprezentarea schiței (sau a desenului tehnic) într o singură proiecție nu este suficientă pentru a determina forma produsului, se realizează schița prin două sau trei proiecții (vederi). Pentru aceasta se folosește triedrul de proiecție (fig. 17a), care este format din trei plane de proiecție perpendiculare între ele (vertical – V, lateral – W, orizontal – H) și obținem proiecțiile pe plane (fig. 17b).
Pentru a realiza schița produsului „Cutie pentru păstrat fructe” (fig. 18), îl analizăm din punct de vedere geometric:
– forma produsului este de paralelipiped dreptunghic căruia îi lipsește fața de sus;
– fețele laterale au formă de dreptunghi cu laturile de dimensiuni 124 mm și 140 mm, respectiv 124 mm și 200 mm;
– fața de jos are formă de dreptunghi cu laturile de dimensiuni 200 mm și 140 mm.
vedere din față 140
vedere de sus 200
vedere din stânga
Fig. 18. Cutie pentru păstrat fructe: a – produsul; b – schița produsului
Elementul de bază pentru realizarea unui produs este fișa tehnologică. În continuare, este prezentat un exemplu de fișă tehnologică pentru produsul „Suport pentru tăiat pâine".
Denumirea produsului
Materiale, instrumente, scule, dispozitive, mașini
Operații tehnologice
Controlul de calitate
De reținut!
– scândură din lemn moale (pin, plop, brad), metru pliant, creion de tâmplărie, echer la 90°, fierăstrău manual, rindea, burghiu, mașină de găurit (manuală, electrică sau coarbă), șlefuitor, hâr tie abrazivă.
– se măsoară, se trasează conturul pe material și se taie semifabri catul după conturul trasat, conform schiței;
– se măsoară, se trasează centrul găurii și se execută gaura în mânerul suportului;
– se măsoară, se trasează și se taie înclinat materialul, la fiecare colț;
– se finisează produsul prin șlefuirea suprafețelor prelucrate.
– se verifică dimensiunile produsului, calitatea suprafețelor și aspectul general al produsului.
Fișa tehnologică este documentul pe baza căruia se execută orice produs.
Desenul tehnic sau schița unui produs conține una sau mai multe proiecții (vederi), în funcție de com plexitatea acestuia și de dimensiunile produsului indicate prin cote.
Aplicații practice
Activități în echipe
STUDIU DE CAZ 1 • PUȘCULIȚA
Pentru produsul „Pușculiță” îndepliniți următoarele sarcini de lucru:
1. Analizați imaginea dată în fig. a și identificați, în fig. b, componentele numerotate 1, 2, 3, 4, numindu le. (de exemplu, 2 – podea)
2. Realizați schița produsului (inclusiv elementele de cotare).
3. Comparați vederea/vederile schiței cu figurile geometrice ale componentelor date în fig. b. Notați observa țiile pe care le faceți.
4. Întocmiți, cu sprijinul profesorului, fișa tehnologică a produsului.
Prezentați rezultatele echipei colegilor din clasă și purtați discuții privind observațiile făcute la punctul 3.
Se apreciază importanța observațiilor făcute în vederea aplicării lor la realizarea schițelor/desenelor tehnice ale produselor.
La o întâlnire cu reprezentanții mai multor firme care execută produse din materiale lemnoase, au partici pat și elevi ai clasei a VII a B, organizați în echipe.
În discuțiile avute, reprezentanții firmelor au apreciat problemele existente cu privire la:
– lipsa personalului calificat pentru acest domeniu economic în zona în care desfășoară activitatea, deși se oferă posibilitatea de calificare la locul de muncă;
– respectarea programului de lucru și a disciplinei în muncă de către angajați;
– dificultatea găsirii de piețe de vânzare a produselor realizate;
– diminuarea prețurilor de vânzare și acordarea unor facilități clienților, cu scopul creșterii cererii.
În cadrul echipei, realizați o analiză critică a activității angajaților și a angajatorilor privind problemele expuse de reprezentanții firmelor, apoi prezentați o colegilor din clasă. Găsiți soluții pentru rezolvarea aces tora, din perspectiva locuitorilor zonei în care se găsește o astfel de firmă.
Majoritatea produselor din lemn se realizează în fabrici specializate și în ateliere de tâmplărie, unde o mare parte a operațiilor tehnologice se execută manual. Sunt însă și ateliere de creație unde se obțin manual adevărate opere de artă: obiecte decorative, rame pentru tablouri, mobilier personalizat etc. Cum putem realiza și noi produse utile sau decorative?
Observăm și discutăm
Identificați obiectele confecționate din materiale lemnoase din imagi nile A, B și C. Din ce tip de material a fost realizat fiecare?
Comparați tehnologia de obținere a obiectului din imaginea A cu teh nologiile de obținere a celorlalte produse ilustrate.
Citim și descoperim
O gamă semnificativă de produse lemnoase se realizează din placaj.
Operațiile tehnologice care se execută pentru realizarea produselor din placaj sunt asemănătoare celor aplicate la realizarea produselor din scânduri.
Măsurarea și trasarea conturului exterior și al celui interior (dacă este cazul) ale produsului sau ale fiecărei părți componente ale acestuia se realizează cu aceleași instrumente (riglă gradată, raportor, echer, compas, creion).
Tăierea placajului se execută cu ajutorul fierăstrăului de traforaj (fig. 19) și a măsuței de traforaj.
La tăierea după o linie dreaptă, fierăstrăul execută mișcări line, în sus și în jos, pânza acestuia fiind mereu în poziție verticală.
Tăierea după linii curbe se face prin mișcări line ale pânzei și prin rotirea ușoară a placajului după conturul trasat.
Asamblarea componentelor se face cu aracet, clei, cuie sau folosind un tip de îmbinare (de exemplu, cep și scobitură – fig. 20).
Șlefuirea suprafețelor are rolul de a îndepărta asperitățile, urmele de creion și de adeziv; se realizează ca la produsele din scânduri, cu pânză sau cu hârtie abrazivă.
Acoperirea cu lac (sau cu vopsea) se realizează cu pensula.
Produse și lucrări creative (fig. 21) se pot realiza din crenguțe de diferite grosimi și lungimi, prin redecorarea unor obiecte din gospodărie și aplica rea de componente suplimentare din lemn etc.
șurub și piuliță fluture mâner din lemn pânză metalică
cadru metalic
Fig. 19. Fierăstrău de traforaj
bază de susținere cep scobitură
Fig. 20. Suport pentru șervețele –componente pentru asamblare cu cep și scobitură față laterală
Fig. 21. Produse din: a – crenguțe; b – cârlig de rufe și placaj
Dicționar
• Traforaj – procedeu de orna mentare, constând în decu parea unei figuri sau a unui motiv decorativ dintr o placă subțire de lemn, metal sau alte materiale.
22. Aranjament de toamnă
Citim și descoperim
Pentru realizarea lucrării Aranjament de toamnă (fig. 22), resursele folosite sunt:
resurse materiale: crenguțe de diferite dimensiuni, frunze, placaj, trusă de traforaj, adeziv;
resurse umane: elevi, profesor;
resurse de timp: durata de realizare a lucrării (aproximativ 50 de minute);
resurse financiare: pânze de traforaj – 6 lei; placaj – 7 lei; adeziv – 2 lei; trusă de traforaj – 5 lei (s a considerat doar o parte din valoarea acesteia, întrucât se folosește la realizarea mai multor produse); total = 20 lei.
Produsele și lucrările creative se execută cu tehnologii asemănătoare celor de realizare manuală a produselor în atelierele de tâmplărie; re sursele care se folosesc sunt: materiale, umane, de timp și financiare. De reținut!
Aplicații practice
Activitate în echipe
PROIECT: OBIECT DECORATIV
Etape de lucru:
– realizați desenul tehnic/schița unui obiect din fig. a (de exemplu, floare – fig. b);
– întocmiți fișa tehnologică având în vedere: materialele necesare realizării obiectului; operațiile tehnolo gice și, corelat cu acestea, sculele, dispozitivele și instrumentele adecvate executării lor;
– executați produsul pe baza fișei tehnologice întocmite; respectați normele de securitate și sănătate în muncă specifice;
– pe un suport din bețe de înghețată, montați obiectul decorativ (fig. c);
– prezentați produsele colegilor.
– pe parcursul activității, observați activitatea colegilor din celelalte echipe din perspectiva respectării mă surilor de sănătate și securitate a muncii, de prevenire și stingere a incendiilor; evidențiați măsurile care nu au fost respectate și modul de corectare a lor, dacă a fost cazul;
Organizați o expoziție a clasei cu produsele executate, la care invitați și colegi din alte clase pentru a aprecia creațiile voastre. Dați produselor realizate o utilitate pentru cerințele clasei, ale școlii, ale familiei sau ale unor persoane aflate în instituții din localitatea voastră.
Activități individuale de autoevaluare
TEMA: MATERIALE
Citește cu atenție, transcrie pe caiet și rezolvă sarcinile date. Corectează cu altă culoare răspunsurile tale, folosind conținutul lecțiilor din manual și baremul indicat. Motivează de ce ți ai acordat nota respectivă.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut.
Timp de lucru: 15 minute.
I. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (3 × 6 p. = 18 puncte)
1. Este sortiment de cherestea: a. furnirul; b. PAL ul; c. placajul; d. șipca.
2. Cu forma sa simplă și ușor de manevrat, coarba este folosită la executarea operației de: a. debitare; b. găurire; c. șlefuire; d. dăltuire.
3. Contragerea face parte din grupa de proprietăți: a. acustice; b. fizice; c. mecanice; d. tehnologice.
II. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens și să respecte adevărul științific. (3 × 10 p. = 30 de puncte)
1. Rașpelele folosite la operația de ... au dinții sub formă de ghimpi.
2. Fierăstrăul de ... se folosește pentru tăierea placajului la aplicațiile practice școlare.
3. Prelucrarea peliculei de vopsea prin șlefuire este operație de ... a lemnului.
III. Materialele lemnoase cu proprietăți superioare sunt de utilitate în multe domenii.
Răspunde la următoarele întrebări:
1. Cum se obțin materialele lemnoase de viitor?
Precizează două caracteristici generale. (2 × 10 p. = 20 de puncte)
2. Ce materiale de viitor cunoști? Numește unul dintre ele și indică utilizările acestuia. (10 p. + 12 p. = 22 de puncte)
Transcrie chestionarul de mai jos pe o foaie și completează spațiile punctate.
Numele și prenumele elevului__________________________
Clasa __________
1. Cred că activitatea mea pe parcursul acestei teme poate fi apreciată cu calificativul: ... .
2. Prin parcurgerea conținuturilor și rezolvarea sarcinilor de la aplicațiile practice, am învățat: ... .
3. Cunoștințele învățate și abilitățile practice dobândite îmi sunt utile pentru/la: ... .
4. Cel mai mult din această temă mi a plăcut: ... .
5. De interes pentru mine a fost: ... .
6. Pe parcursul rezolvării temei, am întâmpinat următoarele dificultăți: ... .
7. Voiai să afli mai mult la această temă? Dacă da, ce anume: ... .
8. Cred că aș putea să mi îmbunătățesc calificativul dacă (formulările pot fi legate de modul tău de a învăța, de implicarea în activități, de colaborarea cu colegii, de materialele folosite sau de lipsa acestora etc.): ... .
Fișa pentru activitatea personală, motivarea notei și Chestionarul de autoevaluare sunt componente ale porto foliului personal.
Fig. 24. Decorarea produselor prin: a – sculptură; b – pictură decorativă; c – intarsie; d – pirogravură
Putem da o utilizare nouă produselor din lemn pe care nu le mai folosim, le putem îmbunătăți aspectul estetic sau le putem oferi celor care au nevoie. În acest fel, contribuim și noi la reducerea consumurilor de energie și materiale, știind că lemnul este o importantă resursă epuizabilă.
Observăm și discutăm
Ce obiecte sunt ilustrate în imaginea A? Cum au fost ele obținute?
Analizați modul cum au fost decorate produsele din imaginile B și C.
Citim și descoperim
Produsele din materiale lemnoase pot primi noi utilizări atunci când se dorește a nu mai fi folosite pentru scopul inițial. De exemplu:
– ferestrelor vechi li se poate înlocui sticla cu oglindă sau cu rame pen tru fotografii de familie; pot fi folosite și ca elemente de sprijin pen tru plantele din grădină;
– paleții folosiți la transportul și manipularea mărfurilor pot deveni elemente de mobilier de interior (fig. 23a) sau de grădină, șezlonguri, suporturi pentru ghivece cu flori sau pentru diverse obiecte;
– ambalajele sub formă de cutii din lemn pot fi folosite ca stative (fig. 23b) pentru cărți, obiecte de decor sau ghivece pentru plante.
Decorarea produselor din lemn se face prin diverse tehnici (fig. 24).
Sculptura se folosește, cu precădere, pentru decorarea produselor din lemn de foioase; se pot executa sculpturi puțin înălțate față de suprafața produsului (numite basoreliefuri) sau sculpturi care sunt mult evidențiate la suprafața obiectului respectiv. Deseori, se sculptează elemente de mo bilier, porți și garduri, scări interioare.
Pictura decorativă este realizată cu diferite vopseluri și este utilizată mai mult la mobilierul rustic.
Intarsia este tehnica de introducere la suprafața mobilierului a unor plăcuțe din lemn de altă culoare, de bucăți de os, de fildeș etc.
Pirogravarea constă în arderea superficială a lemnului, după un contur trasat, cu ajutorul aparatului de pirogravat.
Citim și descoperim
Prelucrarea lemnului este și astăzi o îndeletnicire a oamenilor care locu iesc în zonele împădurite ale țării. Pentru prelucrare și decorare, ei folosesc scule, unelte și tehnologii simple. Preocuparea este specifică oamenilor din mediul rural, unde există ocupații și meșteșugari care duc mai departe datinile și obiceiurile, transmițând noilor generații arta în realizarea produ selor din lemn. În fiecare familie există cel puțin un membru care are cu noștințe și deprinderi în prelucrarea lemnului, mai ales pentru construirea și întreținerea obiectelor din gospodărie.
Tehnologiile artizanale folosite de meșterii populari sunt:
• cioplirea și crestarea lemnului, prin care se execută tăieri puțin adânci, pentru a realiza piesele decorative ale caselor și bisericilor, precum stâlpii, ramele ușilor și ferestrelor (fig. 25a), porțile, obiectele de mobilier etc.;
• tăierea, cioplirea, scobirea și șlefuirea sunt operații aplicate la confec ționarea obiectelor de uz gospodăresc nedecorate (platouri, linguri, mese rotunde și scăunele cu trei picioare – fig. 25b), la care accentul se pune pe calitatea lemnului ușor de prelucrat;
• pictarea icoanelor pe lemn (fig. 25c), împodobirea prin pictarea sau vopsirea unor elemente decorative de obiecte de mobilier sunt alte tehnologii aplicate de meșterii artizani.
În prezent, meșteșugarii din zonele rurale folosesc unelte simple (se curea, tesla, dalta, fierăstrăul, scoaba etc.) cu care execută o varietate de obiecte: de la cele de dimensiuni mici, de uz personal (ustensile casnice, unelte de lucru) și obiecte bisericești, până la piese mari, pentru amenajări interioare (dulap, pat, masă, scaun etc.) și pentru construcții (uși, ferestre, garduri, podețe etc.).
Produsele realizate cu artă și multă migală de meșterii populari conțin elemente inspirate din viața de zi cu zi, din natură sau religie.
Materialul lemnos este ales în funcție de utilizarea obiectului care se execută, astfel:
– produse din lemn natur, simple sau decorate cu motive geometrice: farfurii, butoiașe, putineie, leagăne, instrumente muzicale etc.;
– produse din nuiele (fig. 26) de răchită sau alun, cu precădere sub formă de coșuri pentru depozitarea și transportul strugurilor și al altor fructe, pentru cărat porumbul, pentru acoperit sticle și dami gene etc.;
– produse din crengi (fig. 27) și rădăcini care au utilizări practice și forme variate (de exemplu: cuier pentru haine, stativ pentru diferite obiecte, ansambluri decorative etc.).
Fig. 25. Produse obținute prin tehnologii artizanale: a – fereastră; b – scăunel; c – icoane pictate pe lemn
26. Coșuri din nuiele
Fig. 27. Ansamblu decorativ realizat din crengi
Aflăm mai mult
În orașul Câmpulung Moldo venesc, Muzeul Lingurilor „Ion Țugui” adăpostește cea mai mare colecție de linguri de lemn din țară; aceasta cuprinde peste 5300 de exemplare, de mărimi și forme variate, o mare parte fiind atârnate la ferestrele casei. Obiectele sunt realizate din specii de lemn autohton, dar și din specii de lemn exotic (smochin, lămâi etc.).
În funcție de tehnologiile aplicate și de preocupările complementare ale oamenilor, de obiceiurile, de cunoștințele și elementele tradiționale transmise, produsele realizate sunt specifice locurilor.
În Maramureș, se remarcă frumusețea porților (fig. 28) și a troițelor, în care predominante sunt: linia frântă, rombul, pătratul, punctul, spirala, triunghiul, simbolul solar, pomul vieții, crucea etc.
În Ardeal, sunt specifice figurile geometrice sub formă de romburi mari, cu laturi de circa 10 cm, de pătrate, de jumătăți de romburi care se suc ced, de flori înclinate, dispuse sub formă de ghirlandă.
