Lecția de Istorie, clasa a VII-a. Caiet de activități (2)

Lecția de Istorie – clasa a VII-a Maria Mariana Gheorghe, Irina Ema Săvuță

Copyright © 2020 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate

Editura Litera

O.P. 53; C.P. 212, sector 4, București, România tel.: 021 319 63 90; 031 425 16 19; 0752 548 372 e‑mail: comenzi@litera.ro

Ne puteți vizita pe

Editor: Vidrașcu și fiii

Redactor: Emanuel Alboiu

Corectori: Carmen Bîtlan, Sabrina Florescu Credite foto: Dreamstime, Shutterstock

Copertă: Vlad Panfilov

Tehnoredactare și prepress: Olimpia Bolozan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României GHEORGHE, MARIA MARIANA

Lecția de istorie: clasa a VII a/ Maria Mariana Gheorghe, Irina Ema Săvuță. –București: Litera, 2020 ISBN 978 606 33 6443 3

I. Săvuță, Irina Ema 94

Evaluare inițială 4

Unitatea I. Lumea la sfârșitul secolului al X IX-lea și începutul secolului al XX- l ea 6

Lecția 1. Marile alianțe politico-militare în lume 7

Evaluare 10

Lecția 2. Primul Război Mondial. Evolu ția alianțelor. Fronturile de luptă 11

Evaluare 14

• Studiu de caz. REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ ŞI RĂZBOIUL. NOUL ARMAMENT ŞI VICTIMELE LUI 15

• Studiu de caz. VIAŢA ÎN TRANŞEE ŞI PE FRONTUL DE ACASĂ ........................................................ 16

• Studiu de ROMÂNIAcaz.ŞIPRIMUL RĂZBOI MONDIAL 17

Lecția 3. Tratatele de pace. Noua hartă a Europei 19

Evaluare 22

Recapitulare 23

Unitatea II. Perioada interbelică –o lume în schimbare 26

L ecția 1. Viața cotidiană: organizarea orașelor, lumea rurală, invențiile și viața casnică, divertismentul, sănătatea oamenilor, cultura 27

Evaluare 31

• Studiu de caz. FEMEIA ÎN VIAŢA P UBLICĂ 32

• Studiu de caz. CINEMATOGRAFUL –ARTĂ Ş I INDUSTRIE ....................................................... 33

• Studiu de caz. CRIZE ECONOMICE 34

Evaluare 35

PROIECT Viața cotidiană în perioada interbelică 36

Lecția 2. Cetățean și stat în democrație și în totalitarism 37

Evaluare 40

• Studiu de caz. UN MODEL DEMOCRATIC – SUA 41

• Studiu de caz. COMUNISMUL. NAZISMUL 42

Evaluare 43

Recapitulare 44

PROIECT Cetățean și stat în democrație și în totalitarism 47

Unitatea III. Lumea în război 48

L ecția 1. Relațiile internaționale. Agresiunea statelor totalitare 49

Evaluare 52

Lecția 2. Al Doilea Război Mondial: Alianțe militare și fronturile de luptă (1939–1945), România și al Doilea Război Mondial, Conferința de Pace 53 Evaluare 58

• Studiu de caz. NOILE MIJLOACE DE DISTRUGERE ÎN MASĂ 59

• Studiu de caz. VIAŢA P E FRONT Ş I Î N FRONTUL DE ACASĂ 60

• Studiu de caz. HOLOCAUSTUL 61 Evaluare 62 Recapitulare 63

Unitatea IV. Lumea postbelică 6 6

Lecția 1. Reconstrucție și modele ale dezvoltării economice. Viața cotidiană – de la dramele războiului la prosperitate 67 Evaluare 70

• Studiu de caz. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI 71

• Studiu de caz. PROTESTUL TINEREI GENERAŢ II 72

Lecția 2. Democrație versus comunism. Modele de organizare a statelor. Războiul Rece (1945–1991) 73 Evaluare 78

Lecția 3. Uniunea Europeană – principii de organizare și funcționare ...................................................................... 79 Evaluare 84

