Lecția de Limba și literatura romană, clasa a V-a by Editura Litera

Marilena Pavelescu

Luminița Doinița Neagu

Lecția de

Limba și literatura română Teorie Aplicații

Editura Litera O.P. 53; C.P. 212, sector 4, București, România tel.: 021 319 63 90; 031 425 16 19; 0752 548 372 e‑mail: comenzi@litera.ro Ne puteți vizita pe

Editor: Vidrașcu și fiii Redactor: Emanuel Alboiu Corector: Carmen Bîtlan Credite foto: Dreamstime, Shutterstock Copertă: Vlad Panfilov Tehnoredactare și prepress: Banu Gheorghe

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PAVELESCU, MARILENA Lecția de Limba și literatura română. Teorie și aplicații. Clasa a V-a / Marilena Pavelescu, Luminița Doinița Neagu. – București: Litera, 2017 ISBN 978-606-33-2055-2 I. Neagu, Luminița Doinița 821.135.1.09 811.135.1

Dragi elevi și profesori, Vă propunem un instrument eficient de pregătire pentru disciplina Limba și literatura română. Deoarece orele presupun în etapa de învăţare foarte multă interacţiune orchestrată de profesor după nevoile clasei, ne-am îndreptat atenția asupra etapei în care elevii își fixează noțiunile și le utilizează în contexte variate. Astfel, Lecția de Limba și literatura română. Teorie și aplicații, clasa a V-a, cuprinde șapte unităţi de învăţare, conform programei intrate recent în vigoare. Fiecare dintre cele șapte unităţi de învăţare conţine:  aplicaţii privind lectura și teoria literară; pornind de la texte variate literare și nonliterare, elevii observă modalitatea de construcţie a acestora și își fixează strategii de înţelegere și de interpretare a textelor la prima vedere;  sugestii de activităţi de comunicare care să vizeze contexte și teme apropiate de universul cotidian al elevului; pentru unele dintre aceste activităţi se regăsesc grile de (auto)evaluare care să permită reflecția asupra a ceea ce se urmărește și asupra aspectelor care trebuie îmbunătățite;  evaluări de parcurs (pentru noțiunile prevăzute în programă la actualizări) care sunt și o modalitate de observare a progresului, dar, mai ales, o oportunitate de reactualizare a cunoștin‑ țelor-ancoră, pe care se construiește apoi parcursul de învăţare;  o evaluare sumativă de tip PISSA pentru fiecare unitate;  exerciţii de ameliorare-dezvoltare pentru fiecare unitate, după evaluarea sumativă. Toate tipurile de evaluări sunt realizate în manieră integrată și permit diferențierea învățării, fiind construite progresiv. În plus, ca un element de noutate, foarte util în pregătirea elevilor, lucrarea cuprinde teste de evaluare a competenţelor de lectură pe cele trei componente: lectură și înţelegere, aplicare și reflecţie asupra textelor literare și nonliterare, precum și proiecte interdisciplinare. În funcţie de observațiile făcute pe acestea, profesorul poate orienta elevul spre texte potrivite nivelului său și/sau îi poate oferi sugestii pentru depășirea obstacolelor întâlnite în lectură. Realizată în condiţii grafice deosebite și într-un format atractiv, lucrarea poate deveni un prieten care ajută elevul și profesorul în pregătirea eficientă pentru limba și literatura română. Succes! Autoarele

Cuvinte potrivite Personajele. A înțelege și a exprima informații, intenții, atitudini și emoții Enunțul (1). A invita și a refuza Dacă știi ce să spui persoanei potrivite la momentul oportun, poți evita sau ieși din multe situații neplăcute. Citește cu atenție fragmentul următor, rezolvă sarcinile date și vei înțelege că este foarte important să știi să comunici. […] Sosi și dimineața de duminică, întreaga fire, proaspătă, strălucitoare, fremăta de viață. Inimile erau pline de cântec, iar celor cu inima tânără cântecul li se revărsa pe buze. Pretutindeni nu vedeai decât chipuri voioase, peste tot domnea primăvara, văzduhul era plin de mireasma salcâmilor în floare. La capătul drumului apăru Tom, ducând o căldare umplută cu var și o bidinea1 cu coadă. Când dădu cu ochii de gard, întregul peisaj se posomorî și o adâncă melancolie îi întunecă sufletul. Douăzeci și șapte de metri de gard, de doi metri și jumătate înălțime! Lumea îi păru fără rost, viața o povară. Oftând, înmuie bidineaua și o trecu peste șipca de sus, repetă operația, mai dete o dată; măsură din ochi neînsemnata fâșie văruită, apoi vasta întindere de gard nevăruit și se lăsă descurajat pe o buturugă. […] Tocmai atunci ieși Jim pe poartă, sărind într-un picior, cu o găleată goală în mână și cântând „Fetițele din Buffalo”. Lui Tom niciodată nu-i plăcuse să se ducă la fântână după apă, dar astăzi era de altă părere, își aminti că la fântână se adună fel de fel de lume, băieți și fete de toate culorile: albi, mulatri și negri, care își așteptau rândul flecărind, schimbând între ei tot felul de nimicuri de joacă, ciorovăindu-se, luându-se la bătaie și zbenguindu-se în fel și chip. […] — Măi Jim, mă duc eu la râu să aduc apă, dacă dai tu nițel cu bidineaua. Jim scutură energic din cap și răspunse: — Nu se poate, dom' Tom, stăpâna spus la mine trebui aduci apă și nu oprești pierzi timp și joci… Spus dânsa ști dom' Tom roagă eu văruiește, și spus dânsa că eu vede treabă, văruit ai grijă dânsa! […] — Tom: — Ba, mi-e frică, dom’ Tom. Stăpâna spus sucește gâtu’ Jim. Crede, dom’ Tom. — Dânsa?!… Fugi de-acolo! Nu bate niciodată pe nimeni, îți ciocăne nițel capu’ cu degetaru’, ce, asta-i bătaie? Spune și tu! Așa te sperie ea cu vorba. Da’ ce, vorbele le simți? Mai rău e când începe să plângă. Jim, auzi, Jim?… Îți dau o bilă albă, una de marmură! Jim începu să se cam înmoaie. — O bilă albă, Jim!… Uite-aici. Așa-i că-i grozavă? — Ții!… Jim nu văzut așa bil’. Da, dom’ Tom, Jim frică bate stăpâna… — Și hai să-ți arăt și buba mea de la picior! […] Un minut mai târziu, Jim fugea de-i sfârâiau călcâiele, la vale, spre fântână, cu găleata zdrăngănind a gol. Tom văruia de mama focului, iar mătușa Polly părăsea câmpul de bătaie, cu un papuc în mână și cu bucuria învingătorului în priviri. Dar zelul lui Tom nu dură mult. Începu să-și amintească ce planuri făurise el pentru ziua aceea; în curând băieții care nu fuseseră pedepsiți aveau să iasă pe stradă și să facă fel de fel de năzdrăvănii. Ce-or să-și mai bată joc de el că era pedepsit să lucreze! […]

bidinea, bidinele, s.f. Pensulă mare, de obicei rotundă (cu coadă lungă), folosită pentru văruit.

Tom se gândea cu amărăciune că prietenii săi își vor bate joc de el, văzându-l că văruiește. Se gândea să ofere bilele și frânturile de jucării, dar cu toate nu-și putea câștiga mai mult de o jumătate de oră de libertate. Renunță la ideea de a-i cumpăra pe băieți. Deodată însă îi veni o idee strașnică, măreață! Luă iar bidineaua și se apucă liniștit de lucru. Nu trecu mult, și la orizont apăru Ben Rogers; tocmai băiatul de a cărui gură se temea cel mai mult. Ben venea țopăind: hop-țop-hop, dovadă că inima-i era voioasă și plină de speranțe mari. Mușca dintr-un măr […] Tom văruia liniștit. Ben se zgâi o clipă la el, apoi zise: — Hi-hi! Ai pățit-o, ă? Niciun răspuns. Tom cerceta ultima dâră de var cu o privire lungă și scrutătoare de artist, mai plimbă o dată cu gingășie bidineaua peste același loc și iarăși examină rezultatul cu o privire critică. Între timp, Ben se apropiase ca la un pas. Lui Tom îi lăsa gura apă după măr, dar părea cu totul absorbit de treaba pe care o făcea. Pierzându-și răbdarea, Ben spuse: — Ce e șefule? Te-a pus la treabă? — A, tu erai, Ben, nici nu te văzusem. — Știi, eu mă duc la scăldat! Sâc… […] Te pomenești că-ți place să dai cu bidineaua. Sigur, tu te dai în vânt după muncă, mie-mi spui! — Cum să nu-mi placă? Da’ ce zici tu, că în fiecare zi îți pică norocul să văruiești un gard ca ăsta? Iată că lucrurile apăreau în altă lumină cu totul nouă. Ben încetă cu totul să mai ronțăie mărul. Tom plimba grațios bidineaua în sus și în jos, se dădea câte un pas înapoi, ca să vadă efectul, mai migălea pe ici pe colo, își privea din nou opera. (Ben îi cere să-l lase să văruiască și el. Inițial, Tom refuză. După îndelungi insistențe, Tom acceptă când Ben îi oferă mărul său.) Mark Twain, Aventurile lui Tom Sawyer 1 Formulează un enunț în care să arăți dacă te interesează să citești opera din care a fost extras fragmentul. 2 Asociază secvențele următoare cu unul dintre chipurile prezentate în dreapta pe care îl consideri

sugestiv pentru dispoziția lui Tom. Scrie în casete literele corespunzătoare.

Tom se gândea cu amărăciune …

Deodată, însă, îi veni o idee strașnică, măreață! 3 Încercuiește răspunsul corect.

Vorbitorul și ascultătorul din primele două replici sunt în ordine: a) Tom și Jim;

b) Jim și Tom; c) Ben și Jim;

d) Jim și Ben;

e) Tom și Ben.

4 În prima replică a lui Jim se face referire la o interdicție: Jim nu trebuie să piardă timpul și să se joace.

Această interdicție îi aparține: a) vorbitorului (Jim);

b) mătușii Polly;

c) lui Ben;

d) lui Tom.

5 Transcrie din fragmentul dat un enunț din care reiese ce sarcină avea Tom de îndeplinit.

Cuvinte potrivite Enunțul (2). A cere și a primi scuze Folosește ca text-suport fragmentul din Aventurile lui Tom Sawyer, de Mark Twain, de la paginile 4, 5. 1 Încercuiește varianta corectă.

Sarcina pe care o avea Tom reprezenta o corvoadă/o plăcere. Motivează alegerea cu ajutorul a două secvențe din text. 2 Din fragmentul citat lipsește o replică prin care Tom încerca să-l facă pe Jim să nu se mai teamă de

mătușa Polly. Imaginează-ți care ar fi acea replică. Scrie-o în spațiul de mai jos.

3 Transcrie două secvențe prin care Tom încearcă să-l convingă pe Jim să vopsească gardul, oferindu-i

ceva în schimb.

4 Tom a fost pedepsit de mătușa sa pentru o greșeală. Imaginează-ți care ar fi aceasta și formulează în

locul lui scuze.

5 Rescrie din secvența Ții!… Jim nu văzut așa bil’. Da, dom' Tom, Jim frică bate stăpâna… doar enunțul

care indică refuzul lui Jim.

Reține! Un refuz poate fi exprimat direct sau indirect. 6 Nu întotdeauna refuzul este exprimat prin negație. Un enunț poate transmite informații diferite, în

contexte diferite (spațiu, timp, vorbitori diferiți). Enunțul Mâine trebuie să predau un referat la biologie poate transmite: un refuz, o scuză sau o simplă constatare, în funcție de următorii factori: Cine rostește replica? Unde… ? Când… ? Cui se adresează… ? Cu ce intenție? Ce informație transmite? Prezintă, folosind exemplul dat, alte două sau trei situații în care prin enunțul Mâine trebuie să predau un referat la biologie se transmit informații diferite.

Exemplu: Cine îl rostește? Unde… ? Când… ? Cui se adresează… ? Cu ce intenție? Ce informație transmite?

Pe stradă, în drum spre casă, imediat după ore, Andrei îi spune colegului său care l-a invitat să iasă la plimbare: — Mâine trebuie să predau un referat la biologie (transmite o scuză).

Tipuri de enunțuri. Semnele de punctuație Folosește ca text-suport fragmentul din Aventurile lui Tom Sawyer, de Mark Twain, de la paginile 4, 5. 1 Reconstituie scena în care Ben îi solicită lui Tom să-l lase să văruiască și el, formulând replici pentru

fiecare act: solicitarea lui Ben de a primi permisiunea și refuzul lui Tom. Ben: — Tom: — Reține! Când reproducem în scris discuția dintre două sau mai multe persoane folosim frecvent: • semnul două puncte [:], care marchează pauza ce anunță că începe o intervenție nouă; • linia de dialog [—], care marchează începutul intervenției unei persoane într-o discuție (dialog). 2 Transcrie din fragmentul de la paginile 4, 5 un enunț în care semnul [:] este folosit cu scopul menționat

mai sus și unul în care acest semn de punctuație are alt rol.

3 Un elev și-a imaginat discuția dintre Ben și Tom și a reprodus-o în scris. Identifică și comentează ce

greșeală/greșeli de punctuație a/au apărut.

Tom i-a spus lui Ben: ajută-mă să văruiesc gardul. 4 Care a fost ideea măreață a lui Tom prin care acesta putea să scape de obligație:

a) S-a oferit să meargă după apă la fântână. c) S-a prefăcut încântat de sarcină.

b) Le-a oferit recompense prietenilor.

5 Citește definiția următoare și subliniază cuvintele care exprimă sensul cel mai potrivit în text pentru

secvența ideea măreață. ăréț, -eáță, măreți, -e, adj. 1. Care trezește admirație, care se impune prin calități deosebite, excep m ționale; grandios, impunător, falnic, maiestuos, fastuos. 2. (Înv. și reg.) Mândru, semeț; îngâmfat, trufaș, orgolios. 6 Este adevărată varianta care conține următoarele afirmații referitoare la enunțul Știi, eu mă duc la

scăldat!: a) Este un enunț interogativ care reprezintă o întrebare. b) Este un enunț interogativ care reprezintă o satisfacție. c) Este un enunț imperativ care redă un ordin. d) Este un enunț exclamativ care exprimă satisfacție. e) Este un enunț exclamativ care exprimă o amenințare. 7

Cuvinte potrivite 7 Scrie un enunț asertiv în care să indici litera imaginii

corespunzătoare obiectului numit bidinea.

8 Completează spațiile libere cu enunțuri potrivite, pornind de la fragmentul citat, pentru a arăta modul

în care Tom trece prin stări contradictorii/diferite. a)

La început

La începutul discuției cu Jim

Când apare Ben

Evaluare de parcurs Vei folosi fragmentul Aventurile lui Tom Sawyer de la paginile 4, 5. 1 Scrie sub fiecare imagine câte o secvență reprezentativă din text. (6 puncte)

2 Scrie numele autorului enunțurilor următoare și explică rolul semnelor de punctuație finală. (6 puncte)

— Ce e șefule? Te-a pus la treabă? — A, tu erai, Ben, nici nu te văzusem. 3 Transcrie două enunțuri exclamative care redau două dintre atitudinile sau stările vorbitorului față de

ascultător (compasiune/ironie/tristețe, admirație/supărare/neîncredere etc.) (6 puncte)

4 Introdu secvența tu erai, Ben, în enunțuri mai lungi, folosind adecvat semnele de punctuație, astfel

încât să redea: a) solicitarea unei informații;

b) uimirea;

c) reproșul;

d) admirația.

(12 puncte)

5 Asociază enunțurile din coloana A cu cei mai probabili vorbitori și ascultători menționați în coloana B.

(21 de puncte) B

A Îți interzic să ieși la joacă!

Mătușa Polly către Jim.

Îți fac hatârul să vopsești în locul meu.

Mătușa Polly către Tom.

Nu ai voie să-l ajuți pe Tom!

Tom, în gândul lui.

E-ngrozitor să vopsești gardul! Să-ți vezi de treaba ta!

Ben, în gândul lui, când vede interesul lui Tom pentru văruit.

Pare foarte distractiv să văruiești gardul!

Tom către Jim.

Îi voi promite să-i dau un măr.

Ben către Jim. Ben, în gândul lui. Tom, în gândul lui.

6 Pune semnele de punctuație care lipsesc din următorul text, pentru a reconstitui fragmentul original.

(39 de puncte) To-om […] O fâșâială ușoară și când își întoarse capul, ce-i văzură ochii […] Tom […] Un băietan voinic, care căuta să se strecoare pe lângă ea […]. Așa […] Vasăzică, aici mi-ai fost […] Ce făceai […] — Nimic […] — Cum, nimic […] Ia te uită la mâinile și la gura ta […]. Ce-s petele astea pe tine […] — Nu știu, mătușico […] — Ba eu știu […]

Evaluează-te! Punctaj maxim 100 de puncte = nota 10. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Cuvinte potrivite Acțiunea. Tipuri de propoziții. Predicatul verbal Sarcinile date au ca text-suport fragmentul din Aventurile lui Tom Sawyer, de la paginile 4, 5. 1 Rescrie din textul de la pagina 4 o replică1 formată dintr-o propoziție dezvoltată, indicându-i și autorul.

2 Încercuiește varianta care explică de ce secvența Niciun răspuns nu reprezintă o propoziție.

a) Nu are niciun înțeles.

c) Este prea scurtă.

b) Lipsește predicatul.

d) Este alcătuită doar din două cuvinte.

3 Transcrie predicatele verbale din primul paragraf prin care sunt redate schimbările din natură.

4 Enunțul — Ba, mi-e frică, dom’ Tom. Stăpâna spus sucește gâtu’ Jim. Crede, dom’ Tom. — reprezintă

răspunsul la o propoziție negativă pe care a rostit-o Tom, dar care nu apare în text. Imaginează-ți care este aceasta și formuleaz-o în scris.

5 Transcrie din text o propoziție negativă prin care se comunică un refuz.

6 Transcrie din ultimul paragraf din fragmentul citat o propoziție simplă și una dezvoltată.

7 Rescrie din text câte două predicate verbale cu ajutorul cărora sunt redate:

Starea unei persoane

O solicitare

Existența

8 Răspunde într-un enunț la întrebarea Ți-ar plăcea să ai un prieten/un coleg ca Tom?

Motivează apoi alegerea în propoziții organizate și dezvoltate într-un paragraf. Subliniază predicatele.

réplică, replici, s.f. 1. Răspuns (prompt și energic) la afirmațiile cuiva; ripostă. ◊ 2. Porțiune din rolul unui actor, constituind un răspuns la cele spuse de partener.  Parte finală a unui fragment de dialog, care solicită intervenția interlocutorului. 3. Copie a unei opere de artă executată de autorul operei originale sau sub supravegherea lui.

9 Transcrie din fragmentul următor doar predicatele verbale care fac referire la starea materială a lui

Tom de la sfârșitul zilei: De unde, dimineața, Tom fusese un biet băiat nevoiaș, pe la mijlocul după-amiezii abia își mai putea număra avuțiile, în afară de obiectele mai sus numite, avea douăsprezece bile, un ciob de sticlă albastră străvezie, un mosor fără ață, o… .

10 Câte predicate verbale sunt în enunțul: La capătul drumului apăru Tom, ducând o căldare umplută cu var

și o bidinea având coadă.? Încercuiește răspunsul corect, apoi transcrie-le. a) un singur predicat; b) două predicate; c) trei predicate; d) patru predicate.

Personajele. Subiectul simplu și multiplu în relație cu predicatul 1 Imaginează-ți că ești în locul lui Tom, dar în zilele noastre (contextul actual). Formulează enunțuri în

care să relatezi ce pedeapsă ai primi și ce modalități ai găsi pentru a scăpa de ea. Subliniază în enunțurile scrise cel puțin două subiecte.

2 Intenția lui Tom este de a scăpa de corvoadă. Scrie, în ordine, primele două soluții care i-au venit în

minte. a) Prima dată s-a gândit b) A două oară 3 Scrie, într-un paragraf, ce părere ai tu despre felul în care Tom a ieșit din situația neplăcută. Folosește

exemplul de mai jos sau propriile formulări.

Exemplu: Mie mi-a plăcut/nu mi-a plăcut, deoarece cred că Tom s-a dovedit ingenios/a procedat corect/incorect atunci când… .

Cuvinte potrivite 4 Amintește-ți fragmentul de la pagina 4, citește definiția cuvântului

văruială1 și optează pentru una dintre variante: Mi-ar plăcea/Nu mi-ar plăcea să văruiesc gardul.

Motivează alegerea făcută prin propoziții dezvoltate.

5 Completează cu predicate verbale corespunzătoare (recitind, la nevoie, fragmentul de la pagina 4).

a) Scopul declarat al lui Tom este b) Scopul adevărat este acela că 6 Privește imaginile următoare și atribuie o identitate persoanelor din fotografie (nume/statut social/

gen/categorie socială etc.).

7 Formulează pentru fiecare imagine câte două propoziții dezvoltate cu ajutorul unor predicate verbale

care să redea gândurile, dorințele, intențiile sau stările subiectelor identificate de tine la exercițiul anterior.

văruiálă, văruieli, s.f. 1. Văruire. 2. (Concr.) Strat de lapte de var (cu unele adaosuri) aplicat pe o suprafață tencuită, lipită etc. a unui element de construcție; spoială.

8 Rescrie prima replică a lui Jim (pagina 4) și exprimă-ți părerea cu privire la cauzele pentru care ea este

incorect formulată, alegând dintre variantele de mai jos pe cea/cele considerată/considerate corectă/ corecte sau avansează tu o altă explicație. a) Cartea este scrisă de un autor străin, iar greșelile se datorează traducătorului. b) Personajul, Jim, nu este american, precum Tom. c) În textul original, Jim vorbea așa pentru că avea un defect. d) În textul original Jim era un personaj cu o instrucție/educație săracă, având o situație socială dezavantajată.

9 Citește din dicționar definiția cuvântului subiect și rescrie sensul corespunzător apariției acestuia

într-un e-mail.

10 Completează rubricile tabelului de mai jos cu informațiile adecvate din textul următor:

Ioana (ioana_mat@yahoo.com), la rugămintea Crinei (popa_ crina@gmail.com), îi trimite acesteia prin e-mail subiectele de la teza de matematică (divizibilitate, numere întregi, proporții).

Nu uita că un e-mail trebuie să conțină formulele de adresare și de încheiere potrivite! Destinatar (To) – Subiectul (Subject) –

11 Completează rubrica Subiect, din tabelul de la exercițiul anterior, cu un mesaj formulat:

a) ca enunț exclamativ;

c) ca propoziție dezvoltată;

b) ca propoziție simplă;

d) ca secvență fără predicat.

Reține! Orice comunicare între oameni presupune constrângeri prevăzute printr-un set de reguli care trebuie respectate.

Cuvinte potrivite 12 Comunicarea pe internet trebuie să respecte, asemenea celei față în față, o serie de reguli de politețe.

Citește recomandările următoare și încercuiește în dreptul fiecăreia cuvântul DA (dacă o respecți, dacă ții cont de ea) sau NU (dacă nu o respecți, dacă nu ții cont de ea).

a) Ai auzit cuvântul „netichetă”? DA/NU. b) Îți începi e-mailul cu o formulă de salut și una de încheiere? DA/NU

c) Crezi că este plăcut pentru cineva să primească de ziua lui un e-mail redirecționat de la altcineva, cu felicitări fără nicio referire directă la persoana lui? DA/NU

d) Obișnuiești să scrii lizibil, astfel încât destinatarul să nu consume prea mult timp cu descifrarea prescurtărilor? DA/NU

e) Folosești judicios limbajul grafic (emoticoane, imagini-șablon), adică nu faci excese? DA/NU Observație! Dacă nu ai trimis până acum niciun e-mail, rezolvă exercițiile gândindu-te cum ar trebui să procedezi. 13 Citește fragmentul următor și scrie un enunț în care să arăți în ce măsură calmul celor doi vorbitori este

firesc. Termometrul indică 33 de grade Celsius la umbră… Sub arșița soarelui, se oprește o birje, în strada Pacienței, la numărul 11 bis, către orele trei după-amiaz’. Un domn se dă jos din trăsură și cu pas moleșit s-apropie de ușa marchizei, unde pune degetul pe butonul soneriei. Sună o dată… nimic; de două, de trei… iar nimic; se razimă în buton cu degetul, pe care nu-l mai ridică… În sfârșit, un fecior vine să deschidă. În tot ce urmează, persoanele toate păstrează un calm imperturbabil, egal și plin de dignitate. Domnul: Domnu-i acasă? Feciorul: Da, dar mi-a poruncit să spui, dacă l-o căuta cineva, c-a plecat la ţară. D. : Dumneata spune-i c-am venit eu. F. : Nu pot, domnule. D. : De ce? F. : E încuiată odaia. D. : Bate-i să deschidă. F. : Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat. D. : Care va să zică, a plecat? F. : Nu, domnule, n-a plecat. D. : Amice, ești… idiot! F. : Ba nu, domnule. D. : Zici că nu-i acasă. F. : Ba-i acasă, domnule. D. : Apoi, nu ziseși c-a plecat? F. : Nu, domnule, n-a plecat. […] I.L. Caragiale, Căldură mare

Personajele. Acordul predicatului cu subiectul Citește cu atenție fragmentul următor. […] Tom renunță la bidinea cu șovăială pe chip și cu bucurie în suflet. Iar în timp ce fostul vapor „Marele Missouri” trudea și nădușea în soare, artistul scos la pensie ședea pe un butoi din apropiere, la umbră, bălăbănindu-și picioarele, molfăind din măr și urzind planuri cum să mai prindă în laț și pe alți proști. Se găsiră destui; una-două, răsărea câte un băiat. Venea să-și bată joc și rămânea să văruiască. În clipa când Ben nu mai putu de oboseală, Tom îi și cedă rândul lui Billy Fisher, în schimbul unui zmeu bine cârpit, și când îi expiră termenul lui Billy, Johnny Miller oferi un guzgan mort, plus sfoară de hâțânat; și tot așa în șir, timp de câteva ceasuri. Mark Twain, Aventurile lui Tom Sawyer 1 Scrie numele personajelor care apar în fragmentul anterior.

2 Fragmentul citat mai sus reprezintă continuarea celui de la pagina 5. În el însă nu se mai regăsesc toate

personajele, dar apar altele noi. a) Scrie numele personajelor nou-apărute. b) Scrie numele acelora care nu mai apar. 3 Combină predicatele din enunțul: Venea să-și bată joc și rămânea să văruiască cu un subiect care să

cuprindă toate numele băieților care au contribuit la vopsitul gardului, obținând astfel un subiect multiplu. Scrie enunțul rezultat astfel încât să se realizeze corect acordul predicatului cu subiectul.

4 Imaginează-ți că în locul lui Johnny Miller apare un alt prieten al lui Tom. Construiește o propoziție

dezvoltată în care să arăți ce-i va oferi acesta. Urmărește și respectă structura. Schimbă/modifică/ înlocuiește toate cuvintele, cu excepția predicatului.

Johnny Miller oferi un guzgan mort, plus sfoară de hâțânat.

Cuvinte potrivite 5 Recitește fragmentul de la pagina 15. Asociază fiecăruia dintre predicatele: nu putu, cedă, expiră, oferi,

ședea subiectul corespunzător.

nu putu –

cedă – expiră – oferi – ședea –

Evaluare de parcurs Vei folosi ca text-suport fragmentele citate la paginile 4, 5 și 15. 1 Încercuiește litera corespunzătoare categoriei de vârstă în care ai putea încadra personajele, urmărind

felul în care vorbesc și se comportă. Motivează-ți alegerea într-un enunț. (8 puncte) a) 1–6 ani;

b) 8–10 ani;

c) 10–14 ani;

d) 14–17 ani.

2 În text există mai multe propoziții interogative. Rescrie una care solicită informații și una care doar

aparent cere informații. (8 puncte)

3 Completează spațiile libere cu predicatele verbale corespunzătoare pentru a reface textul original (era,

Mușca, făcu, scotea, venea, se apropie, luă). (28 de puncte) țopăind: hop-țop-hop, dovadă că inima-i voioasă și plină de Ben dintr-un măr și la răstimpuri câte un chiot lung și melodios, speranțe mari. , urmat de un sonor „ding-dong-dong, ding-dong-dong”, fiindcă făcea pe vaporul. Când prin mijlocul străzii, înclină mult la tribord și niște reduse viteza, o manevre maiestuoase de acostare. Era nici mai mult, nici mai puțin decât „Marele Missouri”. 4 Corectează replica lui Jim: Stăpâna spus la mine trebui aduci apă și să nu te oprești pierzi timp și joci.

Rescrie-o corespunzător, astfel încât să fie conformă cu normele limbii române. (16 puncte)

5 Completează spațiile libere, selectând cuvintele care pot îndeplini rolul de subiecte ale predicatelor

din enunțurile incomplete, pentru a reface textul original (proverbe cunoscute): un om, cuvântul, cuvinte, fiecare, cuvintele, înțelepciunea, un zâmbet, noi, patruzeci, săgețile. (16 puncte)

Nu uita că subiectul îi cere predicatului să-și schimbe forma odată cu el!

valorează cât o mie de cuvinte.

are zece părți: nouă părți de tăcere și o parte cu cuvinte puține.

străbat corpul, cuvintele rele rănesc sufletul.

Noi râdem de unul-doi și

râd de noi.