În Moldova, predomină copacul, frunza de viță de vie și ciorchinele (mov, verde, albastru), bradul, inima, frunza în formă de romb. Tipul produselor realizate este, de asemenea, specific locurilor:
în zona Făgărașului, se realizează unelte folosite la muncile câmpu lui, precum greble (fig. 29a) și furci pentru fân, toporiști pentru coasă etc.;
– în multe zone ale țării (Muntenia, Oltenia, Moldova etc.) se fac linguri (fig. 29b) de diferite dimensiuni, cu ornamente variate; – în satele din Munții Apuseni (de pe valea Arieșului Superior) și astăzi se construiesc ciubere (fig. 30a), putinele, butoaie (fig. 30b), prin meș teșugul numit dogărit sau văsărit, care necesită o bună îndemânare; – în satele din Moldova situate în lunca râurilor, se realizează produse împletite din nuiele de răchită.
De reținut!
Decorarea produselor din lemn se poate face în diferite modalități: cu pictură decorativă, prin sculptare, intarsie sau prin pirogravarea electrică.
Meșterii populari aplică și transmit noilor generații tehnologii artizanale de prelucare a lemnului, prin care obțin obiecte de mobi lier și de uz gospodăresc, uși, ferestre, porți, dar și piese decorative pentru case și biserici.
În majoritatea zonelor istorice ale țării noastre există elemente spe cifice de ornamentare a produselor din lemn.
Aplicații practice
Activități individuale
Decorează un produs din lemn (lingură, casetă, farfurie, scă unel, jucărie etc.), pe baza unei fișe tehnologice întocmite cu ajutorul profesorului. Precizează tehnica aleasă. Realizează ele mentele de decor pe o foaie de hârtie și apoi transpune le pe produs.
Prezintă produsul colegilor. Împreună cu colegii, comple tează expoziția din clasă cu aceste produse.
Desenează, pe o foaie de hârtie format A4, un ansamblu de decorare prin intarsie a unui element de mobilier alcătuit din diferite figuri geometrice, asemănător celor din exemplele alăturate.
Prezintă lucrarea colegilor și completează cu ea portofoliul personal.
Activitate în echipe
PROIECT INTERDISCIPLINAR
Măsuri specifice, de securitate și sănătate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor la decorarea prin pirogravare
– Conectarea și deconectarea aparatu lui de pirogravat se face sub suprave gherea profesorului.
– Mâinile și îmbrăcămintea nu se apro pie de acul aparatului de pirogravat.
– Se asigură o bună ventilare a încăpe rii în care se lucrează.
– Pe masa de lucru sau în apropiere, nu sunt permise materiale inflamabile.
Organizați o vizită la cel mai apropiat Muzeu al Satului, din localitatea sau din zona în care locuiți.
Solicitați informații muzeografului sau oamenilor din localitatea respectivă, documentați vă și din alte surse pentru a afla informații referitoare la:
– domeniile economice în care au fost produse obiecte din muzeu;
– meseriile pe care le au avut oamenii care au realizat obiectele expuse;
– tipurile de produse, materialele și tehnologiile folosite pentru realizarea exponatelor;
– materiale lemnoase folosite și produse din lemn obținute în prezent în unități economice din localitate sau din zonă (dacă este cazul);
– obiceiuri locale transmise din generație în generație;
– personalități/locuitori din zonă evocați în documentele muzeului.
Realizați un proiect cu informațiile culese în care să precizați: zona geografică în care locuiți, existența pădurilor în zonă și speciile predominante de arbori, produse și meșteșuguri tradiționale specifice, tradiții locale.
Prezentați proiectul colegilor din clasă și purtați discuții referitoare la vizita efectuată.
Fig. 31. Mobilier: a – pentru dormitor, din lemn masiv; b – pentru grădină, din lemn de tec
32. Case din: a – bușteni; b – panouri semifabricate
Dicționar
• Asamblare demontabilă –îmbinarea care se poate des face în părțile componente fără a se deteriora.
• Asamblare fixă – îmbinare care se desface numai prin deteriorarea unor compo nente ale sale.
Orice obiect din jurul nostru a fost produs pentru a îndeplini o anumită necesitate. Pentru a-l cumpăra, ne-am informat unde se vinde, l-am căutat în magazine sau pe site-ul producătorului și i-am analizat însușirile (forma, culoarea, calitatea materialului și alte caracteristici) și prețul.
Observăm și discutăm
Pentru produsele din imaginile A și B, precizați gama de produse din care credeți că fac parte și materialele din care sunt realizate.
Unde este realizată imaginea C? Care este scopul acestei prezentări de produse?
Citim și descoperim
Lemnul este o resursă naturală importantă și materie primă pentru multe ramuri ale economiei moderne. Materialele lemnoase se folosesc pentru obți nerea unor game de produse precum: piese (elemente) de mobilier, tâmplă rie (uși și ferestre), case din lemn, ustensile de bucătărie, ambalaje etc.
Piesele de mobilier sunt destinate amenajărilor interioare sau exterioare (ale locuințelor, instituțiilor etc.); se pot executa atât din lemn masiv, cât și din alte tipuri de materiale lemnoase. Lemnul masiv provine de la diverse specii de lemn: de brad, folosit pentru mobilier rustic; de fag, care con feră durabilitate ridicată mobilei de interior; de stejar (fig. 31a), utilizat atât pentru piese de mobilier tradițional, cât și de lux, datorită calităților natu rale estetice ale acestuia. Alături de lemnul masiv se mai folosesc: placaj, PAL, PFL, furnire etc. Pentru mobilierul de grădină se folosește lemnul de tec (fig. 31b), care este rezistent la condițiile mediului exterior. Casele din lemn (fig. 32) pot fi realizate din bușteni, bârne sau panouri semifabricate; importante în acest caz sunt capacitatea de izolare termică și elasticitatea lemnului, care conferă construcțiilor rezistență la cutremur. Tâmplăria (uși și ferestre) din lemn se confecționează din: lemn masiv, ce asigură durabilitate, grad bun de izolare termică, reînnoire sau retușare periodică a finisajelor; lemn stratificat, care este rezistent la apă și la razele solare, are capacitate de izolare termică și fonică, iar finisajele sunt mo derne și elegante.
Ustensilele de bucătărie se realizează din lemn de fag; sunt ușor de folo sit, nu zgârie suprafețele vaselor, indiferent de materialul acestora.
Ambalajele din lemn (fig. 33) sunt sub formă de lăzi și lădițe, coșuri, bu toaie, putine și alte produse de dogărie etc.
O cantitate importantă de lemn se folosește la obținerea celulozei și a hârtiei, precum și pentru încălzit, ca lemn de foc.
Evaluarea calității produselor din materiale lemnoase are în vedere atât calitatea materialelor, a modului de prelucrare, de îmbinare, de fini sare, corespondența dimensiunilor cu cele din desenul tehnic al produ sului, dar și caracteristicile estetice, de confort, mod de prezentare, preț.
Calitatea produselor finite depinde de calitatea semifabricatelor utili zate la executarea lor, care trebuie să corespundă normelor specifice pri vind dimensiunile, structura, proprietățile acestora, precum și de calitatea procesului tehnologic de execuție a produsului.
Promovarea produselor din materiale lemnoase se face în magazinele de profil, pe panouri de publicitate stradală (fig. 34), pe internet, prin pagina web proprie, prin târguri și expoziții de profil, în reclame, pliante etc.
Valorificarea produselor se realizează prin vânzarea acestora către populație, instituții, unități economice; înainte de achiziționare, posibilul cumpărător face o analiză a produsului, ca în exemplul următor.
Denumirea produsului: Masă de bucătărie
Gama de produse: mobilă pentru bucătărie (fig. 35a).
Utilizare: servirea mesei.
Materiale folosite: lemn de fag (pentru picioare și traverse), PAL melami nat (pentru blat), adeziv, șuruburi, piulițe, lac.
Alcătuire: blat, cadru format din 4 traverse, 4 picioare.
Formă: blatul (1) este o placă dreptunghiulară, cu dimensiunile 1200 × 750 mm și grosimea de 18 mm; patru traverse (2) cu grosimea de 20 mm, din care două cu dimensiunile de 1050 × 75 mm și două cu dimensiunile 600 × 75 mm; patru picioare (3) de formă paralelipipedică, cu dimensiunile 40 × 40 × 750 mm (fig. 35b).
Funcționalitate: masa este rezistentă și stabilă în timpul utilizării, dato rită proprietăților materialelor și asamblărilor (fixe și demontabile) folo site; se curăță ușor, cu o lavetă umedă.
Disfuncționalități posibile: îmbinări neetanșe, pete de adeziv, grosime neuniformă a peliculei de lac.
Mod de prezentare: în magazin de profil, montat sau demontat (în acest caz, ambalat în cutie de carton).
Preț: 200 ... 400 lei/buc. (în funcție de oferta producătorului).
De reținut!
Din materiale lemnoase se obțin produse care, în funcție de utilitatea lor, formează game de produse.
Pentru a decide achiziționarea unui produs, este necesară o analiză a acestuia pe baza unor criterii pre cum: utilitate, materiale, alcătuire, formă, disfuncționalități, preț etc.
Aplicații practice
Activitate în perechi
PORTOFOLIU
Pentru un produs din materiale lemnoase, existent în sala de clasă, întocmiți fișa de analiză a produsului.
Adăugați fișa la portofoliu personal.
Activitate individuală
Situația propusă: Familia lui George dorește să înlocuiască patul și dulapul din camera acestuia și îi cere să găsească oferta pe care și o dorește pentru cumpărarea celor două piese de mobilier.
Realizează o investigație urmând planul dat și ajută l pe George să facă alegerea cea mai bună.
Indicații: Caută magazine care vând aceste piese de mobilier. Alege site urile a trei magazine care comercia lizează produsele dorite și vizitează un magazin de profil. Documentează te și realizează o fișă de investigație. Fișa de investigație completă va fi evaluată de profesorul tău, pe baza punctajului orientativ, indicat pentru îndeplinirea fiecărei sarcini de lucru.
Timp de lucru: două săptămâni.
Planul investigației și Schema de notare
Sarcini de lucru
Caută informații pe site urile a trei magazine (notate cu M1, M2, M3) care comercializează online. Completează pe o foaie A4 un tabel care să conțină informațiile pe care le ai aflat, după modelul de mai jos, pentru a evidenția criteriile de alegere specificate.
Vizitează un magazin de același profil (notat cu M4) și completează informațiile în tabelul menționat.
Precizează, pentru fiecare caz, avantajele și dezavantajele produsului comercializat.
Analizează informațiile notate în tabel și recomandă i lui George varianta pe care o consi deri potrivită pentru achiziționarea celor două piese de mobilier. Justifică alegerea făcută.
Realizează, pentru fiecare produs recomandat, un element de promovare (reclamă, pliant, videoclip, prezentare PowerPoint etc.).
Propune i lui George două soluții de refolosire a mobilierului său pe care vrea să îl înlocu iască.
Prezintă în scris rezultatul investigației, într o formă aleasă de tine.
Tabel comparativ
Criteriu de alegere
Materiale folosite
Formă, inclusiv imaginea produsului
Preț
Punctaj
15
10
20
25
10
10
10
De la aducerea buștenilor din pădure până la obținerea de produse precum mobila, parchetul, creioanele, chibriturile, au loc o serie de transformări ale lemnului. Cine sunt oamenii care execută operațiile, supraveghează utilajele sau coordonează activitatea echipelor?
Observăm și discutăm
Ce tehnici s au folosit pentru a realiza tabla și piesele de șah din imagi nea A? Dar caseta din imaginea B?
Ce ocupație credeți că are persoana care desenează planul de mobilier din imaginea C?
Citim și descoperim
În domeniul prelucrării lemnului se desfășoară diverse activități. Mese riile sau ocupațiile pe care le au persoanele care lucrează în acest domeniu depind de nivelul acestora de pregătire, de tipul de materiale folosite, de produsele sau de lucrările la a căror execuție participă.
Tâmplarul (fig. 36) își desfășoară activitatea într un atelier de tâmplărie sau într o fabrică de mobilă unde execută operații de pregătire, de prelu crare, de finisare, cu ajutorul sculelor, a mașinilor și a utilajelor specifice; are deprinderi de prelucrare a tuturor tipurilor de materiale și de deservire a mașinilor și utilajelor din dotarea atelierului.
Sculptorul-intarsier (fig. 37) execută elemente decorative pentru mo bilă prin sculptură, intarsie și prin alte metode de ornamentare. Are abili tăți în utilizarea calculatorului și cunoștințe de desen tehnic și matematică.
Tehnicianul design mobilă și amenajări interioare proiectează pro duse de mobilier cu ajutorul calculatorului, are cunoștințe privind estetica mobilierului și utilizarea stilurilor de mobilă. El verifică corectitudinea lucră rilor executate, prin comparare cu modelul sau cu desenul produsului.
Inginerul pentru prelucrarea lemnului desfășoară activități precum: realizarea proiectelor pentru produsele ce se vor executa, calcularea canti tăților de materiale necesare și a costurilor de fabricație pentru produsele proiectate, supravegherea execuției produselor pentru realizarea lor la ni velul calitativ și cantitativ solicitat etc.
Aflăm mai mult
Unele meserii necesită atenție, migală și multă responsabili tate.
Restauratorii (fig. a) realizează lucrări de menținere și refacere a unor obiecte cu valoare cul turală, istorică etc.
Lutierul (fig. b) confecționează instrumente muzicale cu coar de folosind cu preponderență unelte de lucru manuale.
Fig. 38. Ambalaje din hârtie ecologică obținută: a – prin reciclarea deșeurilor de hârtie; b – din materiale biodegradabile
Fig. 39. Construcție din semifabricate sub formă de panouri
De reținut!
Oamenii care lucrează în domeniul prelucrării lem nului sunt buni cunoscă tori ai proprietăților și tehnologiilor de obținere a produselor din lemn.
Tehnologiile și materia lele actuale, dar și cele de viitor au ca scop îmbună tățirea confortului și bu năstării oamenilor într un mediu curat, mai puțin poluat, folosind produse ecologice și inteligente.
În domeniul obținerii produselor din materiale lemnoase se urmărește realizarea de produse noi, de calitate, obținute cu consumuri mai mici de energie și de materii prime prin aplicarea de tehnologii cu influențe bene fice asupra mediului, prin reducerea poluării, regenerarea pădurilor, reu tilizarea deșeurilor. Toate acestea au efecte benefice asupra oamenilor, și a societății, în ansamblu, prin îmbunătățirea confortului și calității vieții.
Fabricarea mobilei aduce ca noutate mobilierul inteligent ce oferă so luții fie ca multifuncționalitate, prin utilizarea optimă a spațiului și elimi narea nevoi de a avea mai multe piese, fie prin încorporarea în blaturi de componente care permit încărcarea wireless a telefonului sau a tabletei. În procesul obținerii ambalajelor din hârtie, pentru protecția alimente lor, se are în vedere înlocuirea lor cu unele ecologice (fig. 38) obținute din deșeuri de origine vegetală sau din materiale biodegradabile, care, prin proprietățile lor, protejează și sănătatea oamenilor.
Privind clădirile din lemn, importante sunt produsele noi din materiale lemnoase compozite cu structură lamelară, panourile cu structuri noi și cele de tip sandwich, precum și montarea individuală (fig. 39) sau a mai multor pereți din aceste materiale, direct la locul construcției. Avantajele aduse de acestea privesc: rapiditatea montării și demontării lor, recuperarea unei mari părți de materiale, reducerea cantității de deșeuri și a costurilor.
Aplicații practice
Activitate în perechi
TEMA: PRODUS NOU DIN DEȘEURI RECICLATE
Materiale necesare: foi de ziare și reviste vechi, blender, tavă, sită cu ochiuri fine.
Etape de lucru:
• se rup foile în bucăți mici și se pun într un vas (un pahar) în care se adaugă apă;
• cu ajutorul blenderului, se zdrobește (se mărunțește) compoziția, astfel încât să devină o pastă;
• se întinde pasta pe sită într un strat cât mai uniform;
• se lasă sita pe tavă până se scurge apa conținută, apoi se pune pe o su prafață plană;
• se acoperă cu o lavetă și se apasă cu un burete, care se stoarce (în chiu vetă sau în alt vas) periodic, până când pasta de pe sită rămâne ușor umedă;
• se pune la soare pentru a se usca, obținând astfel o foaie de hârtie;
• pe hârtia obținută, scrieți un mesaj privind importanța reutilizării deșe urilor și protejării pădurilor.
Activități în echipe
1. TEMA: OPERAȚII TEHNOLOGICE APLICATE MATERIALELOR LEMNOASE
După ce ați parcurs tema și ați realizat produse, acasă sau la școală, faceți o comparație între operațiile tehnologice aplicate materialelor lemnoase din scândură și celor din placaj, precizând asemănările și deo sebirile dintre acestea. Argumentați părerile voastre (ca în exemplul dat mai jos).
La final, fiecare echipă afișează și prezintă tabelul comparativ realizat. Purtați discuții pe marginea lor, analizați cu profesorul listele argumentelor aduse și întocmiți un „tabel al clasei”, după modelul de mai jos.
SCÂNDURĂ – PLACAJ
Asemănări Deosebiri
Operațiile de măsurare și trasare se execută cu aceleași instrumente
Rindeluirea se execută numai la scânduri
2. TEMA: REALIZAREA PRODUSELOR DIN MATERIALE
Surplusul de material îndepărtat sub formă de așchii cu rindeaua; placajul nu se prelucrează pe grosime
Aplicați metoda Explozia stelară parcurgând etapele de lucru indicate. Etape de lucru:
• formați echipe de câte 5 6 colegi;
• fiecare echipă notează tema pe o foaie, în centrul reprezentării din figură, și elaborează o listă cu cât mai multe întrebări legate de această temă;
• după expirarea timpului propus de profesor, un reprezentant al fiecărei echipe comunică rezultatele activității echipei;
• evidențiați cele mai interesante întrebări și apreciați felul în care ați cooperat în cadrul echipelor;
• selectați întrebări și oferiți răspunsuri pentru ele.