Lecția 4. Lumea contemporană: o lume multipolară. Globalizarea. Noua diversitate culturală și revoluția informațională 85 Evaluare 88

• Studiu de caz .NOILE FORME DE DIVERTISMENT –JOCURILE ŞI TEHNOLOGIA. CONSECINŢE 89

• Studiu de caz. TERORISMUL 90

• Studiu de caz. MIGRAŢII ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ 91

Recapitulare 92

PROIECT. Democrație versus comunism. Modele de organizare a statelor. Războiul Rece (1945–1991) 93 Recapitulare finală. Lumea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX l ea 94

1 Cu ajutorul imaginilor, pe baza unei diagrame Venn, realizați o comparație a lumii cunoscute înainte de 1492 și a celei din prezent. 1492 2019

2 Realizați o axă cronologică a celor mai importante evenimente studiate în anul anterior la istorie.

AXA CRONOLOGICĂ

3 S electați, din lista de mai jos, termenii istorici utilizați la domeniul de conținut: „Geneza spiritului modern”.

UMANISM ANTICHITATE COMUNISM RENAŞTERE DEMOS REFORMĂ PERSPECTIVĂ

AGORA BURGHEZIE LUTERANISM BAROC MONARHIE ABSOLUTĂ

4 A lcătuiți un text, de aproximativ 10 rânduri, în care să utilizați următorii termeni istorici: ILUMINISM OPINIE PUBLICĂ RAŢIUNE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI EPOCA LUMINILOR FILOSOF

5 A lcătuiți o listă cu site-uri de internet pentru domeniul de conținut: „secolul naționalităților”.

6 Plecând de la imaginile următoare, discutați cu colegii de clasă tema: „Umanismul, un nou mod de gândire”.

Michelangelo – Crearea lui Adam

Manuscris medieval

Leonardo da Vinci – Omul vitruvian

7 Citiți cu atenție sursele:

A. „Expansiunea Europei dincolo de ocean (începând din 1492/1498) a apărut tot mai puternică... precum o cotitură în cadrul istoriei uni versale, care a despărțit realmente istoria mai veche a Eurasiei de epoca modernă: Columb (1492) și Vasco da Gama (1498) au deschis în realitate drumul către globalizarea istoriei universale, prin con tacte mai directe și mai importante decât oricând înainte între toate continentele, inclusiv cele izolate până atunci. Pentru prima dată, forma sferică a Pământului a fost decisivă, și chiar esențială pentru importantele evoluții înregistrate.” (Imanuel Geiss, Istoria lumii )

B. „Dar dacă printre lucrurile omenești, există vreunul de care trebuie să ne apropiem cu șovăială, mai mult, de care trebuie să fugim cu orice chip, blestemându-l și respingându-l cu oroare, acela este, fără îndoială, războiul, decât care nu există nimic mai nelegiuit, mai dezastruos, mai plin de primejdii și cu urmări mai durabile, mai monstruos și mai total nedemn de om, ca să nu spun de creștin.” (Erasmus din Rotterdam, Adagii )

Pornind de la aceste surse, rezolvați următoarele cerințe:

a) Indicați evenimentele istorice la care fac referire sursele de mai sus.

Cristofor Columb (1451-1506)

b) Menționați din sursa A numele navigatorilor ale căror expediții au deschis drumul către globalizarea is toriei universale.

c) S electați din sursa B două informații despre unul dintre lucrurile omenești de care trebuie să fugim cu orice chip.

d) S electați din sursa A două informații aflate în relație de cauzalitate.

e) Pornind de la sursa A , prezentați două cauze și două consecințe ale expansiunii Europei dincolo de ocean.

f) P ornind de la sursa B , realizați o scurtă descriere a noului model uman propus de gânditorii secole lor XIV–XVI.

8 A. A nalizați imaginea de mai jos având în vedere identificarea titlului și a naturii documentului; stabilirea subiectului și a tipului ilustrației; observarea compoziției, a culorii, a desenului, a luminii, a personajelor, a obiectelor.