6 Adaugă încă un cuvânt enunțurilor de mai jos astfel încât să obții un subiect multiplu.

Vei schimba forma verbului din paranteză astfel încât să realizezi corect acordul dintre subiect și predicat. (8 puncte)

Cuvintele și

Un cuvânt de laudă și

(a fi)

vocea inimii. (a fi)

ca și o alifie pe rană.

7 Transformă una dintre cele trei propoziții dezvoltate de mai jos într-o propoziție simplă ce se poate

folosi singură în vorbire. Subliniază subiectul cu o linie și predicatul cu două linii. (6 puncte)

a) Artistul scos la pensie ședea pe un butoi din apropiere, la umbră, bălăbănindu-și picioarele, molfăind din măr și urzind planuri…

b) Johnny Miller oferi un guzgan mort, plus sfoară de hâțânat… c) Iar în timp ce fostul vapor „Marele Missouri” trudea… 8 Alege dintre imaginile următoare doar pe acelea care pot ilustra secvențele citate din romanul

Aventurile lui Tom Sawyer. (10 puncte)

Cuvinte potrivite Nuanțarea mesajului cu ajutorul atributului 1 Ai auzit probabil că râsul este foarte sănătos. Studii numeroase, efectuate de-a lungul timpului, au

demonstrat efectele pozitive ale râsului asupra corpului nostru și asupra stării de bine. Folosind corect și adecvat cuvintele putem râde și putem să-i facem pe ceilalți să râdă/să zâmbească. Combinațiile nepotrivite de cuvinte (intenționate sau nu) pot, de asemenea, provoca râsul. Explică de ce stârnesc râsul anunțurile: Cizme din piele de damă superioară. Angajăm dădacă la fetiță în vârstă și nefumătoare. Reformulează-le astfel încât să sune coerent.

2 Reconstituie (prin rearanjare) enunțurile de mai jos; pune la locul lor atributele care au migrat și

asociază predicatelor subiectele potrivite. Atributele care nu se află la locul lor sunt: mic, rostit, mare, singurele, vieții, omenești, ta. De exemplu, în enunțul Cuvântul să fie asemenea rubinului rostit, dar de mare preț mic. atributul rostit se potrivește cu substantivul cuvânt, nu cu substantivul rubin căruia i se poate asocia atributul mic. Enunțul reconstituit este: Cuvântul rostit să fie asemenea rubinului mic, dar de preț mare. a) Cât timp nu ai vorbit, cuvântul ta a stat în puterea lui, de îndată ce l-ai rostit el te ține sub puterea…

b) R âsul vieții și veselia sunt piperul și sarea singurele omenești și în aceleași timp lucruri. (Calistrat Hogaș)

3 Imaginează-te cu bidineaua în mână, zugrăvind (văruind) o casă veche. Transcrie din fragmentul

următor grupurile care conțin atribute (substantiv + alt cuvânt) cu ajutorul cărora îți poți închipui cum arăta o casă veche și care erau operațiile/materialele din procesul de construire. Subliniază atributele din grupurile transcrise. Peste pereții de afară se prindeau șipci, apoi se tencuiau cu o argilă fină, numită „lut”. După uscare se văruiau cu var alb, dând caselor un aspect de curățenie, plăcut vederii, fapt semnalat și de scriitorul Al. Vlahuță în România Pitorească, din care cităm: Abatem la stânga și urcăm podișurile verzi, înecate în soare. Căsuțe albe, rare încep să se ivească pe trâmbe de fâneață ușor înclinată pe spatele rotund al muntelui. De sus, bisericuța de lemn privește în vale peste micile gospodării împrăștiate pe-ntinsul tăpșan. E satul Neculele, așternut în lumină, în jariștea largă și-n miros de flori.

4 Adaugă substantivelor următoare câte un atribut. Poți folosi cuprinsul manualelor de geografie,

biologie și istorie ca să știi la ce pagină vei găsi informațiile necesare. climă temperatură vreme

animal mediu plante

religie izvoare război

5 Formulează câte o propoziție dezvoltată în care să introduci câte un grup format din substantiv și

atribut de la exercițiul anterior.

6 Adaugă substantivelor cuvânt/vorbă câte un atribut, de tipuri diferite.

Formulează apoi două enunțuri cu ele.

7 Transcrie din fragmentul următor trei grupuri de cuvinte conținând atribute. Scriitorul Eugen Dimitriu

povestește în cartea Orașul Muzelor următoarele: Despre Grigore Birlic se putea bănui ce va ajunge în viață: actor de mare talent. O simplă grimasă1 în liniștea deplină a orei, și toată clasa izbucnea în hohote de râs, dând peste cap lecția. Observațiile pe care le primea erau făcute cu înțelegere. Profesorii aveau intuiție, îl și vedeau pe marile scene, în roluri ce puteau face epocă. Uneori, Birlic ajungea pe mâna directorului George Stino, care-l făcea „săcătură”. Voia să-i dea câteva vergi, dar făptașul se băga sub masă. 1

grimásă, grimase, s.f. Schimonosire voită sau spontană a feței (care exprimă o anumită stare sufletească).  Fig. Aparență înșelătoare, mincinoasă; disimulare.

Cuvinte potrivite

8 Subliniază cu o linie atributele din grupul următor și cu două substantivul căruia acestea îi precizează

sensul, în liniștea deplină a orei. 9 Gândește-te la unul dintre colegii sau prietenii tăi pe care-l cunoști foarte bine și construiește un

paragraf în care să arate ce ar putea bănui că va deveni, folosind fragmentul citat ca sursă de inspirație, ca model. 10 Scrie, în dreptul fiecărei imagini, un grup alcătuit din substantiv și atribut care să redea o idee potrivită

cu imaginea.

11 Alege o imagine și scrie un paragraf în care să prezinți ce crezi că a declanșat reacția personajelor.

Ideea principală. Ideea secundară 1 Există cuvinte și enunțuri care au rezistat de-a lungul timpului. Citește explicația unei replici celebre cu

rădăcini în Antichitate: La noapte vom cina la Pluto! Răspunde la întrebări și rezolvă sarcinile pornind de la ea, pentru a înțelege ce anume transmite. Cuvintele au făcut istorie datorită regelui Leonida al Spartei (sec. V î.H.), care s-a hotărât să atace noaptea, cu un mic detașament de spartani și de thespieni, tabăra oștilor numeroase ale lui Xerxes (regele persan) care pătrunseră în strâmtoarea Termopile. Lupta (480 î.H.), de o intensitate nemaipomenită, a provocat perșilor pierderi mari (au murit și doi frați ai regelui Xerxes), dar și spartanii au pierit până la ultimul, apărând eroic trupul viteazului lor comandant. Astfel, chiar în aceeași noapte, eroii spartani au luat cina acolo jos, la Pluto (zeul Infernului), așa cum le promisese Leonida. Adică au murit cu toții! De supraviețuit au supraviețuit vorbele regelui.

2 Indică numele regelui căruia îi aparține replica de la începutul textului. 3 Ce reprezintă Pluto în text?

Scrie și un alt înțeles al acestui substantiv propriu. 4 Rescrie din text:

a) două predicate care indică acțiuni desfășurate în succesiune; b) câte un cuvânt care indică timpul și locul acțiunilor. 5 Încercuiește varianta care redă înțelesul enunțului La noapte vom cina la Pluto!:

a) Ne vom întâlni curând pentru cină! b) Vom explora planeta Pluto! c) Ne vom întâlni dimineață pentru a lua cina! d) La noapte ne vom confrunta cu o situație extrem de periculoasă! 6 Formulează o idee principală pentru întregul fragment de la exercițiul 1 și două idei secundare.

7 Cunoști și alte vorbe/expresii care au supraviețuit timpului? Scrie două exemple.

8 Bifează în casetă imaginea care ar putea ilustra o scenă din povestirea despre regele Leonida.

9 Imaginează-ți că aștepți cu nerăbdare să afli dacă părinții tăi vor veni din străinătate în weekendul

acesta. Primești prin telefon următorul mesaj: Venim cu mașina din Frankfurt și apoi luăm avionul. Scrie cuvântul ce redă informația cu adevărat importantă pentru tine.

Cuvinte potrivite 10 Precizează ce este secundar/detaliu în enunțul de la exercițiul anterior.

11 Privește imaginile următoare și precizează care aparțin civilizației grecești din Antichitate.

Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei Exerciții de ameliorare-dezvoltare Citește fragmentul următor în care se arată cum vorbele potrivite te pot ajuta să obții ceea ce ai cerut. A fost odată un împărat evlavios și bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăți ce făcuse oamenilor din împărăția lui, a ridicat și o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate și cu tot ceea ce meșterii din acea țară au socotit mai scump și mai frumos. O mulțime de stâlpi de marmură și poleiți erau prin biserică și pe dinaintea ei. Zugrăvelele cele mai prețioase, policandre de argint suflate cu aur, candele de argintul cel mai bun și mari cât donița, cărțile cele mai alese erau zestrea monastirii aceleia. Cu cât se bucura împăratul de frumusețea ei, cu atât se întrista că nu putea să o săvârșească pe deplin, căci turnul se surpa. — Cum se poate, zise împăratul, să nu pot sfârși astă sântă biserică? Iată am cheltuit toată starea, și ea nu este încă târnosită.1 Și dete sfară în țară ca orice meșter se va găsi care să poată să-i ridice turnul, să știe că va dobândi de la dânsul mari daruri și boierie. Pe lângă acestea, poruncă dete ca în toate bisericile să se facă rugăciuni și privegheri, ca să se îndure milostivul Dumnezeu a-i trimete un meșter bun. Iară a treia noapte visă împăratul că dacă va aduce cineva pasărea măiastră2 de pe tărâmul celălalt și să-i așeze cuibul în turn, se va putea face monastirea desăvârșit. […] — Tată, iată este acum destul timp de când frații mei cei mari au plecat să aducă pasărea măiastră și nu s-au mai întors nici cu ispravă, nici fără ispravă. 1 2

târnosi, târnosesc, vb. IV. Tranz. A îndeplini, cu ritualul prevăzut, slujba de inaugurare a unei biserici; a sfinți. Pasărea măiastră este o pasăre simbolică sau alegorică din mitologia românească. Are rang regal și este ajutată la nevoie și de celelalte păsări. Pasărea măiastră este o ființă/entitate nepământeană, supranaturală, de pe tărâmul celălalt. Este de o frumusețe deosebită, plină de lumină, o lumină celestă (pasărea de foc – Phoenix).

Să-mi dai bani de cheltuială și haine de primeneală, ca să-mi cerc și eu norocul. Și de voi izbuti, te vei bucura, tată, că ți se împlinește dorința, iară de nu, eu nu voi suferi nicio umilință. — Frații tăi cei mari, zise împăratul, după cum se vede, n-au putut să facă nimic spre a aduce acea pasăre măiastră, ba poate să-și fi răpus capetele, deoarece sunt duși de atâta timp și nu se mai întoarce niciunul. Eu sunt bătrân de aci înainte; dacă vei lipsi și tu, cine să-mi dea ajutor la greutățile împărăției, și dacă voi muri, cine să se suie pe scaunul meu, dacă nu tu, fiul meu? Rămâi aci, dragul tatei, nu te mai duce. — Domnia Ta, tată, știi prea bine că n-am ieșit din poruncile împărăției tale nici cât negru sub unghie; și dacă acum cutez a stărui în rugăciunea mea, este numai că voiesc, dac-aș putea, să împlinesc o dorință care nu dă odihnă sufletului Măriei Tale, dorință pe care te silești de mulți ani și cu mari cheltuieli să o împlinești și pe care frații mei mai mari nu au apucat să ți-o împlinească. După multe rugăciuni și stăruință, împăratul se înduplecă și-i dete voie. Își alese calul ce-i plăcu din grajdul împărătesc, un ogar să-l aibă de tovarăș, își luă merinde de ajuns și plecă. […] Petre Ispirescu, Pasărea măiastră 1 Scrie numele primelor trei personaje care participă la acțiune.

2 Scrie un enunț în care să menționezi motivul pentru care împăratul îl roagă pe fiul său să nu plece.

3 Privește cu atenție imaginea de mai jos și scrie într-un enunț de ce nu poate reprezenta mănăstirea

din text.

4 Citește cu atenție enunțul următor și notează în casete A (adevărat), F (fals) sau NP (nu mă pot

pronunța), în funcție de cum consideri afirmațiile deduse doar pe baza acestui fragment. — Domnia Ta, tată, știi prea bine că n-am ieșit din poruncile împărăției tale nici cât negru sub unghie; și dacă acum cutez a stărui în rugăciunea mea, aceasta este numai că voiesc, dac-aș putea, să împlinesc o dorință care nu dă odihnă sufletului Măriei Tale, dorință pe care te silești de mulți ani și cu mari cheltuieli să o împlinești și pe care frații mei mai mari nu au apucat să ți-o împlinească.

Cuvinte potrivite a) Este cel mai mic dintre copiii împăratului. b) Este un fiu iubitor și ascultător. c) Este perseverent. d) I-a mai repetat rugămintea și altă dată. e) Este prima dată când îi solicită ceva părintelui. f) Frații săi nu au încercat să-i îndeplinească dorința tatălui. g) Băiatul îi va îndeplini sigur dorința tatălui său. h) Între frați există o relație de prietenie. 5 Formulează pentru fragmentul citat, de la paginile 22, 23, șase idei principale.

6 Redactează planul dezvoltat de idei.

7 Imaginează-ți cum ar trebui să arate pasărea măiastră dorită de împărat și realizează, la alegere, una

dintre sarcinile următoare: a) Desenează portretul acestei păsări. b) Caută pe internet o imagine, o fotografie care ar putea reprezenta o astfel de pasăre și atașeaz-o primului fragment. c) S crie o scurtă compunere în care să prezinți portretul acestei păsări așa cum ți-o imaginezi tu. Vei folosi structuri formate dintr-un substantiv și un atribut (vei sublinia trei dintre ele). 8 Citește cu atenție explicația substantivului plan și scrie sensurile care se potrivesc tipurilor de exerciții

efectuate în școală.

9 Cunoștințele de la școală trebuie transferate în viața de zi cu zi. Rezolvă una dintre cele două cerințe de

mai jos pentru a arăta utilitatea întocmirii unui plan de idei. a) Îți propui ca anul acesta să obții rezultate deosebite la olimpiada de română/de matematică. Stabi lește un plan de idei care să te ajute să atingi acest obiectiv.

b) Î ți propui ca anul acesta să-ți iei o bicicletă nouă. Părinții au spus că te vor ajuta, dar nu-ți pot da întreaga sumă de care ai nevoie. Stabilește un plan de idei care să te ajute să-ți realizezi scopul. (Folosește cuvinte de legătură care să te ajute: mai întâi, apoi, după aceea, în final etc.)

Evaluare sumativă Citește cu atenție textul de mai jos și rezolvă cerințele date. Pentru fiecare răspuns corect și complet vei primi 6 puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Falsa Broască-Țestoasă oftă adânc și-și șterse ochii cu dosul labei. Apoi se uită la Alice. Încercă să vorbească, dar, timp de un minut, două, suspinele îi înecară glasul. — O fi având vreun os în gât, zise Grifonul și se apucă s-o scuture zdravăn și s-o ghiontească în spate. În cele din urmă, Falsa Broască-Țestoasă își regăsi glasul și, cu fața scăldată în lacrimi, reîncepu: — Poate n-ai trăit mult în mare („Așa e”, adeveri Alice) și se prea poate să nu fi făcut niciodată cunoștință cu un homar (Alice fu cât p-aci să spună: „Odată am gustat”, dar se opri la timp și zise repede: „Nu, niciodată!”), așa că nu-ți poți închipui ce încântător e un cadril de homari! — Nu, într-adevăr, spuse Alice. Dar cum e dansul ăsta? — Păi, se amestecă Grifonul, prima figură e alinierea de-a lungul malului, într-un șir. — Ba, în două șiruri! Strigă plângând Falsa Broască-Țestoasă. Foci, broaște-țestoase, țipari din cei mari și alții. După ce au dat la o parte toate meduzele… — Cu asta se cam pierde timp, o întrerupse Grifonul. — … fac doi pași înainte… — Fiecare c-un homar drept partener! strigă Grifonul. — Bineînțeles, spuse Falsa Broască-Țestoasă. Fac doi pași înainte, trec la loc lângă partener… Lewis Caroll, Alice în Țara Minunilor 1 Scrie subiectul discuției, indicând două cuvinte care te ajută să-ți motivezi alegerea. (6 puncte)

2 Scrie numele primelor trei personaje în ordinea în care intervin în discuție. (6 puncte)

Cuvinte potrivite 3 Ilustrează toate tipurile de enunțuri învățate cu șase exemple din fragmentul dat. (6 puncte)

4 Bifează în casetă imaginea care poate reprezenta unul dintre personajele din textul citat. (6 puncte)

5 Bifează în casetă imaginea care corespunde dansului despre care este vorba în text. (6 puncte)

6 Formulează un enunț asertiv în care să explici de ce Alice s-a oprit brusc atunci când a fost întrebată

dacă a cunoscut vreun homar. (6 puncte)

7 Încercuiește dintre cele trei variante pe cea potrivită. În enunțul Nu, niciodată, predicatul care poate fi

subînțeles este: a) Am gustat.

b) Nu am făcut cunoștință.

c) Nu am dansat.

(6 puncte)

8 Transcrie corect și complet primele trei predicate verbale din text, fiecare având ca subiect persoane

diferite. (6 puncte)

9 Transcrie din text o secvență formată din mai multe substantive legate prin virgule între ele, care ar

putea forma un subiect multiplu. Asociaz-o cu un predicat verbal, astfel încât să ilustrezi acordul dintre predicat și subiect. (6 puncte)

10 Indică trei secvențe din text formate din subiect și predicat care pot fi puse în relație cu titlul Alice în

Țara Minunilor. (6 puncte)

11 Transcrie o propoziție simplă și apoi transformă-o într-o propoziție dezvoltată. (6 puncte)

(3 puncte pentru transcriere și 3 puncte pentru realizarea transformării)

12 Transcrie din definiția grifonului trei atribute care te ajută să-l identifici. (6 puncte)

13 Formulează pentru fragmentul citat două idei principale, fiecare având o idee secundară. (12 puncte)

14 Recitește fragmentul din Aventurile lui Tom Sawyer de la paginile 4, 5. Exprimă-ți părerea, într-un

paragraf, în care să utilizezi și atribute (pe care le vei sublinia), dacă în situațiile relatate afirmația Peștii se prind cu undița, iar oamenii cu vorba (William Shakespeare) se dovedește adevărată. (6 puncte)

Cărțile, căi de cunoaștere și autocunoaștere Cartea, sursă de cunoaștere și liant între generații Câmpul lexical. Tema Citește textul și rezolvă cerințele. După cum o să vedeți, Zice-se că ar fi fost, Mai demult, Doi târgoveți1: Un bogat-semeț și prost – Și-un sărac, – băiat isteț. Stând de vorbă pe o dreavă, Se treziră la gâlceavă. Cel bogat, om certăreț Pretindea că-i mai de preț Și se cade ca oricine Cu respect să i se-închine (banii au și ei un rost: merite dau celui prost!) — Prietene, ascultă-mă pe mine, eu socotesc că nu ți se cuvine să fii cinstit ca om de rangul meu. Poți tu să dai ospețe cum dau eu? Te văd citind. La ce-ți servește în viață, Când ai palatul în pod – o chichineață – Și vara porți, ca iarna, aceeași haină sumbră,

Iar ca lacheu statornic ai propria ta umbră? Republicii2 nu-i trebuie golanii, Ci cei ce știu să-și cheltuiască banii. Cu mesele și luxul, eu risipesc comori. Pe urma mea trăiesc, cum știi prea bine, Atâția meseriași și negustori Și câte un pârlit de scrib3, ca tine… I-ar fi răspuns săracul așa cum se cuvine, Dar a tăcut, având prea mult de spus. Și iată că războiul l-a răzbunat mai bine, Căci fără milă, Marte4, orașul le-a distrus. În alt oraș săracul, om cult și renumit, Fu găzduit, cinstit și răsplătit, În timp ce bogătașul, acum sărac și prost, Rămase fără adăpost… Pățania a limpezit gâlceava: Vârtejul soartei spulberă doar pleava Lăsând pe loc grăunțele de aur. Învățătura-i pururi un tezaur. Jean de La Fontaine, Victoria învățăturii

1 Care este subiectul discuției dintre cei doi târgoveți? Formulează răspunsul printr-un enunț asertiv.

2 Explică, în câteva enunțuri, ce face ca finalul povestirii să fie, în același timp, trist și fericit?

târgovéț, -eáță, târgoveți, -e, s.m. și f. (Astăzi fam.) Persoană care locuiește într-un târg (3); orășean, citadin. Republica Romană (din latină Res publica romana, „Lucrurile publice ale Romei”) a fost organizarea de stat a Romei și a teritoriilor sale în perioada cuprinsă între abolirea Regatului Romei (510 î.H.) și până la numirea lui Cezar ca dictator pe viață în anul 44 î.H., sau, mai probabil, până în anul 27 î.H., anul în care Senatul roman i-a acordat lui Octavian titlul de Augustus. 3 scrib, scribi, s.m. 1. (La vechii egipteni) Funcționar inferior având atribuții de contabil și de copist. 2. Persoană care redacta sau copia acte. 3. Scriitor sau gazetar fără valoare, de obicei aservit unui partid politic. 4. Cărturar la vechii evrei care tălmăcea cărțile lui Moise și interpreta poporului normele juridice. 4 Marte, s.m. 1. Mit. Zeul războiului la romani. 2. Una din marile planete cu un diametru aproape cât jumătatea diametrului Pământului. 1 2

3 Transcrie din text câte doi termeni reprezentativi pentru fiecare dintre următoarele câmpuri lexicale.

a) câmpul lexical al cărții b) câmpul lexical al bogăției c) câmpul lexical al însușirilor morale/intelectuale d) câmpul lexical al spațiului geografic e) câmpul lexical al războiului f) câmpul lexical al religiei g) câmpul lexical al fenomenelor geografice 4 Transcrie câte două grupuri formate dintr-un substantiv și un atribut prin care sunt prezentate

elemente din câmpul lexical al condiției sociale specifice târgoveților.

5 Subliniază cel mai reprezentativ enunț interogativ pentru tema discuției, precizând cine este autorul lui.

6 Imaginează-ți că cele două personaje ar fi teleportate în zilele noastre și că ar avea acces la următoarele

site-uri. Scrie în coloana a doua litera corespunzătoare gradului de interes pe care l-ar prezenta pentru fiecare personaj respectivul site: sigur (S), posibil( P), puțin probabil (PP), exclus (E). Numele site-ului

Târgovețul bogat

Târgovețul sărac și cult

http://forum.7p.ro/scoala-parintilor---resurse-și-materiale-educative http://metodabanii.blogspot.ro/p/cum-faci-bani-cu-facebook.html https://viatacaunjoc.ro/castiga-bani-de-acasa/ http://www.intelepciune.ro/despre/minciuna/proverbe http://www.aristocrat-events.ro/p2-ORGANIZARE+EVENIMENTE https://www.roportal.ro/discutii/forum/224-istorie/ http://culturaineducatie.ro/ 7 Din câmpul lexical al profesiilor fac parte și următorii termeni: chirurgii, medicii generaliști, psihiatrii,

stomatologii, inginerii petrolieri, controlorii de trafic aerian, farmaciștii, pediatrii, avocații, contabilii, acestea reprezentând profesiile cel mai bine plătite. Explică într-un enunț scurt care dintre cei doi târgoveți ar avea șanse mai mari să intre în acest top.

Cărțile, căi de cunoaștere și autocunoaștere 8 Scrie sub fiecare imagine numele profesiei adecvate, regăsit în lista de la exercițiul anterior.

Sensul cuvintelor. Cartea. Articolul de dicționar. Cuvintele-cheie 1 Recitește textul-suport Victoria învățăturii de la pagina 28. Scrie cel puțin trei cuvinte care atrag atenția

prin forma (modul de scriere) sau sensul lor. 2 Citește definiția cuvântului scrib și scrie în dreptul fiecărei imagini numărul sensului care i se potrivește.

3 Citește explicația din dicționar a următoarelor cuvinte și numește-l pe acela care ți s-a părut mai dificil

de înțeles: gâlceavă, dreavă, chichineață. Explică de unde provine dificultatea.

4 Alege două dintre profesiile prezentate la exercițiul 7 de la pagina 29 și consultă pentru fiecare explicația

din dicționar. Rescrie două cuvinte pe care le consideri reprezentative pentru profesia respectivă.

5 Dacă dorești să te informezi mai bine despre sensurile cuvintelor, ce tip de dicționar vei alege?

a) DOOM;

b) DEX;

c) Dicționar bilingv;

d) Dicționar de sinonime;

e) Dicționar enciclopedic.

6 Prima întâlnire cu o carte este foarte importantă. În funcție de titlu, temă, ilustrații, recomandări, autor,

impresia pe care ne-o lasă, vom dori sau nu să o citim. Completează rândurile din tabelul următor cu informația potrivită. Încercuiește tema cărții și scrie numele unui coleg care ar fi interesat de ea. Caesar imperator, de Max Gallo Cartea este o biografie a lui Caius Iulius Caesar, cel care a pus bazele Imperiului Roman. Tema cărții: istorie, lumea micilor viețuitoare, copilărie, aventură, educație. Numele colegului care ar putea fi interesat de ea: 1000 de întrebări. Teste de cultură generală (volumul 2) Î n această carte vei găsi 1000 de întrebări distractive, fascinante și nostime pentru a-ți testa cunoș‑ tințele. Plină de imagini incredibile în culori vii, cartea îți pune mintea la contribuție prin întrebări cu răspunsuri multiple și de tipul adevărat-fals, precum și prin teste inventive pe bază de hărți, imagini și jocuri. O distracție pe cinste pentru întreaga familie! Tema cărții: istorie, lumea micilor viețuitoare, copilărie, aventură, educație. Numele colegului care ar putea fi interesat de ea: Lecturi școlare. Când stăpânul nu-i acasă, de Emil Gârleanu artea prezintă o serie de povestiri din volumul Din lumea celor care nu cuvântă (1910), ce redau într-un C mod emoționant mici tragedii, banale pentru trecător, dar de toată frumusețea pentru artist, ale unor ființe precum: frunza care sfârșește doborâtă de aripa păsării pe care o adăpostise, căprioara care se jertfește pentru iedul ei. Tema cărții: istorie, lumea micilor viețuitoare, copilărie, aventură, educație. Numele colegului care ar putea fi interesat de ea: Jake Djones și păzitorii istoriei, de Damian Dibben Jake Djones, un puști de paisprezece ani, este răpit de niște bărbați ciudați într-o zi ploioasă, la întoar‑ cerea de la școală. Aceștia pretind că acționează pentru propria lui siguranță și îl duc în cartierul general al organizației lor, în Normandia, în veacul al XIX-lea. Acolo, Jake află că părinții lui au dispărut și că ar putea fi oriunde, pentru că sunt membri ai Serviciului Secret al Păzitorilor Istoriei, o societate care are misiunea de a păzi istoria așa cum o știm noi, împiedicând un dușman extrem de periculos să schimbe cursul evenimentelor. Tema cărții: istorie, lumea micilor viețuitoare, copilărie, aventură, educație. Numele colegului care ar putea fi interesat de ea: Colecția Enciclopedii ilustrate. Discovery Education Scrisă pe înțelesul copiilor și bogat ilustrată, colecția Discovery Education ne prezintă teme de interes general – istorie, tehnologie, corpul uman, invenții, surse de energie, dinozauri și multe alte subiecte și domenii interesante. Tema cărții: istorie, lumea micilor viețuitoare, copilărie, aventură, educație. Numele colegului care ar putea fi interesat de ea:

Cărțile, căi de cunoaștere și autocunoaștere 7 Bifează în caseta corespunzătoare imaginii despre care ai putea spune că reprezintă o persoană care

trăiește o emoție pozitivă.

8 Încercuiește litera corespunzătoare enunțului care se potrivește imaginii alese de tine la exercițiul

anterior. a) Râsul face ca sângele să circule mai bine. b) Timpul petrecut împreună cu un prieten reduce presiunea sângelui și micșorează stresul. 9 Subliniază câte două cuvinte din prezentările cărților de la exercițiul 6, pagina 31, pe care le consideri

reprezentative pentru identificarea temei. 10 Un elev, citind despre emoțiile pozitive, a considerat că ar fi bine să respecte sfaturile privind

modalitățile de a și le controla. A fost nevoit să consulte un dicționar ca să înțeleagă unele cuvinte cum ar fi presiune. Citește articolul de dicționar și folosește următorii marcatori: O bifă [ ] pentru ceea ce știai; un minus [–] pentru ceea ce nu corespunde cu ceea ce știai tu; un plus [+] pentru informațiile noi; semnul întrebării [?] pentru ceea ce ai vrea să aprofundezi sau să-ți clarifici.

presiúne, presiuni, s.f.

1. Forță care apasă (uniform și perpendicular) pe unitatea de suprafață a unui corp; mărime fizică egală cu raportul dintre valoarea acestei forțe și aria suprafeței corpului respectiv; apăsare. ◊ Presiune atmosferică = presiune pe care o exercită atmosfera asupra suprafeței Pământului și a corpurilor situate pe ea. 2. (În sintagma) Presiune arterială = tensiune arterială. 3. (Bot.; în sintagma) Presiune radiculară = presiune din celulele vii ale rădăcinii care împinge apa în rădăcină și tulpină. 4. Fig. Constrângere (morală, economică, politică, socială) exercitată asupra cuiva. ◊ Grup de presiune = grup de interese al cărui scop este influențarea factorilor decizionali politici.