Exemple de întrebări:
– Ce este cheresteaua?
– Unde se prelucrează materialele lemnoase?
– Când se realizează schița cu mai multe proiecții (vederi)?
– Care sunt resursele folosite la realizarea produselor?
– Cum se execută șlefuirea suprafețelor lemnoase?
Ce? Unde? Când? De ce? Cine? Realizarea produselor din materiale lemnoase
Activitate individuală Transcrie pe o foaie și completează Fișa de observare a activității și a comportamentului de la pagina 31 și analizează ce s a modificat față de fișa anterioară. Adaugă fișa la portofoliul personal.
Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea sarcinilor precizate. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut.
Timp de lucru: 30 de minute.
Subiectul I 30 de puncte
A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (5 × 3 p. = 15 puncte)
1. Direct din bușteni se obține: a. PAL; b. scândură; c. placaj; d. panel.
2. Cuțitul este sculă pentru prelucrarea lemnului prin operația de: a. dăltuire; b. găurire; c. rindeluire; d. tăiere.
3. Umiditatea lemnului este proprietate: a. mecanică; b. tehnologică; c. chimică; d. fizică.
4. Îmbunătățirea aspectului unui scaun de bucătărie realizat din lemn se obține prin operația de: a. găurire; b. tăiere; c. trasare; d. vopsire.
5. Vederea din față se desenează pe planul de proiecție: a. vertical; b. orizontal; c. lateral; d. oricare.
B. Încercuiește litera A, pentru enunțurile apreciate adevărate (corecte), sau litera F, pentru cele considerate false (incorecte). (5 × 3 p. = 15 puncte)
A F 1. Plăcile din așchii de lemn se folosesc la executarea mobilei de bucătărie.
A F 2. La vopsirea cu aparatul de pulverizat, produsele se sprijină pe tejgheaua din atelier.
A F 3. Pirogravarea se realizează pentru a decora produsele folosind culori variate.
A F 4. Tata folosește un fierăstrău manual a cărei sculă tăietoare este pânza metalică.
A F 5. Ciuberele sunt vase din lemn cu specific tradițional din zona Munților Apuseni.
Subiectul al II-lea
30 de puncte
A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens și să respecte adevărul științific. (3 × 4 p. = 12 puncte)
1. Dispozitivul numit … este folosit pentru fixarea burghiului în mașina de găurit.
2. Placajul folosit la realizarea reperelor de mobilă este format dintr un număr ... de furnire lipite.
3. Din lemn de … se confecționează mobilier de grădină.
B. Prin decorarea produselor din lemn se îmbunătățesc calitatea și aspectul estetic al acestora. Răspunde la următoarele întrebări: (4 p. + 14 p. = 18 puncte)
1. Ce tehnici de decorare a produselor din lemn cunoști? Scrie două dintre ele. (2 × 2 p. = 4 puncte)
2. Cum se execută tehnicile menționate anterior? (2 × 7 p. = 14 puncte)
Subiectul al III-lea 30 de puncte Florentina vrea să îi ofere mamei un suport de șervețele pentru masă, realizat prin lucrări de traforaj învățate la școală. Dimensiunile maxime (cotele de gabarit) ale fețelor laterale ale suportului sunt 100 × 65 mm, iar ale bazei de susținere sunt 100 × 30 mm. Ajut-o pe Florentina!
a. Desenează dreptunghiurile de încadrare ale unei fețe și ale bazei de susținere și cotează le. (8p)
b. Stabilește, prin calcul, câte astfel de suporturi poți realiza dintr o foaie de placaj cu dimensiunile 210 × 297 mm, astfel încât să folosești materialul cât mai economic. (12p)
c. Execută, pe o hârtie format A4, schița modului de așezare a elementelor stabilite la punctul b. (10p).
față laterală
bază de susținere
CE ȘTIM?
Multe obiecte din jurul nos tru sunt realizate din metale; ele sunt mai trainice decât cele din lemn și se degra dează mai greu.
Din experimentele făcute la fizică și la chimie, ne amintim câteva proprietăți ale obiec telor metalice: dilatarea sub acțiunea căldurii, atragerea sau respingerea de către un magnet, temperatura de to pire la care o substanță trece din stare solidă în stare li chidă, densitatea etc.
CE VOM AFLA?
Care sunt tipurile de materi ale metalice, ce proprietăți și ce utilizări au.
Care sunt operațiile tehnolo gice aplicate pentru obține rea produselor din materiale metalice.
Cum se execută produse metalice pe baza fișei tehno ‑ logice.
Ce activități desfășoară și care sunt meseriile și ocupațiile oamenilor care lucrează în domeniul realizării produse lor din materiale metalice.
CE VOM REUȘI?
Să executăm produse și lucrări creative din materiale meta lice pe baza fișei tehnologice.
Să realizăm schița unui pro dus simplu.
Să respectăm normele de se curitate a muncii specifice.
Să analizăm produse pe baza anumitor criterii de calitate.
Să analizăm impactul dezvol tării tehnologice asupra evolu ției meseriilor din domeniu.
Să concepem produse de pro movare a obiectelor realizate.
Minereu de aluminiu
Minereu de fier
2. Minereuri
Fig. 5. Produse obținute prin laminare: a – bare; b – table; c – sârme; d – țevi a c b d
O mare parte a obiectelor care ne înconjoară acasă, la școală, pe stradă au în alcătuirea lor, în totalitate sau componente, materiale metalice. Cum le diferențiem? Care sunt utilizările lor în funcție de caracteristicile pe care le au?
Observăm și discutăm
Ce diferențe observați între piesele din imaginea A?
Caracterizați materialele din care sunt realizate grătarul de la aragaz și oala din imaginea B.
De ce podul din imaginea C este construit din material metalic? Ce rol are vopseaua aplicată pe structura metalică?
Citim și descoperim
Materialele metalice au înlocuit la început lemnul și, în decursul timpu lui, au primit noi utilizări legate de nevoile economice și sociale.
Din punct de vedere fizico chimic, materialele metalice se împart în două grupe: metale pure și aliaje metalice. Majoritatea metalelor se găsesc în scoarța Pământului sub formă de minerale care intră în alcătuirea unor roci naturale numite minereuri. Pentru obținerea de produse din materiale metalice, minereurile sunt supuse unor procedee tehnologice notate în schema din fig.1.
Turnare
Minereuri Industria metalurgică
(fig. 2)
Aflăm mai mult
Deformarea plastică este pro cedeul prin care un corp din material metalic solid își schim bă forma și dimensiunile sub acțiunea unor forțe exterioare.
Lingouri (fig. 3)
Deformare plastică Piese turnate Bare Table Sârme Țevi din metale sau aliaje (în forme) (laminare) (fig. 4) (fig. 5)
Fig. 1. Obținerea produselor din materiale metalice
Aliajul metalic este o substanță formată prin contopirea a două sau a mai multor elemente chimice, numite componentele aliajului; elementul aflat în proporție mai mare este întotdeauna metal și se numește component de bază, iar celelalte se numesc componente de adaos (aliere) și pot fi metale sau nemetale.
În funcție de componentul de bază, materialele metalice se clasifică în feroase și neferoase, ca în schema de mai jos (fig. 6).
Metal: fier (simbol Fe)
Feroase
Materiale metalice
Neferoase
Aliaje fier-carbon
Metale pure: cupru (Cu), aluminiu (Al), aur (Au), argint (Ag) etc. fonte
oțeluri
Aliaje: bronz, alamă, duraluminiu etc.
Materialele metalice feroase fac parte din categoria materialelor metalice al căror component de bază este fierul.
Fontele sunt aliaje feroase cu conținut de carbon cuprins între 2,11% și 6,67%; se caracterizează prin faptul că nu pot fi deformate plastic; se obțin din minereuri de fier, cocs și fondanți în cuptorul numit furnal (fig. 7). Se utilizează pentru obținerea oțelurilor și pentru turnarea în piese cu configurații simple sau complicate, precum: carcase, pompe, cilindri pentru motoare, flanșe etc.
Oțelurile sunt aliaje feroase cu conținut de carbon mai mic de 2,11%; pot fi deformate plastic (la temperatura ambiantă sau încălzite), fără să se rupă. Se obțin din fonte, și alte materiale de adaos, în cuptoare Siemens Martin, în cuptoare electrice (fig. 8). Ele au diverse utilizări, în construcția de poduri, în industria automobilelor și a construcțiilor de nave, în realizarea de ambalaje alimentare, de aparate electrice etc. Dintre materialele metalice neferoase, de importanță economică sunt: cuprul și aliajele sale, aluminiul și aliajele sale, plumbul, staniul, nichelul, cromul și aliajele lor etc.
Cuprul (fig. 9) se folosește în electrotehnică, ca și conductor electric, în industria chimică, la fabricarea schimbătoarelor de căldură (serpentine lor) etc. Aliajele Cu–Zn se numesc alame; se folosesc la fabricarea unor piese pentru electrotehnică, a tuburilor flexibile, turnare sub formă de carcase, garnituri etc. Aliajele Cu–Sn, numite bronzuri au utilizări sub formă de produse deformate plastic (table, conductori electrici, mem brane), dar și de piese turnate (bucșe, roți, tije pentru pistoane etc.).
Aluminiul se autoacoperă cu o peliculă protectoare, fapt ce determină utilizările sale în industria chimică și alimentară. Aliajele aluminiului (duraluminiu și siluminiu) au rezistență ridicată și se folosesc mult în in dustria aviației și cea de autovehicule (fig. 10).
Plumbul rezistă la acțiunea unor agenți chimici (clor, apă potabilă, acizi etc.) și de aceea se folosește în industria chimică și la fabricarea acumulatoarelor.
Staniul este rezistent la coroziune atmosferică și la acțiunea chimică a alimentelor; este utilizat la ambalarea alimentelor, la lipirea contactelor electrice etc.
gaze de furnal zgură
minereu, cocs, fondanți
lichid
cald
Fig. 8. Cuptor electric evacuare oțel
12. Produs din material metalic cu conductibilitate termică ridicată
Fig. 13. Proprietăți mecanice ale metalelor: a – elasticitatea; b – plasticitatea
Fig. 14. Produse obținute din: a – foi subțiri; b – fire metalice a b
Proprietățile materialelor metalice pot fi grupate astfel: proprietăți fizice și chimice; proprietăți mecanice; proprietăți tehnologice.
Proprietăți fizice și chimice importante ale materialelor metalice sunt:
culoarea pentru majoritatea materialelor metalice variază puțin, de la cenușiu închis la alb strălucitor; excepție fac cuprul, aurul și aliajele lor, care au culoare roșcată sau gălbuie;
luciul metalic se observă în suprafețele proaspăt tăiate și dispare în timp, datorită reacției materialului metalic cu atmosfera înconjurătoare (fig. 11); excepție fac metalele nobile (Au, Ag, Pt), unele aliaje inoxidabile etc.;
densitatea împarte metalele în mai multe grupe: ultraușoare (Mg), ușoare (Al), grele (Fe), foarte grele (Pb);
fuzibilitatea reprezintă proprietatea materialelor metalice de a se topi; în funcție de temperatura de topire, metalele sunt: ușor fuzibile (Na), greu fuzibile (Cu), foarte greu fuzibile (Fe), refractare (W);
dilatarea termică este proprietatea materialelor metalice de a și mări dimensiunile liniare și volumul prin încălzire;
conductibilitatea termică este proprietatea materialelor de a transmite căldura (fig. 12); cele mai bune conducătoare de căldură sunt Ag, Cu, Au;
conductibilitatea electrică este proprietatea materialelor de a conduce curentul electric; buni conductori electrici sunt aluminiu și cupru;
rezistența la coroziune este proprietatea materialelor metalice de a rezista la acțiunea de distrugere a unor medii (alimente, aer, apă de mare etc.);
refractaritatea este proprietatea materialelor metalice de a rezista la ac țiunea temperaturilor înalte.
Proprietățile mecanice se referă la modul în care materialele metalice se comportă sub acțiunea forțelor exterioare.
Elasticitatea este proprietatea materialelor metalice de a se deforma și de a reveni la forma inițială după îndepărtarea acțiunii forței exterioare (fig. 13a); elasticitate bună au oțelurile din care se obțin arcuri.
Plasticitatea este proprietatea materialelor metalice de a se deforma și a și menține forma modificată și după îndepărtarea forței exterioare (fig. 13b).
Duritatea arată proprietatea materialelor de a se opune pătrunderii în in teriorul lor a altor corpuri solide; cele mai moi metale sunt Pb și Sn.
Rezistența mecanică este proprietatea materialelor de a se opune de formării sau ruperii sub acțiunea forțelor exterioare.
Proprietățile tehnologice arată modul de comportare al materialelor metalice în timpul prelucrării.
Capacitatea de turnare este proprietatea materialelor metalice topite de a curge și a umple golurile formei în care au fost turnate.
Maleabilitatea este proprietatea materialelor metalice de a fi laminate sub formă de table și foi subțiri (fig. 14a); aurul, cuprul, oțelul au malea bilitate foarte bună.
Ductibilitatea este proprietatea metalelor de a putea fi trase în fire sub țiri (fig. 14b).
Sudabilitatea este proprietatea metalelor de a se uni prin topire sau presare.
Prelucrabilitatea prin așchiere este proprietatea metalelor de a se prelu cra prin găurire, strunjire, frezare.
Materialele metalice de viitor sunt aliaje metalice care prezintă proprietăți superioare privind densitatea, conductibilitatea termică și electrică, perioada de solidificare, dar și caracteristici mecanice (rezistență și du ritate) și tehnologice (sudabilitate, deformabilitate plastică, prelucrabilitate prin așchiere). Sunt de menționat următoarele categorii.
Materialele compozite au ca bază un material metalic și se obțin prin amestecarea a două sau mai multe tipuri de materiale diferite, iar cel nou rezultat are proprietăți diferite de cele ale fiecărui component; se utilizează în industria de aviație, feroviară, navală, la obținerea turbinelor eoliene etc.
Materiale cu memoria formei sunt materiale care își schimbă forma și o refac apoi prin modificarea tempe raturii; aceste materiale se folosesc în domeniul implanturilor, al sistemelor de securitate și protecție împo triva incendiilor, în industria aerospațială.
Materialele halocromatice sunt utilizate în domeniul vopselelor care își schimbă culoarea, datorită modifică rii acidității, indicând astfel existența coroziunii la metalele pe care le acoperă.
De reținut!
Metalele și aliajele lor formează împreună materialele metalice; ele se clasifică în: materiale metalice feroase (Fe și aliajele sale – fontele și oțelurile), materiale metalice neferoase (Cu, Al, Sn, Pb, Au etc. și alia jele lor).
Proprietățile materialelor metalice determină utilizările acestora în diferite domenii economice.
Materialele metalice de viitor fac parte din categoria materialelor compozite sau a materialelor inteligente (de exemplu, care își schimbă forma sau culoarea datorită unor factori externi).
Aplicații practice
Activitate individuală
Realizează o fișă cu titlul „Materiale metalice”. Fixează, pe o coală de carton sau pe o placă de polistiren, diferite obiecte mici din materiale me talice, ca în figura alăturată. Notează sub fiecare obiect denumirea mate rialului.
Adaugă fișa la portofoliul personal.
Activitate în perechi
cupru
Identificați, în imaginile de mai jos, proprietatea caracteristică a materialului metalic din care este realizat obiectul/produsul și completați pe caiete, într un tabel, informațiile solicitate, respectând modelul dat.
Nr. crt. Proprietatea Grupa de proprietăți
1 duritatea mecanice
2 6 1
15. Atelier de prelucrări mecanice
ac de trasat punctator compas
16. Instrumente pentru trasat
foarfecă fierăstrău clește pilă
În afara produselor obținute prin turnarea metalelor sau a aliajelor, toate celelalte obiecte metalice se execută din diferite semifabricate (table, bare, țevi etc.). Cum se poate obține un suport metalic pentru un ghiveci? Dar un șurub?
Observăm și discutăm
Denumiți uneltele numerotate în imaginea A și precizați unde credeți că se folosește fiecare.
Ce operații tehnologice observați în imaginile B și C? Credeți că se rea lizează corect? Justificați răspunsul.
Fig. 17. Unelte și scule folosite la operații de prelucrare
18. Mașină de găurit: a – manuală; b – electrică a b
Citim și descoperim
În funcție de tipul materialelor metalice și al tehnologiilor aplicate, pen tru obținerea produselor există mai multe tipuri de ateliere: de prelucrări mecanice (fig. 15), de confecții metalice, de lăcătușărie, de piese turnate etc.
Atelierele în care se execută manual produsele din materiale metalice au în dotare mai multe tipuri de componente: instrumente, scule, dispozitive, mașini. Instrumentele se folosesc pentru măsurarea și verificarea dimensiu nilor, dar și pentru trasarea (fig. 16) conturului de prelucrat pe suprafața semifabricatului metalic.
Sculele folosite sunt specifice operațiilor tehnologice (fig. 17).
Foarfecile manuale sunt folosite pentru tăierea tablelor și pot fi: de mână, de banc, ghilotină; tăierea sârmelor și benzilor subțiri se realizează cu cleștele manual Fierăstrăul manual este folosit la tăierea barelor, a țevi lor, a unor table.
Dălțile se folosesc pentru tăiere sau pentru scobirea canalelor, iar cu pilele se îndepărtează material sub formă de așchii.