B. Identificați evenimentul istoric la care face referire imaginea și prezentați importanța acestuia pentru evoluția societății umane.

9 C opiați pe caiet și completați următorul tabel.

Realizați un desen reprezentativ pentru noțiunea definită Stat industrială

Termen istoricDefiniție

Joseph Wright of Derby – Planetariul

Congresul de la Berlin din 13 iunie–13 iulie 1878 s-a desfășurat în urma conflictului dintre Imperiul Țarist și cel Otoman. Au fost adoptate mai multe hotărâri, dintre care unele au condus la reorganizarea statelor din Peninsula Balcanică.

Unitatea

„Luptele dintre indivizi, la fel ca dintre guverne și națiuni, rezultă inevitabil din neînțelegeri în ceea ce privește interpretarea termenilor. Neînțelegerile sunt întotdeauna cauze ale incapacității de a aprecia punctul de vedere al fiecăruia.”

Nikola Tesla (inventator, inginer și fizician sârb)

„Dacă regret ceva este că n ­ a m murit înainte de începerea acestui război.”

Regele Ca Rol i al Româ Niei

Lecția 1 – Marile alianțe politico-militare în lume Evaluare

Lecția 2 – Primul Război Mondial. Evoluția Fronturilealianțelor.deluptă Evaluare

Studii de caz:

• Revoluția industrială și războiul. Noul armament și victimele lui

• Viața în tranșee și pe frontul de acasă

• România și Primul Război Mondial

Lecția 3 – Tratatele de pace. Noua hartă a Europei Evaluare

Recapitulare

Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2, 4.3.

Thomas Woodrow Wilson

Președinte al Statelor Unite ale Americii în timpul Primului Război Mondial. A susținut realizarea unei păci drepte, bazate pe principiul autodeterminării, și înființarea Societății Națiunilor.

CUVINTE-CHEIE tratat conferință de pace „Cele 14 puncte” noile frontiere Societatea Națiunilor

DICȚIONAR ISTORIC

Autodeterminare = dreptul popoarelor de a dispune de ele însele, de a-și alege forma de guvernământ potrivită propriilor interese. Societatea Națiunilor = organizație internațională creată după Primul Război Mondial având ca obiectiv menținerea păcii.

Tratatele de pace. Noua hartă a Europei

L a 18 ianuarie 1919, la Paris își deschidea lucrările Conferința de Pace de după Primul Război Mondial, cunoscută și sub numele de „Sistemul de la Versailles”. Au participat delegați din 27 de state, scopul conferinței fiind elaborarea și semnarea tratatelor de pace între statele învingătoare (cu excepția Rusiei, care semnase pacea separată cu Puterile Centrale) și cele în vinse. Președintele conferinței a fost ales prim-ministrul Franței, Georges Clemenceau. Din partea României a participat o delegație condusă de Ion I.C.DeciziileBrătianu.importante erau luate de „Consiliul celor Patru”, format din David Lloyd George, premierul Marii Britanii, Georges Clemenceau, din partea Fran ței, Woodrow Wilson, președintele SUA, și Vittorio Orlando, prim-ministrul italian. La baza documentelor și discuțiilor au stat „Cele 14 puncte”, lansate de pre ședintele amer ican, care propuneau principiul autodeterminării popoa relor. Între aceste poziții ale marilor puteri, delegațiile statelor mai mici au încercat, f iecare, să obțină concretizarea revendicărilor lor, în timp ce delega țiile țărilor învinse au fost preocupate să limiteze pierderile.

Clauzele Tratatului de la Versailles erau foarte grele și umilitoare pentru Ger mania, considerată responsabilă de începerea războiului. Aceasta era obligată să cedeze ter itoriile ocupate în timpul războiului, coloniile, provinciile Alsacia și Lorena. Trebuia să desființeze serviciul militar obligatoriu, iar armata germană nu putea depăși 100.000 de militari. În plus, Germania trebuia să plătească și mari despăgubiri de război (reparații).