11 Transcrie din articolul de dicționar, în casete potrivite, câte două cuvinte al căror înțeles îl aprofundezi

la disciplina respectivă. Geografie

Biologie

Științe (fizică/matematică)

12 Scrie două exemple de informații gramaticale pe care le oferă acest articol despre cuvântul dat.

13 Încercuiește varianta corectă. Articolul de dicționar de la exercițiul 10 ar putea face parte din:

a) DEX;

b) DOOM;

c) Dicționar de sinonime;

d) Dicționar bilingv;

e) Dicționar enciclopedic.

14 Cauți cuvântul presiune în dicționar. Acesta se deschide la o pagină în care primul cuvânt este próră.

Unde cauți? Încercuiește varianta corectă. Motivează-ți alegerea într-un enunț. a) după cuvânt;

b) înaintea cuvântului;

c) imediat după cuvânt.

15 Asociază fragmentele în care apare cuvântul presiune cu numărul sensului din articolul de dicționar.

Scrie în casetă cifra corespunzătoare. Fragmentul A Datorită modului în care oala sub presiune funcționează, aceasta asigură un gătit mult mai rapid, deoarece timpul de fierbere este unul mult mai mic, temperatura fiind și ea una mai ridicată decât în cazul oalelor convenționale, aceasta ajungând până la 120 de grade Celsius. (Se înțelege, așadar, de ce apa va fierbe mult mai repede.) Principiul pe baza căruia funcționează este următorul: presiunea din interiorul oalei crește foarte mult, lucru ce se datorează mediului etanș creat prin modul în care se închide capacul, iar astfel temperatura din interior ajunge la 100 de grade Celsius și chiar trece peste, apropiindu-se de valoarea de 120 de grade Celsius (după cum am mai precizat deja). Sensul corespunzător Fragmentul B Presiuni atmosferice mici se întâlnesc la altitudini mari, persoanele afectate de astfel de presiuni fiind aviatorii și alpiniștii. Sensul corespunzător Fragmentul C Absorbția activă se realizează prin apariția unei presiuni pozitive în rădăcina plantei (presiune radiculară) bine aprovizionată cu apă. Astfel, apa este absorbită de rădăcină și condusă prin tulpină până la frunză. Sensul corespunzător

Cărțile, căi de cunoaștere și autocunoaștere Reține! Pentru o corectă folosire a DEX-ului, trebuie:

• să citești cu atenție pagina cu Îndrumări pentru a afla ce reprezintă cifrele arabe și romane folosite în articol, literele majuscule și alte semne care apar în cadrul articolului;

• să citești pagina în care sunt explicate prescurtările (abrevierile) folosite, ori de câte ori nu înțelegi o prescurtare folosită în articol.

Forma cuvintelor. Tipuri de sunete. Silaba Reține! Cuvintele au înțeles și formă (sunete, litere). Cunoscându-le și folosindu-le corect, puteți înțelege gândurile, intențiile și emoțiile celorlalți și le puteți exprima mai ușor pe ale voastre. Exersează formarea deprinderii de a folosi corect cuvintele citind poezia În bibliotecă, de Ana Blandiana. Rezolvă sarcinile date. Ce spaimă, ce emoții, ce scandal! Am descoperit printre cărți un șoricel intelectual!

Dar n-a rezistat mai mult de o zi Și a început poezii a ronțăi.

Ca să nu pară că are gusturi prea ciudate, A mâncat, la început, cartea de bucate.

Ba, pentru că îl tentează drumul spre glorie, A înghițit și câteva cărți de istorie.

Apoi, ca să nu mă sperie prea tare, Câtva timp a înfulecat numai dicționare.

Era clar că nu mă puteam aștepta ca o zevzeacă Să-mi mestece întreaga bibliotecă.

Și-a dus ipocrizia atât de departe, Încât a jurat să nu se mai atingă de nicio carte.

Ana Blandiana, În bibliotecă

1 Alege una dintre temele de mai jos pe care o consideri reprezentativă poeziei și scrie în dreptul ei trei

cuvinte-cheie care ți-ar sprijini alegerea direct/indirect. a) natura: b) micile viețuitoare: c) pasiunea de a citi: d) copilăria: 2 Identifică grupul de cuvinte în care atributele sunt asociate surprinzător.

Încercuiește litera corespunzătoare. a) șoricel intelectual;

b) gusturi prea ciudate;

c) drumul spre glorie.

3 Formulează patru idei principale care să reflecte cele patru ipostaze de cititor sau ronțăitor ale șoricelului.

4 Dacă șoricelul s-ar transforma pentru fiecare ipostază de cititor într-unul dintre prietenii tăi, scrie sub

ce nume l-ai regăsi, completând tabelul. Carte de bucate

Dicționare

Poezii

Cărți de istorie

5 Plăcându-i poezia, Andrei a hotărât să o recite la prima oră dedicată lecturii suplimentare. Din

experiențele trecute, știa că va întâmpina probleme în cazul unor cuvinte care conțineau două vocale alăturate. Ca să evite orice surpriză neplăcută a întreprins următoarele operații: a) A transcris toate cuvintele care conțin două vocale alăturate în scris, dar pronunțate în silabe diferite. b) A transcris cuvintele care conțineau în aceeași silabă o vocală și o semivocală. c) A despărțit în silabe cuvintele din versul pe care dorea să le recite mai apăsat.

Reconstituie foaia de lucru a lui Andrei, îndeplinind toate sarcinile. Reține! O recitare expresivă trebuie să aibă în vedere: • rostirea corectă, dar și expresivă a cuvintelor; • intonația corespunzătoare, pe care o obținem respectând pauzele indicate de semnele de punctuație și de accent. 6 Transcrie enunțurile pe care le vei rosti coborând/urcând tonul.

7 Selectând trei cuvinte din poezie, exemplifică tipurile de sunete existente, transcriind literele care le

redau în coloana corespunzătoare: vocale semivocale consoane

Cărțile, căi de cunoaștere și autocunoaștere Reține! Pronunțarea corectă a cuvintelor este sprijinită de cunoașterea unor noțiuni despre tipurile de sunete. Știind că nu se pot afla mai multe vocale într-o silabă, despărțim cuvântul pentru a vedea dacă este vorba de o vocală sau de o semivocală. 8 Andrei avea în clasele primare dificultăți legate de pronunțarea unor cuvinte care conțin la inițială

litera e și pe care le pronunța [e], în loc de [ĭe] și invers. Astăzi știe să le pronunțe corect. Încercuiește varianta corectă de pronunțare pe care Andrei o folosește în clasa a V-a.

eră/ieră (istorică/geografică)

eu/ieu (pentru persoana vorbitorului)

iera/era (pentru verbul la trecut)

iepocă/epocă

el/iel (pentru persoana ascultătorului)

erou/ierou

erbivor/ierbivor Reține! Literele e, i, h pot avea mai multe valori. Litera e poate avea următoarele valori:

• vocală, care se scrie și se pronunță e (elev, element), când formează singură silabă; • vocală, care se scrie e, dar se pronunță ie în cuvinte el, ei, ele, este, ești; • literă ajutătoare, apare în grupurile: ce, ge, che, ghe + vocala a (ceapă, geam, cheamă, veghea); • s emivocală: seară. Litera i poate fi vocală, semivocală sau literă ajutătoare:

• ca vocală se scrie și se pronunță i (diplomat, ține) când formează silabă. Nu formează silabă când este folosită ca literă finală: iezi, ceri, totuși etc. sau când apare în elementul de compunere ori-: orice, oricând, oricui;

• ca semivocală este urmată în silabă de o vocală (iar, ied, iarnă); • ca literă ajutătoare poate apărea în grupurile ci, gi, chi, ghi, când acestea sunt urmate de o vocală (ciot,

chiar; i + vocală) sau când acestea se află la sfârșitul unui cuvânt fără a forma o silabă distinctă (apuci, dragi, faci, unchi, unghi).

Litera h poate fi consoană (haz, har, hora, șah), dar și literă ajutătoare, în grupurile: che, chi, ghe, ghi (chemare, chinuit, veghe, ghicitoare). 9 Problemele de scriere și de pronunțare, deși foarte neplăcute, nu sunt o raritate.

Un grup de elevi, temându-se că vreun șoricel ar putea să ronțăie toate dicționarele, au hotărât să-și unească forțele pentru a reduce numărul cuvintelor pronunțate sau scrise greșit. Toți erau conștienți că rosteau corect cuvinte care făceau parte din domeniul lor de interes, dar uneori greșeau când pronunțau cuvinte mai puțin/mai rar folosite de ei. Au întocmit o listă de cuvinte pe care fiecare le folosea frecvent sau care erau auzite destul de des.

Lista variantelor: corect/incorect.

cre-ion/cre-i-on tro-tuar/tro-tu-ar coa-for/co-a-for/cu-a-for fer-moar/fer-mu-ar croa-zi-e-ră/cru-a-zi-e-ră croa-sant/cru-a-sant cu-loar/cu-lu-ar a-cua-re-lă/a-cu-a-relă

pa-ti-noar/pa-ti-no-ar

crenvurșt/crenvurst sandvici/sandviș

Completează tabelul următor scriind în coloana corespunzătoare forma corectă a cuvântului. Elevul pasionat de sport

Elevul preocupat de frumos

Elevul pasionat de călătorie

Elevul pasionat de desen

Elevul pasionat de bucătărie

10 Încântați de reușita lucrului în grup, au aplicat metoda și în cazul despărțirii în silabe a unor cuvinte

mai dificil de pronunțat. „Specialiștii” în domeniu le-au explicat clar pronunția, despărțind cuvintele în silabe. Scrie în fiecare casetă cuvintele potrivite.

Cuvintele sunt: sculptură, somptuos, lincșii, punctaj, funcție, arctic, jertfa, astmatic, sandvici, evaluare. Sportivul

Elegantul

Geograful

Artistul

Gurmandul

Accentul Andrei și-a delectat colegii după lectura poeziei cu următoarea remarcă despre șoricelul devastator: „Tot ronțăind la cărți, înțelese că a luat-o pe căi greșite și că se va căi apoi mulți ani.” 1 Transcrie cuvântul care apare cu aceeași formă de două ori. 2 Scrie vocala care poartă accentul în prima și în a doua apariție a cuvântului rescris la exercițiul anterior. 3 Citește reproducerea discuției dintre doi elevi. Încercuiește forma accentuată corect pentru cuvintele

scrise italic.

Ion: Să consulți DOOM-ul este o măsură de prevedere.

Mihai: Înțeleg că vrei să spui o măsură de prevedere. Ion: Am pronunțat corect. Tu ai accentuat greșit cuvântul. Mihai: Bine o să-l notez și o să-l și subliniez. Dă-mi o cariocă sau o cariocă?

Cărțile, căi de cunoaștere și autocunoaștere 4 Aceeași problemă au întâmpinat și în cazul altor cuvinte precum:

aprecia/aprecia

cusur/cusur

atu/atu cursant/cursant

basma/basma

exterior/exterior

logo/logo radio/radio editor/editor

taxi/taxi

original/original zero/zero

Reflectează la modul cum le pronunți tu, consultă un dicționar și marchează cuvântul accentuat corect. 5 Subliniază vocalele accentuate din cuvintele scrise italic.

O persoană cu mult caracter va accentua corect cuvintele, căci unul rostit greșit este ca un om bolnav și-ți poate deveni chiar dușman. Deci fii matur, dovedind că ai caracter și fii sever cu stricătorii de limbă. 6 Alcătuiește un enunț amuzant în care să folosești succesiv cuvinte cu forme corect și incorect accen

tuate, după modelul de la exercițiul anterior.

Specificul limbii române în scriere 1 Cu siguranță că ai învățat cel puțin o altă limbă și ți-ai dat seama că există diferențe și asemănări între

ele, atât la nivelul pronunțării, cât și al scrierii. O caracteristică a limbii române o reprezintă folosirea unor semne specifice în scriere (diacritice). Scrie un paragraf în care să explici și să motivezi reacția unei persoane care ar citi în prezentarea ta că ești „roman”.

2 Descifrează sensul enunțurilor prezentate ca anagrame, ținând cont de indiciile următoare:

a) într-un singur enunț sunt două predicate; b) blancul dintre cuvinte dă indicații despre numărul lor; c) literele a, t, s pot fi citite și ă, â, ș, ț; d) două sunt propoziții dezvoltate. STIE NU VELE SETIT! IA TUSIER, TOPI NINOCATU! TAPITERIE E AMAM IRUTAVATINI!

Corespondența litere–sunete 1 Exprimă-ți părerea cu privire la gradul de dificultate (foarte dificil, dificil, puțin dificil, ușor) pe care l-ar

întâmpina un străin în citirea unui text în limba română. Gândește-te la corespondența care există între litere și sunete. Există sunete care pot fi redate prin mai multe litere, de exemplu: sunetul î prin litera î (la început și sfârșit de cuvânt) sau â (în interiorul cuvintelor). Uneori însă regulile nu par așa de simple. 2 Încercuiește varianta corectă: neângrijit/neîngrijit; reîncepe/reâncepe; subânțeles/subînțeles și explică

dacă această scriere contrazice ce ai învățat. 3 Precizează ce valori au literele e, i și h în cuvintele următoarele: cerne, chibrituri, axe, ciornă, gheară,

geme, chenar, hrană. Reține!

• Litera x transpune următoarele grupuri de sunete: cs (axa, boxer, fix, taxi) sau gz (examen, exercițiu, exemplu, exil).

• În grupurile ce, ge, che, ghe, sunetul e este vocală când formează singur silabă (cere, gene) sau literă ajutătoare când grupurile sunt urmate de vocala a (ceapa, geam, cheama, veghea).

• În grupurile ci, gi, chi, ghi, i este vocală când formează singură silabă (cine, ghindă) sau literă ajutătoare când grupurile sunt urmate de vocală (ciot, chiar; i +).

• Litera h poate fi consoană (haz, har, hora, șah), dar și literă ajutătoare în grupurile: che, chi, ghe, ghi (chemare, chinuit, veghe, ghicitoare).

Evaluare de parcurs 1 Transcrie cuvintele care reprezintă titlul și autorul textelor din care au fost extrase fragmentele citate

la paginile 28 și 34. (8 puncte)

2 Scrie literele din care sunt formate cuvintele identificate la exercițiul anterior în rubricile potrivite ale

tabelului de mai jos. (8 puncte) Litere care redau vocale (două exemple)

Litere care redau semivocale (două exemple)

Litere care redau consoane (patru exemple)

Cărțile, căi de cunoaștere și autocunoaștere 3 Scrie din lista de la exercițiul 1, două litere prezente în alfabetul limbii române folosite în cuvinte de

origine străină. Precizează ce tip de sunet reprezintă. (8 puncte)

4 Inserează cuvintele cândva și azi în enunțul care li se potrivește. (8 puncte)

la română ne da lucrări ușoare!

ne dă lucrări ușoare?

5 Imaginează-ți că te cheamă Andrei și că ai primit biletul de mai jos. Un cuvânt este scris greșit.

Identifică-l și scrie cu ce ar trebui înlocuit. Indiciu: Nu se schimbă nicio literă, dar se schimbă două sunete pentru că dispare un semn diacritic și apare altul, pus unei litere diferite. (8 puncte)

Andrei,

14 mai 2017

Nu uita! Azi, la patru fix te așteaptă gâsca în fața blocului. Matei

6 Un elev a creat un enunț amuzant despre șoricelul din poezia În bibliotecă, de la pagina 34.

Subliniază forma corectă de pronunțare a cuvintelor care conțin litera x. (8 puncte)

Date fiind toate cunoștințele asimilate prin ronțăitul atâtor cărți, șoricelul poate trece egzamenul/ ecsamenul și poate merge apoi liniștit în ecscursie/egzcursie, după atâtea egzerciții/ecserciții rezolvate și sarcini întotdeauna îndeplinite la fics/figz. 7 Alcătuiește opt enunțuri, fiecare conținând perechile de cuvinte: fete – fețe, fișă – fisă, manie – mânie,

rău – râu, român – roman, șoc – soc, tipă – țipă, Gheorghiță – Gheorghița. (16 puncte)

8 În mesajele scrise on-line se mai folosesc, pentru redarea sunetelor ș și ț, grupurile nefirești în limba

română: sh, respectiv tz, ts, precum și o serie de prescurtări care fac dificilă sau imposibilă înțelegerea mesajului, alături de înlocuiri nejustificate ale unor litere cu altele. Citește mesajul de mai jos și tradu-l din „română… în română”. (26 de puncte)

Sal! Cff? Da’i lu Alex id’u meu ji zi k ne vdm maine k aj vrea sa vb cu el ji cine jtie, poate iese cv. Ms. Xoxo.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Sinonimele 1 Recitește poezia În bibliotecă și înlocuiește un număr cât mai mare de cuvinte cu sinonimele lor cele

mai potrivite (cel puțin 5). Rescrie apoi versurile rezultate.

2 Ți s-a cerut să redactezi un referat despre istoria alfabetului. Începe cu definiția de dicționar. Ca să

înțelegi mai bine informația și să-ți personalizezi lucrarea, folosește sinonime. Înlocuiește cel puțin cinci cuvinte din text cu sinonimele lor și scrie noua formă rezultată care va fi diferită de cea a colegilor tăi.

Alfabet – cuvânt provenit de la denumirea primelor două litere ale alfabetului grecesc, alfa și beta. Desemnează modul de scriere bazat pe transcrierea acelorași foneme (sunete articulate) prin aceleași semne. În sens larg, modurile de scriere nu sunt numai alfabete, ci și pictograme, scrieri silabice, hieroglife, cuneiforme, glife ș.a.

Reține! Între sinonime apare o relație de rudenie – de sens și de formă (ele prezintă aceleași trăsături gramaticale). Un verb, de exemplu, va avea ca sinonim tot un verb.

Cărțile, căi de cunoaștere și autocunoaștere 3 Deoarece sinonimele sunt cuvinte care se pot înlocui reciproc, ele trebuie să aibă nu doar sens

asemănător, ci și aceeași capacitate de a se asocia cu alte cuvinte. Un elev a primit ca sarcină să indice sinonime pentru cuvântul a accepta. Elevul a scris pe caiet: a admite, permisiune, admitere sunt sinonime pentru verbul a accepta. Taie-le pe cele pe care profesorul nu le-a acceptat. Explică.

4 Imaginează-ți următoarea situație: Unui elev i s-a cerut să înlocuiască verbul a face în toate enunțurile

date cu cel mai potrivit dintre sinonimele lui. Deși elevul era foarte mândru că folosise pentru fiecare propoziție un alt sinonim, nu a primit punctajul așteptat. Citește enunțurile rezultate și explică de ce nu a primit nota dorită, în ciuda listei impresionante de sinonime folosite pe care o avea copiată pe caiet.

A gătit un referat.

A construit un copil.

L-a gătit să accepte.

Din om se efectuează în neom.

A scris o păpușă.

Găina inventa în fiecare zi un ou.

A studiat cartofi prăjiți.

Mărul contribuise recoltă bogată în anul acela.

Nu-mi executa poftă. 5 Citește lista de sinonime ale verbului a face și rescrie corect enunțurile de la exercițiul anterior, folosind

sinonimul potrivit. fáce, vb. 1. a executa. 2. a fabrica. 3. a confecționa. 4. a realiza. 5. a efectua, a executa, a făuri, a înfăptui, a realiza, a săvârși. (A ~ o lucrare durabilă.) 6. a desfășura. 7. a întâmpla. 8. a construi. 9. a găti. 10. a da. (A ~ o gaură.) 11. a pregăti. 12. a lustrui. 13. a aprinde. 14. a redacta. 15. a opera. 16. a întreprinde. 17. a juca. 18. a efectua. 19. a profesa. 20. a studia. 21. a proceda. 22. a naște. 23. a făta. 24. a procrea. 25. a oua. 26. v. rodi. 27. a produce. 28. a institui. 29. a administra. 30. (fam.) a trage. (A ~ un chef.) 31. a comite. 32. a inventa. 33. a crea. 34. a deveni. 35. a ajunge 36. a transforma. 37. a preface, a schimba, a transforma. 38. a simula. 39. a convinge. 40. a provoca. 41. a stârni. 42. a constrânge. 43. a predestina. 44. a vrăji. 45. a prevesti. (~ a…) 46. a contracta. 47. a economisi. 48. a costa. 49. a valora. 50. a merita. (Dai un ban, dar ~.) 51. a desemna. 52. a califica. 53. a se ivi, a se lăsa, a sosi, a veni. (Cum se ~ seara, pleacă.) 54. a zice. 55. a parcurge.

Antonimele 1 Transformă șoricelul din poezia În bibliotecă, de Ana Blandiana (pagina 34), dintr-unul ronțăitor de cărți

într-unul creator de cărți. Stabilește o listă cu toate cuvintele care pot primi antonime.

2 Scrie poezia care a rezultat în urma înlocuirilor realizate de tine.

Reține! Două antonime trebuie să facă parte dintr-un domeniu comun, să se situeze pe aceeași axă, dar la poluri opuse. Exemplu: departe …, distanța raportată la vorbitor, … aproape

Evaluare de parcurs 1 Completează spațiile libere cu antonimele potrivite astfel încât să refaci proverbele. (28 de puncte)

mare – mic

deschide – închide

învăț – dezvăț

fără – cu

înainte – înapoi

învățătură – neștiință

a) Buturuga

răstoarnă carul

b) Mai bine

prieteni decât

c) Învățătura este o școală,

e) Orice

are și

. prieteni răi.

, dar roadele ei sunt

d) Cine f) Cine învață merge

amară – dulce

. o închisoare. .

; cine nu – dă mintea o-mbogățește, iar

. o sărăcește.

Cărțile, căi de cunoaștere și autocunoaștere 2 Citește strofa următoare și imaginează-ți că cineva a schimbat cuvântul ferice cu antonimul său, ceea ce

a produs și alte schimbări. Înlocuiește cel puțin cinci cuvinte cu antonimele lor, astfel încât atmosfera să fie cu totul diferită. (14 puncte) (2 p. × 5 + 4 p. pentru coerența și expresivitatea poeziei rezultate) De-a lui maluri sunt unite câmpii verzi și țări ferice; Memphis colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur1 pe mur, stâncă pe stâncă – o cetate de giganți – Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție! Au zidit munte pe munte în antica lor trufie, I-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț. Mihai Eminescu, Egipetul

3 Privește cu atenție imaginile alăturate și prezintă

cel puțin patru perechi de antonime care se pot „citi” din imagini. (16 puncte)

PESIMIST

OPTIMIST

4 Indică două asemănări și două deosebiri dintre cele două imagini de la exercițiul 3. (16 puncte)

Asemănări

Deosebiri

5 Formulează patru enunțuri în care să folosești câte un sinonim pentru cuvintele optimist, pesimist,

vesel, ursuz. (16 puncte)

Se acordă 10 puncte din oficiu. 1

mur, muri, s.m. (Latinism învechit) Zid.

Prezentarea textului. Scrisul de mână. Paragraful 1 În Antichitate și în Evul Mediu timpuriu se foloseau punctele (unul sau mai multe) pentru despărțirea

cuvintelor, ceea ce nu facilita prea mult înțelegerea și exprimarea cu voce tare. Citește textul următor, scris potrivit regulilor din perioadele istorice menționate, apoi rescrie-l corespunzător.

angela.giovanna.peron.are.24.de.ani.si.e.fotograf.in.munchen.am.stat.putin.de.vorba.despre.pasiunile.si. fotografiile.ei.spune.ne.cate.ceva.despre tine.cum.te.ai.apucat.de.fotografie.

2 Lectura și înțelegerea textului de mai sus sunt îngreunate și din cauza faptului că nu apar cuvintele

românești scrise cu diacritice. Scrie literele care trebuie să aibă un semn diacritic.

3 Completează rubricile tabelului de mai jos, folosind cunoștințele de la istorie legate de evoluția

scrisului. Perioada

Antichitate

Materia- Sumerienii au folosit le-suport ca suport pentru scris folosite . pentru scriere Egiptenii au folosit ca suport .

Epoca contemporană Continuă să apară Se scria pe pergament și În secolul al XIX-lea, hârtia cărți în format hârtie. este făcută din tradițional (hârtie). S-a inventat tiparul (litere mobile). . Lor li se adaugă acum și cărțile Johannes Gutenberg în format a popularizat presa de . . Evul Mediu

Epoca modernă

Ideea principală. Ideea secundară. Detaliul 1 Gândește-te la următoarea situație. Profesorul de română intră în clasă și salută ca de obicei, dar

nu mai zâmbește așa cum obișnuia. În mână are testele date cu o zi înainte, care au fost corectate. Toți elevii au înțeles că ar fi o problemă. Care este detaliul ce îi îndreptățește să gândească așa? 2 Mama ta te întreabă: Cum a fost astăzi la școală? Îi răspunzi: Bine.

Ar dori amănunte. Oferă-i câteva detalii povestind într-un paragraf cum a decurs ziua ta norocoasă. Nu uita să începi cu un alineat!

Cărțile, căi de cunoaștere și autocunoaștere 3 Identifică din paragrafele următoare (adaptări ale basmului Spărgătorul de nuci, de Ernst Theodor

Wilhelm Hoffmann) informația esențială (ideea principală) eliminând detaliile. Fragmentul A Într-un colț al pieței, zarva se întețea. Oamenii din partea aceea se dădeau în lături, făcând loc Marelui Mogul1 care tocmai trecea pe acolo în lectica lui cu baldachin, urmat de nouăzeci și trei de nobili ai regatului și de șapte sute de servitori, așa cum se petreceau lucrurile în fiecare sâmbătă, ziua lui de plimbare. Ideea principală: Detalii eliminate: Fragmentul B Tot atunci se nimeri că și breasla pescarilor, vreo cinci sute de suflete, organizase un festival, în colțul celălalt al pieței. Ideea principală: Detalii eliminate: Fragmentul C Și, nefericită coincidență, Prealuminatul Sultan se găsise și el să traverseze piața, împreună cu trei mii de ieniceri, tocmai când pescarii mărșăluiau spre tortul-obelisc, cântând „Slavă! Slavă gloriosului soare”. Ideea principală: Detalii eliminate: Fragmentul D A rezultat o învălmășeală și o îmbrânceală de nedescris, cu țipete și urlete. Apoi se auziră tânguieli, căci un pescar lovise turbanul unui brahman și Marele Mogul era gata-gata să fie răsturnat din pricina unui omuleț-cârnăcior. Ideea principală: Detalii eliminate:

Reține! Uneori detaliile sunt importante pentru a înțelege evenimentele sau reacțiile oamenilor.

4 Scrie două detalii din fragmentele A–C care au importanță în explicarea evenimentului din fragmentul D.

ogúl, -ă, moguli, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care făcea parte din dinastia mongolă care a cucerit India. 2. Adj. Referitor m la mogul (1), de mogul (1). 3. S.m. Fig. Persoană foarte importantă cu puteri discreționare.

5 Asociază fiecare imagine cu o secvență din fragmentele de la pagina 46. Scrie litera corespunzătoare

în casetă.

Evaluare sumativă Imaginează-ți următoarea situație: Alexandru, un elev din clasa a V-a, se află la marginea unui lan de grâu, alături de alți prieteni, încercând să-și completeze ierbarul pentru ora de biologie. Cu toții au fost atrași de imaginea superbă a pâlcurilor de maci, iar prietenii lui au spus că ar dori să știe mai multe despre această plantă. Cum acasă avea multe și foarte diverse materiale, s-a oferit să le trimită prin e-mail câteva texte. Înainte de a face selecția, s-a gândit la ce anume l-ar interesa pe fiecare, deci a reflectat la scopul pentru care a fost scris fiecare text. Fragmentul A Mac (Papaver somniferum) plantă anuală, cu rădăcina pivotantă lungă de 20–25 cm, tulpina înaltă de 50–150 cm, frunzele bazale sunt alungit-ovale, cu marginea neregulat crestată. Florile sunt mari, cu petalele colorate în alb, roz, roșu sau violet, cu diferite nuanțe. Semințele sunt mici, uniforme, de culoare gălbuie, cenușie, albastră sau aproape neagră și conțin 45–60% ulei și 20% proteine. Dicționar enciclopedic, Editura Politică, București, 1965 Fragmentul B Ardeau ca niște facle vii, în vârf de firave tulpini. Își înălțau râzând zglobii Obrazul roșu dintre spini.

Și m-am întors într-un târziu, departe câmpul rămânea, atât de singur și pustiu în urma mea.

I-am adunat cu mâini avare, am rătăcit în seara blândă, umplându-mi brațele de floarea învăpăiată și plăpândă.