Burghiele sunt scule folosite la executarea găurilor.
Filiera și tarodul sunt scule folosite pentru obținerea filetului exterior (la șuruburi), respectiv a filetului interior (la piulițe).
Dispozitivele folosite la prelucrarea materialelor metalice sunt: menghina, care servește la prinderea materialului; mandrina, în care se fixează burghiul; dispozitivul pentru tăiat țevi.
La prelucrarea materialelor metalice sunt foarte des utilizate mașinile de găurit (manuale – fig. 18a sau electrice – fig. 18b).
și descoperim
Operațiile tehnologice care se aplică materialelor metalice sunt: de pre gătire, de prelucrare, de finisare.
Operațiile de pregătire sunt curățarea, îndreptarea și trasarea.
Curățarea se aplică semifabricatelor care prezintă pe suprafața lor oxizi (rugină) sau impurități (grăsimi), în scopul îndepărtării acestora. Operația se poate executa manual (cu peria de sârmă), mecanic sau chimic.
Îndreptarea este operația aplicată semifabricatelor care prezintă defor mații. Se poate realiza manual sau mecanic. Se execută cu semifabricatul sprijinit pe placa de îndreptat sau pe nicovală și i se aplică lovituri cu ciocanul.
Trasarea constă în marcarea pe suprafața semifabricatului a conturului piesei (produsului) ce se va executa, folosind acul de trasat și punctatorul, precum și rigla gradată sau ruleta (pentru măsurare).
Operațiile de prelucrare au scopul de a modifica forma și dimensiunile semifabricatului inițial pentru a l aduce cât mai aproape de produsul finit.
Debitarea (tăierea) are drept scop desprinderea parțială sau totală a unei părți din material. Operația se poate executa:
– manual: cu foarfecile pentru tăierea tablelor subțiri (fig. 19a), cu fierăstrăul manual sau cu cleștele pentru tăierea sârmelor. Pentru țevi, debitarea mai rapidă se face cu dispozitivul pentru tăiat țevi (fig. 19b);
– mecanic: cu mașini de debitat.
Îndoirea este operația tehnologică prin care se modifică forma inițială a semifabricatului, fără îndepărtare de material.
Îndoirea manuală se poate realiza în mai multe moduri: cu semifa bricatul sprijinit pe nicovală, căruia i se aplică lovituri cu ciocanul; cu se mifabricatul fixat în menghină; cu dispozitiv fix pentru îndoirea barelor (fig. 20) sau dispozitiv cu role pentru îndoirea țevilor; cu ajutorul unui dorn (tijă metalică cilindrică).
Îndoirea se poate realiza și mecanic, cu ajutorul mașinilor de îndoit ac ționate electric (pentru țevi, table, profile etc.).
Pilirea este operația prin care se îndepărtează adaosul de prelucrare sub formă de așchii fine și se aduc produsele la dimensiuni cât mai apro piate de cele din desen.
La pilirea manuală (fig. 21), piesa este fixată în menghină; pilele folosite pot fi: late, rotunde, semirotunde, ovale, pătrate etc.
Găurirea (fig. 22) are scopul de a obține găuri în materialul compact; se rea lizează cu ajutorul burghiului, care se fixează în mandrina prevăzută la mașina de găurit manuală (de piept sau de mână) sau cea cu acționare electrică.
Filetarea are scopul de a obține un filet, format din totalitatea spirelor dis puse pe o suprafață cilindrică sau conică, interioară sau exterioară. La fileta rea manuală, piesa este fixată în menghină; tarodul este antrenat cu ajutorul unei manivele, iar filiera este acționată cu dispozitivul numit portfilieră.
Asamblarea (îmbinarea) este operația prin care se unesc componentele (piesele), în vederea realizării produsului finit.
b
Fig. 19. Debitarea manuală a tablei (a) și a țevii (b)
20. Îndoirea barelor în dispozitiv
21.
Fig. 23. Asamblare filetată și componentele ei
Fig. 24. Lustruirea suprafețelor
Fig. 25. Echipament de protecție la vopsirea metalelor
Aflăm mai mult
În timpul găuririi, burghiul se încălzește și proprietățile meca nice ale materialului sculei scad; de aceea este necesară răcirea periodică a burghiului, prin in troducerea într un lichid de ră cire (de exemplu, apă cu săpun).
Recomandări
√ Păstrați sculele, dispozitivele și instrumentele în dulapuri sau în sertarele existente la bancul de lucru!
√ Nu sprijiniți sculele pe supra fața lor de prelucrare!
În funcție de modul de comportare la desfacere, se diferențiază:
– asamblări demontabile, care se pot desface în piesele componente fără a le modifica forma și fără a le distruge; de exemplu, asamblarea filetată (fig. 23);
– asamblări nedemontabile, care se distrug parțial sau total la desface rea în piesele componente; de exemplu, îmbinările prin sudare, prin lipire etc.
Operațiile de finisare se realizează pentru obținerea unor suprafețe netede și a unor dimensiuni și forme geometrice cât mai precise ale piesei prelucrate.
Șlefuirea are scopul de a îmbunătăți calitatea suprafețelor prin îndepărta rea asperităților; se folosesc pulberi abrazive fixate pe suprafața unor discuri. Lustruirea (fig. 24) se realizează pentru a obține piese estetice și suprafețe foarte netede (tip oglindă).
Vopsirea se aplică produselor metalice care nu au rezistență la coroziune și funcționează în aer liber sau în contact cu substanțe chimice corozive; se execută manual, cu pensula, sau prin pulverizare.
ȘI SĂNĂTATE
Citim și descoperim
Pentru a preveni apariția unor accidente în atelierele de execuție a pro duselor din materiale metalice, este necesar să se respecte următoarele măsuri specifice de securitate în muncă:
semifabricatele, instrumentele și sculele cu vârfuri ascuțite sau cu suprafețe tăietoare se vor manevra cu atenție, pentru a preveni tăierea sau înțeparea;
părțile metalice ale sculelor (pile, dălți, ciocane etc.) vor fi bine fixate în mânere din lemn, care nu vor prezenta noduri, crăpături sau întărituri;
așchiile rezultate vor fi îndepărtate cu peria sau cu cârlige;
echipamentul de protecție va fi adecvat operațiilor care se execută (fig. 25);
părțile în mișcare ale mașinilor nu vor fi atinse în timpul funcționării;
substanțele inflamabile (pentru vopsire, degresare, ungere etc.) se vor depozita în spații special amenajate, departe de surse de căldură;
atelierul va fi dotat cu indicatoare și mijloace de stingere a incendiilor. Organizarea ergonomică a locului de muncă asigură lucrătorului condițiile necesare pentru a obține rezultate bune ale activității, cu eforturi cât mai mici. Se vor respecta următoarele reguli:
– sculele, dispozitivele și materialele care se folosesc mai des vor fi dis puse pe bancul de lucru cât mai aproape și la îndemâna lucrătorului, iar cele utilizate mai rar, mai departe de acesta;
– așezarea sculelor și a dispozitivelor pe banc se face, de regulă, în direc ția lor de utilizare;
– poziția lucrătorului în timpul executării operațiilor tehnologice trebuie să îi asigure un efort fizic și un consum de energie cât mai mici;
– înălțimea bancului de lucru va fi adaptată la cea a lucrătorului.
De reținut!
Pentru obținerea produselor din materiale metalice se execută operații tehnologice de pregătire, de pre lucrare și de finisare, folosind instrumente, scule, dispozitive și mașini adecvate fiecărei operații.
Prevenirea accidentelor de muncă este responsabilitatea fiecărui lucrător; de aceea este necesară respecta rea de către fiecare a măsurilor specifice privind manevrarea semifabricatelor și mânuirea uneltelor de lucru.
Aplicații practice
Activități în perechi
1. Alegeți din lista alăturată sculele, dispozitivele și instrumentele folo site la executarea operațiilor de pregătire a materialelor metalice și no tați le pe caiete într un tabel, ca în exemplul dat.
Operații de pregătire
Curățare ... Trasare perie de sârmă punctator ...
daltă
pilă, daltă, fierăstrău manual, compas, burghiu, menghină, perie de sârmă, punctator, ac de trasat, foarfecă de mână, riglă gradată, dispozitiv de îndoit, pastă abrazivă, echer
2. Elevii clasei a VII a au vizitat atelierul mecanic al unui liceu tehnologic. Pe un panou din sala respectivă erau afișate imaginile din figura următoare.
Stabiliți operațiile de prelucrare aplicate semifabricatelor ilustrate pentru a obține produsele finite notate cu a–e. Notați le, într un tabel asemănător exemplului dat.
Semifabricate
Produse finite a b c d e
Figura Operația de prelucrare a b c îndoire d e
Tatăl lui Mihai are nevoie de 22 de benzi de tablă cu lungimea de 80 mm și lățimea de 25 mm pentru a repara lădițele din lemn în care depozitează iarna legume și fructe. În atelierul personal, el are o foaie de tablă de oțel cu dimensiunile 300 × 150 mm și grosimea de 2 mm, pe care vrea să o folosească pentru realizarea activității propuse. Ajutați l pe tatăl lui Mihai îndeplinind următoarele sarcini: – desenați pe caiete benzile așezându le cât mai economic pe foaia de tablă; – precizați numărul maxim de benzi pe care le poate obține din foaia de tablă pe care o are și analizați dacă numărul celor pe care le poate obține este suficient; argumentați răspunsul; – indicați: operațiile tehnologice pe care trebuie să le execute pentru a obține benzile necesare; normele de securitate și sănătate în muncă pe care trebuie să le respecte.
Executarea produsului din material metalic se face pe baza fișei tehnologice. Ce cuprinde aceasta? Unde sunt precizate pe fișă forma și dimensiunile produsului? Care sunt vederile ce se pot reprezenta pe planele de proiecție?
Observăm și discutăm
Fig. 26. Produs metalic (a); schița produsului reprezentată în două vederi (b)
Precizați ce reprezintă desenul din imaginea B pentru piesa din imagi nea A. Ce reprezintă numărul 70?
Ce reprezintă fiecare desen notat cu 1, 2, 3 în imaginea C pentru piesa din imaginea A? Cum se numește linia deasupra căreia este scris numă rul 25 în imaginea C?
Citim și descoperim
vedere din stânga (pe planul lateral) vedere din față (pe planul vertical)
a vedere de sus (pe planul orizontal)
Fig. 27. Produs (a); schița produsului reprezentată în trei vederi (b)
Indiferent de operațiile tehnologice aplicate și de tipurile de materiale metalice din care se execută produsul, este necesar ca acesta să respecte forma și dimensiunile prevăzute în desenul tehnic sau în schița sa și să se parcurgă o anumită succesiune a operațiilor înscrise în fișa tehnologică.
Pentru orice produs din material metalic, desenele tehnice și schițele se execută respectând aceleași reguli de reprezentare și cotare aplicate în cazul produselor din materiale textile și materiale lemnoase.
Dacă produsele din materiale metalice au o configurație simplă, repre zentarea se face într una sau în două vederi (fig. 26), din care rezultă forma, și pe care se cotează toate elementele. Dacă produsele au o formă complexă, adesea este necesară reprezentarea pe trei plane de proiecție (fig. 27).
La reprezentarea pieselor din materiale metalice, cotele se exprimă în mi limetri, dar unitatea de măsură nu se scrie pe desen.
Cotele pot fi însoțite de simboluri; des folosite sunt următoarele ele mente grafice: Ø – diametrul cercului; R – raza cercului; □ – latura pătratului; = – egalitate a două dimensiuni, caz în care nu se scriu valorile numerice.
Elementul de bază pentru realizarea unui produs este fișa tehnologică.
Un exemplu de fișă tehnologică este dat, mai jos, pentru produsul simplu „Umeraș pentru haine”.
Denumirea produsului
Schița produsului
Materiale, scule, dispozitive, instrumente, mașini
Operații tehnologice
Controlul de calitate
De reținut!
– sârmă cu diametru de 2 mm, ruletă, creion, menghină, bară ro tundă, clește patent, pânză sau hârtie abrazivă cu granulație mai mare și mai fină.
– se curăță sârma de eventualele puncte de oxizi și de grăsimi, cu hârtia abrazivă cu granulație mai mare;
– se îndreaptă sârma;
– se măsoară și se trasează pe semifabricat locul de debitare;
– se taie (debitează) sârma cu cleștele patent și se execută îndoirea mânerului (cârligului) de prindere al umerașului (elementul A);
– se execută îndoirea corpului principal (de sprijin al hainei) al umerașului (elementul B);
– se înfășoară sârma de 3 4 ori la baza cârligului de prindere;
– se finisează produsul cu hârtia abrazivă cu garnulație fină.
– se apreciază estetic produsul și se verifică concordanța formei și a dimensiunilor cu cele din desen.
Fișa tehnologică este documentul pe baza căruia se execută orice produs.
Desenul tehnic sau schița unui produs conține una sau mai multe proiecții (vederi), în funcție de com plexitatea acestuia și de dimensiunile, indicate prin cote, ale produsului; cotele pot fi însoțite de anumite simboluri.
Aplicații practice
Activitate individuală
Suportul pentru rola de șervețele de bucătărie din imaginea alăturată este alcă tuit dintr o tijă cilindrică metalică cu diametrul de 15 mm și lungimea de 250 mm
și o bază de susținere din tablă, cu grosimea de 10 mm și diametrul de 60 mm.
Desenează pe caiet schița suportului.
Activitate în perechi
În tabelul de mai jos sunt reprezentate patru piese, notate 1–4. Analizați piesele și vederile pe cele trei plane, notate cu: vedere din față (V), vedere de sus (H), vedere laterală (W). Identificați cărei piese îi corespunde fiecare vedere. Notați apoi în dreptul vederii cifra piesei respective (ca în exemplul dat la vederea din față).
Atenție! Vederea din față corespunde direcției de proiecție indicată.
Activitate individuală
PORTOFOLIU
Suportul pentru ghiveci din figura alăturată are formă tronconică (asemănătoare unui pahar din material plastic), cu baza mică de 100 mm, baza mare de 140 mm și înălțimea de 120 mm; un braț al agățătorii are lungimea de 13 cm.
Îndeplinește următoarele sarcini:
a. desenează schița (inclusiv elementele de cotare) suportului pentru ghiveci;
b. alege materialele și calculează necesarul de materiale pentru realizarea produ sului;
c. întocmește fișa tehnologică pentru realizarea produsului.
La finalul activității, prezintă fișa tehnologică colegilor din clasă și apoi atașeaz o la portofoliul personal.
Deseori, deșeurile sau ambalajele din materiale metalice sunt aruncate. Folosiți-le ca materie primă pentru a realiza obiecte utile sau decorative!
Observăm și discutăm
Fig. 28. Obiecte decorative/utile din sârmă: a – brățări; b – fructieră
Denumiți obiectele din imaginile A, B, C și tipul de material metalic din care a fost realizat fiecare.
Ce operații tehnologice s au aplicat în fiecare caz? C B A
Citim și descoperim
Produse metalice utile pentru acasă sau pentru la școală se realizează cel mai adesea manual, din semifabricate care se prelucrează mai ușor, precum sârma (de cupru, oțel – fig. 28) sau tabla subțire.
La realizarea produselor din deșeuri, din cutii de conserve (fig. 29), ca pace de borcane, doze de sucuri etc., operațiile tehnologice sunt, în general, aceleași precum cele aplicate semifabricatelor din materiale metalice.
Operațiile de pregătire sunt curățarea, îndreptarea și trasarea. Cutiile de conserve trebuie să fie curate și uscate, iar marginea la care s a îndepărtat capacul să nu prezinte părți tăietoare. Pentru măsurare și trasare, se folosesc ruleta și acul de trasat.
Operațiile de prelucrare des aplicate la realizarea de produse din deșe uri metalice (din cutii de conserve) sunt: debitarea, îndoirea, pilirea, găuri rea, asamblarea (dacă sunt mai multe componente).
Debitarea se realizează cu foarfeca de mână; în timpul executării ope rației, aceasta este perpendiculară pe suprafața materialului. Pentru tăierea după contururi limitate de linii curbe, se folosește foarfeca cu tăișuri curbe (fig. 30).
Îndoirea se realizează cu semifabricatul sprijinit pe nicovală sau fixat în menghină; ciocanul folosit este din lemn sau din metal moale.
Găurirea se realizează cu burghiul montat la mașina de găurit manuală sau cu un cui.
Operațiile de finisare folosite sunt șlefuirea, pentru îndepărtarea aspe rităților de la prelucrările anterioare, și vopsirea, cu pensula.
Fig. 29. Roboți realizați din cutii de conserve
Fig. 30. Tăierea tablei cu foarfeca cu tăiș curb
Fig. 31. Obiect decorativ „Bicicletă din sârmă”
Citim și descoperim
Pentru realizarea lucrării „Bicicletă din sârmă” (fig. 31), resursele folosite sunt:
– resurse materiale: sârmă, patent, vopsea; – resurse umane: elevi, profesor;
– resurse de timp: durata de realizare a lucrării (aproximativ de 50 minute);
– resurse financiare: sârmă – 5 lei; vopsea – 2 lei; total = 7 lei.
De reținut!
Executarea manuală de produse sau lucrări creative din diferite deșeuri metalice se realizează prin aplica rea de tehnologii care cuprind operații de pregătire, de prelucrare și de finisare.
Sculele, dispozitivele și instrumentele folosite sunt adecvate tipului de material și operației tehnologice care se execută.