La Paris au fost trasate noile frontiere ale statelor europene și au fost puse bazele Societății Națiunilor, organizație internațională având ca scop principal menținerii păcii în lume. În urma semnării Tratatului de la Saint-Germain, se destrăma Imperiul Austro-Ungar și, în baza principiului autodeterminării, se formau noi state: Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia. Polonia reapărea pe harta Europei, iar alte state, precum România și Italia, își desăvârșeau unita tea

Rteritorială.omâniaa semnat tratate cu Germania la Versailles (28 iunie 1919), cu Austria la Saint-Germain (10 decembrie 1919), cu Bulgaria la Neuilly (27 no iembr ie 1919), cu Ungaria la Trianon (4 iunie 1920) și cu Turcia la Sèvres (10 august 1920), scopul principal fiind recunoașterea pe plan internațional a actelor de unire din anul 1918 și a statului național unitar român. Încercarea eliminării consecințelor războiului, noua ordine politică și terito rială a Europei erau departe de a mulțumi însă toate statele și, astfel, în perioada interbelică au apăr ut noi tensiuni internaționale.

AXA CRONOLOGICĂ 1918

T.W. Wilson lansează „Cele 14 puncte” Paris

Lumea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea

DESCOPĂR

1. Imperiile multinaționale care s-au destrămat după Primul Război Mondial.

2. Noile state apărute în Europa după Primul Război Mondial.

ÎNȚELEG ȘI APLIC

1 „Pacea de la Brest-Litovsk, încheiată în martie 1918, pune capăt războiului în condiții foarte dure pentru fostul Imperiu Ţarist care pierde, în primul rând, Ucraina și țările baltice… Considerând pacea separată semnată de bolșevici drept o trădare, Aliații îi susțin financiar și militar pe partizanii țarismului.” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei )

a) Realizați un tabel cronologic privind participarea Rusiei în Primul Război Mondial și schimbările politice și teritoriale desfășurate în prima jumătate a secolului al XX lea.

b) Definiți cu ajutorul dicționarului istoric termenul „bolșevic” și recu noașteți elementele de schimbare aduse de bolșevici în evoluția fos tului Imperiu Ţarist.

2 „ Am făcut cunoscute aspirațiile și trebuințele poporului meu. Am pledat, am explicat, am rupt multe lănci încercând să apăr interesele noastre. Am dat țării mele o imagine vie.” (Regina Maria, despre Conferința de Pace de la Paris)

a) P recizați rolul reginei Maria a României în cadrul Conferinței de Pace de la Paris.

b) G ăsiți trei argumente care să susțină rolul reginei Maria în realizarea visului de unitate națională al românilor.

REȚIN

• În 1919–1920 s-a desfășu rat la Paris, Conferința de Pace de după Primul Război Mondial, la care au participat reprezentanți din 27 de state. Deciziile importante erau luate de un „Consiliu al celor patru”.

• Clauzele Tratatului de la Versailles erau foarte grele și umilitoare pentru Germania.

• La Paris au fost trasate noile frontiere ale statelor europene și au fost puse bazele Societății Națiunilor.

• Încercarea internaționale.apărutperioadatoatedeparteteritorialănouaconsecințeloreliminăriirăzboiului,ordinepoliticășiaEuropeieraudeamulțumiînsăstateleși,astfel,îninterbelicăaunoitensiuni

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Analizez și rezolv

1 Citiți sursa și rezolvați cerințele:

„… din ianuarie până în iunie 1919 are loc, la Paris, Conferința de Pace care adună delegați din aproximativ treizeci de țări. Nu au fost invitați nici reprezentanții statelor învinse, nici cei ai tinerei Republici a sovietelor. Clemenceau susținea că rușii trădaseră cauza aliaților și că era necesar să se continue războiul de intervenție pentru a se ridica o «barieră» împotriva bolșevicilor. Ş edințele plenare, cele 16 comitete de experți și comisiile de tot felul (52 în total) joacă un rol mai puțin important decât «Consiliul celor Zece», format din șefii de guvern și miniștrii afacerilor externe aparținând celor cinci principale puteri învingătoare: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia. Dar organul principal de decizie este «Consiliul celor Patru», din care, începând de pe 24 martie, fac parte francezul Clemenceau, britanicul Llyod George, italianul Orlando și președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, venit personal la Paris pentru a apăra principiile «noii sale diplomații».” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei )

a) Precizați, din sursă, componența „Consiliului celor Zece”.

b) Identificați, pe baza sursei, organul principal de decizie al Con ferinței de Pace.