Dar când acasă-am încercat să-i strâng într-un aprins buchet, toți macii mei s-au scuturat ca niște lacrimi pe parchet. Magda Isanos, Macii

Cărțile, căi de cunoaștere și autocunoaștere Fragmentul C Pentru uz medicinal, de la macul de câmp se recoltează (în iunie – iulie) petalele de flori, de altfel, folosite și în industria farmaceutică. Ceaiul de petale de mac de câmp este un bun agent antibronșic și antitusiv. Petalele de mac fac parte din rețeta celebrului ceai din patru flori, utilizat în bolile căilor respiratorii. Fragmentul D Semințele de mac, unanim apreciate pentru aroma lor și textura crocantă. Sunt folosite la pâine, prăjituri, aluaturi și foitaje, brioșe și checuri. În India, semințele sunt măcinate și adăugate în sosuri, pentru a le îngroșa. Semințele de mac se bucură de popularitate și în bucătăria evreiască sau în cea germană. Ele reprezintă, de asemenea, un adaos interesant în dressingurile pentru salate. http://www.lumearetetelor.ro/articole/remedii_casnice/macul 1 Pentru a ști cui să le trimită, Alexandru a identificat mai întâi scopul lor (de a emoționa, de a explica,

de a recomanda, de a oferi informații științifice/utile). Reconstituie și tu această operație, completând rubricile tabelului de mai jos, indicând scopul pentru care a fost redactat fiecare text. (12 puncte) Fragmentul

Scopul

A B C D 2 Nu trimitem oricui orice mesaj. Ne alegem cuvintele în funcție de destinatarul mesajului. Dovedește

că ai înțeles acest lucru, indicând pentru fiecare prieten al lui Alexandru, litera textului care îi este destinat. (12 puncte)

a) Pentru Ioana, o fată sensibilă, îndrăgostită de flori și de poezie și care, atunci când nu poate merge . în natură, citește pentru a aduce natura la ea, Alexandru a selectat textul

b) L ui Robert, care vrea să-l ajute pe fratele lui să găsească un remediu pentru tuse, Alexandru i-a . destinat textul

c) Pentru Andrei, care vrea să afle mai multe detalii despre maci, dar nu este obișnuit să caute . informații pe internet, Alexandru a ales textul

d) M ariei, care tocmai avusese o discuție în contradictoriu cu o prietenă care-i spusese că macul nu . se folosește decât în industria farmaceutică, Alexandru îi va trimite textul 3 Persoana care a primit fragmentul D nu înțelege toate cuvintele. A căutat în dicționarul de sinonime și

astfel a rezolvat problema. Scrie la ce sinonime te-ai opri tu pentru următoarele cuvinte. (12 puncte)

unanim –

popularitate –

utilizat – 4 Stabilește câmpul lexical dominant al fragmentului D. Ilustrează afirmația cu trei exemple. (8 puncte)

Câmpul lexical dominant este ____________________________________________________

Trei cuvinte care fac parte din acest câmp sunt: __________________________________. 5 Formulează pentru fragmentele C și D ideile principale corespunzătoare. (6 puncte)

6 Scrie enunțul rezultat din înlocuirea cuvintelor subliniate cu antonimele lor: Își înălțau râzând zglobii…

(6 puncte) 7 Asociază imaginile următoare cu unul dintre fragmentele citate.

Scrie pentru fiecare element un cuvânt-cheie care te-a ajutat să realizezi asocierea. (6 puncte)

8 Completează enunțurile următoare astfel încât să arăți ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea din toate

bibliotecile cărțile de bucate, dicționarele (de orice fel), cărțile de istorie și volumele de poezie. (14 puncte) Dacă ar dispărea cărțile de bucate, atunci Dacă nu ar mai exista dicționare În caz că nu ar mai exista cărți de istorie Presupunând că ar pieri toate poeziile 9 Alege un obiect, un sentiment, o însușire și redactează o compunere în care să răspunzi la întrebarea:

Ce-ar fi lumea fără…? sau care să aibă titlul Eu în lumea în care nu mai există… (14 puncte) Vei fi notat în funcție de respectarea următoarelor criterii:

Compunerea ta va reflecta tema (va conține multe cuvinte din câmpul lexical al obiectului/ elementului ales de tine recomandat și din câmpuri lexicale înrudite). (2 puncte)

Fiecare paragraf va conține o idee principală care va fi dezvoltată prin cel puțin una sau două idei secundare (cuvinte din câmpuri lexicale înrudite). (4 puncte)

Cărțile, căi de cunoaștere și autocunoaștere

Vei folosi grupuri în care să existe atribute diferite cu ajutorul cărora să nuanțezi obiectele descrise (cel puțin trei atribute). (2 puncte)

Vor apărea cuvinte care să redea emoții. (2 puncte)

Vor apărea cel puțin două expresii/secvențe/cuvinte care să redea părerea ta despre gravitatea dispariției din viața oamenilor a cărților. (4 puncte)

Se acordă 10 puncte pentru respectarea regulilor de ortografie, de punctuație, pentru așezarea în pagină și claritatea exprimării.

Exerciţii de ameliorare-dezvoltare Citește textul cu atenție pentru a rezolva corect cerințele. „[…] Sâmbătă seara povestea era gata. Sultanul, sultana și toată curtea erau la ceai la prințesă. Toți l-au întâmpinat cu prietenie pe tânăr. — Nu vrei să ne spui o poveste? a spus sultana; dar una care să fie cu tâlc. — Dar să fie și cu haz – a zis sultanul. — Da, da ! a răspuns el. Ascultați! Era odată un mănunchi de chibrituri și chibriturile astea erau foarte mândre de originea lor. Se făleau fiindcă se trăgeau dintr-un brad bătrân și înalt, din care fiecare din ele era o așchie. Chibriturile ședeau pe masă […]. Își aduceau aminte de tinerețe și povesteau tigăii: «Când eram noi în copac, stăteam într-o creangă verde. Dimineața și seara beam ceai de diamant, adică rouă, toată ziua ne îmbăiam în soare, când era soare, și păsările ne spuneau povești. Vedeam că suntem bogate prin faptul că fagii și mestecenii și ceilalți copaci numai vara erau îmbrăcați și iarna erau goi, pe când familia noastră avea mijloace să se îmbrace în verde și vara și iarna. Dar iată că într-o bună zi a venit un tăietor de lemne și familia noastră s-a împrăștiat în toate părțile. Trunchiul familiei a ajuns catarg pe o corabie, care dacă voia, putea să facă și înconjurul lumii, ramurile celelalte s-au dus care încotro, iar noi avem acuma menirea să aprindem oamenilor lumina; de aceea noi, obraze subțiri, am ajuns să stăm la bucătărie.» — Soarta mea s-a desfășurat altfel, a spus tigaia de fier, lângă care ședeau chibriturile. «De la început, de când am venit pe lume, am fost de-o mulțime de ori curățită; eu fac treabă cu temei și sunt la loc de cinste aici în casă. Singura mea bucurie este să șed după masă la locul meu, curată și frecată, și să schimb vorbe înțelepte cu tovarășele mele. Afară de căldarea de apă care se duce câteodată în curte și se întoarce, toți câți suntem aici stăm mereu în casă. Numai coșnița ne aduce noutăți și trebuie să spun că vorbește cu prea multă îndrăzneală despre cele ce se petrec în afară. Deunăzi, o oală bătrână s-a speriat așa de tare de ceea ce vorbea coșnița, că a căzut de la locul ei și s-a spart; era o femeie așezată și cu păreri sănătoase, asta pot să v-o spun.» […]” Hans Christian Andersen, Cufărul zburător 1 Scrie trei cuvinte al căror sens nu îți este cunoscut. Folosește-te de context pentru a deduce înțelesul

acestora. Verifică-te apoi cu dicționarul. 2 Transcrie substantivele din câmpul lexical al nobilimii.

3 Indică primii doi povestitori.

4 Precizează ce fel de povești dorea să asculte sultanul.

5 Formulează ideea principală din primul fragment și două idei secundare corespunzătoare acesteia.

6 Înlocuiește două cuvinte din primul enunț cu sinonimele lor și apoi rescrie enunțul modificat.

7 Alcătuiește o compunere formată din trei paragrafe în care să apară și un cufăr zburător ca personaj.

8 Transcrie o secvență care reprezintă un detaliu referitor la originea chibriturilor.

9 Inventează trei titluri de povești pe care le-ar spune tânărul în alte seri sultanului și sultanei.

Indică numele unor colegi cărora crezi că le plac poveștile cu tâlc și cu haz. Scrie un enunț în care să explici care dintre cele două povești este cu tâlc și care cu haz. Care este, după părerea ta, tâlcul. Alege două cuvinte care pot avea antonime și scrie-le pe caiet împreună.

Fascinația povestirii Lumea personajelor. Personajele în mișcare Verbul – prezentare generală Citește textul de mai jos și scrie în fiecare coloană două-trei informații adecvate cerinței. – Informații care îmi erau Informații care nu cunoscute corespund cu ceea ce știam eu

+ Informații noi

? Informații la care aș vrea să reflectez mai mult/care nu-mi sunt clare

Se spune că Decebal avea o soră numită Dochia, o femeie tânără, vitează și minunat de frumoasă. Când au venit zilele războiului și Decebal a fost învins, Dochia a rămas singură. Împăratul Traian, marele și mândrul învingător, s-a îndrăgostit de ea, căci o văzuse cât de curajoasă și frumoasă era. Ar fi vrut să-i fie soție, de aceea, într-o zi, își luă inima în dinți și o ceru în căsătorie. „Sarmizegetusa ta a căzut, fratele tău, Decebal, este mort, iar tu ești singură. Dacia este a mea, iar războiul s-a sfârșit. Curajul și frumusețea ta se potrivesc cu bogăția palatelor mele din Roma. Vino să le împodobești cu prezența ta. Vei trăi acolo în bogăție și mărire, în palatul meu cel cu pereți auriți și împodobit numai cu lucruri scumpe.” „Îți mulțumesc, împărate” i-a zis Dochia. „Și tu ești mândru și curajos, dar eu la Roma nu pot merge.” „De ce?” „Nu vreau să ajung roabă, după ce fratele meu și-a pus capăt zilelor pentru a nu cădea în mâinile tale. Nu mi se cade mie, ca fiică de rege, dar mai sunt destule fete frumoase pe care să le duceți cu voi la Roma și din care să se nască un nou popor, curajos și dârz ca al nostru și măreț ca al vostru. Și Dochia a fost îngropată, în pământul sfânt al Daciei.” 1 Indică verbul care deschide povestirea și precizează timpul acestuia.

2 Scrie numele personajelor în ordinea apariției în text: la începutul, în cuprinsul și la sfârșitul povestirii.

3 Scrie, în ordinea în care se produc, evenimentele din viața Dochiei.

4 Transcrie două verbe la timpul trecut care redau evenimente istorice. La ce persoană se folosesc?

5 Încercuiește varianta corectă. Verbul din secvența să ajung roabă oferă următoarele informații despre

felul în care Dochia înțelege starea de rob: a) ca pe un eveniment sigur, realizat deja; b) ca pe o posibilitate, de care trebuie să țină cont; c) ca pe un eveniment dorit. 6 Ordonează evenimentele importante din viața Dochiei, așezând verbele corespunzătoare pe axa

timpului.

Războiul daco-roman

Dacia ……

Dochia ……

Împăratul Traian ……

Dochia ……

7 Demonstrează că în comunicare verbele sunt indispensabile pentru înțelegerea mesajului, scriind

primele două enunțuri din legendă fără verbe/predicate.

8 Completează enunțurile lacunare cu verbele pe care le consideri potrivite ca înțeles.

Deodată, ca să din fugă.

un fâșâit în spatele ei. de pulpana slobodă a hainei un băiețel și să-l

tocmai la timp

Evaluare de parcurs 1 Citește cele două fragmente de mai jos și inserează, acolo unde consideri potrivit, paragraful refăcut

de tine la exercițiul 8: la mijloc, la început, la final. (4 puncte) Fragmentul A — Ia te uită! Cum de nu m-am gândit la cămară! Ce-ai căutat acolo, drace? — Nimica. — Cum nimica? Unde ai fost? Uite ce-i pe mâinile tale! Uite ce-ai la gură! Cu ce te-ai mânjit în halul ăsta?, îi zise mătușa Polly, prinzându-l de haină. — Nu știu, mătușă. — Da’ eu știu. Cu dulceață, da. De câte ori nu ți-am spus să nu mai umbli la dulceață, ai? Am să te jupoi de viu, împielițatule! Ia dă nuiaua încoace!

Fascinația povestirii Fragmentul B Nuiaua zvâcni în aer, hait, se îngroașă gluma…, se gândi Tom. — Iiii! Ia privește ce-ai în spate, mătușă! Când bătrâna se răsuci pe loc, strângându-și fustele, ca să vadă ce primejdie o păștea, băiatul o și luă la sănătoasa, cățărându-se pe pragul înalt de uluci și pierind îndărătul lui. Mătușa Polly rămase o clipă locului, zăpăcită, apoi râse cu blândețe. — Bată-te norocul să te bată! E-eei! Că nu am să mă mai învăț minte odată! De câte ori nu m-ai dus de nas pân-acu’ și tot mă mai las păcălită. Ce ți-e și cu bătrânii! Zicând acestea, mătușa Polly se pregăti de treburile zilnice. Mark Twain, Aventurile lui Tom Sawyer 2 În enunțul De câte ori nu m-ai dus de nas pân acu’ și tot mă mai las păcălită, ambele verbe sunt:

a) La același timp (trecut), indicând două acțiuni care s-au petrecut înainte de momentul vorbirii. b) Unul este la trecut, arătând o acțiune care s-a desfășurat înainte de momentul vorbirii, iar celălalt, la prezent, indicând o acțiune care se desfășoară chiar în momentul vorbirii. c) Ambele verbe sunt la același timp, arătând acțiuni desfășurate simultan. (4 puncte) 3 Încercuiește varianta corectă. Sunt la același timp toate verbele din lista:

a) se răsuci, păștea, luă, rămase;

b) știu, am spus, am să te jupoi; c) ai fost, -i, ai, ai mânjit. (4 puncte)

4 Scrie din lista de mai jos doar verbele. (4 puncte)

oprea, descoperirea, prefăcător, se preface, mănâncă, dulceață, prinde, râs 5 Modifică paragraful din fragmentul B: Când bătrâna… râse cu blândețe, astfel încât toate acțiunile să

fie relatate de către autoarea lor/persoana care le săvârșește la persoana I, singular. (16 puncte – 8 p. pentru modificarea verbelor și 8 p. pentru realizarea celorlalte modificări)

6 Imaginează-ți că în cămară a existat o cameră video care a înregistrat scena. Relatează, pas cu pas, cât

mai detaliat acțiunile și gesturile lui Tom, folosind trei dintre verbele deja prezente și trei pe care le poți subînțelege. (16 puncte)

7 Subliniază verbele din enunțurile: Auzi un fâșâit în spatele ei. Se întoarse tocmai la timp ca să prindă de

pulpana slobodă a hainei un băiețel și să-l oprească din fugă. (16 puncte) 8 Scrie A (adevărat), P (probabil), F (fals) sau N (nu există informații suficiente) în dreptul următoarelor

afirmații care au în vedere acțiunile personajelor. (8 puncte) a) Tom este mânjit pe față. b) Tom afirmă că nu a căutat nimic în cămară. c) Tom a furat dulceață. d) Mătușa nu-i dădea niciodată dulceață lui Tom. 9 Scrie verbul folosit de Tom pentru a-i distrage atenția mătușii în încercarea de a scăpa de tirul

întrebărilor. (4 puncte) 10 Exprimă-ți părerea, într-un text de 2–3 rânduri (un paragraf ), despre motivul pentru care Tom Sawyer

a spus că nu a căutat nimic în cămară. (24 de puncte)

Acțiunea și modurile diferite de a o privi. Modurile personale Persoană și număr Reține! Când povestește o întâmplare adevărată sau una imaginară, vorbitorul dorește să fie înțeles de ascultător, dar și să-i mențină interesul, de aceea el indică felul în care consideră acțiunea/evenimentul/ starea, timpul când se petrece și persoana care participă la ea. Toate aceste calități sunt aduse de verbe la moduri personale. 1 Rescrie din ultimele patru rânduri ale fragmentului următor toate verbele, apoi subliniază-le doar pe

cele care sunt la moduri personale. A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când făcea plopșorul pere și răchita mic șunele; de când se băteau urșii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești; De când se scria musca pe părete, Mai mincinos cine nu crede.

Fascinația povestirii Acolo, într-o împărăție mare trăiau un împărat și o împărăteasă. Amândoi erau tineri și frumoși, dar n-aveau copii. […] [Urmând sfatul unui bătrân, împărăteasa rămase însărcinată.] Înainte de a veni ceasul nașterii, copilul se puse pe un plâns, de n-a putut niciun vraci să-l împace. Atunci împăratul a început să-i făgăduiască toate bunurile din lume, dar nici așa n-a fost cu putință să-l facă a tăcea. — Taci, dragul tatei, zice împăratul, că îți voi da … Petre Ispirescu, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte

2 Alege din primul paragraf o acțiune pe care ai dori-o reală în zilele noastre și prezint-o într-un enunț de

tipul: Mi-ar plăcea să …, pentru că … .

3 Formulează un enunț în care să arăți ce crezi tu că i-a făgăduit împăratul fiului său.

4 Scrie un enunț în care să numești ce ți-ai dori să-ți dea împăratul, dacă ai fi în locul fiului său.

5 Completează tabelul următor cu câte două verbe care oferă următoarele informații cu privire la autorii

acțiunilor/stărilor/evenimentelor. Persoana I

Persoana a II-a

Persoana a III-a

Numărul singular

Numărul plural

Modurile personale. Timpurile Citește textul următor și rezolvă sarcinile pentru a dovedi că știi să faci distincția între ce este sigur și ce este probabil, dorit. Buna ziua! Apelez la această metodă, deoarece e ultima șansă a unui animăluț care a fost bătut cu bestialitate de oameni. L-am adăpostit, l-am sterilizat, l-am vaccinat și l-am deparazitat. Adoptați-l! Nu am posibilitatea să-l țin. Momentan stă într-o baie foarte mică. S-a îmblânzit și mănâncă. Are aproximativ 1 an. Dacă l-ați vedea, v-ați îndrăgosti de el, cu siguranță. Vă rog, dați-i o șansă, să cunoască blândețea și dragostea unui stăpân. Prin acest gest vă demonstrați omenia. Vă mulțumesc! Elena, București, nr. tel.: xxx xxx xxx

1 Transcrie verbul care numește acțiunea pe care o face autoarea anunțului chiar atunci când scrie.

Copiază-l așa cum apare. Precizează persoana și timpul.

2 Transcrie enunțul din care cititorul înțelege de ce Elena vrea să dea animăluțul spre adopție.

3 Scrie trei verbe, cuvinte-cheie ce reprezintă argumente pentru adopție.

4 Notează cu A (adevărat) sau F (fals ) fiecare dintre afirmațiile următoare:

a) Animăluțul va trebui să fie îmblânzit. b) Este sigur că are mai mult de 3 ani. c) Este probabil că v-ați îndrăgosti de el. d) Este sigur că-l veți vedea. 5 Indică scopul acestui text apărut pe un forum dedicat iubitorilor de animale.

6 Încercuiește varianta considerată corectă. Motivează!

Textul (anunțul) se adresează adulților/copiilor/ambilor. 7 În text animăluțul nu este numit. Despre ce animal crezi că este vorba?

8 Indică, mai jos care sunt acțiunile sigure, realizate deja în sprijinul animalului, de către autoarea

anunțului. Scrie în dreptul lor timpul verbelor prin care sunt redate. Verbe care redau acțiuni sigure, favorabile animalului (mod indicativ)

Timpul

9 Scrie numele unui coleg despre care crezi că ar dori să adopte animalul și numele unuia despre care

crezi că ar fi capabil să lovească un animal. Formulează pentru fiecare un sfat, o rugăminte.

Fascinația povestirii 10 Selectează din text câte un verb care să redea acțiuni sigure/realizate; probabile/posibile; dorite/

condiționate de ceva; reprezentând o rugăminte/un sfat.

11 Cunoașterea unei persoane se poate face și indirect, din faptele și din intențiile sale, din felul cum

vorbește. Prezint-o, într-un paragraf, pe autoarea acestui anunț.

Modurile verbului și relațiile dintre personaje Modul imperativ Reține! Verbele la modul imperativ au diverse roluri: cu ajutorul lor vrem să obligăm pe cineva, să acordăm cuiva permisiunea, să interzicem ceva, să recomandăm, să sfătuim, să rugăm pe cineva. 1 Citește fragmentul următor și scrie care dintre cele două personaje feminine ți se pare mai autoritar.

[…] Eu: Madam Piscopesco, dați-mi voie… Măndica: Vii tocma’ la pont… Tincuța: Ai fost…? Măndica: Taci, tu! Las’ să-l întreb eu… Ai fost aseară la circ? Eu: Am fost. Tincuța: Cine mai… Măndica: Taci, soro! n-auzi? (Către mine:) Ai văzut pe Mița? Eu: Pe sora matale? […] 2 Motivează-ți răspunsul de la exercițiul anterior într-un enunț.

3 Încercuiește varianta corectă. Verbele dați și taci sunt:

a) la același mod personal, având aceeași semnificație; b) la același mod, dar având semnificații diferite; c) la moduri diferite, dar cu valori/roluri semnificații diferite; d) lipsite de orice element comun. 4 Selectează două verbe la modul imperativ care sunt la numărul plural și trece-le la singular.

5 Trece verbul al doilea, din textul de la exercițiul 1, de la modul indicativ la modul imperativ.

6 Scrie dacă verbul modificat la exercițiul anterior ar putea fi folosit în contextul celui de la indicativ.

Motivează! (Acțiunea redată este realizată sau este doar o posibilitate?)

7 Imaginează-ți că o altă persoană intervine în discuție, încercând să o determine pe Tincuța să nu-i mai

permită Măndiței să fie lipsită de politețe față de ea. Îi vei sugera forma negativă a verbului a tăcea la modul imperativ. Scrie-o și pronunță-o corect.

8 Asociază verbele la modul imperativ cu posibilii vorbitori, ținând cont de semnificația verbelor și de

relațiile dintre vorbitor și ascultător.

Luați în fiecare zi după masă câte o pastilă! Strecurați bine macaroanele! Așezați-vă la rând!

profesorul clasei de elevi medicul către pacient bucătarul într-o emisiune gastronomică la TV

Pune apa rămasă de la cartofii fierți la flori! Puneți zaț de cafea în apa de stropit flori! Deschideți manualul la pagina 20! Ajută-mă încă o dată!

o persoană aflată în dificultate, unui prieten vânzătoarea unui client nerăbdător o florăreasă unei cliente

Fascinația povestirii 9 Formulează pentru fiecare imagine dintre cele de mai jos câte un enunț care să conțină un verb la

modul imperativ (singular sau plural).

10 Care dintre cele două imagini crezi că indică poziția corectă pentru cățărare? Motivează-ți părerea.

11 Formulează enunțuri în care să folosești verbele a fi, a zice, a face, a aduce la forma afirmativă și la forma

negativă pentru a exprima un ordin, o interdicție, un sfat, o rugăminte. Părinții (mama/tata) către copil: Forma afirmativă Forma negativă

Copilul către părinte (mama/tata): Forma afirmativă Forma negativă

Acțiuni reale. Timpurile modului indicativ (1) Modul indicativ. Prezentare generală 1 Un elev glumeț, la terminarea orei de română, îi spune colegului său:

Tu taci, eu tac, el tace, noi tăcem… Vorbește doar profa. Exprimă-ți părerea cu privire la mesajul transmis de aceste enunțuri, alegând una dintre variantele următoare sau propunând tu alta. a) Este firesc să tăcem noi și să vorbească profesorul. b) Ar trebui să ne implicăm mai mult în realizarea lecției. c) La ora de română ar trebui să comunicăm mai mult, nu să ne fie teamă că greșim. 2 Încercuiește varianta corectă.

Profesorul de română și-a început una dintre ore cu gluma citată la exercițiul anterior ca text-suport pentru a ilustra următoarele informații gramaticale. a) Verbul își schimbă forma după persoană și număr. b) Verbul își schimbă forma după persoană și timp. c) Verbul își schimbă forma după număr și timp. 3 Ordinea în care au loc evenimentele/acțiunile este importantă.

Exersează recunoașterea rolului pe care verbele îl au în indicarea succesiunii episoadelor dintr-un eveniment/dintr-o întâmplare/dintr-o relatare. Citește fragmentul următor, care reprezintă o prelucrare a unui text scris de Mircea Sântimbreanu, și grupează verbele la modul indicativ în funcție de timp, pentru a identifica ordinea acțiunilor. Era odată, într-un grajd călduros și curat, din satul bunicilor mei, un mânz micuț care trăia alături de părinții săi, doi cai de omenie. Aceștia erau supărați că fiul lor de-abia învățase nechezatul, în timp ce alții spuneau deja poezii. Ei se temeau că fiul lor va rămâne un neisprăvit. Mânzul avea o singură slăbiciune, aceea de a asculta povești. Cum și mie îmi plăceau teribil poveștile, m-am împrietenit cu el. Într-o zi – de aici începu totul – mânzul oftă adânc: — Vreau și eu un Făt-Frumos! a scâncit el. după Mircea Sântimbreanu, Mânzul și Făt-Frumos a) Prezent: b) Trecut: Acțiuni trecute care se desfășoară simultan: Acțiuni trecute desfășurate cu puțin înainte de momentul vorbirii: Acțiuni desfășurate înainte de altă acțiune trecută: c) Viitor: 61

Fascinația povestirii Evaluare de parcurs Analizează rolul verbelor în înțelegerea unor povestiri/a unor evenimente, rezolvând sarcinile date. Vei folosi ca text-suport fragmentul adaptat după o povestire de Mircea Sântimbreanu de la pagina 61. 1 Personajul principal din acest fragment este

. (10 puncte)

2 Rescrie două verbe care indică stări și precizează-le timpul. (10 puncte)

3 Transcrie patru verbe la timpul trecut, dar având forme diferite. (10 puncte)

4 Grupează în funcție de persoană verbele la timpul trecut identificate la exercițiul anterior. (10 puncte)

Persoana I

Persoana a II-a

Persoana a III-a

5 Scrie ideile principale care să redea acțiunile în ordinea în care au avut loc. Subliniază verbele. (10 puncte)

6 Dezvoltă o idee principală prin adăugarea uneia secundare care să o explice pe prima, indicând timpul

verbului. (10 puncte)

7 Scrie, în 3–4 enunțuri, cine crezi tu că ar fi povestitorul. Motivează-ți afirmațiile cu informații din text.

(10 puncte)

8 Rescrie din text primele două predicate verbale. (6 puncte)

9 Așa cum știi din multe basme pe care le-ai citit, pentru a obține ceva, personajul trebuie să treacă prin

niște probe. Imaginează-ți că mânzul a primit ca sarcină să aleagă forma corectă a următoarelor verbe: a apărea/a apare, copie/copiază, el dormii/dormi, va sosi/va sosii. Crezi că tu ai trece proba? Rescrie doar forma corectă din fiecare variantă și alcătuiește câte un enunț cu aceasta. (4 puncte)

10 Scrie o compunere, de 10-12 rânduri, în care să-ți imaginezi continuarea acestei povestiri. Vei folosi

verbe la timpul prezent, trecut (trei forme diferite) și viitor. (10 puncte)

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Textul narativ. Modul indicativ. Timpul prezent 1 Trece verbele din textul următor la persoana I. Scrie-le pe acelea care nu permit această modificare.

Mihnea încalecă, calul său tropotă, Fuge ca vântul; Sună pădurile, fâșâie frunzele, Geme pământul; […] Mihnea jos sare,

Însă el repede iară încalecă Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfârâie În apărare […] Dimitrie Bolintineanu, Mihnea și baba

2 Corectează greșelile de scriere prezente în comentariul unui elev despre poezie.

Autorul crează o poezie în care arată solidaritatea dintre animal și om. Dacă ar fi avut grai calul, cu siguranță i-ar fi spus lui Mihnea: Stăpâne, eu țiu la tine! De ploă ori de ninge, îmi i-au avânt și te port ca vântul.

Fascinația povestirii 3 Citește anecdota următoare și încercuiește varianta de răspuns considerată corectă.

Diogene a procedat ca un înțelept/un laș. Motivează răspunsul. Unul îl înjură. Diogene1 tace. Altul îl întreabă: „De ce nu-l înjuri și tu?” „L-am înjurat destul neînjurându-l.” 4 Transcrie un paragraf dintr-o lecție de biologie sau de istorie în care apar cel puțin trei verbe la modul

indicativ, timpul prezent. Subliniază-le.

Reține! Verbele la timpul prezent se folosesc pentru a situa acțiunea în momentul vorbirii, dar și pentru a introduce informații semantice suplimentare. De exemplu, pentru a transmite ideea că o acțiune se repetă, este o obișnuință să folosim prezentul (Merg la școală pe la 12.), pentru a reda adevăruri general umane în proverbe (Vorba dulce mult aduce.) sau în enunțuri științifice (Apa îngheață la 0 grade.). 5 Subliniază verbele din enunțurile următoare și precizează dacă ar putea fi folosite și la alt timp. În cazul

din urmă, scrie enunțul care să explice de ce s-a folosit alt timp. Doi și cu doi fac patru. Câinele este un mamifer. Apa fierbe la 100˚C și îngheață la 0˚C.

6 Citește fragmentul de autoportret realizat de un elev și încercuiește varianta considerată corectă.

Autorul enunțurilor următoare merită/nu merită să fie crezut. Motivează. Eu crez că sunt cel mai bun la română. Nimeni nu aranjază textul mai frumos în pagină. Când toți se înșeală, eu dau răspunsul corect. Ieu am părerile mele. Nu mă i-au după oricine. Toți colegii mei manifestează multă simpatie când mă văd. 7 Completează enunțul cu formele corecte ale verbului a lua.