Pentru realizarea unui produs sau a unei lucrări creative din material metalic, se folosesc resurse materiale, umane, de timp și financiare.
practice
Activitate în echipe
PROIECT • TREPIED PENTRU LABORATORUL DE CHIMIE
Etape de lucru:
– utilizați o cutie de conserve de 400–425 g (fig. 1);
– realizați schița trepiedului (dimensiunile cutiei de conserve sunt: D = 75 mm; H = 110 mm);
– întocmiți fișa tehnologică având în vedere: materialele necesare realizării obiectului, operațiile tehnologice (folosiți imaginile 2, 3 și 4) și corelat cu acestea sculele, dispozitivele și instrumentele adecvate executării lor;
– executați trepiedul din imaginea 4 pe baza fișei tehnologice întocmite; respectați normele de securitate și sănătate în muncă specifice;
– pe parcursul activității, observați modul de lucru al colegilor din celelalte echipe din perspectiva respectării mă surilor de sănătate și securitate a muncii, de prevenire și stingere a incendiilor; evidențiați măsurile care nu au fost respectate și modul de corectare a lor, dacă a fost cazul;
– prezentați produsele colegilor;
– donați produsele realizate laboratorului de chimie din școală pentru a fi utilizate și de colegi din alte clase. În cazul în care ați realizat un număr mai mare de produse decât nevoile laboratorului din școala voastră, puteți promova și valorifica trepiedele în alte școli.
Produselor deja folosite, indiferent de materialul din care sunt executate, este bine să le dăm o nouă utilitate, păstrând forma în care sunt sau executând anumite prelucrări ulterioare. Care sunt produsele metalice care pot fi reutilizate? Care sunt metodele de înfrumusețare a produselor metalice?
Observăm și discutăm
Precizați ce obiecte sunt ilustrate în imaginile A, B și C.
La care s au folosit materiale metalice?
Spuneți vă părerea privind reutilizarea obiectelor din imaginea B.
Citim și descoperim
În majoritatea cazurilor, produsele din materiale metalice au un preț mai mare față de unele de același tip obținute din lemn sau din material plastic, deoarece materia primă (minereurile metalice) și tehnologiile de obținere necesită costuri mai mari. De aceea, fiecăruia dintre noi îi revine sarcina de a valorifica sau de a recicla produsele din materiale metalice deja folosite, conferindu le noi utilizări.
Printre produsele metalice pe care le folosim cel mai des și cărora le pu tem da noi utilizări sunt ambalajele sub formă de doze din aliaje de alumi niu și cele sub formă de cutii de conserve din oțel.
Dozele din aliaje de aluminiu pot fi folosite pentru realizarea unor obiecte de decor (fig. 32) prin aplicarea unor operații tehnologice.
Ambalajele sub formă de cutii din oțel, provenite de la conserve alimen tare sau de la vopsele, se pot utiliza ca: ghivece pentru flori, suporturi pentru pixuri, creioane sau obiecte mici de birou, suporturi pentru sticle sau pro soape, obiecte decorative (pentru grădină – fig. 33), vaze etc.
În funcție de utilizare, decorarea produselor din materiale metalice se poate realiza prin:
– operații tehnologice de prelucrare prin deformare plastică pentru ob ținerea de garduri, porți, mobilier de grădină etc.;
– lucrări în filigran, prin care se realizează bijuterii din aur sau din argint;
– aplicarea de vopsele sau de emailuri (fig. 34);
– tehnica vitraliilor, aplicată abajururilor pentru lustre, aplice, veioze, uși, ferestre ș.a.
32. Posibilitate de utilizare a dozei din aliaj de aluminiu
Fig. 34. Decorarea cu email a produselor metalice
Dicționar
• Email – substanță formată din pulbere de sticlă, oxizi și colo ranți, care se depune pe supra fața obiectului prin topire.
Recomandări
Colectați separat și valorifi cați deșeurile metalice pentru următoarele beneficii: √ reducerea poluării mediului; √ protejarea naturii și a resur selor naturale;
√ economisirea de energie, timp și bani.
b
Tehnologie artizanală de prelucrare a oțelurilor
De a lungul timpului, tehnologiile de obținere a produselor din materiale metalice s au perfecționat continuu. Există însă oameni care păstrează cunoș tințele și deprinderile de obținere a unor produse prin tehnologii tradiționale, pe care le aplică cu artă și pasiune; aceștia sunt fierarii, căldărarii și argintarii.
Tehnologia artizanală de obținere a produselor din oțel de către meșteșugarii fierari constă în prelucrarea la cald prin forjare; aceasta cu prinde următoarele etape: încălzirea în cuptor a materialului (fig. 35) până devine roșu; aplicarea de lovituri repetate, executate cu ciocanul (fig. 36a), asupra materialului sprijinit pe nicovală și alternarea cu reîncălzirea materi alului până la obținerea formei dorite; găurirea (fig. 36b) și lărgirea găurilor; pentru tăiere, se folosește dalta. Meșteșugarii fierari execută produse din table sau din bare din oțel (potcoave, topoare etc.).
Fierarii locuiesc, în majoritate, în Moldova (județele Botoșani, Bacău, Vas lui), în Țara Făgărașului, în județele Constanța și Argeș.
Tehnologia artizanală pentru obținerea vaselor din tablă de aramă, de către meșteșugarii căldărari, cuprinde următoarele etape: încălzirea tablei pen tru a permite o prelucrare ușoară; însemnarea, tăierea și ciocănirea pe nicovală a materialului; montarea de mânere, capace etc.; curățarea cu o soluție acidă (sare de lămâie în apă). Pe lângă nicovala fixată (bătută) în pământ, alte scule folosite sunt: foarfeci de mână, clești, dorn, ciocane din metal și lemn, dălți.
Căldărarii execută diverse vase pentru uz gospodăresc; de exemplu: farfurii, tăvi, ibrice, cazane etc. (fig 37).
Acest meșteșug are tradiție în Moldova (județele Iași și Suceava), în Transil vania (județele Mureș, Sibiu și Cluj) și în unele județe din sud (Olt, Dolj, Călărași). Obținerea unor obiecte din argint este realizată de meșteșugarii argintari; ei confecționează produse din monede vechi de argint. Tăierea se realizează cu foarfeca, iar decuparea, prin traforare (fig. 38); îmbinările se fac prin lipire, iar pentru decorare se aplică, de obicei, gravarea; finisarea se execută cu pâslă sau cu material textil. O altă tehnologie utilizată constă în topirea materialului într un vas de dimensiuni mici, urmată de turnarea într o formă metalică cu goluri (fig. 39); „lingoul de argint” (semifabricatul) obținut se prelucrează mai întâi prin ciocănire pe nicovală, pentru a l întinde la anumite dimensiuni.
cu fierăstrăul de traforaj vas pentru topit formă de turnare lingou
Fig. 39. Unelte folosite la topirea și turnarea artizanală a argintului
De reținut!
Decorarea produselor metalice se poate face prin: deformare plastică, aplicarea de vopsele sau de emai luri, lucrări în filigran, tehnica vitraliilor etc.
Meșterii populari aplică și transmit noilor generații tehnologii artizanale de prelucrare a materialelor me talice; aceștia obțin obiecte de uz gospodăresc, piese decorative, bijuterii.
În multe zone ale țării noastre mai există meșteșugari care aplică tehnologii artizanale pentru obținerea de obiecte din oțel, din cupru sau din argint.
Aplicații practice
Activitate în perechi
PROIECT: UN PRODUS FOLOSIT, O UTILITATE NOUĂ!
Acasă și la școală avem nevoie de obiecte cu diverse utilizări. Alegeți un produs din material metalic căruia să i dați o nouă utilizare, pentru a l folosi acasă sau la școală. Pentru refolosirea capacelor de sticlă, a cutiilor de conserve mici sau mai mari, a dozelor din aliaje de aluminiu, puteți folosi exemplele din imaginile de mai jos. Identificați un obiect căruia vreți să i dați o nouă utilitate și decideți ce produs vreți să realizați.
La final, prezentați colegilor produsul obținut și explicați modul în care l ați realizat. Argumentați noua utilitate a produsului.
Activități în echipe
Organizați cu colegii din clasă o dezba tere cu tema „Poluarea”. Pregătiți discuția din perspectiva posibilității de refolosire a pro duselor metalice. Exprimați vă părerea pri vind situațiile ilustrate în imaginile alăturate, explicați și argumentați propunerile expri mate privind combaterea poluării.
Tehnologiile artizanale, dar și noile tehnologii de obținere a produselor din materiale metalice prezintă, pentru oameni și mediu, avantaje și dezavantaje. Unele consecințe sunt imediate, observabile în activitatea noastră zilnică. Pentru a le evidenția, realizați o comparație între modul de obținere a unui produs (de exemplu, o tavă pen tru preparat mâncare din tablă de oțel sau din cupru) prin aplicarea unei tehnologii moderne și prin tehnologie artizanală.
Întocmiți o fișă care să cuprindă consecințele dezvoltării tehnologiilor de execuție a produselor din materiale metalice asupra omului privind: poluarea mediului, timpul de lucru și cantitatea de combustibil/energie consu mată pentru obținerea produsului.
Ai nevoie de un anumit produs și mergi la magazin să-l cumperi. Care sunt criteriile după care analizezi produsul? Sunt unele criterii mai importante decât altele?
Observăm și discutăm
40. Bare simple (a) și profile fasonate (b)
Fig. 41. Mobilier urban: a – bancă; b – ceas stradal
42. Instrumente medicale stomatologice
Spuneți vă părerea despre produsele din imaginile A, B și C privind gama de produse și utilitatea lor. (Exemplu: fig. A – spray, tub, cutie de ambalaj pentru cosmetice)
Ce asemănări și ce deosebiri sunt între produsele din imaginile B și C?
Citim și descoperim
Materialele metalice, ca și alte tipuri de materiale (lemnoase, textile, plastice etc.) se folosesc pentru obținerea unor game variate de produse. În funcție de utilitatea lor, există game de produse din materiale metalice precum cele enumerate în continuare.
Semifabricatele sunt din oțel, cupru, aluminiu, sub formă de table, țevi, profile simple (bare cu secțiune pătrată, rotundă etc. – fig. 40a), profile faso nate, care au secțiuni complexe (L cornier, profil I, profil U etc. – fig. 40b).
Elementele de asamblare au diverse forme: șuruburi, piulițe, cabluri, lan țuri, nituri etc.; se realizează din oțel, cupru și aluminiu.
Mobilierul urban (fig. 41) este realizat din oțel deformat plastic și fontă turnată; produsele din acest tip de mobilier sunt: bănci pentru parcuri și grădini, stâlpi ornamentali, aplice de exterior, ceasuri stradale, coșuri de gunoi etc.
Ambalajele sunt confecționate, cu precădere, pentru industria alimen tară, pentru vopsele, pentru cosmetice etc.; se confecționează din aluminiu și oțel. Ambalajele se prezintă sub formă de cutii, doze, bidoane și butoaie metalice, tip spray, truse profesionale (de scule), containere etc.
Instrumentele medicale metalice se realizează, în majoritatea lor, din oțel inoxidabil (rezistent la coroziune în diferite medii); pot fi de ordin general me dical sau pentru diferite specializări (stomatologie – fig. 42, chirurgie, ORL etc.).
Evaluarea calității produselor din materiale metalice se face apreciind gradul în care acestea satisfac nevoile celor care le utilizează, prin caracteris ticile lor (tehnice, funcționale, economice, sociale și estetice).
Calitatea produselor metalice depinde de calitatea următoarelor compo nente: proiectarea produsului (cu referire la materii prime și materiale, de sene de execuție etc.), tehnologia de execuție, controlul calității, desfacerea produselor (care privește conservarea și ambalarea).
Promovarea produselor din materiale metalice se face atât prin publi citate directă, prin participare la unele programe (expoziții, târguri etc.), cât și prin diferite strategii promoționale (acordare de cadouri, mostre gratuite etc.).
Valorificarea produselor se realizează prin vânzarea acestora direct, în magazinele specializate, în care sunt expuse, sau prin comerț online.
Evaluarea unui produs se face pe baza unei fișe de analiză, ca în modelul următor.
Denumirea produsului: Șurub
Gama de produse: elemente de asamblare (fig. 43a).
Utilizare: execuția asamblării filetate.
Materiale folosite: oțel.
Alcătuire: cap și tijă (fig. 43b).
Formă: capul are formă hexagonală; tija este cilindrică, filetată.
Funcționalitate: prin introducerea în găurile pieselor de asamblat, care sunt suprapuse, și prin înșurubarea piuliței pe la capătul liber al tijei, se asi gură strângerea (apropierea) pieselor respective.
Disfuncționalități posibile: uzura filetului și producerea de spații mici între tija șurubului și găuri; deformarea filetului duce la imposibilitatea executării asamblării filetate (piulița nu se mai înșurubează pe tija șurubului).
Mod de prezentare: în magazin de profil, expus în cutii pentru vânzare prin cântărire, sau ambalat (câte 10 12 bucăți) în punguțe.
Preț: 0,18 … 1,2 lei/buc (în funcție de material, mărime, utilitate).
Aplicații practice
Activități în perechi
Fig. 43. Elemente de asamblare (a); șurub (b)
De reținut!
Din materiale metalice se obțin produse care, în funcție de utilitatea lor, se încadrează în game de produse.
Analiza produselor se face pe baza unor criterii precum: utilitate, materi ale, alcătuire, formă, dis funcționalități, preț etc.
1. Pentru un obiect din material metalic existent în sala de clasă, întocmiți fișa de analiză a produsului. Prezentați o colegilor, purtați discuții privind rezultatele colegilor din celelalte perechi și faceți completări, dacă este cazul.
2. Analizați imaginile date mai jos, transcrieți pe o fișă și completați tabelul, ca în exemplul dat.
Fig. 44. Controlul procesului de turnare a fontei în formă
Fig. 45. Mecanic care execută operația de găurire
Fig. 46. Tehnician care monitorizează funcționarea unei mașini de prelucrare
Aflăm mai mult
Există meserii care necesită prelucrarea de precizie a semi fabricatelor; de exemplu, ope ratorul la mașini cu comandă numerică.
MATERIALE METALICE, DIN SECTOARE
ECONOMICE CU POTENȚIAL COMPETITIV
Oamenii care participă la realizarea produselor din materiale metalice au responsabilități și meserii foarte diferite, în funcție de tehnologiile aplicate și de materialele folosite. Ce activități desfășoară fiecare dintre aceștia la locurile lor de muncă?
Observăm și discutăm
Unde credeți că se desfășoară activitățile redate în imaginile A, B și C? Ce meserii credeți că au oamenii respectivi?
Citim și descoperim
Produsele din materiale metalice sunt realizate de oameni cu pregătire de niveluri diferite.
Muncitorii care lucrează în domeniul metalurgiei (în elaborarea, turna rea și prelucrarea materialelor metalice) au următoarele meserii:
– oțelarul pregătește materiile prime și materialele necesare pentru ob ținerea oțelului, acționează și supraveghează utilajele de elaborare, preluare, transport și turnare a oțelului;
– turnătorul execută formele de turnare, supraveghează și controlează procesul de elaborare și turnare a aliajelor (fig. 44) etc.;
– laminoristul execută operații tehnologice care privesc deformarea plastică a lingourilor, ce determină obținerea semifabricatelor;
– lăcătușul și mecanicul sunt muncitorii care au cunoștințe și deprinderi privind realizarea desenelor tehnice, executarea operațiilor de lăcătu șărie generală (fig. 45) și realizarea de produse metalice.
Muncitorii sunt coordonați de tehnicieni care au specializări în domeniul elaborării sau prelucrării materialelor metalice (fig. 46).
Tehnicianul în metalurgie este implicat în activitățile de îmbunătățire a tehnologiilor de obținere a pieselor prelucrate la cald, de organizare a lucră rilor de întreținere și de reparare a utilajelor specifice.
Inginerii au o pregătire de specialitate, dețin cunoștințe și deprinderi privind materialele și tehnologiile de fabricație specifice, designul produse lor și proiectarea asistată de calculator (fig. 47), managementul activităților.
Dezvoltarea tehnologiei de imprimare 3D precum și introducerea robo ților în procesele industriale au generat apariția de noi ocupații și meserii.
Tehnician imprimare 3D este ocupația solicitată în multe domenii indus triale; activitățile desfășurate privesc: pregătirea materialelor și a procesului de imprimare; prelucrarea pieselor imprimate 3D; monitorizarea procesului de imprimare; controlul dimensional al pieselor rezultate.
Managerul de echipe combinate om–roboți are următoarele atribuții: iden tifică sarcinile și procesele în domeniul economic respectiv și propune soluții de îmbunătățire a acestora; stabilește rolurile și responsabilitățile angajaților, precum și modul în care se coordonează activitățile mașinilor și ale angajaților. În sectoare economice cu potențial competitiv, există unități economice în care se obțin produse și servicii de calitate, precum cele din industria auto (fig. 48); astfel, inginerii și mecanicii auto îmbină cunoștințele de mecanică cu cele de funcționalitate a vehiculelor și se specializează în tehnologia de imprimare 3D.
Citim și descoperim
O mare parte a obiectelor din jurul nostru au în alcătuire componente din materiale metalice; obținerea metalelor și a aliajelor feroase și neferoase realizată prin tehnologii metalurgice clasice cere un consum important de materii prime, materiale și energie, având ca rezultat și produse secundare; unele dintre acestea sunt dăunătoare sănătății oamenilor și poluante pentru mediu. Materiale metalice noi, precum cele compozite sau cele inteligente (cu memorie a formei sau cu schimbarea culorii) au proprietăți superioare și utilizări specifice în anumite sectoare economice.
Prezintă interes tehnologiile inovative care se dezvoltă și se aplică în mai multe ramuri industriale.