Observ și apreciez

2 Plecând de la imaginea alăturată, consultând și surse multimedia:

a) Identificați și precizați membrii „Consiliului celor Patru”.

b) Precizați tratatele de pace încheiate în cadrul Conferinței de la Paris din 1919–1920.

c) P rezentați două prevederi ale unuia dintre tratatele semnate în cadrul Conferinței de Pace. învăț

3 Utilizați metoda „Cvintetul”* pentru a ilustra conceptul de pace.

Discuție în cadrul Conferinței de Pace de la Paris

* Cvintetul este o tehnică ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conținutul unei teme abordate. Cvintetul este o strofă cu cinci versuri. Primul vers este format dintr-un singur cuvânt ce denume ş t e subiectul. Al doilea vers este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (două adjective). Al treilea vers este format din trei cuvinte care exprimă acțiuni (verbe la gerunziu). Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă starea noastră față de subiect. Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt care arată însuşirea esen țială a subiectului.

Exersez4

C opiați și completați în caiete schema alăturată referitoare la tratatele de pace care s-au încheiat în cadrul Conferinței de la Paris 1919–1920.

5 S crieți pe caiet alte trei prevederi ale Tratatului de pace semnat de Germania.

Tratatul de la Versailles – 28 iunie 1919

1. Germania pierdea o parte din teritoriu.

2. 3. 4.

Tratatul

Lumea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea

EVALUARE/AUTOEVALUARE

I PORTOFOLIU. Alegeți varianta corectă de răspuns.

1. Conferința de Pace ce a încheiat Primul Război Mondial s-a desfă șurat la Paris între anii: a) 1918–1919; b) 1919–1920; c) 19 21–1922; d) 1923–1924.

2. Au fost încheiate tratate cu: a) s tatele naționale; b) s tatele neutre; c) s tatele învinse; d) statele autonome.

3. Tratatul cu Germania a fost încheiat la: a) S èvres; b) S aint-Germain; c) Trianon; d) Versailles.

4. L a Paris au fost puse bazele: a) Organizației Națiunilor Unite; b) S ocietății Națiunilor; c) L igii Păcii; d) Societății Popoarelor.

V REAU SĂ ȘTIU M AI MULT

Pentru a afla mai multe despre temele studiate, accesați pagi nile de internet:

• Conferința de Pace de la Paris https://www.youtube.com/ watch?v=_ezgEOSGNSI

• Tratatul de la Versailles https://www.youtube.com/ watch?v=vrYhLNQMRro

5. În cadrul Conferinței de Pace, deciziile importante au fost luate de: a) Consiliul celor Trei; b) Consiliul celor Patru; c) Consiliul celor Cinci; d) Consiliul celor Ş ase.

6. L a 4 iunie 1920, România a semnat Tratatul de pace cu: a) Germania; b) Turcia; c) Austria; d) Ungaria.

II A legeți noțiunile dintre paranteze care completează spațiile libere ale textului ( Versailles, autodeterminării, învinse, tratatelor, Conferința, Rusiei).

L a 18 ianuarie 1918, la Paris își deschidea lucrările de Pace de după Primul Război Mondial, cunoscută și sub numele de „Sistemul de la ”. Au participat reprezentanți din 27 de state și se urmărea elaborarea și sem narea de pace între statele învingătoare (cu excepția  , care semnase pacea separat cu Puterile Centrale) și cele …  . Deciziile importante erau luate de un „Consiliu al celor Patru”. La baza documentelor și discuțiilor au stat „Cele 14 puncte”, lansate de președintele american și care, propuneau principiul … popoarelor.