Copii fac larmă, râd, se

la trântă. Cea mare îl

Diogene din Sinope (c. 412 î.H. – 322 î.H.) – filosof grec.

în brațe pe frățiorul mic.

Imperfectul. Timpul care prelungește trecutul 1 Transcrie verbele la timpul imperfect din fragmentul Mânzul și Făt-Frumos, de la pagina 61.

2 Trece verbele dintre paranteze de la forma de dicționar (modul infinitiv) la modul indicativ, timpul

imperfect. puterile de vrăjitoare, har moștenit Cu trei ani în urmă, Sophie Mercer își (a descoperi) de la tatăl ei, pe care mama, o simplă muritoare, l-a îndepărtat imediat după căsătorie. […] deja trei dușmani noi, La sfârșitul primei zile la noua sa școală, Sophien (a avea) îndrăgostită lulea de un vrăjitor, (a descoperi) că are o colegă de (a fi) pretutindeni. Mai mult, curând, cameră vampir, iar o fantomă înfricoșătoare o (a urmări) în mod misterios pe elevii de la Hex Hall. Sophie află că cineva îi (a ataca) Prezentare a romanului Hex Hall, Rachel Hawkins, Editura Litera Reține! Timpul imperfect indică acțiuni trecute obișnuite, care se repetă (În fiecare zi visa…). Apare, de regulă, în paralel cu un alt timp trecut, situând acțiunea în fundal. Se folosește în descrieri. 3 Transcrie din fragmentul de mai jos doar verbele la modul indicativ, timpul imperfect prin care sunt

prezentate acțiuni trecute care durează sau care sunt repetitive. Fata însă nu-l asculta. Își pironise privirea asupra ușii de la biroul lui Jupitus, care se bâțâia gata parcă să se deschidă. Strigă la băiatul cu papagal, care continua să bată frenetic la mașină.

4 Modifică forma verbelor dintre paranteze astfel încât acestea să fie la timpul imperfect, la persoana

potrivită contextului. A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când (a face) urșii în coade; de când se (a lua) plopșorul pere și răchita micșunele; de când se (a bate) de gât lupii cu mieii de se (a săruta) __________ , înfrățindu-se; de când se (potcovi) puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier și s-arunca în slava cerului de ne povești; (a aduce) De când se scria musca pe părete, Mai mincinos cine nu crede. Acolo, într-o împărăție mare trăiau un împărat și o împărăteasă. Amândoi erau tineri și frumoși, dar n-aveau copii. 5 Alege patru dintre verbele scrise în paranteză, trece-le la persoana I singular, timpul imperfect și

inserează-le în enunțuri.

Fascinația povestirii Povestirea la timpul perfect compus. Verbele auxiliare 1 Transcrie verbele la timpul perfectul compus din fragmentul următor.

Poveste, poveste – da’ eu nu-s de pe când poveștile – eu sunt de mai încoace, da’ m-am dus într-o zi la soacra-mea ș’am găsit un sac de povești, și venind acasă l-am scăpat jos și s-o despicat sacul și de-atunci s-a împlut lumea de povești ș’ am învățat și eu una și ț-o spun d-tale. Mihai Eminescu, Finul lui Dumnezeu

Reține! Timpul perfectul compus redă acțiuni încheiate asupra cărora nu se mai poate interveni.

2 Citește fragmentul de mai jos și rezolvă sarcinile date.

Într-o zi m-am trezit din somn și m-am pomenit scăldat într-o lumină orbitoare care m-a speriat; vălul de pe ochi îmi căzuse, vedeam! Până m-am obișnuit cu lumina, am strănutat îngrozitor de câteva ori în șir; curând însă a început să meargă excelent cu vederea, ca și cum aș fi folosit-o de când lumea. Nu tăgăduiesc însă că am fost cuprins de oarecare panică și am scos aceleași țipete jalnice ca și atunci, în cutiuța aceea strâmtă. Îndată s-a ivit un bătrân uscățiv. Era binefăcătorul meu, maestrul Abraham. Purta un halat scurt, galben-închis, de care m-am speriat și de aceea m-am lăsat să lunec jos de pe perna cea moale. Omul mă puse din nou în fața unei străchini cu lapte dulce, pe care l-am lipăit cu lăcomie, ceea ce păru că îl bucură foarte mult. Maestrul mi-a vorbit îndelung, dar nu-l înțelegeam, căci pe vremea aceea, fiind doar un mucos de motănel fără experiență, înțelegerea limbajului omenesc îmi era încă străină. E.T.A. Hoffmann, Părerile despre viață ale motanului Murr a) Indică titlul și autorul operei din care a fost extras fragmentul. Titlul

b) Precizează cine/ce este cel care povestește. c) Scrie un sinonim potrivit pentru verbele: a se pomeni; a cădea.

Autorul

d) Transcrie din text primele două verbe care redau stări.

e) Indică două cuvinte/structuri prin care este sugerată identitatea povestitorului, înainte de a fi numită direct.

f) Indică personajele din acest fragment, precizând felul lor.

g) În paragraful al doilea, verbele apar fie la persoana I, fie la persoana a III-a. Transcrie-le în coloana potrivită. Acțiuni/stări ale povestitorului (vorbitorului)

Acțiuni/stări ale unei alte persoane

3 Completează spațiile libere din enunțurile date cu verbele din paranteze pe care să le folosești la

timpul potrivit (imperfect sau perfectul compus), precizându-l. a) În fiecare zi, maestrul (a sta) b) Cum a terminat, (a lua)

de vorbă cu mine. rămas-bun de la mine.

Reține! Deși în limba română cuvintele se scriu așa cum se aud, este nevoie să marcăm diferența dintre ele în scris pentru înțelegerea clară a mesajului. În cazul unor verbe, confuziile pot fi evitate cu ajutorul înțelegerii structurii lor. 4 Bifează doar enunțurile scrise corect.

a) Omul este ca oaia, lesne se i-a după altul. (proverb românesc) b) Nici nu pune, nici nu ia ceva.

c) Ia dat totul și nu a primit nimic.

d) Cine ia în râs pe altul, singur se face de râs.

e) Îl vede surprins că o i-a la dreapta când ar fi trebui să o i-a la stânga. 5 Încercuiește forma corectă (ia sau i-a) în contextele următoare:

ia/i-a ceva

i-a/ia în/înspre/pe la…

să i-a/ia

i-a/ia + verb la participiu (terminat în t sau s)

Fascinația povestirii Dinamism în povestire. Timpul perfect simplu 1 Citește fragmentul următor și înlocuiește forma de infinitiv a verbelor dintre paranteze cu forma

de perfect compus sau de perfect simplu pentru a indica schimbarea ritmului în care se desfășoară acțiunile. odată într-o oarecare împărăție, un moș și-o babă, care aveau trei feciori. (A fi) Pe cel mai mic îl chema Ivanușka. Trăiau la un loc – nu leneveau, cu tragere de inimă munceau, ogorul îl arau și grâul îl semănau. prin împărăție vestea că balaurul cel năprasnic se Într-o bună zi, (a se răspândi) pregătește să le cotropească pământurile, pe oameni să-i căsăpească, iar satele, orașele să le pârjolească. pe gânduri și (a se mâhni) grozav. Moșul și baba (a cădea) Feciorii cei mari îi îmbărbătau: — Nu vă întristați, tăicuță și măicuță, că pornim noi să-l înfruntăm pe balaur, să luptăm cu el pe viață și pe moarte. Și ca să nu vă fie urât să stați singuri, îl lăsăm cu voi pe Ivanușka, el e încă prea tânăr pentru luptă. Poveste rusească 2 Scrie într-un enunț care dintre titlurile următoarelor povești rusești aparține celei din care a fost extras

fragmentul. a) Ivan-fecior-de-țăran și balaurul; b) Nikita Tăbăcarul; c) Calul năzdrăvan.

3 Paragraful de mai jos reprezintă un fragment dintr-o dictare care presupunea scrierea corectă a tuturor

verbelor la perfectul simplu, fiecare formă corect scrisă primind un punct. Reevaluează această lucrare și dă-i o notă. Argumentează.

Cum văzui că apare balaurul, sosi repede cu traista în care era buzduganul. Acesta ieșii singur din traistă și se repezii la unul dintre capetele fiarei. Fugii balaurul, fugi, dar nu scăpă. Atunci se auziră niște tunete și se văzură fulgere înfiorătoare. Reține! În povestirile noastre, relatările conțin rememorări ale unor acțiuni care se desfășoară repetitiv, paralel cu o altă acțiune trecută, ceea ce se redă prin imperfect. Ca să redăm schimbarea, impresia de rapiditate folosim alte două timpuri: perfectul compus și perfectul simplu.

Acțiunea din fundal. Timpul mai-mult-ca-perfect 1 Transcrie verbele la mai-mult-ca-perfect din fragmentul următor.

Pe la chindii, după ce terminaseră jocul, cele șapte fete au stat locului, pentru a-și odihni picioarele ostenite. Cea mai mare dintre ele, care purtase bățul cu spice în timpul jocului, cuvântă: — Suratelor, haideți la câmp, s-o întrebăm pe Mama cea Bună ce soartă are fiecare. — Cine este Mama cea Bună? vru să cunoască fiica de crai.

2 Modifică primul verb astfel încât să redai ideea că autorul acțiunilor este doar una dintre cele șapte

fete. Subliniază verbele la timpul mai-mult-ca-perfect.

Reține! Într-o povestire unele acțiuni/evenimente se află în prim-plan, altele în plan secund. Ultimele reprezintă acțiuni/evenimente trecute, petrecute înaintea altora trecute. Timpul trecut care redă această informație este timpul mai-mult-ca-perfect.

Evaluare de parcurs Așa am trăit eu, stingher, fără să am cu cine sta de vorbă, până când, o dată, acum șase ani, am rămas în pană în pustiul Sahara. Mi se stricase ceva la motor. Și cum nu luasem cu mine nici mecanic, nici călători, mă pregăteam să-ncerc de unul singur să duc la bun sfârșit o reparație anevoioasă. Era pentru mine o chestiune de viață și de moarte. Apă de băut, abia dacă aveam pentru o săptămână. În prima noapte, deci, am dormit, acolo, pe nisip, la mii de leghe depărtare de orice așezare omenească. Eram mai singur ca un naufragiat pe o plută în mijlocul oceanului. Așa că vă închipuiți uimirea mea, când deodată, m-am pomenit că mă trezește un glăscior ciudat. Rostea: — Te rog… Desenează-mi o oaie! Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț 1 Rescrie din text o secvență prin care este prezentată starea în care se afla personajul narator. (4 puncte)

2 Rescrie din text câte un cuvânt care indică timpul și spațiul în care are loc întâmplarea. (4 puncte)

3 Precizează la ce persoană relatează naratorul întâmplările. (4 puncte)

Fascinația povestirii 4 Încercuiește varianta corectă. Motivează-ți alegerea folosind secvențe din text. (8 puncte)

Povestitorul se afla/nu se afla într-o situație dificilă. 5 Rescrie un verb prin care povestitorul se adresează cititorilor, precizându-i persoana. (8 puncte)

6 Transcrie din text două predicate verbale. Numește timpul verbelor prin care acestea sunt exprimate.

(8 puncte) 7 Transcrie din lista următoare doar formele verbale care sunt predicate: a povesti, am trăit, desenează-mi,

de băut. (8 puncte = 4 × 2 p.) 8 Indică timpul verbelor: trezește, am dormit, nu luasem, eram. (8 puncte = 4 × 2 p.)

9 Formulează două idei principale însoțite de câte una secundară. (16 puncte = 4 × 4 p.)

10 Scrie două paragrafe în care să-ți imaginezi și să relatezi cine era și cum arăta interlocutorul povestito

rului (posesorul glăsciorului). (12 puncte)

Se acordă 10 puncte (pentru respectarea ortografiei, a punctuației și pentru aspectul lucrării) și 10 puncte din oficiu. 70

Timpul viitor. Timpul acțiunilor considerate sigure Reține! Viitorul este timpul proiecțiilor, al întâmplărilor pe care le considerăm sigure, într-un timp mai apropiat sau mai îndepărtat de momentul vorbirii. Citind diverse texte/informații oamenii își planifică activități/atitudini în conformitate cu mesajele transmise. 1 Privește buletinul meteo și scrie în dreptul

fiecărei variante enunțuri conținând verbe la viitor, pentru a ilustra cum se adaptează fiecare la informația transmisă. a) Un domn care voia să iasă la plimbare. — Se pare că b) Un copil care trebuie să ajungă la școală. — Asta-i c) O femeie care se pregătește să-și ude grădina. — Grozav 2 După serbarea de sfârșit de semestru, un elev a postat pe grupul clasei câteva comentarii/explicații/

mulțumiri despre contribuția „cofetarului” la reușita petrecerii. Transcrie verbele scrise greșit și alătură-le forma corectă. N-a știut că v-a face așa o impresie deosebită cu Tiramisu pe v-a adus-o. Știa că v-a fii apreciată, dar nu se aștepta că v-a avea așa un succes. Îmi amintesc că la ultima întâlnire când va întrebat ce să pregătească, era ferm convins că veți știi în ce este el mai priceput și că ve-ți alege rețeta sa favorită. Deși a fost ușor dezamăgit că nu s-a întâmplat așa, a înțeles că v-a reuși să contribuie la reușita petrecerii și cu prăjitura pe care iați solicitat-o. Și asta s-a și întâmplat. Merită să-l felicităm.

3 Subliniază verbele la viitor care redau acțiunile pe care le preconizează autorii (copiii) enunțurilor de

mai jos. a) Voi deveni arhitect și voi construi palate pentru furnici. b) Mă voi face astronaut și o să aduc mamei o stea. c) Voi deveni scafandru și voi face o vizită în Atlantida. d) Voi deveni mămică și voi prepara sendvișuri gustoase. e) Mă voi face horticultor și voi hrăni florile. f) Mă voi pregăti pentru meseria de profesor și voi transmite elevilor mei încredere. g) Mă voi face psiholog și voi vedea în sufletele oamenilor. h) Mă voi face manichiuristă și o să fac unghiile pisicuțelor. 71

Fascinația povestirii Evaluare de parcurs. Timpurile modului indicativ Citește textul următor și răspunde cerințelor. Din parcul tăcut până nu demult, ajungeau la ea glasuri zglobii de copii. Fata deschise fereastra pentru a privi mai atentă. Afară, copacii înfloriți păreau domnișoare gătite de bal. Iarna urâtă rămăsese departe, iar fulgii de ieri deveniseră petalele de astăzi. Soarele se făcuse iar strălucitor, de parcă ar fi întinerit. „E vremea să mergem la cules toporași”, își spuse fata zâmbind. Apoi îi zise lui Grivei: — Vino, a sosit vremea să mai zburzi și tu puțin! — După ce vei ajunge tu acolo, o să vin și eu. 1 Precizează timpul verbelor subliniate (la modul indicativ) din fragmentul de mai sus. (24 de puncte)

2 Încercuiește varianta corectă. Ce tip de informație transmite verbul la modul imperativ din text?

(4 puncte) a) un ordin;

b) o invitație;

c) un sfat;

d) o poruncă.

3 Rescrie din text verbul la timpul viitor. (2 puncte)

4 Transcrie trei verbe care prezintă evenimente/stări/acțiuni care durează/care se repetă. (12 puncte)

5 Transcrie două structuri care oferă indicații despre anotimpul când are loc discuția prezentată în

fragment. (8 puncte)

6 Completează spațiile libere indicând două acțiuni trecute care se desfășoară înaintea altor acțiuni

trecute. (8 puncte) a) Înainte

, apoi

b) Înainte

, apoi

7 Exprimă-ți părerea cu privire la corectitudinea verbelor din enunțurile următoare. (10 puncte)

Grivei deveniseră impacientat când auziră vorbele acestea, iar pisicuța sosii repede la el.

8 Redactează un plan de idei (patru principale și opt secundare) care să reprezinte punctul de plecare

pentru un text care să continue fragmentul citat. (22 de puncte)

Se acordă 10 puncte pentru respectarea ortografiei, a punctuației, pentru legătura de sens dintre plan și restul textului.

Redactarea unui text narativ (a unei povestiri) Toți povestim ce ni s-a întâmplat, ce am aflat, ce am văzut, ce am citit, însă nu toți reușim să captăm la fel de mult atenția interlocutorilor. Reflectează la motivele care ar trebui să îndreptățească pe oricine să fie preocupat de modul în care povestește. Scrie în dreptul enunțurilor următoare AT (acord total), AP ( acord parțial) sau D (dezacord). a) Nu-mi place să văd figura interlocutorului meu pregătită de căscat. b) Le postez pe un blog, atrag vizitatori (probabil și bani) dacă sunt interesante.

c) Mă integrez mai repede într-un grup, îmi fac mai ușor prieteni.

d) Scriind povestiri, pot imortaliza isprăvi din copilărie, evenimente importante din viața mea. I. Cum trebuie pregătită redactarea compunerii? 1. Amintește-ți întâmplări care te-au marcat, despre care crezi că ar prezenta interes și pentru cititorii tăi. 2. Folosește surse diferite de inspirație ce îți pot oferi idei pe care să le dezvolți: experiențele tale, ale celorlalți, evenimentele istorice, legendele, cărțile citite, filmele, visele etc.

Fascinația povestirii II. Cum se redactează planul? 1. Alege-ți subiectul. Ce vei povesti? Ceva amuzant/misterios/înduioșător/moralizator? 2. Întocmește o listă de termeni din câmpul lexical al subiectului ales. 3. Conturează spațiul și timpul prin câteva detalii interesante.

• Spațiul – Imaginează-ți decorul: un peisaj, o încăpere, o locuință, o grădină, o stradă etc. Individualizează elementele prezentate (o grădină cu aleile în formă de …, pietruite, din pământ, cu un mic iaz sau o fântână, cu straturi de …, tei, bănci etc., sălbatică, foarte bine îngrijită, situată în fața/în spatele casei etc.). Reține! Nu ceea ce se spune face diferența între o compunere reușită și una nereușită, ci felul cum se spune! Realitatea trebuie transfigurată, modificată, și nu copiată.

• Timpul: anotimp, moment al zilei, nume de sărbătoare laică/religioasă etc. Observație! Odată cu evoluția acțiunii și a personajelor, decorul se poate schimba. 4. Stabilește: Cine povestește? La ce persoană? 5. Proiectează acțiunea pe care să ți-o imaginezi ca fiind o scară cu mai multe trepte. 6. Creionează personajele. Mai întâi, protagonistul!

• Ce personaj/personaje îți alegi? • Ce identitate îi dai? Întocmește-i o carte de identitate. • Vrei să fie pozitiv/negativ? • Ce își propune el? Cum dorește să-și atingă scopul? Prin ce mijloace? De ce are nevoie pentru a reuși, a rezolva problema?

• Cine/Ce îl împiedică/încearcă să-l împiedice? • Cine i se opune? Cine îl va ajuta? Reușește/Eșuează? • Cine beneficiază de pe urmele acțiunii? Observație! Construiește personaje-actori! Personajele trebuie să intre în relație unele cu altele. III. Recomandări privind modul de redactare

• Structurează textul ținând cont de cele trei mari părți: introducere (un paragraf ), cuprins (mai multe paragrafe) și încheiere.

• Începe fiecare paragraf cu un alineat. • Fiecare paragraf trebuie să conțină o idee principală care să fie dezvoltată prin detalii, prin mai multe idei secundare.

• Fii atent la ortografie și la punctuație. • Citește compunerea ca s-o auzi cum sună! 74

Evaluare sumativă Reține! Indiferent de subiectul povestirii tale, fie ea imaginară sau reală, trebuie să respecți ordinea în care se desfășoară evenimentele/întâmplările. 1 Numerotează, în casete, fragmentele următoare extrase din capitolele III și IV ale cărții Călătoriile lui

Gulliver, de Jonathan Swift, în ordinea evenimentelor întâmplate în povestire. Numărul 1) a fost rezolvat pentru tine; este vorba despre fragmentul B. (28 de puncte) CAPITOLUL III Țara liliputanilor în care Gulliver îl distrează într-un chip cu totul neobișnuit pe împărat și nobilimea. Cum își petrec vremea curtenii din Lilliput. Autorul își redobândește libertatea cu anumite condiții. Fragmentul A Într-o zi, împăratul se gândi să mă distreze organizând câteva spectacole care, în ce privește îndemânarea și pitorescul, întrec tot ceea ce am putut vedea până azi la diferitele popoare cunoscute de mine. Fragmentul B Am folosit toate mijloacele cu putință pentru a întreține această stare de spirit favorabilă mie. Încetul cu încetul, băștinașii începură să se teamă din ce în ce mai puțin de mine. Uneori mă culcam pe pământ și lăsam cinci-șase din ei să-mi danseze pe mână; până la urmă, băieții și fetele își luară inima în dinți și veniră să se joace dea v-ați ascunselea în părul meu. Între timp, făcusem progrese vădite: înțelegeam și vorbeam destul de bine limba lor. Fragmentul C Mulțumită blândeței și bunei mele purtări, câștigasem atât de mult în ochii împăratului și ai curții – ce zic eu, chiar în ochii armatei și ai poporului – încât am început să nutresc speranța de a-mi redobândi libertatea în scurtă vreme. Fragmentul D Jocul acesta e practicat numai de cei care aspiră la mari dregătorii și la înaltele favoruri ale curții. Ei sunt puși să învețe această artă încă din tinerețe și nu întotdeauna sunt de neam mare, după cum nu întotdeauna se bucură de o educație aleasă. Când un post înalt devine vacant, prin deces sau prin căderea în dizgrație a cuiva (ceea ce se întâmplă adesea), cinci sau șase din acești candidați adresează o petiție împăratului, ca să li se permită să-l distreze atât pe el, cât și pe curteni cu un dans pe frânghie, iar cel care sare mai sus fără să-și frângă gâtul e numit în postul respectiv. Fragmentul E Nimic nu m-a încântat mai mult ca dansul acrobaților, executat pe un fir alb, subțire, întins la o înălțime de două picioare și douăsprezece inchi1 de la pământ. Cu îngăduința cititorului, voi stărui puțin asupra acestui subiect. 1

inch, inchi, s.m. Unitate de măsură pentru lungime, egală cu 2,54 cm.

Fascinația povestirii Fragmentul F Adeseori li se poruncește chiar și principalilor miniștri să-și arate îndemânarea pentru al convinge pe împărat că nu și-au pierdut talentele. Toată lumea știe că Flimnap, vistiernicul, sare pe frânghie cu cel puțin un inch mai sus decât orice alt nobil din întreaga împărăție. L-am văzut odată făcând mai multe tumbe pe o scândură prinsă de o frânghie nu mai groasă decât obișnuita sfoară de împachetat din Anglia. CAPITOLUL IV Autorul descrie Mildendo, capitala Liliputului, precum și palatul împăratului. O convorbire între autor și un prim secretar cu privire la treburile împărăției. Autorul este gata să-l slujească pe împărat în războaie. Fragmentul G Printr-o proclamație, aceștia din urmă au fost înștiințați de intenția mea de a vizita orașul. Zidul care-l înconjoară e înalt de două picioare și jumătate și lat de cel puțin 11 inchi, astfel încât o trăsură cu cai poate întoarce fără nicio primejdie; din zece în zece picioare, zidul e prevăzut cu turnuri trainice. Fragmentul H Primul lucru pe care l-am făcut după ce mi s-a redat libertatea, a fost să cer îngăduința de a vedea Mildendo, capitala țării, iar împăratul mi-a dat de îndată încuviințarea, atrăgându-mi însă în mod deosebit atenția să nu aduc nicio vătămare caselor sau locuitorilor. 2 Încercuiește varianta corectă. Cum s-a simțit Gulliver privind dansul acrobaților (capitolul III)? (4 puncte)

a) entuziasmat;

b) nemulțumit;

c) indispus;

d) speriat.

3 Transcrie verbul la perfectul simplu din fragmentul A și trece-l la persoana I, singular și plural (același

timp). (8 puncte) 4 Citește enunțurile care conțin greșeli de scriere/pronunțare și scrie-le corect. (8 puncte)

Ve-ți fii acrobat la momentul potrivit. Nu adu nimic din ce ai. Mia dat o veste bună. Veni și căuta. Eu pierdui, iar el găsii. I-a zis să i-a măsuri.

5 Realizează o bandă desenată pe o coală A3, rezolvând sarcinile următoare, pornind de la fragmentele

date, de la informațiile pe care ți le oferă, pe care le poți deduce sau pe care să le inventezi. Vei redacta, pentru fiecare tip de cerință, rezolvarea sub forma unui paragraf în care să abordezi unul dintre aspectele menționate. (36 de puncte) a) Descrie personajele (autorul/Gulliver și locuitorii din Lilliput), statul, elementele de portret fizic, conformația feței, îmbrăcămintea, limba. (6 puncte)

b) Analizează situația lui Gulliver, obiceiurile băștinașilor, forma de guvernământ. (6 puncte)

c) Compară modul de organizare/guvernare, viața socială, viața economică, dimensiunile locuitorilor cu felul în care este prezentat împăratul, raportându-se la realități cunoscute. (6 puncte)

d) Asociază un personaj, o situație din fragment cu cineva cunoscut, cu situații reale. (6 puncte)

e) Aplică: rescrie doi termeni științifici și precizează la ce disciplină ai putea învăța despre ei. Propune două articole (legi) prin care să se stabilească, sub jurământ, condițiile pe care să le îndeplinească un imigrant care cere cetățenie în Liliput. (6 puncte)

f) Argumentează afirmația următoare: Pentru liliputani, Gulliver era o amenințare. (6 puncte)

6 Formulează un enunț în care să prezinți episodul sugerat de imaginea alăturată utilizând cel puțin un

verb la timpul perfectul compus. (16 puncte)

Ca să fii om întreg, ai nevoie de valori Substantivul. Clasa cuvintelor care pun ordine în lume, dând nume obiectelor Citește textul următor și rezolvă sarcinile date. În mijlocul câmpiilor întinse și arse de soare din Kansas trăiau unchiul Henry, mătușa Em și Dorothy sau Dorothea, o fetiță orfană, nepoata lor. Totul era cenușiu ca și câmpiile: ochii și obrajii mătușii, barba și cizmele unchiului, căsuța spălată de ploi și uscată de vânt și de soare, totul emana tristețe. Căsuța era mică, fiindcă materialele se aduceau de foarte departe și erau scumpe. De fapt, avea o singură cameră și, în mijlocul ei, sub un chepeng greu, o groapă, numită pivnița pentru ciclon. Aici trebuia să se ascundă toată familia dacă se stârnea ciclonul, acel vârtej de vânt care putea smulge casele din pământ și să ducă totul cu el. Desigur, unchiul și mătușa munceau din greu și uitaseră ce înseamnă un zâmbet, căci veselia plecase de mult de la ei din casă. Singura ființă care o făcea pe Dorothea să râdă era Toto, un cățel mic și negru care era tovarășul său de joacă. În ziua în care începură toate, cerul era mai cenușiu decât de obicei. Dorothea era cu Toto în brațe când se auzi strigarea unchiului. Toți înțeleseră că vine ciclonul. Mătușa ridică iute chepengul și coborî în piv niță. Dorothea îl scăpă pe Toto, care se ascunse sub pat. Încercând să scoată cățelul de acolo, Dorothea nu mai ajunse la pivniță. Casa se zgudui, iar Dorothea căzu pe podea. Casa fu învârtită pe loc, apoi se ridică în aer. Era chiar în centrul ciclonului și presiunea aerului o ținu acolo sus în timp ce era dusă departe. Trecu mult timp și Dorothea, suită în pat cu Toto lângă ea, adormi până la urmă. L. Frank Baum, Vrăjitorul din Oz 1 Redactează un jurnal dublu, în care să notezi, într-o coloană, secvențele, ideile care te-au impresionat

sau ți-au atras atenția, iar în cealaltă coloană să argumentezi această alegere. Secvențele/Ideile care te-au impresionat

Argumentarea

2 Transcrie trei substantive comune care fac parte din câmpul lexical al gradelor de rudenie.

3 Formulează un enunț în care să indici starea materială/socială a fetiței.

4 Completează tabelul de mai jos cu substantive din text (câte unul) care se pot încadra în următoarele

categorii (grupe). Nume proprii de persoană

Nume proprii de ființă

Nume de locuință

Forme de relief/ Așezări umane

Denumirea unor localități

Stări/ Sentimente

Nume de acțiuni

5 Rescrie patru substantive care fac parte din câmpul lexical al fenomenelor naturii.

6 Încercuiește varianta corectă. În al doilea paragraf cuvântul-cheie este:

a) departe;

b) ciclon;

c) căsuță;

d) câmpii.

7 Scrie substantivele dintre paranteze la forma corectă cerută de context.

a) Membrii (familie) _____________________ lui Dorothea erau unchiul și mătușa sa. b) Sarcinile (mătușa) _____________________ erau multe. c) Capacul (pivniță ) _____________________ rămăsese deschis. 8 Precizează substantivele cu funcție de subiect din primul alineat.

9 Formulează ideile principale și secundare corespunzătoare fragmentului citat din Vrăjitorul din Oz,

de L. Frank Baum, de la pagina 78.

Ca să fii om întreg, ai nevoie de valori 10 Scrie încă trei substantive care denumesc animale de companie.

11 Imaginează-ți, apoi descrie, într-un paragraf, curtea/ograda cu animale din jurul casei în care locuia

Dorothea.