Tehnologiile aditive, precum procesul industrial de imprimare 3D, cre ează obiecte tridimensionale (fig. 49) prin depunere de materiale în straturi; această tehnologie se aplică în industria: de automobile (fig. 50), aerospați ală, feroviară etc. Această tehnologie are avantaje multiple: se obține pro dusul dintr o singură bucată, indiferent de complexitatea configurației, se elimină o parte din efortul depus de lucrători, se reduce consumul de ener gie electrică și de materii prime, precum și cantitatea de deșeuri.
Tehnologii de valorificare a deșeurilor industriale cu conținut de metale neferoase; au ca scop recuperarea metalelor respective și reintroducerea lor în circuitul economic, precum și reducerea agenților dăunători oamenilor și me diului înconjurător (emisie de gaze, contaminare cu metale, deșeuri rezultate).
Tehnologii de fabricație de precizie precum prelucrări tehnologice cu laser, prin care se realizează operații de sudare, sinterizare, acoperiri cu con sumuri reduse de energie și materiale.
Fig. 50. Imprimantă 3D care imprimă părți ale caroseriei mașinii
• Sinterizare – procedeu de li pire a pulberilor metalice în urma încălzirii și presării lor.
De reținut!
În domeniul elaborării și prelucrării materialelor metalice lucrează oameni cu ocupații și meserii tradițio nale, dar și noi, în funcție de tehnologiile aplicate.
Dintre tehnologiile noi aplicate în domeniul materialelor metalice care prezintă interes pentru oameni și pentru mediul înconjurător, se remarcă cele de obținere a produselor prin imprimare 3D și cele de recu perare a metalelor neferoase din deșeuri poluante.
Aplicații practice
Activitate individuală
Realizează cu părinții sau împreună cu alți colegi din clasă o vizită la o întreprindere sau la un atelier în care se execută produse din materiale metalice. Discută cu oamenii care lucrează în acest domeniu și solicită le informații legate de meseriile și activitățile pe care le desfășoară ei.
Elaborează un eseu cu titlul „… va fi meseria mea”, în care să prezinți argumente privind alegerea făcută, având în vedere: activitățile și sarcinile specifice; programul și condițiile de lucru; posibilitatea prezenței unor factori de poluare a mediului, de îmbolnăvire profesională etc.; posibilități de promovare; satisfacția profesio nală; pregătirea profesională ș.a.
Pentru informații suplimentare privind activitățile meseriei alese, dar și privind alte meserii/ocupații din domeniu, poți consulta Standardele de pregătire profesională (https://www.edu.ro/standarde de pregăti re profesională pentru calificări profesionale de nivel 3 si 4 al cadrului) și Standardele ocupaționale (http:// www.anc.edu.ro/standarde ocupationale/). Pentru luarea deciziei referitoare la continuarea studiilor la finalul ciclului de învățământ gimnazial, se pot obține informații din nomenclatorul calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învățământul preuniversitar.
Prezintă lucrarea colegilor și profesorului clasei și include o în portofoliul personal.
Activități în echipe
STUDIU DE CAZ • DEZVOLTAREA
Pentru executarea produselor din materiale metalice, se cunosc mai multe tehnologii: artizanale, aplicate în diverse ateliere de obținere a produselor respective sau în sectoarele economice cu potențial competitiv și în domeniile de specializare inteligentă.
Folosiți diverse surse de informare și îndepliniți următoarele sarcini: – realizați o analiză a impactului dezvoltării tehnologice asupra evoluției meseriilor/ocupațiilor din dome niile în care se obțin produse din materiale metalice;
– prezentați lucrarea colegilor din clasă; – comparați studiile elaborate de colegi și realizați o dezbatere liberă asupra ideilor expuse.
Analizați activitățile, meseriile și ocupațiile din sectoarele economice cu potențial competitiv și din dome nii de specializare inteligentă. Realizați o listă cu meserii/ocupații pe care le ați putea practica voi în anul 2050. Formulați argumente în favoarea propunerilor descrise. Prezentați proiectul colegilor din clasă.
Veți afla care sunt domeniile de interes pentru colegii voștri, cum își doresc sau cum își imaginează viitoa rele locuri de muncă.
Pentru documentare, căutați pe internet materiale referitoare la meseriile viitorului (de exemplu, căutați pe internet articole referitoare în Ghidul meseriilor viitorului).
Activitate în perechi
Pe bancurile de lucru dintr un atelier sunt trei tipuri de semifabricate: o bară rotundă cu diametrul de 25 mm, o tablă cu lungimea de 60 mm și lățimea de 30 mm, o țeavă cu diametrul exterior de 40 mm și gro simea de perete de 5 mm. Executați pe caiete schițele celor trei semifabricate conform informațiilor date.
Activități în echipe
1. Aplicați Metoda 6/3/5, parcurgând următoarele etape de lucru.
– se împarte colectivul clasei în echipe de câte 6 membri;
– se anunță tema Operații tehnologice aplicate la executarea produselor din materiale metalice și se distri buie fiecărui membru al echipei câte o foaie de hârtie împărțită în trei coloane;
– fiecare membru al echipei notează pe foaie 3 operații tehnologice (de pregătire, de prelucrare, de finisare), timp de 5 minute;
– după fiecare interval de 5 minute, fiecare elev transmite foaia colegului din dreapta, până când aceasta ajunge la posesorul inițial;
– pe parcursul activității, soluțiile notate anterior pot fi îmbunătățite sau reformulate;
– fiecare echipă prezintă soluțiile propuse; se discută și se apreciază rezultatele.
2. Tatăl lui Valentin vrea să execute o manivelă pe care s o folosească la închiderea/deschiderea robine tului de la conducta de apă. El are semifabricatul dat în fig. a și execută dispozitivul a cărui schiță este dată în fig. b.
Analizați imaginile date și precizați:
– operațiile tehnologice pe care le va executa tatăl lui Valentin și ordinea în care vor fi parcurse;
– sculele, instrumentele, dispozitivele și mașinile folosite la fiecare operație tehnologică;
– echipamentul de protecție necesar;
– normele de securitate și sănătate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor pe care trebuie să le aplice.
Elevii claselor a VII a au solicitat profesorului lor să invite la școală antreprenori (patroni de firme) din localitatea unde locuiesc. Ei au pregătit câteva întrebări pe care să le adreseze invitaților.
• Ce produse sau servicii oferă firma respectivă?
• Ce meserii/ocupații au oamenii care lucrează în firmă?
• Câți ani de activitate are firma? Care a fost motivul înființării firmei?
• Câți angajați are firma? Unde locuiesc angajații (în localitate, în zonă, fac naveta din alte zone)?
• Câți locuitori are localitatea și câți dintre ei sunt angajați în firmă?
• Există și altă/alte firmă/firme în localitate sau în zonă care este/sunt concurentă/concurente (reali zează aceleași produse)?
Notați răspunsurile primite și realizați pe baza acestora o analiză a activității antreprenorilor locali, din perspectiva nevoilor economice ale comunității din care fac parte.
Activitate individuală
Transcrie pe o foaie și completează Fișa de observare a activității și a comportamentului de la pagina 31. Analizează ce s a modificat față de ceea ce ai scris în fișele anterioare.
Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea sarcinilor precizate. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut.
Timp de lucru: 30 de minute.
Subiectul I 30 de puncte
A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (5 × 3 p. = 15 puncte)
1. Atelierul în care se obțin piese din aliajul lichid este de: a. confecții metalice; b. forjă; c. prelucrări mecanice; d. piese turnate.
2. Este operație de prelucrare a materialelor metalice: a. îndreptarea; b. pilirea; c. lustruirea; d. trasarea.
3. La operația de trasare se folosește: a. cleștele; b. dalta; c. menghina; d. punctatorul.
4. Este semifabricat sub formă de profil: a. cornierul; b. sârma; c. tabla; d. țeava.
5. Gravarea se aplică de meșterii argintari pentru: a. curățare; b. decorare; c. forjare; d. decupare.
B. Înscrie în spațiul din stânga numerelor de ordine ale operațiilor tehnologice din coloana A, litera din coloana B care reprezintă scula/dispozitivul/instrumentul folosit la executarea operației respective.
(5 × 3 p. = 15 puncte)
1. curățare
___ 2. îndoire
___ 3. găurire
___ 4. șlefuire
___ 5. debitare
Subiectul al II-lea
a. burghiu
b. clește
c. disc din pâslă
d. dorn
e. perie de sârmă
f. pilă
30 de puncte
A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens și să respecte adevărul științific. (3 × 4 p. = 12 puncte)
1. Vali trebuie să prelucreze o tablă la care să reducă lățimea cu 1 mm și execută operația de pilire pen tru a îndepărta adaosul de ... sub formă de așchii fine.
2. Scaunele din bucătărie au asamblări filetate formate din ... , piulițe și piese de asamblat.
3. În clasă, elevii au realizat umerașul pe baza fișei ... pe care era desenată schița produsului.
B. La realizarea produselor metalice folosim dispozitive pentru a executa corect operațiile tehnologice. Răspunde la următoarele întrebări: (6 p. + 12 p. = 18 puncte)
1. Ce dispozitiv se folosește la îndoirea țevilor? Dar la operația de găurire? (2 × 3 p. = 6 puncte)
2. Ce este filetul? Numește sculele folosite la realizarea acestuia. (6 p. + 2 x 3 p. = 12 puncte)
Subiectul al III-lea 30 de puncte
Pentru confecționarea unor bănci metalice este nevoie de 8 benzi ce trebuie realizate dintr-o tablă de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 100 × 50 mm astfel: 4 benzi cu dimensiunile 70 × 10 mm; 1 bandă cu dimensiunile 50 × 20 mm și 3 benzi cu dimensiunile 40 × 10 mm.
a. Reprezintă pe caiet modul de așezare, cât mai economic, pentru trasarea și apoi tăierea benzilor. (15 puncte)
b. Precizează dacă este suficient semifabricatul dat pentru obținerea benzilor necesare și argumentează răspunsul. (15 puncte) Indicație pentru subiectul II.B.2.: se definește filetul și se scrie denumirea sculei folosită la filetarea interi oară și a sculei folosită la filetarea exterioară.
CE ȘTIM?
În jurul nostru vedem multe obiecte realizate din materiale plastice; unele dintre acestea sunt rigide, adică își păstrează mereu forma inițială, indife rent la ce eforturi sunt supuse; altele, precum folia alimen tară, se mulează după forma produselor pe care le acoperă.
Unele materiale plastice sunt nocive, poluează me diul înconjurător; de aceea, trebuie să nu le aruncăm, ci să le punem în recipientele special amenajate.
CE VOM AFLA?
Care sunt tipurile de materi ale plastice, ce proprietăți și ce utilizări au.
Cum se obțin produsele din materiale plastice în unități economice.
Ce operații tehnologice apli căm pentru a realiza manual produse folosind anumite am balaje din materiale plastice.
Ce activități desfășoară și care sunt meseriile și ocupa țiile oamenilor care lucrează în domeniul realizării produ selor din materiale plastice.
CE VOM REUȘI?
Să identificăm tipuri de ma teriale plastice din care sunt realizate ambalajele, pe baza codului înscris pe acestea.
Să executăm produse și lu crări creative din ambalaje din materiale plastice, pe baza fișei tehnologice.
Să analizăm produse pe baza anumitor criterii de calitate.
Să organizăm o campanie de informare a colegilor din școală privind importanța re folosirii și a reciclării ambala jelor din materiale plastice.
Fig. 1. Materiale plastice reciclate transformate în granule
2. Mobilă de bucătărie acoperită cu melamină
Aflăm mai mult
În țara noastră există sistemul de garanție–returnare (SRG) prin care ambalajele din sticlă, din material plastic sau din me tal sunt vândute cu o garanție de 0,50 lei/recipient, sumă care se recuperează când ambalajul este returnat la un centru de colectare; astfel sunt recuperate ambalajele cu volume cuprinse între 0,1 și 3 litri, care au marca te logoul specific.
Multe dintre produsele comercializate au ambalaje din materiale plastice (produse alimentare, detergenți, cosmetice etc.). Altele, precum jucării, obiecte de mobilier, componente ale mașinilor sunt realizate integral din astfel de materiale. Ne întrebăm deseori: ce tipuri de materiale plastice există și cum le diferențiem? Ce proprietăți ale materialelor plastice determină alegerea acestora pentru diverse domenii din economie?
Observăm și discutăm
Ce obiecte din materiale plastice identificați în imaginile A și B? Numiți trei obiecte din material plastic aflate în clasa voastră.
Spuneți vă părerea privind activitatea din imaginea C.
Citim și descoperim
Spre deosebire de materialele studiate în lecțiile anterioare (textile, lem noase, metalice), materialele plastice nu se găsesc sub o anumită formă în natură, ci se obțin prin prelucrare industrială, în majoritatea lor, din sub stanțe chimice rezultate prin prelucrarea țițeiului și a gazelor naturale.
Materialele plastice din care se execută produse se prezintă sub formă de: granule (fig. 1), pastile, pulbere, folii, film etc.
Majoritatea produselor se obțin prin prelucrarea materialelor plastice în stare încălzită. În funcție de comportarea la încălzire, se disting două cate gorii de materiale plastice: termoplastice și termorigide.
Materialele termoplastice pot fi supuse în mod repetat procesului de înmuiere prin încălzire, modelare și întărire prin răcire, fără a se degrada. Acesta este un proces reversibil, care permite reciclarea materialelor respec tive. Din această categorie fac parte polietilena, policlorura de vinil, teflonul, polistirenul, polipropilena.
Materialele termorigide se înmoaie prin încălzire, se modelează și apoi se răcesc, într un proces ireversibil, motiv pentru care nu pot fi reciclate. Astfel de materiale sunt: melamina (fig. 2), bachelita, materialele din care se reali zează produse rezistente la temperatură ridicată.
Cele mai utilizate materiale plastice sunt prezentate în continuare. Polietilena tereftalată (PET) este insolubilă în apă și este rezistentă la acțiunea unor substanțe chimice și la acțiuni mecanice. Este folosită pen tru ambalarea alimentelor și a băuturilor (fig. 3).
Polietilena de înaltă densitate (HD PE) este, cel mai adesea, un material opac, din care se realizează ambalaje pentru produse alimentare, pro duse cosmetice, detergenți etc.
Policlorura de vinil (PVC) are rezistență mecanică și chimică, este bun izo lator electric. Se folosește la realizarea de piese pentru electrotehnică, tuburi și conducte pentru instalații sanitare (fig. 4), covoare pentru par doseli (linoleum), tâmplărie (uși și ferestre). Este un material nociv.
Polietilena cu densitate mică (LD PE) are rezistență chimică bună la anu mite substanțe și rezistență la temperaturi joase. Se folosește pentru am balaje alimentare, în industria farmaceutică, în agricultură etc.
Polipropilena (PP) are densitate mică, o bună rezistență la căldură dar, și la tem peraturi joase, are stabilitate chimică bună; de aceea, se utilizează la produce rea conductelor care transportă substanțe chimice și piese de legătură ale lor.
Polistirenul (PS) este un material cu proprietăți izolatoare la temperatură, la zgomot și la electricitate; se folosește în construcții (fig. 5), la obținerea ambalajelor pentru produse electronice și electrocasnice etc.; este toxic și greu de reciclat.
Alte materiale plastice – este grupa ce cuprinde materiale plastice pericu loase, toxice și greu de reciclat. Din această categorie face parte policar bonatul (cu denumirea comercială de plexiglas).
Teflonul (fig. 6) este rezistent la temperaturi înalte, este electroizolant și im permeabil. Se folosește în industria chimică (la aparatura de laborator), în in dustria de avioane și de piese auto, la realizarea unor instrumente medicale etc. Plexiglasul este un material cu rezistență la lovituri și șocuri, la tempera turi extreme (–70 °C și +70 °C), este transparent și ușor. Se folosește pentru panouri publicitare, sigle luminoase, vitrine etc.
Pe ambalajele produselor din materiale plastice este inscripționat un semn în formă de triunghi, în interiorul căruia este o cifră, de la 1 la 7. Literele și cifrele indică informații legate de materialul din care sunt confecționate și de posibilitatea de reciclare (fig. 7). Codurile 1, 2, 4, 5 apar pe ambalaje din materiale plastice sigure pentru sănătatea oamenilor. Ambalajele cu codu rile 3, 6, 7 sunt toxice și se reciclează mai greu.
5. Izolarea construcțiilor cu polistiren
6.
Fig. 7. Simboluri și coduri înscrise pe ambalaje pentru identificarea și reciclarea materialului plastic
Indiferent de categoria în care se încadrează, materialele plastice au câ teva caracteristici generale prezentate în continuare.
Proprietăți fizice și chimice importante ale materialelor plastice sunt:
densitatea este relativ scăzută (0,9 ÷ 2,7 g/cm3);
conductibilitatea termică este scăzută; de aceea, materialele plastice se folosesc la izolarea termică a clădirilor (polistirenul), sub formă de tuburi și de țevi pentru transportul apei calde etc.;
conductibilitatea electrică este scăzută, ceea ce determină utilizarea aces tor materiale la izolarea cablurilor electrice (fig. 8);
stabilitatea chimică (capacitatea de a rezista la acțiunea unor uleiuri, a apei, a unor alimente etc.) este ridicată. Din materiale plastice se execută: conducte și țevi pentru transportul apei, a unor uleiuri (fig. 9) și a unor sub stanțe chimice corozive, ambalaje pentru alimente, pentru detergenți etc.