III C opiați pe caiet și completați tabelul alăturat.

IV Citiți cu atenție sursa, apoi rezolvați cerințele.

„Dorințelor lui Wilson, care vrea «să pună bazele unui nou sistem de relații internaționale» și care gândește pe termen lung, i se opun concepțiile pragmatice ale englezilor, dar mai ales pre ocupările pentru securitate ale francezilor. În condițiile unor abordări atât de diferite, delegații la Conferință vor încerca să găsească compromisuri acceptabile pentru toți. Formulate încă din ianuarie 1918, într-un mesaj adresat Congresului Statelor Unite (care enumeră cele «14 puncte» faimoase pe care va trebui să se sprijine viitoarea pace), tezele lui Wilson afirmă într-un mod cu totul nou dreptul popoarelor la autodeterminare și preconizează abandonarea diplomației secrete, libertatea mărilor, dezarmarea, «garanțiile mutuale de independență politică și integritate teritorială», toate acestea în cadrul unei «Ligi a Națiunilor».” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. IV)

1. Precizați din sursă numele președintelui american care a fost autorul „Celor 14 puncte”.

2. Indicați, pe baza sursei, două dintre propunerile președintelui american ce trebuiau să stea la baza nego cierilor de pace.

3. Menționați, pe baza sursei, două informații aflate în relație de cauzalitate.

4. Pornind de la sursă, prezentați schimbările teritoriale apărute pe harta Europei și legitimate în cadrul Conferinței de Pace de la Paris, din 1919–1920. II III

MIGRAŢ II Î N LUMEA CONTEMPORANĂ

Fenomenul de migrație este specific istoriei. Grupurile umane s-au deplasat dintr-o zonă în alta, din diverse motive, dar în perioada contemporană, sensul termenului de migrație a căpătat și alte valori. Astfel, asistăm la o deplasare a oamenilor de la sat la oraș, în special în țările puternic industrializate. Efectele au fost de cele mai multe ori negative: dispariția unor sate, a unor tradiții, o îndepărtare de propriile familii ș.a. Migrația s-a făcut și dinspre țările sărace spre cele bogate, legal sau ilegal, definitiv sau temporar. Cauzele acestor plecări sunt di ferite. Oamenii sunt fie în căutarea unui loc de muncă, fie migrează din cauza sărăciei, a calamităților naturale sau a războiului, iar adesea ca urmare a unor persecuții politice, religioase ori etnice.

Secolul al XX lea a înregistrat mișcări masive de populație. Câteva milioane de evrei din Europa au fost de portați în lagărele naziste; după război, mulți evrei au emigrat în Israel (creat în 1948), în Asia sau în SUA. După al Doilea Război Mondial, câteva state din Europa de Vest (Germania, Franța, Belgia, Olanda și Marea Britanie) au avut programe de primire a muncitorilor străini. În 1973, acestea au fost sistate din cauza crizei economice produse de creșterea prețului la petrol în țările arabe.

Instaurarea regimurilor comuniste în Europa de Est a determinat o emigrare masivă spre statele vest-euro pene și SUA a persoanelor cu situație materială mai bună sau a intelectualilor care nu au fost de acord cu regi mul comunist. Cei care plecau din țările comuniste primeau azil politic în statele occidentale.

În ultimele decenii ale secolului al XX lea, principala problemă a fost migrația ilegală, deoarece migranții ilegali sunt supuși la tot felul de abuzuri și sunt mai vulnerabili la comiterea unor infracțiuni, din cauza condi țiilor dificile de viață.

Căderea comunismului a determinat, după 1989, creșterea migrației dinspre Europa de Est spre cea de Vest. Pe lângă prăbușirea comunismului, o altă cauză a fost războiul din Iugoslavia care a influențat migrarea a mii de refugiați: albanezii din Kosovo, musulmanii din Bosnia-Herțegovina etc.