Numărul și genul substantivelor 1 Scrie deosebirile de sens și de formă dintre perechile de substantive: casă/case, bunic/bunici, fată/fete,

penar/penare, dulap/dulapuri.

2 Scrie forma de plural sau de singular la care ți-ar plăcea să folosești substantivele din lista următoare:

necaz, bucurie, reușită, eșec.

3 Citește descrierea jocului The Order: 1886 și rezolvă sarcinile date.

The Order: 1886 este un joc care spune povestea Ordinului de Cavaleri ai Mesei Rotunde, scopul acestora fiind protejarea umanității în fața atacurilor venite din partea rasei Half-Breeds, vârcolacii. Cavalerii din Ordin au la dispoziție un arsenal exotic din Londra sfârșitului de secol XIX, furnizat de vestitul om de știință Nikola Tesla. a) Consultă un dicționar sau cere părerea unui coleg pasionat de jocurile pe calculator, pentru a afla sensul unor termeni pe care nu-i cunoști. b) Transcrie trei substantive comune, având genuri diferite. c) Transcrie trei substantive proprii. d) De Ordinul Cavalerilor Mesei Rotunde este strâns legată o legendă creștină despre Sfântul Graal. Informează-te în ce constă aceasta.

Substantive comune și substantive proprii 1 Citește fragmentul următor, asigură-te că știi sensul cuvintelor, apoi rezolvă sarcinile solicitate.

Venea olanda din Olanda, venea cașmirul din Cașmir. Șerban Foarță, Balada baionetei din Bayonne a) Transcrie toate substantivele din versurile date. b) Subliniază cu o linie substantivele care se scriu cu literă inițială mare. c) Schimbă ordinea substantivelor: mai întâi cele proprii, apoi cele comune. Descrie efectul obținut în câteva enunțuri.

2 Cunoști jocul T.O.M.A.P.A.N.? Este ușor și instructiv. Te invit să joci o variantă a lui împreună cu colegii

tăi. Formați grupuri de câte patru, completați fiecare coloană cu un substantiv propriu din câmpul lexical corespunzător care să înceapă cu o literă stabilită prin tragere la sorți, de fiecare dată alta. Timpul de lucru este de 5 minute. Țări

Orașe

Munți

Ape

Planete

Sporturi

3 Grupează cuvintele următoare în câmpurile lexicale corespunzătoare, în care se pot încadra.

box, șah, fotbal, austru, ciclon, crivăț, Europa, Asia, Africa, râs, șarpe, jaguar, elefant, tigroaică, pisicuță, rață, rățoi.

Ca să fii om întreg, ai nevoie de valori 4 Scrie trei dintre substantivele de la exercițiul anterior care ar putea apărea în povestea Vrăjitorul din Oz,

după L.Frank Baum. Explică în ce context.

Articolul 1 O elevă a afirmat că pentru a scrie corect a ajutat-o foarte mult și lecția despre genul substantivelor,

deoarece, ca să vadă când trebuie să mai adauge un i ca articol hotărât, înlocuiește substantivul la masculin cu unul la feminin. Dacă ultimul primește articol, automat va primi și substantivul masculin. Iată demonstrația ei: Întrebare: Care-i forma corectă: acești frați/acești frații, toți frați/toți frații? Motivează răspunsul. Rezolvare: Înlocuiesc substantivul frați cu un substantiv feminin: surori. Aceste surori/Aceste surorile – alegerea este evidentă: surori – fără articol. Așadar, nici substantivul frați nu va primi articol: acești frați. Toate surorile/Toate surori – alegerea este: surorile – cu articol hotărât, deci și frații va primi un articol hotărât. Verifică strategia colegei tale pentru a alege forma corectă a substantivelor din lista următoare: prietenii mei/prieteni mei, vechii mei prieteni/prietenii, juriul are cinci membrii/membri, din codrii/codri, apărură oșteni/oștenii moldoveni. 2 Identifică enunțurile care nu sună bine și explică de ce forma articulată nu este indicată.

Mergi în casa! Vino la grădina! Te duc la mama! Așteptă-mă la colegul! 3 Schimbă poziția adjectivului din enunțul: Bătrânul copac a fost martorul copilăriei mele. Comentează

modificarea apărută.

4 Ce poți spune despre articolul hotărât în alte limbi? Ce poziție ocupă? Cum îl traduci în română?

Reține! Articolul este specific substantivului. Când adjectivul se află înaintea substantivului, primul îi va prelua articolul.

5 În vorbirea familiară se întâmplă să auzi sau să pronunți substantivele fără articol, doar cu sunetul de

legătură u: Medicu m-a vindecat. Colegu meu nu mai vine. Redarea lor în această formă nu este însă permisă în scris. Scrie semnul de ortografie folosit pentru a marca absența articolului hotărât.

Reține! Prezența sau absența articolului depinde și de asocierea cu alte cuvinte. Prezența cuvântului acest/ această va impune forma nearticulată a substantivului, în timp ce asocierea cu toți cere o formă articulată. 6 Asociază corespunzător cuvintele din coloana A cu substantivele articulate hotărât sau nearticulate

din coloana B. A

B arbitrii frații frați codrii fiii uliii

niște toți acești mulți puțini

Evaluare de parcurs Citește cu atenție textul de mai jos și rezolvă cerințele. La sosirea toamnei, întinsele câmpii de țelină ale Munteniei dunărene încep să trăiască, timp de o lună, existența lor milenară. Aceasta începe chiar în ziua de Sfântu’ Pantelimon. În ziua aceea, vântul dinspre Rusia, pe care noi îl numim muscalul sau crivățul, mătură cu suflarea lui de gheață nesfârșitele întinderi; dar cum pământul arde încă, înfierbântat ca un cuptor, muscalul își cam rupe dinții în el. N-are a face! Barza, care stă pe gânduri de mai multe zile, își țintește ochiu-i roșu asupra aceluia ce-o dezmiardă în răspăr, și iat-o plecată în ținuturile calde, căci ei nu-i place muscalul. Plecarea acestei păsări respectate, puțin cam temută la țară – ea aduce foc în plisc dacă-i strici cuibul – plecare așteptată de ialomițean sau de brăilean, pune capăt stăpânirii omului asupra gliei Domnului. După ce a urmărit barza în zborul ei până a pierdut-o din vedere, cojanul își îndeasă căciula pe urechi, tușește ușor, din obișnuință, și, gonind câinele care i se vâră între picioare, intră în casă. Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului 1 Scrie în coloana corespunzătoare a tabelului următor un substantiv din text. (20 de puncte)

Nume proprii de sărbători (1)

Nume de locuitori

Denumirea unor localități/regiuni/țări

Stări/Existență/ Sentimente

Nume de acțiuni

Ca să fii om întreg, ai nevoie de valori 2 Transcrie două substantive comune nearticulate și trei articulate hotărât. (10 puncte)

3 Explică folosirea apostrofului în fragmentul citat la exercițiul 1. (10 puncte)

4 Trece substantivele întindere, brăilean, ochi la plural, forma articulată hotărât. (15 puncte)

5 Scrie forma pe care o vor avea substantivele barză, pasăre, ziuă, căciulă, floare, când:

a) vor fi precedate de cuvântul acestei, de exemplu: acestei uniforme; b) va fi urmat de cuvântul acesteia, de exemplu: uniformei acesteia. (20 de puncte)

6 Transcrie trei substantive articulate nehotărât din fragmentul citat la exercițiul 1. (15 puncte)

7 Trece substantivele dintre paranteze la forma corespunzătoare. (10 puncte)

nu i-a fost ciudă că l-a lovit vânătorul, ci că l-a lovit (măgar) (Leu) . Acești (membru) Grupa este alcătuită din șase (membru) se simt responsabili. împreună soarta jocului. Toți (membru)

. decid

Gramatica ne împrietenește cu ortografia Posibilități combinatorii ale substantivului 1 Atribuie câte un adjectiv potrivit substantivelor din enunțurile următoare. Precizează ce gen indică ele.

a) Aș vrea doar lecții de română

b) În sală răsunară aplauze c) Am primit o veste

. .

d) Doi fluturi salutau pomii înfloriți e) Morcovul are o rădăcină

. .

2 Trece substantivele dintre paranteze de la singur la plural.

Acești (membru) Acești (codru)

ai comisiei fac cinste școlii. sunt foarte vechi.

3 Forma corectă a cuvintelor este indicată într-un dicționar special – DOOM. Există forme de plural greșit

folosite, dar și substantive cu două variante, amândouă acceptate, însă doar una este recomandată. Consultă acest dicționar ca să afli forma de plural corectă/recomandată a substantivelor următoare: monedă, copertă, chibrit. Scrie formele găsite. Tu foloseai forma corectă sau pe cea greșită?

4 Transcrie substantivele din enunțul de mai jos, după ce ai încercat să-l citești cât mai repede.

Un caricaturist care caricaturizează caricaturi nu poate caricaturiza caricatura sa.

5 În clasa a V-a, ai studiat deja o limbă străină și ai început studiul celei de a doua. Spune cum se formează

pluralul și ce asemănări referitoare la genuri există între română și limba străină studiată. Dacă știi și o altă limbă poți realiza comparația și cu aceasta.

Despre prietenie. Spațiul și timpul acțiunii Știi să faci diferența între un prieten adevărat și unul fals? Era odată la Bagdad, sub domnia strălucitului calif Harun-al-Rașid, un neguțător bogat, care avea o nevastă bătrână și un fecior, Abu-Hasan, crescut până la vreo treizeci de ani strâns de aproape în toate privințele. Neguțătorul a murit, și Abu-Hasan a intrat în stăpânirea avuției pe care o grămădise tată-său o viață întreagă. Fiul a făcut altfel de cum făcuse tatăl. În tinerețe nu căpătase niciodată o para mai mult decât îi trebuia ca să-și ducă viața; acum a pus de gând să cheltuiască potrivit cu mijloacele pe care i le adusese soarta. Astfel, și-a împărțit averea în două părți: cu o parte a cumpărat acareturi, care-i aduceau destul venit ca să poată trăi cum se cuvine, fără să s-atingă de capete; iar cu cealaltă jumătate, în bani sunători, a hotărât să pună pe petreceri, încailea să-și compenseze răbdările suferite sub strășnicia în care-l ținuse tată-său până la așa vârstă coaptă; dar s-a jurat că n-are să mai cheltuiască apoi nimica peste această sumă, după ce și-o face toate chefurile. Abu-Hasan a strâns împrejuru-i o ceată de tineri de vârsta și de teapa lui, și s-a gândit numa cum să-i facă a-și petrece vremea în chipul cel mai plăcut. Așadar, nu s-a mărginit la prânzuri și zaifeturi cu mâncări și băuturi care de care mai rare și mai scumpe; a mai adus și tarafuri de lăutari și cântăreții cei mai vestiți; și pe urmă, dănțuitoarele și dănțuitorii cei mai aleși din orașul Bagdad. Toate chefurile astea, din zi în zi mai costisitoare, l-au aruncat pe Abu-Hasan în cheltuieli atât de nemăsurate, încât n-a putut-o duce așa mai mult de un an. Cum n-a mai întins masă mare, prietenii s-au făcut nevăzuți; ba nici nu-i mai întâlnea oriunde i-ar fi căutat, fiindcă fugeau de el îndată ce-l zăreau, și acela își cerea iertăciune. Pe Abu-Hasan mai mult l-a mâhnit părăsirea din partea prietenilor, decât îl încântase mai înainte semnele lor de dragoste.

Ca să fii om întreg, ai nevoie de valori Odată, mâhnit, dus pe gânduri, cu capul plecat a intrat în odaia mă-sii și s-a așezat pe marginea divanului departe de ea. — Ce ai fiule? a-ntrebat bătrâna. De ce ești așa de pocâltit și n-ai chef deloc? Să fi pierdut tot ce ai pe lume și tot n-ai fi așa de opărit… Știu că, după câte cheltuieli nebunești ce ai făcut, nu-ți mai rămân mulți bani sunători. Erai stăpân pe avutul tău, și eu n-am vrut să mă-mpotrivesc purtărilor tale nesocotite, mai ales știind că ți-ai păstrat cuminte jumătate din avere… Și d-aia nu văd ce te poate adânci acuma în așa hal de neagră mâhnire. Pe Abu-Hasan, la vorbele bătrânei, l-a podidit lacrimile, și-a zis: — Mamă, știi în ce chip m-am purtat un an de zile. Am strâns atâția prieteni împrejurul meu, i-am îndopat cu câte bunătăți mi-a dat prin gând, până n-au mai putut, și acuma când nu mai am ce le da, văd că toți mă părăsesc. Când zic că n-am cu ce-i mai îndopa, mă gândesc la banii pe cari-i hotărâsem pentru asta; că despre venitul meu, slavă Domnului, mi l-am păstrat, și acuma știu cum să-ntrebuințez ce din fericire mi-a rămas. Vreau numai să încerc până unde pot merge prietenii mei cu nerecunoștința. O să mă rog de ei să pună fiecare mână de la mână, să m-ajute a mă sălta din starea nenorocită în care am căzut. Dar asta, precum ți-am spus, o fac numai ca să văz dacă voi găsi la dânșii vreo recunoștință. I.L. Caragiale, Abu-Hasan 1 Redactează un jurnal dublu. 2 Transcrie un substantiv propriu și două substantive comune care denumesc participanții/personajele

la acțiune. 3 Reformulează enunțul interogativ ca să redea ideea că bătrâna avea mai mulți fii.

— Ce ai fiule? a-ntrebat bătrâna. 4 Încercuiește varianta corectă. Motivează!

Abu-Hasan și-a gestionat averea corect/incorect.

5 Scrie un substantiv propriu cu ajutorul căruia poți identifica spațiul acțiunii și unul prin care poți indica,

în mare, timpul întâmplării. 6 Indică sinonime pentru cuvântul prieten din secvența: Cum n-a mai întins masă mare, prietenii s-au

făcut nevăzuți. Subliniază-l pe acela pe care-l consideri mai potrivit.

7 Indică tema acestui fragment, ilustrându-o prin câteva cuvinte-cheie, prin identificarea elementelor

care revin în toate paragrafele.

8 Scrie forma de dicționar (singular, nearticulat) a substantivului califului.

9 Realizează o bandă desenată pe o coală A3. Pentru a putea reconstitui spațiul, timpul, vestimentația

personajelor și elemente de decor, citește cu atenție fragmentul dat, folosește și alte surse de informare (cărți, reviste, internet), apoi rezolvă sarcinile următoare. a) Alege două surse de informare cu ajutorul cărora ai putea stabili locul acțiunii: o hartă, un dicționar enciclopedic, un pliant turistic din zilele noastre despre Bagdad, o revistă sau un site istoric, în care să găsești informații despre epoca „strălucitului calif Harun-al-Rașid”. b) Indică genul și câmpul lexical al substantivelor din secvența: Așadar, nu s-a mărginit la prânzuri și zaifeturi cu mâncări și băuturi care de care mai rare și mai scumpe. Scrie cum te-ar ajuta în realizarea benzii desenate. c) Extrage din informațiile despre Harun al-Rașid cel puțin două care te-ar ajuta să realizezi banda desenată. Harun al-Rașid (n. 17 martie 763 – d. 24 martie 809) a fost al cincilea și cel mai cunoscut calif din Dinastia Abbasizilor. S-a născut în Rayy, lângă Teheran, și a locuit în Bagdad. În timpul domniei (786 – 809), a locuit în Rakka, oraș pe malul Eufratului. Domnia lui a fost o perioadă de avânt cultural, științific și religios (a fost fondatorul bibliotecii Bayt al-Hikma – Casa Înțelepciunii). A devenit un personaj legendar, unele din poveștile despre el fiind adevărate (de exemplu, ceasul pe care i l-a dăruit lui Carol cel Mare), altele, precum cele din O mie și una de nopți, fiind doar ficțiune. d) Transcrie din textul de la exercițiul anterior substantivul însoțit de atribute care explică de ce a fost o epocă strălucită. e) Bifează, în casetă, imaginea care te-ar putea inspira în realizarea benzii desenate.

Ca să fii om întreg, ai nevoie de valori Prepoziția – cuvântul de legătură 1 Imaginează-ți că te afli în fața școlii și un trecător te întreabă cum poate ajunge la cel mai apropiat

supermarket. Redactează o compunere, de 8-10 rânduri, în care să-i explici și să-i descrii drumul până acolo. Folosește prepoziții și alte cuvinte pentru a poziționa elementele descrise, indicând direcția, orientarea, punctul de plecare etc. Subliniază patru prepoziții folosite.

2 Subliniază prepozițiile din enunțul Nu râd de tine, râd cu tine, de a căror folosire depinde sau nu

declanșarea unui conflict. 3 Modifică fragmentul următor, renunțând la prepoziții sau la alte cuvinte de legătură, acolo unde este

posibil. Muntele este o formă de relief pe suprafața pământului care se extinde deasupra terenului limitrof pe o suprafață limitată, fiind mai mare decât dealul, de obicei, stâncoasă și depășind înălțimea de 800 m. Înainte de a rescrie textul rezultat răspunde la cerințele de mai jos.

a) Rescrie fiecare apariție a prepozițiilor din text. b) Transcrie articolele nehotărâte din enunțul dat. c) Transcrie alte cuvinte de legătură, care nu sunt prepoziții, împreună cu termenii în fața cărora apar. Cuvântul de legătură

Termenul în fața căruia apare

4 Privește imaginile următoare și indică cel puțin cinci diferențe dintre ele. Folosește prepoziții diferite.

Evaluare de parcurs Citește următoarea dedicație de carte și rezolvă sarcinile date pornind de la acest text. Lui Léon Werth Copiilor le cer iertare că am închinat această carte unui om mare. Am un motiv serios: acest om mare e cel mai bun prieten din câți am eu pe lume. Mai am un motiv: acest om mare poate să priceapă totul, chiar și cărțile pentru copii. Am și al treilea motiv: acest om mare trăiește în Franța, unde suferă de foame și frig. Are multă nevoie de mângâiere. Dacă toate motivele înșirate nu sunt de ajuns, țin ca această carte s-o închin atunci copilului de odinioară, căci și acest om mare a fost cândva copil. Toți oamenii mari au fost cândva copii. (Dar puțini dintre ei își mai aduc aminte.) Așa că fac următoarea îndreptare: Lui Léon Werth pe când era băiețel Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț 1 Formulează un enunț în care să arăți dacă această dedicație te motivează să citești cartea. (6 puncte)

2 Presupune că tocmai ai terminat de scris o carte; dă-i un titlu și formulează o dedicație. (6 puncte)

3 Încercuiește din lista dată două valori care crezi că sunt importante pentru autorul acestei opere:

sinceritatea, credința, puritatea, cunoașterea de sine, răbdarea, prietenia. (6 puncte) 4 Scrie două motive pentru care cineva ar suferi de foame și frig. (6 puncte)

Ca să fii om întreg, ai nevoie de valori 5 Scrie cum te-ar ajuta alte informații, precum naționalitatea acestuia, anul când are loc dedicația, să

explici de ce personajul suferea de foame și frig. (6 puncte)

6 Autorul spune despre această carte (Micul prinț) că ar trebui citită deopotrivă de copii și de adulți.

Scrie un enunț în care să arăți dacă ești sau nu de acord cu afirmația, motivându-ți părerea. (10 puncte)

7 Formulează trei enunțuri sau trei idei principale care să redea cel puțin trei motive pentru care autorul

îi dedică această carte lui Léon. (12 puncte)

8 Din discuțiile naratorului cu micul prinț reiese ideea că oamenii mari, adulții, au alte valori decât copii.

Scrie în tabelul următor care sunt valorile copiilor și care aparțin adulților. (24 de puncte) Copiii Adulții Cuvinte folosite în formularea enunțurilor interogative

Valori

9 Modifică forma substantivelor în funcție de context (locul pe care-l ocupă în enunț) pentru a reface un

fragment din opera citată. (24 de puncte) mari le plac (număr) . Când le vorbiți despre (Om) , ei nu vă întreabă niciodată ceea ce este cu adevărat important. Nu vă (prieten) lui? Ce (joc) îi plac? întreabă niciodată: „Cum sună (voce) ?” Ei vă întreabă: „Câți (an) are? Colecționează (fluture) are? Cât cântărește? Cât câștigă (tată) său?” Câți (frate) Numai atunci ei vor crede că l-au cunoscut.

Textul explicativ. Deducția Imaginează-ți situația de mai jos: Un elev se plimbă prin clasă cu un păianjen de jucărie, atingându-și colegii. Unii încep să râdă, alții se feresc ușor sau se îndepărtează. Colega nou-venită se face palidă la față fiind pe cale să leșine. Interpretezi reacțiile sale și înțelegi (deduci) că are o problemă cu păianjenii. Cum colega îți este simpatică, dorești să știi mai multe despre aceste ființe care îi trezesc reacții atât de puternice. Citește informațiile din textele următoare și rezolvă sarcinile date ca să-ți realizezi obiectivul. Fragmentul A Arahnofobia reprezintă frica de păianjeni și alte arahnide, precum scorpionii. Este o fobie specifică, manifestare a zoofobiei. Termenul provine din grecescul arachne, care înseamnă „păianjen”, și fobos – „frică”. Reacțiile la arahnide par iraționale pentru alții și uneori chiar și pentru cei afectați. Persoanele respective tind să se simtă rău în zonele în care cred că se află păianjeni sau când văd pânze. În unele cazuri extreme, chiar și o poză cu păianjeni poate declanșa frica. Teama aceasta e mult mai des prezentă la femei decât la bărbați (chiar de la vârste foarte mici), fapt pe care cercetătorii îl explică prin diviziunea muncii, practicată pe vremea când oamenii trăiau ca vânători-culegători: femeile – în a căror sarcină cădea „culesul” – aveau deseori de-a face cu păianjeni, în cursul activității lor de zi cu zi. Au învățat astfel că păianjenii ar putea reprezenta un pericol – pentru ele și copiii pe care îi aveau permanent în grijă – și au ajuns să se teamă de ei și să-i evite. În schimb, vânătoarea (treaba bărbaților) presupunea alte însușiri – forță fizică, rezistență la efort, capacitate de orientare și, evident, curaj. Prin urmare, bărbații care, la vederea unui păianjen, ar fi sărit în sus, țipând, n-ar fi fost de niciun folos tribului și speciei. Fragmentul B Într-un sat îndepărtat, o bătrână care avea doi copii, un băiat și o fată, plecați departe de ea, căzu la boală grea. Fata, de cum auzi că mama ei este suferindă, chinuită de presimțiri grele, se grăbi să ajungă acasă, lăsând totul în voia soartei. Băiatul, în schimb, mai rece și mai socotit, deși auzise vestea, nu se îndură să lase lucrul și să plece acasă. — Cum să plec? Ei, dacă voi pleca, voi pierde mulți bani și nu-mi voi mai putea construi casa pe care o doresc, îi zise el surorii sale. Când mama își văzu fiica, se îndureră că nu se află și băiatul ei lângă ea și îi spuse: — Ileana, fata mea, zise mama, tu întotdeauna ai fost bună la suflet și silitoare la nevoie. Tu ești ultima mea mângâiere. Cât despre fratele tău, mă doare să aflu că a rămas să țeasă în continuare, în loc să-mi dea puțină alinare în pragul morții. Spunând acestea, biata femeie își dădu duhul. Un vrăjitor se simți înduioșat văzând toate acestea. El o prefăcu pe fată în privighetoare, iar pe băiat, în păianjen. Poveste bulgară Fragmentul C Araneae (Păianjenii) reprezintă cel mai numeros ordin de arahnide, numărul speciilor descrise depășind 40 000. În prezent, păianjenii se întâlnesc pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. Ei preferă regiunile tropicale, pădurile, peșterile, regiunile alpine, de stepă, chiar și bazinele acvatice. Cea mai notabilă

Ca să fii om întreg, ai nevoie de valori deosebire față de alte animale este construcția plasei din mătase. Dimensiunile păianjenilor diferă: cel mai mic este Patu digua de 0,37 mm, iar cel mai mare – Theraphosa blondi – 90 mm. Suprafața corpului este acoperită cu numeroși perișori senzitivi care au rolul de organe tactile, recepționând orice vibrație a pânzei și a solului sau curenții de aer. De asemenea, păianjenii pot percepe și oscilațiile temperaturii și ale presiunii aerului. Pentru păianjenii care-și construiesc plase contează cel mai mult simțul tactil, în timp ce pentru vânătorii activi cea mai importantă este vederea. Însă și în aceste cazuri sunt excepții. 1 Încercuiește varianta corectă.

a) Fragmentul B este mai apropiat de fragmentul A decât de fragmentul C. b) Fragmentul B este mai apropiat de fragmentul C decât de fragmentul A. c) Între cele trei fragmente nu există nicio legătură. 2 Bifează în căsuță imaginea ce reprezintă un mediu de viață în care o persoană suferind de arahnofobie

s-ar simți în siguranță.

3 Scrie în casetă litera corespunzătoare fragmentului care conține explicații științifice referitoare la

arahnofobie. 4 Atunci când te adresezi unei persoane care suferă de arahnofobie trebuie să fii foarte atent ce cuvinte

folosești. Scrie care dintre prepozițiile următoare pe/lângă/sub/după/la, folosite într-un anunț de tipul: Ai un păianjen ____________ tine., ar avea pentru ascultător impactul cel mai puternic. 5 Transcrie prepoziția care se repetă cel mai des în fragmentul C. Scrie în casetă de câte ori se repetă.

6 Bifează în căsuță imaginea în care nu apare elementul caracteristic păianjenului.

7 În fragmentul B se dă o explicație neștiințifică, dar mult mai emoționantă a nașterii acestei specii.

Recitește-l și rezolvă sarcinile următoare pornind de la el. a) Precizează ce relație de rudenie se află între fată și băiat. b) Numește valorile importante pentru fiecare personaj, alegând din lista dată sau propunând altele: familie, respect, bani, bunuri materiale, milă, dragoste filială (de frați). c) Subliniază în enunțul următor prepoziția potrivită pentru mesajul transmis: Băiatul trăia pentru bani/din bani. d) Scrie prepozițiile care pot apărea după verbul prefăcu. e) Încercuiește varianta corectă. În enunțul Se prefăcea că își iubește mama; există o prepoziție simplă?

• Da, aceasta este că, deoarece are rol de legătură. • Nu există niciun cuvânt de legătură care să stea înaintea unui substantiv. f) Scrie, într-un enunț, motivul pentru care vrăjitorul l-a prefăcut pe băiat în păianjen. g) Încercuiește varianta corectă de răspuns, în funcție de ce exprimă fiecare enunț. Replica: Cum să plec? redă:

• o întrebare;

• o constatare;

• o rugăminte;

• un refuz.

8 Care dintre cele trei fragmente ți s-a părut mai interesant? Folosește informațiile din fragmentul

respectiv pentru a explica răspunsul tău. Scrie un paragraf care să conțină o idee principală și una-două idei secundare care să ilustreze motivele pentru care ai dat răspunsul.

Ca să fii om întreg, ai nevoie de valori Textul explicativ Nu întotdeauna avem la dispoziție toate informațiile, dar întotdeauna trebuie să înțelegem ce auzim, ce citim. Chiar dacă nu te-ai gândit la asta, adesea ești pus în situația unui detectiv: faptul că ai terminat un capitol și ai recapitulat o oră îți oferă un indiciu despre ce s-ar putea întâmpla la următoarea oră: o lucrare scrisă, chiar dacă profesorul nu a anunțat-o. Citește fragmentele următoare și indică ce explică fiecare. Fragmentul A Chuck McLaughlin, președintele Consiliului Asociației Mondiale a Detectivilor (WAD), vorbind despre profesia de detectiv particular într-un interviu consemnat în Telegraf Online, 29, septembrie 2016, spune: De-a lungul carierei a trebuit să merg pe stradă să adun informații, dar informația este mai la îndemână în mediul online în zilele noastre. Trebuie să fii capabil să o găsești, să o descifrezi și să raportezi clientului ceea ce are nevoie. În viața de zi cu zi suntem, de fapt, atât detectivi, cât și proprii noștri clienți. Exersează zilnic pentru a fi un bun detectiv!

Fragmentul B Bună tuturor! Cu ajutorul și sprijinul vostru, am să reîncep din nou un capitol în blog. Ce e și cu messul ăsta? Atâta lume îl folosește. E chiar atât de util? Care e diferența între a vorbi la telefon și a vorbi pe messenger? Unii spun că e mai ușor să te exprimi pe internet, când persoana nu e în fața ta. Și chiar dacă ai fi timid ori introvertit, pe mess ai șanse rezonabile să reușești să spui ce gândești. Dar e chiar așa? În primii ani ai adolescenței, poate. Dar apoi? Rămân unii obișnuiți să se exprime doar pe internet. E din ce în ce mai folosit, se „banalizează”. Unii chiar cer ID-ul de mess mai des decât cer numere de telefon. Hmm… Chiar dacă lucrurile stau așa, totuși, să îi dăm importanța cuvenită. E un mijloc de comunicare foarte eficient. Și ne ajută să ținem legătura cu prietenii de la distanță (sau nu neapărat) fără să cheltuim bani pe factura la telefon. http://gandurilemele.ablog.ro/2008-10-08/mess-fete-și-baieti.html

Fragmentul C I-am explicat Micului prinț că baobabii nu sunt copăcei, ci niște arbori cât bisericile de mari și că, dacă ar lua cu el chiar și o întreagă turmă de elefanți, turma aceasta tot nu i-ar putea veni de hac nici măcar unui singur baobab. […] Și, într-adevăr, pe planeta Micului prinț se găseau, ca pe toate planetele, și ierburi bune și ierburi rele. Prin urmare semințe bune de ierburi bune și semințe rele de ierburi rele. Numai că semințele n-ai cum să le vezi. Ele dorm în tainița pământului, până când i se năzare uneia să se trezească. Atunci începe să se întindă și scoate la soare, mai întâi cu sfiiciune, un firicel plin de farmec și nevătămător. Dacă e vorba despre un fir de ridiche sau de trandafir, îl poți lăsa să crească-n voia lui. Dar dacă e vorba despre o plantă rea, trebuie s-o smulgi numaidecât. Or, pe planeta Micului prinț se aflau niște semințe îngrozitoare… semințele de baobab. Pământul planetei era plin de ele. Or, de un baobab, dacă prinzi de veste prea târziu, nu te mai poți descotorosi niciodată.