Fig. 8. Utilizări ale materialelor plastice electroizolante
Fig. 9. Produse din materiale plastice cu stabilitate chimică
Fig. 10. Produs înainte și după acțiunea forțelor exterioare
Fig. 11. Produse din biomateriale
Recomandări
√ Înainte de achiziționarea unui produs cu ambalaj din material plastic, verificați codul înscris!
√ Achiziționați numai pro duse cu ambalaje sigure pentru sănătate!
√ Selectați și reciclați ambala jele din materiale plastice!
Aplicații practice
Activități individuale
Proprietățile mecanice caracteristice materialelor plastice sunt: plasticitatea – este bună (fig. 10), atunci când sunt încălzite; rezistența la rupere și rezistența la șocuri (la lovituri bruște) – sunt bune pentru unele dintre materiale.
Proprietățile tehnologice care arată o bună comportare în timpul prelu crării sunt: deformabilitatea (capacitatea materialelor de a se deforma plas tic), turnabilitatea (proprietatea materialelor de a curge și a umple golurile tiparului în care s au turnat), prelucrabilitatea prin așchiere și sudabilitatea. Materialele plastice de viitor au în componența lor și alte materiale, care influențează pozitiv sănătatea și modul de viață al oamenilor, dar și me diul în care ei trăiesc; dintre acestea se pot menționa mai multe tipuri.
Materialele biocompatibile (biomateriale) obținute pe bază de materiale plastice se folosesc la realizarea de proteze, organe artificiale (fig. 11), membrane etc.; acestea înlocuiesc o parte a unui sistem viu și sunt bine tolerate de corpul uman.
Materialele plastice inteligente au proprietatea de a reacționa la unii sti muli externi precum temperatura, lumina, curentul electric sau la modifi carea unor condiții de mediu. Astfel de materiale au rezistență la uzare și o durabilitate ridicată. Pot fi utilizate la realizarea de ambalaje care indică starea de prospețime a alimentelor, sau în industria auto (la fabricarea plăcuțelor de frână, a pieselor pentru airbaguri etc.), oferind un nivel mai mare de siguranță și confort pentru pasageri.
Materialele compozite sunt formate dintr o masă de bază (material plas tic) la care se adaugă o armătură (din fibre de sticlă); materialul obținut este ușor, are rezistență ridicată fiind utilizat pentru construcții de bărci, în industria aeronautică, pentru turbine eoliene etc.
De reținut!
În funcție de comportarea la încălzire, materialele plastice sunt: termoplastice (polietilena, PVC, polistirenul etc.) și termorigide (de exemplu, bachelita).
Proprietățile materialelor plastice determină utilizările acestora în di ferite domenii economice.
Materialele plastice de viitor fac parte din grupele materialelor com pozite, ale materialelor inteligente, ale biomaterialelor.
1. Realizează o fișă cu titlul „Materiale plastice”. Lipește pe o coală de carton mostre de diferite materiale plas tice. Notează, sub fiecare, denumirea materialului și un domeniu de utilizare. Adaugă fișa la portofoliul personal.
STUDIU DE CAZ
2. Analizează ambalajele din material plastic ale unor produse alimentare achiziționate de familia ta. Verifică siguranța pe care o au în utilizare alimentele respective, analizând codul înscris. Notează rezultatul analizei tale și prezintă l colegilor din clasă..
Majoritatea produselor alimentare care se comercializează în magazine au ambalaje confecționate din materiale plastice, sub formă de caserole, cutii, sticle etc. Prin ce operații tehnologice se obțin aceste produse?
Observăm și discutăm
Ce operație tehnologică credeți că este ilustrată în imaginea A? Spuneți vă părerea privind măsurile de securitate și a măsurilor ergo nomice prezentate în imaginile B și C. C B
Citim și descoperim
Produsele din materiale plastice se execută în unități economice care au în compunere una sau mai multe încăperi, unde se găsesc utilajele și mași nile necesare producției. În funcție de suprafață, spațiile de producție pot fi organizate ca ateliere sau ca secții de producție (fig. 12).
Realizarea produselor din material plastic se face cu ajutorul mașinilor și al instalațiilor specifice tipului de material plastic (termoplastic sau termori gid) și al procedeului de prelucrare potrivit.
La executarea produselor din materiale plastice se folosesc: scule (pile), dispozitive (matrițe, dozatoare – fig. 13, malaxoare etc.), mașini (de injecție – fig. 14, prese, polizoare etc.), instalații (de răcire). Mașinile și utilajele sunt prevăzute cu panouri de comandă (fig. 15), cu aparate de control de progra mare, de reglare și protecție.
Operațiile tehnologice de realizare a produselor din material plastic se aleg în funcție de tipul și de caracteristicile produselor finite care trebuie obținute.
Operațiile de pregătire au rolul de a ușura prelucrarea ulterioară a ma terialelor. Acestea sunt: uscarea – operație prin care se îndepărtează canti tățile de apă sau de alte lichide; sortarea granulelor după mărime; dozarea – care constă în măsurarea cantităților de materiale necesare.
12. Secție de obținere a produselor din materiale plastice
Fig. 15. Panou de comandă al mașinii de prelucrare
Dicționar
• Extrudare – procedeu de pre lucrare la cald al metalelor și al materialelor plastice cu ajuto rul unei prese sau al unui dis pozitiv cu forma dorită.
De reținut!
Atelierele în care se obțin produse din materiale plastice sunt dotate cu mașini și utilaje specifice.
La executarea operațiilor tehnologice, lucrătorii res pectă normele de securi tate și sănătate în muncă.
Operațiile de prelucrare a materialelor plastice des utilizate sunt: injecția – constă în introducerea materialului încălzit în golurile unei matrițe având configurația piesei dorite (fig. 16); extrudarea – se aplică pentru rea lizarea de bare, țevi, tuburi etc.; suflarea (sau insuflarea) – se aplică pentru obținerea produselor goale în interior (fig. 17).
Operațiile de finisare au ca scop îmbunătățirea aspectului produselor din material plastic. Exemple de astfel de operații sunt: imprimarea cu cer neluri (poate fi și la rece, nu termic); metalizarea, care constă în acoperirea suprafețelor produselor cu un strat subțire de metal.
ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ, DE PREVENIRE ȘI STINGERE A INCENDIILOR. ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCĂ
Citim și descoperim
În atelierele și în secțiile de obținere a produselor din materiale plastice, existența mașinilor, a utilajelor de producție, dar și a materialelor cu acțiune toxică impun respectarea unor măsuri mai complexe de securitate și sănă tate în muncă, precum:
verificarea etanșeității mașinilor și a instalațiilor;
asigurarea în mod continuu a ventilării spațiilor de lucru;
purtarea echipamentului de protecție;
dotarea cu instalații și materiale de stingere a incendiilor.
Sunt importante măsurile ergonomice legate de asigurarea unui micro climat corespunzător (temperatura, umiditatea și ventilarea aerului, zgo motul și vibrațiile, iluminatul) și de poziția de lucru; întrucât aceasta este ortostatică (în picioare), este necesară dotarea locurilor de muncă cu mobi lier pentru așezarea periodică a lucrătorului.
Aplicații practice
Activitate în perechi
Mihai și Victor au cumpărat de la supermarket mai multe produse, unele realizate din materiale plastice, altele având ambalaje din materiale plastice.
Identificați operațiile de prelucrare și operațiile de finisare aplicate la realizarea produselor achiziționate, date în tabel. Precizați categoria (termoplastic/termorigid) din care face parte fiecare material, privind com portarea la încălzire. Transcrieți pe caiete și completați tabelul de mai jos, ca în exemplul dat.
Produs din material plastic Operații de prelucrare Operații de finisare Categoria de material plastic
Pungă pentru fructe imprimare
Flacon cu săpun lichid extrudare
Paie pentru servit băuturi răcoritoare
Set de corpuri geometrice pentru matematică termoplastic
Ambalajele din materiale plastice nu trebuie aruncate. Pentru reciclarea acestora, parcurgeți următorii pași: îndepărtați etichetele produselor, clătiți-le, dacă este cazul, presați-le, duceți-le în containerul special.
Ambalajele marcate cu logoul specific, valorificați-le în sistemul garanție-returnare (SRG)!
Observăm și discutăm
Spuneți vă părerea privind obiectele din material plastic din imaginile A și B.
Denumiți obiectele din imaginea C și precizați gama de produse din care credeți că fac parte.
Citim și descoperim
În tehnologiile de execuție a produselor din materiale plastice se folo sesc aceleași elemente de limbaj grafic utilizat și în cazul produselor din lemn sau din metal.
Pentru confecționarea de obiecte decorative din ambalaje realizate din materiale plastice, se întocmește fișa tehnologică care cuprinde următoa rele elemente: schița și denumirea produsului, materiale necesare, opera ții tehnologice, scule, instrumente, dispozitive folosite, controlul tehnic de calitate.
La realizarea manuală a produselor decorative (fig. 18) sau a celor utile din ambalaje din materiale plastice, operațiile tehnologice care se aplică sunt precizate în continuare.
Operațiile de pregătire sunt curățarea și trasarea. Ambalajele care se folosesc trebuie să fie curate și uscate. Pentru măsurare și trasare, se folosesc rigla, ruleta, creionul, markerul.
Operațiile de prelucrare aplicate în acest caz sunt: tăierea (debitarea), care se realizează cu foarfeca (fig. 19) sau cu un cutter; îndoirea prin apăsare cu mâna; găurirea manuală cu un cui sau cu un dorn; asamblarea cu ajutorul unui adeziv.
Operația de finisare folosită este vopsirea cu pensula.
b c d
Fig. 18. Obiecte decorative și utile realizate din ambalaje de material plastic: a și b – pentru grădină; c – hrănitor pentru păsări iarna; d – semn de carte
19. Tăierea ambalajului cu foarfeca
Citim și descoperim
Oricare ar fi codul înscris pe produsele din materiale plastice cărora dorim să nu le mai acordăm utilitatea inițială, le putem da noi utilizări: pentru uz personal, pentru familie sau pentru economia națională.
O importanță sporită trebuie acordată produselor pe care vrem să le valorificăm pentru industrie; acestea trebuie colectate și sortate, duse la containerele speciale sau valorificate contra cost la centre de colectare (situ ate, de regulă, în zona marilor centre comerciale).
Putem acorda noi utilizări ambalajelor unor alimente sau ale unor pro duse cosmetice, ori chiar produselor de unică folosință, astfel:
din sticle de 1,5 sau de 2 litri, se pot realiza, în curte sau în grădină, pereții unei sere, scaune (fig. 20a), acoperișul unui spațiu de parcare al mașinii etc.;
din sticle se pot realiza ghivece pentru diverse plante, care se suspendă pe un gard de sârmă, pe un suport sau pe un perete;
o sticlă cu mai multe perforații, fixată la un furtun, poate deveni un bun „aspersor” pentru plantele din grădină;
din părțile inferioare a două sticle, pe care s a cusut un fermoar, se obține un penar rezistent și ușor;
o sticlă mai mare, suspendată, poate fi transformată în abajurul transpa rent al unei lămpi de grădină (fig. 20b);
din 12 capace de sticle și unul mai mare, de borcan, se poate obține un ceas decor de perete.
Decorarea produselor din materiale plastice se poate realiza: – prin vopsire cu pensula sau prin pulverizare; – prin serigrafie (fig. 21); – prin folosirea altor materiale plastice, textile, metalice etc.
a b
Analiza unui produs din material plastic se face pe baza unor criterii, ase mănător modelului din fișa prezentată în continuare.
Denumirea produsului: Pahar (fig. 22a)
Gama de produse: ambalaje din materiale plastice (fig. 22b).
Utilizare: consumarea alimentelor lichide.
Materiale folosite: polietilena tereftalată sau de înaltă densitate.
Formă: tronconică, cu baza mică jos (suprafața de susținere).
Funcționalitate: menține alimentul rece sau cald; baza de susținere asi gură stabilitate produsului.
Disfuncționalități posibile: la menținerea lichidelor calde se poate în muia sau deforma.
Mod de prezentare: în magazin, la raionul cu ambalaje din materiale plastice, expus ambalat (câte 10, 50, 100 de bucăți).
Preț: 14 … 40 lei/100 buc. (în funcție de material și capacitate).
De reținut!
Executarea manuală a unor produse sau lucrări creative din diferite ambalaje, folii etc. din materiale plas tice se realizează prin tehnologii care cuprind operații de pregătire, de prelucrare și de finisare.
Ambalajelor din materiale plastice le putem da noi utilizări, după aplicarea unor operații tehnologice, le putem sorta pentru reciclare sau le putem valorifica contra cost.
Aplicații practice
Activități în perechi
Împreună cu o colegă sau un coleg analizați imaginea alăturată a capacu lui pentru sticlă (ambalaj din material plastic) și precizați: denumirea vederii reprezentate, înălțimea capacului, diametrul inelului exterior al capacului și diametrul interior al acestuia, dacă grosimea peretelui acestuia este de 1 mm. Ce reprezintă desenul din figura dată pentru produsul respectiv?
PORTOFOLIU: VAPORAȘ
Pentru produsul „Vaporaș’’, întocmiți fișa tehnologică care să cuprindă materialele necesare realizării obiectului și etapele de lucru prezentate în imaginile de mai jos.
Prezentați fișa colegilor din clasă și adăugați o portofoliului personal.
Activitate în echipe
PROIECT INTERDISCIPLINAR
Realizați spațiul verde parcurgând etapele de lucru date în continuare:
– cereți permisiunea conducerii școlii voastre de a amenaja în curte un spațiu verde cu flori sau cu legume plantate în ghivece din ambalaje folosite;
– folosiți vă imaginația și realizați diferite ghivece din ambalaje de material plastic și modalități de amena jare a spațiului verde;
– aplicați lucrările de îngrijire (udat, plivit etc.) corespunzătoare, în funcție de condițiile de climă din zona unde locuiți, de poziția spațiului amenajat față de soare, de soiurile de plante etc.
Solicitați le și elevilor din alte clase să vă urmeze exemplul.
Fig. 23. Supravegherea utilajului de către operator
Fig. 24. Tehnician verificând calitatea produsului
Fig. 25. Inginerul proiectează piese cu ajutorul softului
Realizarea produselor din materiale plastice este un domeniu în care trebuie să se acorde o mare atenție atât proceselor tehnologice, cât și problemelor de protecție a mediului. Ce activități și responsabilități au oamenii care lucrează în aceste secții și ateliere?
Observăm și discutăm
Unde credeți că se desfășoară activitățile redate în imaginile A și B?
Spuneți vă părerea privind situația din imaginea C.
Citim și descoperim
În domeniul realizării produselor din materiale plastice lucrează munci tori, tehnicieni, ingineri, unii dintre aceștia (cu pregătire de nivel mai înalt) putând desfășura activități în mai multe sectoare ale industriei chimice.
Operator la prelucrarea maselor plastice (fig. 23) este muncitorul care: execută operații de pregătire a materialelor și operații de finisare a produse lor realizate; reglează și supraveghează utilajele specifice în timpul execută rii produselor; asamblează produsele din mai multe componente.
Tehnicianul în chimie industrială (fig. 24) coordonează, organizează și controlează activitatea muncitorilor din subordine, din atelierul în care lu crează; supraveghează funcționarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor specifice; supraveghează aplicarea legislației privind securitatea și sănăta tea la locul de muncă și apărarea împotriva incendiilor.
Dicționar
• Ecologie – știința care se ocupă cu interacțiunea din tre organisme (plante, ani male, oameni) și mediul lor de viață.
• Sustenabil – capacitatea de a se desfășura fără a epuiza resursele naturale și fără a distruge mediul pentru viitor.
Inginerul chimist îndeplinește activități care privesc: proiectarea, exe cuția și asamblarea produselor; reducerea timpilor și a costurilor de fabri cație; utilizarea softurilor (fig. 25) de proiectare pe calculator a produselor; coordonarea activității lucrătorilor din subordine.
Alături de acești specialiști, în domeniul realizării produselor din mate riale plastice își desfășoară activitatea și persoane cu pregătire în domeniul protecției mediului.
Tehnicianul în protecția mediului (tehnician ecolog) și responsabilul de mediu au atribuții ce privesc aplicarea și respectarea legislației în vigoare privind grija față de mediu și sănătatea oamenilor; de asemenea, realizează instruirea angajaților pe probleme de mediu, identifică soluții de prevenire, de reducere sau de înlăturare a efectelor impactului generat de obiectul de activitate al firmei asupra mediului.
Citim și descoperim
Poluarea mediului înconjurător cu materiale plastice prezintă efecte grave asupra sănătății oamenilor, a plantelor și a animalelor. De aceea, per manent se caută soluții de reducere a acestei poluări, cu precădere a apei (fig. 26) și a aerului.
Fig. 26. Poluarea apei oceanelor cu materiale plastice
Pentru reducerea nivelului de poluare generat de utilizarea materialelor plastice, se urmărește înlocuirea aces tora cu materiale care se pot descompune, biodegradabile.
Materialele plastice biodegradabile se descompun în mod natural în mediu, contribuind la reducerea impactu lui negativ asupra acestuia..
Materialele plastice pe bază de biomasă au în componență plante, copaci, alge și organisme marine, micro organisme, animale, uleiuri vegetale etc.; acestea fiind materii prime regenerabile, se reduce dependența de resursele finite; din unele dintre ele se poate face compost, folosit ca îngrășământ pentru sol, constituind astfel o perspectivă sustenabilă.
Materialele plastice armate cu fibră de sticlă sunt alte materiale de viitor; acestea sunt acoperite cu rășini care protejează fibrele de influențele externe, măresc rezistența și păstrează forma pieselor și a componentelor.