Începând din 2015, migrația către Europa a crescut semnificativ. Criza actuală a migrației este cea mai gravă de după cel de-al Doilea Război Mondial. Numai în 2015 și în 2016, peste 2,5 milioane de persoane au solicitat azil în PentruUE.

reglementarea acestui fenomen al migrației s-au elaborat mai multe legi internaționale cum ar fi: Convenția ONU privind statutul refugiaților (1951) – semnată de 130 de țări, și care prevede obligația de a nu trimite refugiații într-o țară în care sunt în pericol și de a le furniza asistență și protecție – sau Convenția ONU pentru protecția drepturilor tuturor muncitorilor migranți și ale membrilor familiilor acestora din 1990.

În prezent, Uniunea Europeană lucrează la cea mai bună abordare pentru a face față acestei crize fără precedent.

EXERSAȚI ȘI APLICAȚI

1. Precizați două tipuri de migrație.

2. Identificați în imaginile A și B cauze ale migrațiilor.

3. Menționați și alte urmări ale migrațiilor contemporane, în afara celor din lecție.

4. Dezbateți cazuri reale care implică pre judecăți și stereotipuri legate de românii plecați în străinătate.

5. Discutați cu colegii de clasă despre ur mările pentru familia contemporană ale migrației forței de muncă din România.

A. Afiș reprezentând evrei de origine rusă emigrând în America la începutul secolului al XX lea

B. Imigranți clandestini la bordul unei nave

SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ

Modele ale

a) economii liberale economii dirijate

VERIFIC CE ȘTIU

1 Plecând de la metoda „R.A.I.”, realizați o dezbatere cu tema „Lumea postbelică”.

Pot fi sugerate următoarele întrebări:

∙

Ce știi despre Declarația Universală a Drepturilor Omului ?

∙

∙

Care sunt ideile principale ale lecției Reconstrucție și modele ale dezvoltării economice. Viața cotidiană – de la dramele războiului la prosperitate?

Despre ce ai învățat în lecția Protestul tinerei generații ?

∙

∙

Care este importanța faptului că ai învățat despre Războiul Rece?

Cum justifici faptul că și astăzi mai au loc acțiuni teroriste?

∙

∙

Care crezi că sunt consecințele migrațiilor în lumea contemporană?

Ce ai vrea să mai afli în legătură cu tema Noile forme de divertisment – jocurile și tehnologia. Consecințe?

∙ Ce întrebări ai în legătură cu subiectul noua diversitate culturală și revoluția informațională?

∙

Care consideri că ar fi avantajul faptului că lumea contemporană este o lume multipolară – globală?

∙

∙

Ce ți s-a părut mai interesant la tema Uniunea Europeană: principii de organizare și funcționare?

De ce alte experiențe sau cunoștințe poți lega ceea ce tocmai ai învățat?

2 G ăsiți corespondența corectă dintre elementele celor două coloane:

1. Planul Marshall 1973

2. Mihail Gorbaciov Planificare

3. Economie dirijată Reconstrucție Criza petrolului Reformare

DEMOCRAŢ I E VERSUS COMUNISM. MODELE DE ORGANIZARE A STATELOR. RĂZBOIUL RECE (1945–1991)

DESCRIERE

Pe coli mari de hârtie se notează anumite informații care vor fi aranjate după o anumită logică. În momentul în care acestea vor fi așezate pe podea, elevul va trebui să pășească pe ele în funcție de solicitarea profesorului și să explice informațiile pe care calcă. O astfel de verbalizare sprijină învățarea de natură kinestezică* și elevul poate vizualiza mai bine relațiile dintre conținuturile de învățare.

*  H arta kinestezică reprezintă o metodă interactivă de interacțiune centrată pe analiza fenomenului, producerea ideilor ş i r ezolvarea de probleme. Este o metodă care urmăre ş t e învățarea asociativă.

ETAPE:

Pe coli mari de carton, format A3, este scris cu litere mari de tipar câte un termen istoric referitor la tema dată, de exemplu: democrație, comunism, Război Rece, Cuba, Mihail Gorbaciov, perioadă postbelică, criza rachetelor, NATO, Tratatul de la Varșovia, CAER, Nikita Hrușciov, John F. Kennedy, Mao Zedong, Vietnam, Germania Democrată, Coreea de Nord, Zidul Berlinului etc.