Năpădește întreaga planetă. […] Iar eu sub îndrumările Micului prinț, am desenat planeta lui distrusă de baobabi. Mie, unuia, nu prea îmi place să fac pe moralistul. Însă primejdia baobabilor e atât de puțin cunoscută și neajunsurile care îl pândesc pe acela ce s-ar rătăci pe un asteroid sunt atât de mari, încât, de astă dată, mă abat de la tăcerea mea. Și spun: „Copii ! Fiți atenți la baobabi!” Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinţ

Fragmentul D La răsărit de satul Viișoara din județul Olt este un deal în forma unui unghi ascuțit. El se numește „Piscul lui Șarpe”. Aici se vede și o cameră care este vestită, deoarece se zice că acolo, cândva, se ascundea un șarpe uriaș (balaur), pe care l-a ucis un viteaz cunoscut, anume Ostrea. El a făcut o măgură mare în dealul comunei Lița din județul Teleorman (lângă Turnu-Măgurele) și de-aici a tras trei săgeți, dar doar a treia l-a rănit. Șarpele îl urmări pe viteaz. Ostrea trecu iute Dunărea, șarpele îl urmă, dar apa îi răci rana și balaurul se înecă. Din locul în care s-a scufundat el, iese și azi grăsime deasă din care se formează țânțarii. Piscul lui Șarpe, Legende populare românești

Evaluare sumativă Citește cu atenție fragmentul următor pentru a rezolva corect sarcinile date. — Nu ești de prin partea locului, zise vulpea, ce cauți pe-aici? — Caut oamenii, îi zise micul prinț vulpii. Am de căutat prieteni și o mulțime de lucruri de cunoscut. — Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei cu adevărat să ai un prieten, îmblânzește-mă! — Ce înseamnă „a îmblânzi”? — Oamenii, zise vulpea, au puști și vânează. E foarte neplăcut! Mai cresc și găini. E singurul folos de pe urma lor. Cauți găini? — Nu, zise micul prinț. Caut prieteni. Ce înseamnă „a îmblânzi”? — E un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. Înseamnă „a-ți crea legături”… — A-ți crea legături? — Desigur, zise vulpea. Tu nu ești deocamdată pentru mine decât un băiețaș, aidoma cu o sută de mii de alți băiețași. Iar eu nu am nevoie de tine. Și nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzești, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără seamăn în lume… — Încep să înțeleg, zise micul prinț. E undeva o floare… mi se pare că m-a îmblânzit. Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț

Ca să fii om întreg, ai nevoie de valori 1 Transcrie din fragmentul citat o secvență/un enunț față de care să-ți exprimi acordul și una/unul față

de care să-ți manifești dezacordul. (6 puncte)

2 Scrie câte un sinonim pentru expresia/cuvintele: fără seamăn; folos. (6 puncte)

3 Scrie două substantive din aceeași familie lexicală cu verbul a îmblânzi. (6 puncte)

4 Transcrie substantivele care denumesc personaje, în ordinea în care acestea apar în fragmentul citat.

Indică și felul substantivelor. (6 puncte)

5 Formulează două idei principale pornind de la fragmentul citat. (6 puncte)

6 Alcătuiește două enunțuri în care să folosești substantivele frate, arbitru la plural, articulate cu articolul

hotărât. (6 puncte)

7 Citește enunțurile Caut oameni. Oamenii nu mai au timp. și răspunde la cerințe. (14 puncte)

a) Scrie enunțul în care substantivul om este subiect. b) Transcrie doar substantivul articulat și precizează tipul de articol.

8 Transcrie un substantiv nearticulat, unul articulat hotărât și unul articulat nehotărât. (14 puncte) 9 Reconstituie/Imaginează-ți, într-un scurt text, portretul micului prinț și prezintă: (24 puncte)

a) cum se numește regatul lui;

c) cum arată;

b) în ce galaxie, planetă, continent se află acesta;

d) de ce vrea să cunoască oameni; e) de ce caută prieteni.

Se acordă 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (claritatea exprimării – 2 p.; vocabularul adecvat conținutului – 2 p.; ortografia – 4 p.; punctuația – 2 p.; așezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.) și 10 puncte din oficiu.

Exerciţii de ameliorare-dezvoltare Citește textul cu atenție pentru a rezolva corect cerințele. „[…] Întâmplător, mă așezasem în bancă lângă un băiat mai voinic decât mine. Avea ochii șireți și vocea impresionant de groasă pentru vârsta lui. — L-ai văzut p-ăla care a dai lista de cărți? mă întrebă el confidențial. — Da! i-am răspuns eu, curios la culme să aud ce-o să urmeze. — E un fleț, care a venit de la normală. Auzi dumneata, de la normală să vină el la „Lazăr”! — Da?! mă mirai eu, fără să înțeleg prea mare lucru, dar ca să nu-l supăr. — Şi nici nu e măcar petagog… e supraveghetor de ordine… acolo… și el! […] Admirativ l-am întrebat: — Dar de unde știi dumneata toate astea? La care el îmi răspunse cu o copleșitoare superioritate: — Păi, eu sânt repetent! — Da? Şi repede mă gândii să profit de împrejurare, ca să-l întreb: Atunci poate știi să-mi spui dumneata ce e aia Zoologia? — Ah! strânse el buzele disprețuitor, o nenorocită de materie, acolo… un fel de Intuiție, ceva mai grea! Şi apoi, cu îngăduință și pe un ton protector: Dar poți să-mi spui tu, puștiule, nu mă mai dumneatalâci! […] Fiind printre cei mai mici din clasă, am trecut în banca I-a din mijloc, cu încă doi colegi, că stam câte trei într-o bancă: Botez Nicolae, Ben Jules și eu. Mi-a părut rău că am fost nevoit să-l părăsesc pe Luca, repetentul, care-mi putea fi de atâta folos prin cunoștințele lui, dar curând m-am împrietenit așa de mult cu noii mei colegi de bancă, încât l-am uitat! Și-apoi aceștia erau boboci, puști, ca și mine, iar nu repetenți! […]” Grigore Băjenaru, Cișmigiu & Comp. 1 Transcrie trei substantive proprii precizând ce/pe cine denumesc.

2 Transcrie un substantiv nearticulat, unul articulat hotărât și unul articulat nehotărât.

3 Alcătuiește două enunțuri în care să folosești substantivul prieteni articulat hotărât cu două forme diferite.

Omul în armonie cu natura Adjectivul Tehnologia a adus confortul care ne face viața mai ușoară și chiar mai plăcută. Satisfacerea nevoilor vitale ale omului depinde astăzi, ca și acum 8 000 de ani, de ceea ce ne oferă natura. Citește fragmentele următoare pentru a înțelege mai bine ce putem pierde dacă urmărim cu orice preț dezvoltarea tehnologiei, ignorând natura. Fragmentul A S-a deșteptat prisaca din poiană Subt uriașul clopot de azur, Și sună tot cuprinsul dimprejur, De-ai spune că o harfă-eoliană E aninată undeva de-un ram… De-ar fi să stai nesigur la răscruce, Căci pretutindeni murmurul l-auzi, Asemeni unui tainic călăuz, Te cheamă, te îmbie și te duce, Fără să vrei, al florilor parfum…

Poiana pare-o uriașă floare, Ce schimbă curcubeie de culori, Dar nu-i o floare, ci sunt mii de flori, Din care ies scântei rătăcitoare Ce se aprind în aer și dispar. Ca niște temple în miniatură Ce ar serba un cult misterios, În raiu-acesta-atâta de frumos Lăsat anume parcă de natură, Stau albii stupi subt streșinele lor. […] Dimitrie Anghel, Alesul

Fragmentul B Albinele, precum furnicile, sunt insecte incredibile, cu o viața socială complexă, care continuă să surprindă oamenii de știință. Sunt singurele insecte din lume care produc hrana pentru om. Albinele sunt esențiale pentru natură. Ele sunt responsabile de polenizarea majorității plantelor. Fără albine nu am mai putea mânca fructe sau legume. Aproximativ 1% din cele aproape 2000 de specii de albine sălbatice din Europa sunt amenințate de dispariție, iar încă 5 % din albinele din lume vor fi în această situație în viitorul apropiat dacă nu se iau măsurile adecvate pentru combaterea fenomenului, se arată în primul studiu consacrat populațiilor de albine sălbatice din Europa, mult mai puțin cunoscute decât semenele lor domestice, dar la fel de utile pentru culturile de plante, relevă un raport publicat de Comisia Europeană. Situația este îngrijorătoare, ținând cont de faptul că 84% din producția vegetală din Europa destinată consumului uman depinde de polenizarea realizată de albine și bondari. 1 După ce ai recitit poezia (fragmentul A), închide ochii și gândește-te la ea. Deschide-i și scrie: ce ai

auzit, ce ai văzut, ce ai simțit, ce ai mirosit. (Nu este obligatoriu să dai pentru fiecare un răspuns.)

2 Transcrie cuvintele necunoscute din fragmentele citate și explică-le pe scurt, după ce ai consultat

dicționarul.

3 Precizează elementul comun ambelor fragmente, indicând două cuvinte-cheie.

4 Transcrie din ambele fragmente câte două cuvinte din câmpul lexical al insectelor.

5 Bifează în casetă imaginea care ilustrează fenomenul polenizării.

6 Asociază imaginile următoare cu grupul corespunzător: albine domestice, albine sălbatice.

Omul în armonie cu natura 7 În tabelul de mai jos, bifează căsuța potrivită pentru a arăta cărui fragment îi corespunde fiecare

dintre afirmațiile din stânga. Enunț asertiv

Fragmentul A

Fragmentul B

Ambele fragmente

Niciun fragment

a) Sunt descrise albinele. b) Apare cuvântul stup. c) Este explicat fenomenul curcubeului. d) Sugerează fenomenul polenizării.

Acordul adjectivului cu substantivul 1 Ilustrează acordul adjectivului cu substantivul asociind pe rând adjectivul sălbatic cu următoarele

substantive la singular și la plural: fiară, om.

2 Subliniază adjectivele din grupurile următoare și demonstrează (după exemplul dat) că adjectivul este

dependent de substantiv (subordonat acestuia). a) specii de albine sălbatice

b) murmurul l-auzi / Asemeni unui tainic călăuz…

c) Stau albii stupi subt streșinele lor Exemplu: S-a deșteptat prisaca din poiană / Sub uriașul clopot de azur. Grupul substantivului – uriașul clopot. Dacă adjectivul este dependent, înseamnă că poate lipsi fără ca enunțul să devină imposibil de înțeles. Sub (adjectiv lipsă) clopot de azur. – enunț posibil. Sub uriașul (substantiv lipsă) de azur – enunț imposibil.

Gradele de comparație 1 Asociază fiecărei imagini de la pagina 99 câte un grup format dintr-un substantiv și un adjectiv.

a) Imaginea A: Albină b) Imaginea B:

stup

c) Imaginea C: roi/ramă 2 Transcrie câte un adjectiv din fragmentele citate, de la pagina 98, pentru a ilustra tipul de proprietăți

pe care le pot exprima adjectivele. Adjective care se referă la dimensiuni

100

Adjective prin care Adjective prin care Adjective referitoare se exprimă aprecieri se exprimă culori la mișcare/timp (pozitive sau negative)

Adjective care încadrează obiectele într-o categorie/ domeniu

Adjective care redau stări/sentimente

3 Transcrie din cele două fragmente de la pagina 98 câte două adjective care pot avea grade de

comparație. Alege unul și trece-l la toate gradele de comparație.

4 Dintre toate gradele de comparație care ți se par mai potrivite pentru un text în versuri (literar) și care

pentru unul științific? Motivează.

5 Alege patru dintre adjectivele următoare și asociază substantive potrivite. Alcătuiește apoi enunțuri

cu aceste grupuri. Exemplu: compunere reușită Enunț: Pentru această compunere reușită voi primi o notă mare. frumos, impresionant, deosebit, minunat, îngrozitor, odihnitor, obositor, interesant, plictisitor, plăcut, neplăcut, reușit, nereușit, provocator, sănătos

6 Selectează din fragmentul B două adjective la gradul comparativ și trece-le apoi la gradul superlativ

relativ. Subliniază articolul adjectival.

7 Rescrie trei adjective care nu pot avea grad de comparație.

8 Completează spațiile libere cu adjectivele cele mai potrivite pentru a obține un text poetic.

Mă bucur să-mi umplu părul cu voi, frunze de toamnă, să fug prin pădurea , căzând și râzând, și să-mi zgârii obrazul, în scoicile voastre scorțoase

. 101

Omul în armonie cu natura Mă bucur să-mplânt în toamna strigătul meu adânc, sub bolțile pline de aer

, , de foșnet de vânt.

Reține! Adjectivele la gradul superlativ arată însușirea la gradul cel mai înalt sau cel mai scăzut. Gradul superlativ poate fi relativ sau absolut. Superlativul relativ exprimă însușirea la nivelul cel mai înalt sau cel mai scăzut în comparație cu aceeași însușire a altor obiecte sau cu însușirea aceluiași obiect în împrejurări diferite. Gradul superlativ relativ este: – de superioritate: Carpații Meridionali sunt cei mai înalți munți din România. – de inferioritate: Acest munte este cel mai puțin înalt dintre munții din jur.

Evaluare de parcurs Citește fragmentele următoare și reflectează la modul în care omul din zilele noastre se raportează la natură. Fragmentul A Împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, Măriei-Sale.

Peste flori, ce cresc în umbră, Lângă ape pe poteci, Vezi bejănii de albine, Armii grele de furnici… […]

Lună, Soare și Luceferi El le poartă-n a lui herb1, Împrejuru-i are dame Și curteni din neamul Cerb.

Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Împrejuru-ne s-adună Ale Curții mândre neamuri:

Crainici, iepurii cei repezi Purtători îi sunt de vești, Filomele2-i țin orchestrul Și isvoare spun povești.

Ciute sprintene de munte Caii mării, albi ca spuma, Bouri nalți cu steme-n frunte, Cerbi cu coarne rămuroase. Mihai Eminescu, Povestea Codrului

Fragmentul B Pădurea este o suprafață mare de teren pe care cresc în stare sălbatică specii de arbori și arbuști, specii de plante erbacee, mușchi, dar trăiesc și diferite specii de animale. Pe glob, pădurea ocupă circa 30% din suprafața uscatului; în România, ele se întind pe circa 27% din suprafața totală a țării. Mediul de viață 1 2

102

herb, herburi, s.n. (Înv.) Stemă a unei țări, blazon al unei familii nobiliare etc.  Fig. Origine, neam nobil. filomél, -ă ~e. Pasăre migratoare de talie mică, cu penajul brun-cafeniu, care produce sunete foarte melodioase; privighetoare.

se caracterizează prin diferiți factori naturali. Cei lipsiți de viață se numesc factori abiotici, iar viețuitoarele sau produșii acestora se numesc factori biotici. Comunitatea de populații (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în relații interspecifice se numește biocenoză. Unitatea structurală și funcțională care se stabilește între un biotop și o biocenoză constituie un ecosistem. Fauna și vegetația pădurilor de stejari: • Fauna: rădașcă, arici, salamandră, cuc, căprioară, vulpe, jder, iepure, urs, cerb, porci mistreți etc. • Vegetația: ghiocel, porumbar etc. Fragmentul C Când din sat am plecat Aveam părul moale și cârlionțat; Palmele îmi erau cupă și cleștar, Știam să râd nebunește. […] Mă speria larma tramvaielor, vaerul, Înaltele blocuri și aerul, Mă gândeam oare cum Poți trăi într-atâta pucioasă și fum? Dar inima mea Ca un clopot, șăgalnic în piept hohotea. […]

Doamne! Cât m-am schimbat! Parcă altfel plecasem din sat. […] Și totuși în suflet rămân Același copil din căpița de fân, Căruia-i place să cânte, Triluri și vorbe acum mai mature. Nicolae Labiș, Dans de odinioară

Fragmentul D Luna răsărise dintre munți și se oglindea într-un lac mare și limpede, ca seninul cerului. În fundul lui se vedea sclipind, de limpede ce era, un nisip de aur; iar în mijlocul lui, pe o insulă de smarald, înconjurat de un crâng de arbori verzi și stufoși, se ridica un mândru palat de o marmură ca laptele, lucie și albă – atât de lucie, încât în ziduri răsfrângea ca-ntr-o oglindă de argint: dumbravă și luncă, lac și țărmuri. O luntre aurită veghea pe undele limpezi ale lacului lângă poartă; și-n aerul cel curat al serii tremurau din palat cântece mândre și senine. Făt-Frumos se sui-n luntre și, vâslind, ajunse până la scările de marmură ale palatului. Pătruns acolo, el văzu în boltele scărilor candelabre cu sute de brațe, și-n fiecare braț ardea câte o stea de foc. Pătrunse în sală. Sala era înaltă, susținută de stâlpi și de arcuri, toate de aur, iar în mijlocul ei stătea o mândră masă, acoperită cu alb, talgerele toate săpate din câte-un singur mărgăritar mare; iar boierii ce ședeau la masă în haine aurite, pe scaune de catifea roșie, erau frumoși ca zilele tinereții și voioși ca horele. Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă 1 Transcrie din poezia Dans de odinioară și din fragmentul Făt-frumos din lacrimă câte un adjectiv care

exprimă: a) o formă: b) o însușire umană: c) o dimensiune (pe verticală): d) o culoare:

(5 puncte)

103

Omul în armonie cu natura 2 Trece câte un adjectiv din lista următoare pentru a ilustra proprietatea pe care o exprimă adjectivele.

slăvit, repezi, grele, albe, mândre, sprintene, nalți, rămuroase, sălbatică, erbacee, diferite, totală, abiotici, biotici, interspecifici (5 puncte) Dimensiuni Aprecieri (pozitive sau negative)

Culori

Referire Încadrarea într-o categorie/ la mișcare/ la timp într-un domeniu

3 Găsește corespondentul adjectival al substantivelor: nisip, vorbă, prieten, argint, catifea. (5 puncte)

Exemplu: fum (substantiv) – fumuriu (adjectiv)

4 Pune la forma corectă adjectivele dintre paranteze. (5 puncte)

Privea cu ochi (fix)

blocul înalt cât patru case din satul său. Coșurile (fumuriu) îi oboseau privirile. Stări (complex) îl încercau. (Drag) mele, fiți mai atente! M-au impresionat ochii ei (albastru) .

5 În tabelul de mai jos, bifează căsuța potrivită pentru a arăta cărui fragment (pagina 103) îi corespunde

fiecare dintre afirmațiile din prima coloană. (5 puncte) Enunț asertiv

Fragmentul Fragmentul Ambele C D fragmente

Niciun fragment

a) Este descris un palat. b) Apar adjective care denumesc culori. c) Se exprimă regretul după copilărie. d) Apar foarte multe detalii ale unor obiecte. e) Apare un enunț interogativ. 6 Transcrie structura care conține un articol adjectival care nu contribuie la formarea gradului superlativ

din fragmentul B de la pagina 102. (5 puncte) 7 Rescrie grupul în care apare un substantiv din câmpul lexical al orașului însoțit de un adjectiv. (5 puncte)

8 Transcrie două secvențe alcătuite dintr-un substantiv și un adjectiv din fragmentele A, B, C, D de la

paginile 102–103. (10 puncte) 9 Trece adjectivul mândru la toate gradele de comparație. Precizează-le în paranteză. (10 puncte)

104

10 Precizează la ce grade de comparație sunt adjectivele din fragmentul următor. (10 puncte)

Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur, bătut cu diamante, și cu hainele strălucite, era frumos ca luna unei nopți de vară. Dar mai mândru era Făt-Frumos. Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă

11 Scrie câte un sinonim și un antonim (potrivite sensului din fragmentul D) pentru următoarele adjective:

înalt, mare. (10 puncte) 12 Asociază adjectivul frumos cu substantivele codru, pădure – la singular și la plural, pentru a ilustra

acordul adjectivului cu substantivul în număr și gen. Folosește formele astfel obținute în două paragrafe descriptive care ar putea fi inserate într-un text narativ. (15 puncte)

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Exerciții de ameliorare-dezvoltare 1 Selectează pentru fiecare dintre imaginile următoare câte o secvență din fragmentele A, C, D de la

paginile 102, 103. (6 puncte)

105

Omul în armonie cu natura 2 Redactează un jurnal dublu pentru unul dintre fragmentele A, C, D. 3 Modifică ultimul vers din citatul următor astfel încât să transmită aceeași idee, dar să conțină un

adjectiv la gradul superlativ relativ de superioritate. Frumoasă, marea liniștită sau cu talazul răzvrătit, Însă nimica cu pădurea nu poate fi asemuit.

4 Corectează enunțurile de mai jos și explică greșeala.

a) Cea mai superioară poezie este cea a lui Mihai Eminescu. b) Este foarte complet referatul tău. c) Pădurea ne oferă cel mai optim mod de viață.

5 Observă cu atenție imaginea

alăturată. Alcătuiește enunțuri în care să descrii nivelul masei lem noase recoltate în intervalul 2005–2014, folosind adjectivul mare la toate gradele de comparație după exemplul dat. Exemplu: În anul … masa lemnoasă recoltată a fost … față de anul … . Spre deosebire de anul … masa lemnoasă recoltată în anul … a fost … .

106

Textul descriptiv 1 Observă cu atenție imaginile următoare și identifică cel puțin cinci deosebiri.

2 Prezintă patru dintre obiectele din imagini în enunțuri în care să apară grupuri formate din substantiv

și adjectiv.

3 Recitește fragmentele de la paginile 102, 103 și bifează în căsuțe afirmațiile corecte.

a) În toate fragmentele apar multe grupuri formate dintr-un substantiv și un adjectiv. b) În toate fragmentele se poate identifica un câmp lexical dominant. c) Prezentarea obiectelor/evenimentelor/stărilor este dinamică. d) Fragmentele A și B descriu/prezintă pădurea. e) Fragmentele A, C și D transmit emoții, prezintă sentimente. f) Fragmentele A și D oferă informații exacte despre o pădure. g) În fragmentul B există un număr mare de adjective care nu pot avea grade de comparație. 4 Încercuiește litera fragmentului care a fost extras dintr-un text descriptiv literar.

a) Mediul de viață al pădurii se caracterizează prin diferiți factori naturali. Cei lipsiți de viață se numesc factori abiotici, iar viețuitoarele sau produșii acestora se numesc factori biotici. b) În pădure toate viețuitoarele se închinau luminii, ploii și soarelui. 5 Transcrie trei termeni pe care nu îi vei regăsi într-un text din manualul de geografie sau de biologie în

care este descrisă pădurea. Nimica n-are ca pădurea mai multe farmece s-atragă Un suflet ce iubește taina frunzișului cu umbră dragă Și nicăieri nu poți mai bine de lumea-ntreagă să te pierzi Decât pe-ngustele poteci sub bolțile cu frunze verzi.

107

Omul în armonie cu natura Frumos e muntele ce-nalță spre ceruri fruntea lui semeață, Frumos e câmpul ce se-ntinde ca și o mare de verdeață, Frumoasă, marea liniștită sau cu talazul răzvrătit, Însă nimica cu pădurea nu poate fi asemuit. Ea n-are-n sânul ei castele, dar soarele când o izbește, O populează cu fantasme, și cântu-o face de vorbește, Ș-aci zărești palate-nalte, ș-aci, când ele se desfac, Ridică vocea orice frunză și-n om se schimbă-orice copac. Și câte gânduri nu deșteaptă câte-un stejar mai vechi. Alexandru Macedonski, Pădurea

6 Formulează trei enunțuri pe care să le utilizezi la orele de geografie sau de biologie în care cuvântul

pădure să apară însoțit de trei atribute.

Pregătirea pentru redactarea unei descrieri Schițează planul unei descrieri literare și ale uneia nonliterare în care obiectul prezentat să fie la alegere: un fenomen geografic/o pădure/o floare, urmărind recomandările de mai jos. Text descriptiv literar Text descriptiv nonliterar Pasul I – Stabilește exact ce trebuie să descrii. Pasul II – Construiește-ți o bancă de date: liste de cuvinte din câmpul lexical dominant și subcâmpuri lexicale ale obiectelor pe care le vei descrie; consultă atlase, enciclopedii, observă picturi. •C onsultă un dicționar de sinonime și alege cel mai •C onsultă un dicționar explicativ sau unul en‑ potrivit cuvânt. ciclopedic pentru a folosi cuvintele cu sensul • Citește poezii, descrieri literare pentru a te inspira. lor exact. • Creează combinații, jocuri de cuvinte. • I nformează-te cu privire la sensul cuvintelor • J oacă-te cu cuvintele; caută în tezaurul limbii. Nu pen‑ pe care le utilizezi. Fii exact! tru a copia! •G ăsește asociații între obiecte, asemănări de formă, de culoare, de consistență între lucruri; așa se creează figurile de stil. Pasul III – Grupează, localizează obiectele. Stabilește relațiile dintre ele. Încadrează-le în timp și în spațiu. Prezintă-le proprietățile. Realizează comparații. • Sugerează spațiul și timpul. • Numește foarte precis spațiul și timpul. Pasul IV – Oprește-te la un aspect particular; nu poți spune niciodată totul! Redactează un text descriptiv literar și unul nonliterar, pe baza planului întocmit mai sus. 108

Ține cont de recomandările următoare: Orice text trebuie să cuprindă o progresie, o dezvoltare a ideilor. Pentru a crea impresia de text unitar, dacă se cer două caracteristici ale obiectului descris, vei redacta două paragrafe, câte unul pentru fiecare caracteristică. Fiecare paragraf va cuprinde: – o afirmație generală, o componentă, o trăsătură sau o însușire a obiectului; – o detaliere, o dezvoltare a respectivei trăsături/componente prezentate. Prezintă obiectul: o casă, un peisaj de munte sau de câmpie, un sat, un oraș etc. Individualizează-l prin enumerarea/prezentarea elementele/părților componente/a unor detalii, prin folosirea unor adjective. Folosește cuvinte de legătură care să confere unitate textului, să creeze cadrul spațio-temporal și să facă vie imaginea obiectului în mintea cititorului. 1 Citește fragmentul următor și observă felul în care Barbu Ștefănescu Delavrancea a descris o casă în

fragmentul din opera literară Hagi Tudose. La răspântia din care se desface drumul înspre Calea Vergului, se pitulește căsuța Hagiului, în mijlocul unei grădini stufoase. Deschide ușa tinzii; o încuie grabnic; intră într-o odaie mică și întunecoasă; aprinde o lumânare de seu; se așază pe pat; își ia capul în mâni și-și reazemă coatele de genunchi. Păreții sunt cojiți și galbeni; grinzile tavanului, negre și prăfuite; icoanele, cu sfinți șterși; patul de scânduri, acoperit cu o pătură lățoasă, vărgată cu alb și vișiniu. Două perne de paie la perete și una de lână îmbrăcată într-o față soioasă. Pe jos, pardoseală de cărămizi reci. Odaie tristă, întunecoasă, un mormânt pe ai cărui ochi de geam, ca un sfert de hârtie, ți-ar fi frică să privești, ca să nu vezi morții odihnindu-se cu fețele în sus. Hagiul tresări și suflă în lumânare. 2 Completează, pe baza observațiilor de la exercițiul 1, tabelul de mai jos cu informațiile corespunzătoare.

Obiectul descris

Elementele componente (exterioare/interioare)

Proprietățile/ Trăsăturile

Cuvinte prin care se indică poziția în spațiu

3 Atmosfera pe care o emană casa descrisă este apăsătoare. Înlocuiește toate cuvintele (care pot avea

antonime) care creează această senzație cu antonimele lor.

109

Omul în armonie cu natura 4 Prezintă, în trei paragrafe, casa/blocul/apartamentul în care locuiești.

Textul descriptiv literar Citește cu atenție fragmentul următor pentru a rezolva corect cerințele. Făt-Frumos petrecu acolo vreme uitată, fără a prinde de veste, fiindcă rămăsese tot așa de tânăr, ca și când venise. Trecea prin pădure, fără să-l doară măcar capul. Se desfăta în palaturile cele aurite, trăia în pace și în liniște cu soția și cumnatele sale, se bucura de frumusețea florilor și de dulceața și curățenia aerului, ca un fericit. Ieșea adesea la vânătoare; dar, într-o zi, se luă după un iepure, dete o săgeată, dete două și nu-l nimeri; supărat, alergă după el și dete și cu a treia săgeată, cu care îl nemeri; dară nefericitul, în învălmășeală, nu băgase de seamă că, alergând după iepure, trecuse în Valea Plângerii. Petre Ispirescu, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte 1 Indică grupurile formate dintr-un substantiv și un adjectiv folosite pentru a descrie spațiul.