Pentru reducerea poluării mediului, este deosebit de importantă reciclarea materialelor plastice, acțiune care aduce beneficii atât mediului, cât și economiei. Din această perspectivă, au apărut noi tehnologii de reciclare, precum:
– reciclarea chimică, în care materiale plastice uzate sunt transformate în materii prime pentru propria indus trie, reducând cantitatea de deșeuri care pătrunde în mediul înconjurător;
– transformarea deșeurilor nereciclabile prin arderea acestora în anumite condiții, cu scopul obținerii de electri citate și căldură, având ca rezultat reducerea dependenței de gaze naturale și petrol.
De reținut!
În domeniul realizării produselor din materiale plastice își desfășoară activitatea oameni cu ocupații și meserii din domeniile chimie industrială și protecția mediului.
Noile tehnologii aplicate în acest domeniu privesc reciclarea materialelor plastice.
Aplicații practice
Activitate în echipe
PROIECT • REFOLOSIREA ȘI RECICLAREA AMBALAJELOR
De multe ori, în parcuri, pe străzi, în spații de recreere amenajate în pădure, vedem multe ambalaje din materi ale plastice aruncate la întâmplare.
Elevii clasei voastre trebuie să dovedească o atitudine responsabilă față de mediu și față de sănătatea oameni lor. Organizați o campanie de informare a colegilor din școală privind importanța refolosirii și reciclării produselor din materiale plastice.
Etape de lucru:
a. Realizați un afiș, cu titlul „Codurile de pe ambalajele din materiale plastice”, care să cuprindă informații legate de semnificația cifrelor înscrise pe acestea.
b. Lângă fiecare cod, lipiți imagini care să redea recomandări de utilizare și valorificare a ambalajelor de care nu mai este nevoie. Scrieți sub imagini: „Așa DA”, „Așa NU”.
c. Fiecare echipă expune afișul, la loc vizibil, pe culoarul școlii.
Activități în echipe
1. Acasă sau la școală, se găsesc produse realizate din materiale plasti ce. Răspundeți următoarelor cerințe.
a. Identificați în sala de clasă 3 produse din materiale plastice: preci zați le denumirea și o proprietate pe care o are materialul plastic din care a fost executat fiecare.
b. Precizați denumirea materialului plastic cel mai utilizat pentru rea lizarea pungilor pentru ambalaje. Ce semnificație are culoarea ver de și simbolul din imaginea alăturată imprimat pe pungi?
c. Care este cel mai folosit material la izolarea clădirilor? Justificați alegerea făcută.
d. Spuneți vă părerea în legătură cu tehnologia de execuție a majorității produselor din materiale plas tice numai cu ajutorul mașinilor și al utilajelor.
2. Când merg la cumpărături, toți membrii familiei lui Alexandru citesc cu atenție etichetele de pe ambala jele produselor, urmărind atât informațiile privitoare la caracteristicile produselor (materiale, compoziție etc.), cât și codurile materialelor plastice din care sunt realizate ambalajele în care se comercializează.
a. Ținând cont de comportamentul materialelor la încălzire, recomandați familiei lui Alexandru ambala jele și produsele din materiale plastice pe care să le cumpere. Justificați răspunsul dat.
b. De ce mama lui Alexandru a preferat să cumpere o tigaie cu strat de teflon în locul uneia din oțel inoxidabil?
c. Pentru a transporta cumpărăturile achiziționate, părinții lui Alexan dru au luat de acasă mai multe sacoșe din bumbac și din hârtie. Exprimați vă părerea referitor la materialul din care sunt confecțio nate sacoșele privind impactul asupra protecției mediului.
3. Faceți o vizită la o unitate economică în care se execută produse din materiale plastice sau documentați vă pe internet despre o firmă de profil. Informați vă pentru a găsi răspunsuri la următoarele întrebări.
– Din ce tipuri de materiale plastice se realizează produsele?
– Care sunt tipurile de produse care se execută în firmă?
– Ce utilaje și mașini sunt în dotarea firmei?
– Care sunt activitățile și meseriile pe care le au oamenii care lucrează în firmă?
– Există ofertă de locuri de muncă disponibile? Pentru răspuns afirmativ, precizați motivul existenței acestora.
Notați răspunsurile la întrebările precizate și prezentați le colegilor din clasă; din prezentările făcute, veți afla și informații despre meserii și activități pe care nu le știați.
V ar plăcea să aveți, în viitor, un loc de muncă în acest domeniu? Justificați răspunsul dat.
Activitate individuală
Transcrie pe o foaie și completează Fișa de observare a activității și a comportamentului de la pagina 31.
Analizează ce s a modificat față de ceea ce ai scris în fișele anterioare.
Citește cu atenţie, transcrie pe caiet și notează rezolvarea sarcinilor precizate. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut.
Timp de lucru: 30 de minute.
Subiectul I 30 de puncte
A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (5 × 3 p. = 15 puncte)
1. Codul înscris pe produsele din materiale plastice care arată că acestea sunt nocive pentru sănătatea oamenilor este: a. 1; b. 2; c. 3; d. 4.
2. Este operație de finisare a materialelor plastice: a. dozarea; b. extrudarea; c. metalizarea; d. suflarea.
3. Material plastic termorigid este: a. polistirenul; b. bachelita; c. policlorura de vinil; d. polipropilena.
4. Persoana care desfășoară în atelier activități care privesc protecția mediului este: a. inginer chimist; b. operator; c. tehnician ecolog; d. tehnician în chimie industrială.
5. Matrițele sunt dispozitive folosite la operația de: a. îmbinare; b. finisare; c. pregătire; d. prelucrare.
B. Încercuiește litera A pentru enunţurile apreciate adevărate (corecte), sau litera F pentru cele considerate false (incorecte). (5 × 3 p. = 15 puncte)
A F 1. Mihai a fost în vizită la o firmă care execută ambalaje din material plastic prin suflare.
A F 2. Codul 6 înscris pe ambalajele unor produse arată că materialul poate fi reciclat.
A F 3. Etanșeitatea mașinilor în timpul prelucrării materialelor plastice este obligatorie.
A F 4. Proiectarea și coordonarea activității unei secții de prelucrare a materialelor plastice sunt rea lizate de responsabilul de mediu.
A F 5. Prin dozare, se realizează separarea componentelor în funcție de dimensiuni.
Subiectul al II-lea
30 de puncte
A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens și să respecte adevărul științific. (3 × 4 p. = 12 puncte)
1. Materialele plastice ... nu pot fi reciclate.
2. Materialele ... existente impun ventilarea continuă a spațiilor de lucru.
3. Prin vopsire sau prin serigrafie se poate realiza ... produselor din materiale plastice.
B. În multe domenii economice materialele plastice au înlocuit materialele metalice sau lemnoase datorită anumitor proprietăți pe care acestea le au. (8 p. + 10 p. = 18 puncte)
Răspunde la următoarele întrebări:
1. Ce materiale plastice se folosesc în domeniile construcții și electrotehnică? Dă câte un exemplu. (2 × 4 p. = 8 puncte)
2. Cum se obțin țevile din material plastic? Numește materialul și operația de prelucrare. (2 × 5 p. = 10 puncte)
Subiectul al III-lea
30 de puncte
Obținerea produselor din materiale plastice cu ajutorul mașinilor și al utilajelor (care au spații închise) este importantă pentru sănătatea oamenilor și protecția mediului.
Realizează un eseu cu titlul „Poluarea la obținerea produselor din materiale plastice”, în care să faci referire la:
a. sursele de poluare în atelierul de obținere a produselor din materiale plastice; (10 p.)
b. două măsuri de prevenire a poluării în atelierul respectiv; (10 p.)
c. două activități desfășurate de oamenii din firmă cu atribuții în domeniul protecției mediului. (10 p.)
Împărțiți colectivul de elevi al clasei în patru echipe, corespunzător numărului unităților de învățare stu diate în acest an școlar. Fiecare echipă primește câte un cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: Descrie, Compară, Asociază, Analizează, Argumentează, Aplică. Sarcinile de lucru aferente fiecărei fețe a cuburilor sunt date în tabelul de mai jos. După expirarea timpului stabilit de profesor pentru îndeplinirea sarcinilor, câte un reprezentant al fiecărei echipe prezintă oral modul de rezolvare al sarcinilor. Colegii aduc comple tări, dacă este cazul, și profesorul apreciază activitatea echipelor.
Cerința
Descrie
Compară
Asociază
Sarcina
Echipa 1: Realizarea produselor din materiale textile
Proprietățile fizice ale fibrelor textile.
Modul de obținere a țesăturilor cu cel al tricoturilor.
Operațiile tehnologice aplicate pentru realizarea produselor din materiale textile cu SDV urile și mașinile necesare.
Analizează Modul în care se face evaluarea unui produs din material textil.
Argumentează Necesitatea respectării normelor de securitate și sănătate a muncii și a măsurilor ergonomice.
Aplică Domenii de utilizare ale materialelor textile actuale și de viitor.
Echipa 2: Realizarea produselor din materiale lemnoase
Descrie Tipurile de semifabricate lemnoase.
Compară Două game de produse: piese de mobilier – tâmplărie din lemn.
Asociază
Operațiile tehnologice aplicate pentru realizarea produselor din materiale lem noase cu SDV urile și mașinile necesare.
Analizează Elementele componente ale fișei tehnologice pentru obținerea unui produs.
Argumentează Existența tehnologiilor artizanale de prelucrare a lemnului.
Aplică Noi tehnologii și materiale cu influențe benefice asupra mediului și oamenilor.
Echipa 3: Realizarea produselor din materiale metalice
Descrie Modul de obținere a produselor din materiale metalice în industria metalurgică.
Compară Fontele cu oțelurile.
Asociază
Operațiile tehnologice aplicate pentru realizarea produselor din materiale meta lice cu SDV urile și mașinile necesare.
Analizează Triedrul de proiecție și modul de obținere a proiecțiilor.
Argumentează Apariția de noi meserii și ocupații în acest domeniu.
Aplică Domenii de utilizare ale materialelor metalice neferoase.
Echipa 4: Realizarea produselor din materiale plastice
Descrie
Materialele plastice PET și PVC.
Compară Materialele termoplastice cu materialele termorigide.
Asociază Codurile înscrise pe ambalajele din materiale plastice cu posibilitatea reciclării lor.
Analizează Materialele biocompatibile și pe cele inteligente, pe bază de materiale plastice.
Argumentează Necesitatea respectării normelor de securitate și sănătate a muncii și a măsurilor ergonomice în secțiile de obținere a produselor din materiale plastice.
Aplică Noi posibilități de utilizare a ambalajelor din materiale plastice.
Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea sarcinilor precizate. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut.
Timp de lucru: 30 de minute.
Subiectul I
30 de puncte
A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (6 × 3 p. = 18 puncte)
1. Este proprietate fizică a materialelor: a. densitatea; b. duritatea; c. sudabilitatea; d. rezistența.
2. Tiparul este folosit pentru executarea produselor din materiale: a. lemnoase; b. metalice; c. plastice; d. textile.
3. Sunt materiale de viitor: a. biomaterialele; b. fibrele de lână; c. fontele; d. sortimentele de cherestea.
4. Tehnologie artizanală aplicată materialelor metalice este: a. dăltuirea; b. forjarea; c. sculptarea; d. țeserea.
5. Este operație de pregătire a materialelor plastice: a. dozarea; b. îndreptarea; c. șablonarea; d. trasarea.
6. În comerțul electronic produsele sunt prezentate pe: a. pliante; b. rafturi; c. site uri; d. vitrine.
B. Înscrie în spațiul din stânga numerelor de ordine ale tipurilor de materiale folosite la executarea produselor, din coloana A, litera din coloana B care reprezintă operația de pregătire corespunzătoare materialelor. (4 × 3 p. = 12 puncte)
___ 1. materiale textile
___ 2. materiale lemnoase
___ 3. materiale metalice
___ 4. materiale plastice
Subiectul al II-lea
a. coaserea
b. dozarea
c. măsurarea cu metrul pliant
d. șablonarea
e. trasarea cu acul de trasat
30 de puncte
A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens și să respecte adevărul științific. (3 × 4 p. = 12 puncte)
1. Multe dintre produsele noastre de îmbrăcăminte sunt realizate din țesături obținute prin ... perpen diculară a firelor de urzeală și de bătătură.
2. Când este posibil, produsele formate din mai multe componente se îmbină prin asamblări ... deoa rece nu se deteriorează componentele la desfacerea asamblării.
3. Disfuncționalitățile sunt ... de la calitatea produsului și pot rezulta la orice operație tehnologică de execuție a acestuia.
B. Indiferent de materialul din care se obțin, operațiile de prelucrare aplicate la realizarea produselor au un rol important în asigurarea calității acestora. (12 p. + 6 p. = 18 puncte) Răspunde la următoarele întrebări:
1. Care sunt operațiile de prelucrare comune aplicate la executarea produselor din lemn și din metal? Precizează două dintre ele și sculele aferente folosite. (2 × 6 p. = 12 puncte)
2. Ce operații de prelucrare se aplică la obținerea produselor din materiale textile și din materiale plastice? Precizează câte una pentru fiecare caz. (2 × 3 p. = 6 puncte)
Subiectul al III-lea 30 de puncte
Analiza unui produs este o etapă importantă pe care trebuie să o parcurgem înainte de achiziționarea unui produs.
1. Realizează analiza unui produs ales, confecționat dintr un material studiat în acest an școlar. (9 × 2 p. = 18 puncte)
2. Calculează profitul obținut de firmă, dacă cheltuielile de fabricație au fost de 4,90 lei, iar la analiza produsului respectiv s a apreciat prețul de vânzare de 5,20 lei. (6 p. + 6 p. = 12 puncte)
Pagina testului
Subiectul I
Subiectul al II-lea
15 1–țesătură; 2–foarfecă; 3–fixă; 4–detaliu; 5–finisare; 6–șablonare; 7–presă.
32 A: 1–c; 2–d; 3–b.
B: 1A; 2F; 3F.
C: 1–c; 2–a; 3–d.
A:1–feston; 2–toarcere; 3–valorificarea.
Indicație B: 1 și 2 – pag. 24; B: 3 – pag. 27.
45 1-d; 2-b; 3-b. 1–fasonare; 2–traforaj; 3 - finisare. 1 și 2 – pag. 36.
56 A: 1–b; 2–c; 3–d; 4–d; 5–a.
B: 1A; 2F; 3F; 4A; 5A.
80 A: 1–d; 2–b; 3–d; 4–a; 5–b.
B: 1–e; 2–d; 3–a; 4–c; 5–b.
A: 1–mandrină; 2–impar; 3–tec.
Indicație B: 1 și 2 – pag. 46.
A: 1–prelucrare; 2–șuruburi; 3–tehnologice.
Indicație B: 1 și 2 – pag. 62, 63.
Subiectul al III-lea
93 A: 1–c; 2–c; 3–b; 4–c; 5–d.
B: 1A; 2F; 3A; 4F; 5F.
95
A: 1–a; 2–d; 3–a; 4–b; 5–a; 6–c.
B: 1–d; 2–c; 3–e; 4–b.
A: 1-termorigide; 2–toxice/nocive; 3-decorarea.
Indicație B: 1 – pag. 83;
B: 2 – pag. 83 și 86.
A: 1-încrucișarea; 2-demontabile; 3-abateri.
Indicație B: 1 – pag. 37, 38, 62, 63.
B: 2 – pag. 13, 86.
a. pag. 41
b. Indicație: se calculează suprafața unui suport (s), suprafața placajului (S); numărul suporturilor (N) este N = S : s = 3
c. Se așază câte două fețe laterale în prelungire, pe una din laturile placajului.
a. Indicație: Se așază prima bandă, cu dimensiunile de 70 × 10 mm cu latura de 70 mm pe latura de 100 mm a tablei și, în continuare, sub ea, celelalte trei, egale cu aceasta; pe latura de 100 mm a tablei se trasează apoi banda cu dimensiunile 20 × 50 mm și o bandă cu dimensiunile 10 × 40 mm; pe latura de 50 mm a tablei se trasează o bandă cu dimensiunile 10 × 40mm.
b. În total, se pot trasa doar 7 din cele 8 benzi necesare; suprafațele de semifabricat care nu acoperă dimensiunile niciunei benzi este 30 × 10 mm, respectiv 10 × 10mm.
a. Indicație: pag. 82 și 83.
b. Indicație: pag. 86.
c. Indicație: pag. 90.
1. Indicație: pag. 27, 28, 51, 75, 88.
2. Indicație: pag. 26, 27.
1. Bădărău Gh., Proprietățile materialelor metalice, note de curs, 2007–2008. (http://www.sim.tuiasi.ro/wp)
2. Bujoreanu L. Gh., Materiale inteligente, Editura Junimea, Iași, 2002.
3. Moisă V., Nicula Gh., Tehnologii textile și design vestimentar, suport de curs, Editura Arvin Graphics, București, 2002.
4. Oprea C.L., Strategii interactive, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008.
5. Paul A., Ghidul meseriilor viitorului, 2018–2022.
6. Ghid de evaluare pentru educație tehnologică, Editura Prognosis și S.N.E.E., București, 2001.
7. Fabricarea produselor din lemn, manual pentru școala de arte și meserii, anul I, Editura Economică Preuniversitaria, 2002.
8. Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022–2027.
9. Strategia Națională de Competitivitate 2021–2027.
Manualul este prezentat în variantă tipărită și în variantă digitală. Varianta digitală are un conținut similar celei tipărite. În plus, cuprinde o serie de activități multimedia interactive de învățare (exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme, simulări).
Natura ne aseamănă, educația ne deosebește.
Confucius