Colile de carton sunt puse pe jos într-o ordine aleatorie, la o distanță de aproximativ 50 cm distanță unele de altele. Elevul care este numit de profesor va trebui să sară de pe un carton pe altul după următoarele reguli:

∙ numai pe țările cu regim comunist;

∙ numai pe instituțiile cu caracter militar din perioada postbelică;

∙ numai pe lideri democrați etc.

Când elevul ajunge pe un carton trebuie să justifice alegerea făcută. Atunci când greșește este înlocuit de un alt elev.

LUMEA LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ȘI ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX- L EA

1 C opiați pe caiet și completați organizatorul grafic alăturat, utilizând noțiunile următoare: mari alianțe, Tripla Alianță, relații internaționale, Tripla Înțelegere

2 S electați din imaginea A obiectele folosite în timpul Primului Război Mondial.

A.

3 „Citiți” imaginea B

a) Identificați titlul.

b) Stabiliți subiectul și tipul ilustrației.

c) Observați compoziția, culoarea, desenul, lumina, personajele și obiectele.

d) C are este mesajul pe care îl transmite artistul?

e) C are este elementul imaginii care vă sensibilizează cel mai mult? De ce?

f) Propuneți un alt titlu.

g) A preciați („îmi place/nu-mi place”, „sunt/nu sunt de acord cu viziunea autorului” etc.).

4 Plecând de la imaginea C, realizați un text de aproximativ 10 rânduri, în care să prezentați schimbările petrecute în societate ca urmare a Primului Război Mondial.

5 Priviți cu atenție harta alăturată și transcrieți pe caiet numele statelor care au apărut după Primul Război Mondial.

6 C opiați pe caiet și completați fagurele de mai jos cu câte o informație din lecțiile studiate.

7 Stabiliți legătura corectă dintre litera imaginii și anul corespunzător. decenii secolului

8 Priviți cu atenție imaginile și discutați cu colegii de clasă despre schimbările produse în sistemul de învăță mânt de-a lungul timpului.

9 Priviți cu atenție imaginile și stabiliți domeniul căruia îi aparțin: viața cotidiană, lumea rurală, divertisment, cultură, invenții, lumea urbană, relații internaționale, stat, revoluție informațională.

10 PORTOFOLIU. Împreună cu colegii de clasă realizați un proiect pe baza teoriei inteligențelor multiple*. Rezolvați cerințele în funcție de tipul predominant de inteligență care vă caracterizează.

* Teoria inteligențelor multiple a fost propusă de Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard. Acesta consideră că ființele umane posedă forme distincte de inteligență.

A. Inteligența verbală/ling vistică. Realizați un set de articole pentru revista Lumea în război

B. Inteligența logico-matematică. Ela borați/Construiți tabele/diagra me/ scheme cronologice pentru tema: „Lumea la sfârșitul secolului al XIX lea și începutul secolului al XX lea”.

C. Inteligența muzicală/ritmică. Pre zentați le colegilor de clasă stilurile de dans din perioada interbelică.

D. Inteligența vizuală/spațială. Concepeți un desen/afiș/poster/album foto pentru tema: „Lumea postbelică”.

E. Inteligența naturalistă. Redactați un proiect vizând protecția mediului (ecologizare, colectare selectivă a deșeurilor etc.) pentru comunitatea căreia îi aparțineți.

H. interpersonală.Inteligența

F. I nteligența corporală/kinestezică. Realizați macheta unei construcții care să ilustreze un stil arhitectonic reprezentativ pentru secolul al XX lea.

G. Inteligența intrapersonală. Redactați un jurnal/o fișă de observare în care să se regăsească emoțiile, stările, sentimen tele pe care le-ați trăit pe parcursul anu lui școlar în cadrul orelor de istorie.

Proiectați o activitate de tip social în care să prezentați proiect.cadrulrealizateproduseleînacestui