110

2 Rescrie secvența se bucura de frumusețea florilor și de dulceața și curățenia aerului, ca un fericit înlocuind

substantivele subliniate cu adjective corespunzătoare ca sens, realizând și celelalte modificări.

3 Transcrie verbul din al doilea paragraf care întrerupe descrierea.

4 Indică gradul de probabilitate ca în spațiul reprezentat prin cuvântul acolo să apară realități precum

cele redate prin imaginile de mai jos. Scrie în dreptul fiecărei imagini: foarte probabil, probabil, puțin probabil, exclus.

5 Scrie un paragraf în care să prezinți versiunea ta despre cum arăta spațiul descris prin cuvântul acolo

în fragmentul Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Folosește cel puțin trei adjective la grade diferite de comparație.

111

Omul în armonie cu natura Folosește pentru sarcinile următoare ca text-suport strofele din poezia Pădurea, de Alexandru Macedonski, de la paginile 107, 108. 6 Completează tabelul următor cu informațiile potrivite, după exemplul dat.

Combinația de cuvinte Fruntea lui semeață Câmp ca o mare de verdeață Talazul răzvrătit Pădurea vorbește

Elementul denumit Vârful

Ce rol are/Ce sugestie creează

7 Caută într-un dicționar sinonime potrivite pentru cuvintele din primele două versuri (prima strofă).

Folosește-le pentru a rescrie versurile. a) Compară varianta ta cu a colegului. Scrie care ți se pare mai reușită și de ce? b) Înlocuiește cuvintele din primele două versuri cu antonimele lor (acolo unde este posibil). Ce modificări constați?

Realizări expresive ale limbajului Ai observat, probabil, cum anumite cuvinte familiare, în anumite combinații, capătă alte sensuri sau doar sună diferit, mult mai frumos. • Comparația 1 Spunem adesea: puternic ca un leu, harnic ca o furnică etc. Folosește cunoștințele de cultură generală

și realizează comparații în care al doilea termen să fie un personaj dintr-un film, carte, după exemplul următor.

112

Numele colegului Termenul I al comparației Andrei

Trăsătura Punct comun exprimat puternic

Cuvântul de legătură ca

Termenul al II-lea al comparației Substantiv propriu Hercule

viteaz alb șiret vorbăreț/vorbăreață 2 Transcrie câte o comparație din fragmentele A, C, D, de la paginile 102, 103, specificând primul termen,

punctul comun (exprimat explicit sau dedus), cuvântul de legătură folosit și termenul al doilea al comparației.

3 Comparațiile îți sunt de mare ajutor atunci când vrei să explici ceva, dar nu stăpânești prea bine

termenii. Citește exemplele următoare și construiește trei enunțuri de același tip, pentru a explica termeni din diverse discipline unor persoane mai mici decât tine. a) Bromeliile sunt flori ca un fel de ananas de ghiveci. Ele au frunze cu forme diferite, de la cele subțiri ca un ac la cele late și groase.

b) Grindina este ca o plasă din mărgele din gheață, mai mici sau mai măricele care cade pe culturi, prin vie și distruge tot.

c) Noaptea cerul este ca o bijuterie care are pietre strălucitoare, stelele care sunt ca niște licurici uriași.

113

Omul în armonie cu natura „Limbajul” neînsuflețitelor. Personificarea 1 Scrie în spațiile libere verbele pe care le consideri potrivite.

Și, de pretutindeni, toate, într-un singur susur nedeslușit, sfârâiau a uscăciune! Codrii uriași, ca o mână neputincioși și de usturime de vreascuri netrebnice, se înădușită, sub văpaia incendiului universal. Greierul, cântăreț neobosit al zilelor de vară, , istovit, sub umbra înălțimii ocrotitoare a ierburilor; veverița frâu neobositei sale zburdălnicii […]. Gaia nu mai spinteca văzduhurile cu țipet flămând și ascuțit, vântul nu mai clătina frunza pădurilor. Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte 2 Alcătuiește enunțuri în care să personifici următoarele elemente: râul, vântul, primăvara, macul,

folosind verbe la modul indicativ la toate timpurile.

Citește cu atenție fragmentele următoare pentru a rezolva corect exercițiile 3–6. Fragmentul A Arinii cu mlădițe tremurătoare S-alintă-n adieri de primăvară, Și pun pe neagra brazilor povară Cununi gălbui, ca plete largi de soare Fragmentul B Arin este numele dat mai multor specii de arbori sau arbuști […] cu frunze căzătoare, alterne, cu vârful obtuz, trunchiate pe margine, întregi spre bază, în rest neregulat dințate sau lobulate, cu flori de culoarea galben-verzuie. Dicționar enciclopedic 3 Indică un sinonim și un antonim pentru cuvintele: pun, largi.

114

4 Precizează despre ce obiect este vorba în ambele fragmente.

5 Rescrie din fragmentul A personificarea, subliniind cu o linie substantivul care denumește obiectul

personificat și cu două verbul care denumește acțiunea. Precizează din ce câmp lexical face parte substantivul.

6 Indică cei doi termeni ai comparației prezenți în fragmentul A.

7 Identifică personificările din strofa următoare și creează o descriere sau un dialog (la alegere) între

două organe ale plantei/două animale/plante/planete/fenomene ale naturii/forme de relief. Zice rața cea bătrână: — Stați colea, mai lângă mine Că vicleana stă la pândă,

Stă la pândă, Că-i flămândă! Otilia Cazimir, Trei rățuște

115

Omul în armonie cu natura Evaluare sumativă Auzi tot timpul la televizor, la radio sau pe internet reclame pe care trebuie să le citești/asculți cu atenție, astfel încât atunci când hotărăști să cumperi un produs să o faci în deplină cunoștință de cauză. Ciocolata „Norocel”, o călătorie de neuitat! Ai probleme la serviciu? La școală? Înveselește-te cu ceva dulce! Descoperă dulcele-amărui. Ia energie de la „Norocel”! Dulce, nutritivă și sănătoasă! Și, în plus, teribil de gustoasă! Cea mai ieftină dintre toate ciocolatele amare, pentru toate buzunarele, dar cea mai scumpă persoanelor cu gusturi rafinate! Călătorești prin lume doar gustându-o. O ronțăi, închizi ochii și te trezești în patria ei, în America de Sud! Ciocolata neagră aduce beneficii nu doar papilelor gustative, ci întregului organism. Este magie pură! La bine și la greu, te sprijină și te înveselește mereu! Ciocolata neagră „Norocel” este cadoul perfect! Fă-l celor dragi, dar răsfață-te și tu! 1 Încercuiește variantele corecte. Primul enunț interogativ are ca scop:

a) să solicite o informație de la ascultător; b) să atragă atenția cititorului/ascultătorului; c) să ofere o informație; d) să exprime simpatia vorbitorului față de ascultător; e) să anticipeze rezolvarea unei probleme. (6 puncte) 2 Scrie trei elemente care nu sunt prezente în fragmentul citat, dar care ar trebui să apară pe ambalajul

reclamei. (6 puncte)

3 Transformă structura ciocolata „Norocel” într-un grup în care al doilea termen să fie un adjectiv cu

același sens. (6 puncte)

4 Rescrie cele două adjective care formează o pereche de antonime. (6 puncte)

5 Transcrie un adjectiv care exprimă culoarea și unul care redă aprecierea. (6 puncte)

6 Indică gradul de comparație la care este adjectivul ieftin și introdu-l în două grupuri prin care să ilustrezi

acordul adjectivului cu substantivul. (6 puncte)

116

7 Explică într-un enunț ce sens are adjectivul scump în secvența cea mai scumpă (persoanelor), folosind

un sinonim potrivit în acest context. (6 puncte) 8 Transcrie ultimele două verbe din fragmentul citat, precizează la ce mod sunt și ce semnificație/mesaj

transmit. (6 puncte)

9 Rescrie o structură alcătuită dintr-un substantiv și un atribut. (6 puncte)

10 Explică de ce primul cuvânt din structura …dulcele-amărui nu mai este adjectiv. Alcătuiește și tu un

enunț în care să existe un substantiv provenit dintr-un adjectiv, după modelul secvenței citate anterior. (6 puncte)

11 Rescrie din reclamă trei adjective care te-ar putea convinge să o cumperi. (6 puncte)

12 Alcătuiește o reclamă pentru unul dintre obiectele următoare: un telefon mobil, un stilou, o mașină,

o pereche de teniși, un suc, un joc etc. (24 de puncte) În redactarea ta vei folosi:  enunțuri interogative și imperative (pe lângă cele asertive);  informații despre produs;  grupuri de substantive urmate de atribute;  adjective la grade de comparație adecvate;  comparații;  personificări.

Se acordă 10 puncte din oficiu. 117

Trepte în viață Exprimarea adecvată a emoțiilor Emoții. Sentimente. Atitudini Completează următorul chestionar pentru a înțelege mai bine emoțiile pe care le trăiești la școală și cum îți influențează ele starea de bine. 1 De ce frecventezi școala?

Încercuiește litera enunțului reprezentativ pentru tine. a) pentru că așa procedează toți copiii; b) fiindcă mă trimit părinții; c) pentru că aici îmi fac prieteni; d) ca să pot învăța multe lucruri/să-mi fac un viitor; e) altele. 2 Îți place să mergi la școală?

Încercuiește cifra răspunsului reprezentativ pentru tine. a) deloc;

b) puțin;

c) suficient;

d) mult;

e) foarte mult.

Dacă răspunsul este a), b) sau c), motivează. 3 Ridici mâna pentru a răspunde la ore?

Încercuiește cifra răspunsului reprezentativ pentru tine. a) niciodată;

b) uneori;

c) rar;

d) des;

e) foarte des.

Dacă răspunsul este a), b) sau c), motivează. 4 Cum te simți când știi că vei fi ascultat?

Încercuiește litera variantei reprezentative pentru tine. a) speriat;

b) panicat;

c) entuziasmat;

d) optimist;

e) încrezător.

5 Ce-ai simți dacă ai lua o notă mică și ai fi pe punctul de a rămâne corigent?

Încercuiește litera variantei reprezentative pentru tine. a) panică;

b) frică;

c) vinovăție;

d) nepăsare;

e) că trebuie să te mobilizezi.

6 Alege trei dintre stările următoare mulțumit, satisfăcut, fericit, apreciat, trist, neliniștit, indignat.

Scrie pentru fiecare câte un enunț în care să arăți ce te face să te simți astfel la școală.

118

7 Asociază fiecărei imagini o stare.

Atitudini. Emoții. Texte narative literare (1) Citește textul Lanțul slăbiciunilor, de Ion Luca Caragiale, care prezintă modul unor elevi de a se raporta la școală și exprimă-ți părerea prin rezolvarea sarcinilor de lucru. Am și eu o slăbiciune și eu sunt om! dorințele grațioasei mele prietene domnișoara Mari Popescu sunt pentru mine porunci, la care mă supun cu atât mai bucuros, cu cât văd că prietena mea nu abuzează niciodată de influența nemărginită ce știe bine că exercită asupră-mi… De astă dată, ce mare lucru-mi cere? „Stimate amice, Știu ce prieten ești cu profesorul Costică Ionescu și cât nu e în stare să-ți refuze o rugăminte. Mă-ndatorezi până-n suflet dacă obții de la el pentru elevul Mitică Georgescu din clasa IV, liceul X… la latină nota 7, fără de care, băiatul, care mi-e rudă de aproape, rămâne și anul acesta repetent, ceea ce ar fi o mare nenorocire pentru familia lui – o familie dintre cele mai bune – și pentru mine o mare mâhnire. Cu cele mai afectuoase salutări, a dumitale bună prietenă, Mari Popescu.” A! irezistibilă grație, cum știi de frumos să poruncești! Și ce bine s-a nemerit! Ionescu are și el o slăbiciune, și el e om! ține la mine și nu e în stare să mă refuze. Repede mă arunc într-o birje și alerg la Ionescu, profesorul de latinește. — Dragă Costică, viu la tine sigur că n-ai să mă refuzi; știu cât pot conta pe amiciția ta și nu-mi permit a mă-ndoi un moment că în cazul de față, fiind vorba, mă-nțelegi, de o chestiune care mă interesează în așa grad, încât dacă n-aș fi pe deplin convins că tu, care mi-ai dovedit totdeauna, fără să dezminți niciodată o afecțiune, ce pot zice că la rândul meu… în fine… — În fine – zice Ionescu – am înțeles… Nu trebuia să mă iei așa departe. Vii să mă rogi pentru vreo loază de elev de-ai mei. — Nu e loază, Costică; e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă. — Cine știe ce leneș, ce dobitoc! — Nu-i adevărat, dragă Costică; este un băiat prea cumsecade… Să nu mă lași!… Viu la tine sigur că n-ai să mă refuzi; știu cât pot conta pe amiciția ta și nu-mi permit a mă-ndoi un moment că în cazul de față, fiind vorba, mă-nțelegi, de o chestiune…

119

Trepte în viață — Ei, lasă astea! știi că țiu la tine; ce mai încap între noi astfel de fraze banale?… Ce notă vrei să-i dau pârlitului tău de protejat? — 7, dragă Costică!… — Apoi, dacă n-o fi știind nimic animalul! — Ei, acuma și tu! zi că nu știe; parcă el o să fie cel dintâi și cel de pe urmă care să treacă fără să știe… Te rog, dragă Costică! dacă rămâne băiatul repetent încă un an, e o nenorocire pentru familia lui – o familie dintre cele mai bune – și pentru mine o mare mâhnire… — A! irezistibilă milogeală prietenească! zice Costică; ce bine știi tu să poruncești! Aide! să-ți fac hatârul și de data asta… să-i dau nepricopsitului 7. — Merci, dragă Costică, mare pomană-ți faci! — Cum îl cheamă? Eu caut repede-n buzunare scrisoarea d-rei Mari Popescu. Nu e… Zic lui Costică: — Un moment! Și ies ca din pușcă, sar în birjă și alerg acasă… Acasă, scrisorica nicăieri… Fuga la d-ra Popescu. — Prea-grațioasa mea prietenă, lucrul merge bine; am obținut de la profesor nota dorită; dar, acuma am nevoie să știu numele protejatului matale… Cum îl cheamă pe tânărul? — Ți-am scris numele în scrisoarea mea. — Da, dar scrisoarea dumitale am rătăcit-o acasă printre alte hârtii, și lucru este urgent: ca să nu pierd vremea căutând-o, am venit la d-ta… Cum îl cheamă? — Zău, nu mai țiu minte, zice drăgălașa mea amică; pentru că drept să-ți spun, madam Preotescu, o bună prietină a mea, la care țiu foarte mult – nu sunt în stare să-i refuz nimica – m-a rugat să-ți scriu, că știe că ții foarte mult la mine și nu mă refuzi niciodată, și ești prieten cu d. profesor Costică Ionescu, care ține foarte mult la d-ta și nu e-n stare să-ți refuze nimic. — Atunci, ce e de făcut? zic. — Du-te d-ta la madam Preotescu și întreab-o cum îl cheamă pe băiatul pe care mi l-a recomandat ca să ți-l recomand d-tale. — Sărut mânușițele. Și alerg la Preoteasca… Zic: — Madam Preotescu, uite la ce am venit să vă deranjez: ați recomandat amicei mele d-rei Mari Popescu pe un tânăr, să mi-l recomande mie, să-l recomand amicului meu Costică Ionescu, profesorul… — Da. — Ei! cum îl cheamă? — Nu ți-a scris Mari? — Ba da, dar am rătăcit scrisoarea, și d-ra Popescu a uitat cum îl cheamă și m-a trimis să-mi spuneți dv. — Eu… drept să-ți spun… nu mai mi-aduc aminte, pentru că i-am avut numele pe o însemnărică, pe care am lăsat-o la Mari; dar putem afla de la Diaconeasca – șade aci aproape – ea m-a rugat, că știe cât ține Mari la mine și d-ta nu refuzi nimic lui Mari și domnul Costică Ionescu profesorul pe d-ta nu te refuză niciodată. — Atunci – zic – cum facem? — Stăi nițel, să trimit să cheme pe Diaconeasca; este aci alături. N-aștept mult. Madam Diaconescu vine. Dar, fatalitate! și dumneaei se află în aceeași necunoștință despre numele junelui nostru protejat: însemnărica i-a dat-o amicei sale madam Preotescu.

120

— Ce-i de făcut? — Aleargă la Iconomeasca! Alerg la Iconomeasca… De acolo, la Sachelăreasca… Pe urmă la Piscupeasca… în sfârșit, am dat de izvor… Tânărul este nepoțelul lu’ madam Piscupescu, băiatul surioarei dumneaei, al lu’ madam Dăscălescu: Mitică Dăscălescu. Nimic nu refuzăm – madam Piscupescu lu’ madam Dăscălescu, madam Sachelărescu lu’ madam Piscupescu, madam Iconomescu lu’ madam Sachelărescu, madam Diaconescu lu’ madam Iconomescu, madam Preotescu lu’ madam Diaconescu, d-ra Popescu lu’ madam Preotescu, eu d-rii Popescu, și mie amicul Costică Ionescu… Alerg la Costică Ionescu. — Dragă Costică, să nu mă lași… Viu la tine sigur că n-ai să mă refuzi, știu cât pot conta pe amiciția ta și nu-mi permit a mă-ndoi un moment… — Lasă, omule, fleacurile… — Să-i dai nota 7, cum mi-ai promis… — Cui, frate? — Lui Mitică Dăscălescu. — Mitică Dăscălescu!… Nu țiu minte să am vreun școlar cu așa nume. — Nu se poate! — Să vedem… Și se uită în cataloage. — Nu; n-am niciunul Mitică Dăscălescu, în cursul inferior; ai făcut confuzie; trebuie să fie în cursul superior. Reține! Emoțiile sunt trăiri afective de scurtă durată și de o intensitate care variază, exprimând diverse reacții la situațiile și evenimentele la care luăm parte. 1 Încercuiește varianta corectă de răspuns. Prin acest text, autorul:

a) își exprimă admirația față de persoanele care obțin ceea ce și-au propus; b) explică ce materii se predau în școala românească pe vremea lui; c) se amuză pe seama slăbiciunilor omenești și-i critică pe cei care obțin note nemeritate; d) își manifestă admirația față de solidaritatea pe care o arată prietenii între ei. 2 Toate acțiunile gravitează în jurul aceluiași personaj care nu participă însă deloc la acțiune: un potențial

repetent. Încercuiește variantele corecte prin care este redată atitudinea celorlalți față de el. a) Este simpatizat și apreciat de toată lumea. b) Profesorul de latină îl disprețuiește. c) Intervențiile în favoarea lui au la bază alte simpatii decât față de el. d) Necunoscându-l personal, nimeni nu putea avea nici simpatii, nici antipatii.

121

Trepte în viață Reține! Prin atitudine, se înțelege: 1. ținută sau poziție a corpului. 2. fel de a fi sau de a se comporta (reprezentând adesea o anumită concepție); comportare. 3 Transcrie o structură, de 6–10 cuvinte, prin care Mari Popescu își pregătește cererea, făcând apel la

buna relație cu destinatarul scrisorii (paragraful al doilea). 4 Scrie câte un enunț prin care îți pregătești terenul atunci când vrei să ceri ceva, pentru a te asigura că

vei obține ce ai solicitat. a) Mamei: b) Unui prieten: c) Unui profesor: d) Unui coleg: 5 Scrie în casetă A (adevărat) sau F (fals), în dreptul enunțurilor de mai jos.

a) Povestitorul are o mare slăbiciune pentru domnișoara Mari Popescu. b) Mari Popescu este prietena lui Costică Ionescu.

c) Mitică Georgescu a mai fost o dată repetent. 6 Subliniază varianta corectă, susținând alegerea prin valorificarea informațiilor din text.

Costică Ionescu îi îndeplinea/nu-i îndeplinea de obicei dorințele prietenului său. 7 Rescrie secvența în care domnul Costică Ionescu arată că a înțeles cu ce intenție a venit la el prietenul

său (rândurile 20–30).

8 Analizează fiecare secvență din tabelul de mai jos pentru a numi, în coloana a doua, sentimentele/

atitudinile pe care le redă/le presupune. Secvența

Emoții/Sentimente/Atitudini

— Ei, acuma și tu! zi că nu știe; parcă el o să fie cel dintâi și cel de pe urmă care să treacă fără să știe… — Nu ți-a scris Mari? — Merci, dragă Costică, mare pomană-ți faci! — În fine – zice Ionescu – am înțeles… Nu trebuia să mă iei așa departe. Vii să mă rogi pentru vreo loază de elev de-ai mei. — Apoi, dacă n-o fi știind nimic animalul! În sfârșit, am dat de izvor… Exemple de sentimente/emoții/atitudini: mulțumire, fericire, dispreț, simpatie, recunoștință, acceptare, disponibilitate, atitudine permisivă, indiferență, acceptare, modestie, neîncredere, dezaprobare, agresivitate, cordialitate, încredere, antipatie, favorabil/nefavorabil, distanțare, mirare, eliberare, compasiune.

122

Numărăm și ordonăm obiectele. Numeralul cardinal și ordinal. Corectitudine în scriere și în pronunțare Vei folosi ca text-suport fragmentul din schița Lanțul slăbiciunilor, de la paginile 119–121. 1 Recitește paragraful pus în chenar în fragmentul citat la pagina 121, apoi scrie în litere, folosind numerale

cardinale, câte verigi a avut lanțul slăbiciunilor format pentru a-l salva pe un elev de repetenție. 2 Formulează câte un enunț în care să prezinți cu ajutorul unor numerale ordinale identitatea personajelor

care ocupă pozițiile 1, 4 și 6 în acest lanț al slăbiciunilor. Exemplu: A opta persoană/Al optulea personaj este … . X este a opta verigă

3 Alege patru emoticoane și asociază-le o replică din text sau

numele unui personaj, folosind numerale ordinale. Exemplu: Al doisprezecelea emoticon ar reda reacția elevului… Celui de-al doisprezecelea emoticon i s-ar potrivi replica: — Lasă, omule, fleacurile…

4 Imaginează-ți că elevului din Lanțul slăbiciunilor i s-a dat șansa de a trece pe merit clasa, dacă va reuși

să răspundă corect la șapte dintre întrebările puse pornind de la următoarele texte-suport. Citește-le și rezolvă sarcinile care i s-au dat și lui. Fragmentul A – Simbolurile folosite pentru scrierea numeralelor romane La început, în sistemul cifrelor și numerelor romane (numeralelor romane) erau folosite următoarele simboluri: I = 1, X = 10, C = 100, M = 1000. Ulterior, au fost adăugate și: V = 5; L = 50; D = 500.

123

Trepte în viață Fragmentul B – Ce sunt cifrele și numerele arabe? Cifrele și numerele pe care le folosim în ziua de astăzi sunt cifre și numere arabe. Exemplu: 1, 2, 3, 30, 2013, 5047 etc. Denumirea lor se datorează faptului că au intrat în Europa prin intermediul civilizației arabe, mai avansată decât cea europeană, la acea vreme. Civilizația arabă a preluat setul de cifre de la cea indiană (hindu). Matematicienii indieni inventaseră și conceptul de zero, inexistent la alte civilizații, așa că sistemul lor, foarte simplu, însă în același timp foarte puternic, bazat pe doar 10 simboluri (de la 0 la 9) avea să fie adoptat în întreaga lume. Romanii nu aveau reprezentare pentru zero, foloseau cuvântul nulla pentru a-l înlocui. Se crede că numerele arabe au intrat în Europa prin Spania, care fusese cucerită de arabi și inclusă în Marele Califat. Probabil că numerele călătoriseră până acolo aduse de matematicienii și comercianții arabi ce intrau în contact cu europenii. Se presupune că numerele arabe au intrat în Europa și prin intermediul comercianților italieni ce navigau frecvent în nordul Africii, care era tot parte a Marelui Califat. Numerele arabe s-au dovedit a fi mult mai ușor de folosit decât cele romane, atât la scriere, cât mai ales la efectuarea de calcule. Fragmentul C – Cum sunt folosite în prezent numerele romane? În jurul anilor 1300, după 2000 de ani de istorie, numerele romane au fost abandonate în favoarea celor arabe, mai performante și mai ușor de operat (adunat, împărțit etc.). Însă au continuat să fie folosite, sub diverse forme, până în ziua de azi, pentru a reprezenta orele ceasurilor, date, secole, numerotarea capitolelor într-o carte, numele unor lideri și monarhi sau chiar pentru a face citirea numerelor imposibilă pentru profani. 5 Scrie în casetă A (dacă afirmația este corectă) sau F (dacă este greșită), în dreptul fiecărui răspuns dat

de Mitică Georgescu. a) Forma corectă a numeralelor ordinale formate de la numeralele cardinale 5 și 8 sunt: al cincelea, al optălea. b) Cândva civilizația arabă a fost mai dezvoltată decât cea europeană. c) Numeralele cardinale 1 și 3 se scriu în litere: primul și al treilea. d) Conceptul de 0 (zero) a fost inventat de civilizația arabă. e) Cuvântul latinesc nulla este echivalentul cifrei arabe 0. f) Grupurile în alcătuirea cărora intră numerale cardinale mai mari de 20 urmate de un substantiv trebuie să conțină între cei doi termeni prepoziția de. g) Unul dintre motivele pentru care numerele romane au fost abandonate după 2000 de ani este că se operează mai ușor cu ele. h) Matematicienii și comercianții arabi au intrat în contact cu europenii. i) În imaginea A s-au folosit cifre romane, iar în imaginea B cifre arabe.

A 124

Evaluare de parcurs Citește cu atenție poezia următoare pentru a rezolva corect cerințele. Un profesor e un zidar Mereu alăturea de noi, Mereu pe șantierul vieții Ca să înalțe vremuri noi.

Deci, dacă urci la cârma țării Un pic te uită înapoi, Privește-i chipul luminat, Privește-l, grijile-i vin roi,

Un profesor e un zidar. Zidește ziua cea de mâine. Și sufletul și inima La temelia țării pune.

Ca să-l atace, să-l doboare Dar el se ține, cât de greu N-ar fi să-i fie, în picioare, Doar în picioare stă mereu.

Un profesor e un artist Ce modelează caractere. El zi de zi și an de an, Găsește forță și putere

Închină-te în fața lui, Căci are-n plete flori de nea Și poate una dintre ele, I-ai pus-o-n plete tu cândva.

Ca să cioplească în lut viu Cu vorba-i blândă și sfătoasă. Lucrarea lui e cea mai bună, Cea mai de preț, cea mai frumoasă.

Emilia Plugaru, Un profesor…

1 Analizează fiecare secvență din tabelul de mai jos pentru a numi, în coloana a doua, sentimentele/

atitudinile autoarei față de profesor pe care secvența le sugerează. (16 puncte) Secvența

Emoții Sentimente/Atitudini

Mereu alăturea de noi, Ce modelează caractere. Privește-l, grijile-i vin roi, Închină-te în fața lui, 2 Formulează câte un enunț în care să indici, cu ajutorul unor numerale ordinale scrise în litere, versurile

în care se regăsesc următoarele secvențe: (16 puncte) Un profesor e un zidar; La temelia țării pune. Un profesor e un artist, Cea mai de preț, cea mai frumoasă.

125

Trepte în viață 3 Transformă versul Un profesor e un zidar într-o comparație și explic-o. (8 puncte)

4 Transcrie structura din text care sugerează efortul permanent al profesorului. (8 puncte)

5 Prin fiecare notă mică, prin fiecare act de indisciplină i-ai pus în păr profesorului tău o floare de nea.

Scrie două numerale cardinale compuse care să reflecte, cu aproximație, numărul de flori de nea pe care le-ai pus în părul profesorului tău. Scrie mai întâi în cifre și apoi în litere. (10 puncte)

6 Scrie, mai întâi în cifre și apoi în litere, numerale cardinale/ordinale care să redea: (32 de puncte)

a) două date importante care marchează sărbători legate de educație: b) două evenimente importante din istoria României: c) două descoperiri geografice/științifice importante: d) două date importante din istoria ta personală: Se acordă 10 puncte din oficiu. Reține! Numerale cardinale pot fi: – simple (unu, patru, trei, sută, mie, milion, miliard). – compuse (unsprezece, treisprezece, patruzeci; douăzeci și unu/douăzeci și una). Dintre numeralele cardinale, doi și unu (și compusele cu aceasta) au forme diferite în raport cu genul.

Exerciții de ameliorare-dezvoltare Imaginează-ți următoarea situație și rezolvă sarcinile date. Andreea visează să devină expertă în arta gătitului. Ea nu pierde niciun prilej să experimenteze diverse rețete. Îi displac însă plimbările prin zăpadă. Așa se explică de ce, urmărind buletinul meteo pentru ziua respectivă, a hotărât să rămână acasă și să se apuce de gătit. 1 Scrie un enunț în care să arăți a câta imagine din buletin (de la stânga la

dreapta) este cea care se potrivește pentru vremea din ziua respectivă.

126

2 Completează tabelul de mai jos cu numărul imaginii din buletinul meteo (de la stânga la dreapta) care

este responsabilă de reacția privitorilor prezentați în coloana din stânga. Privitorul și circumstanțele în care se află

Starea/ Emoția supărare teamă dezamăgire

Numărul imaginii (scrisă cu litere)

Un fermier care vede cum arșița îi distruge de tot recolta. Vali, care a rămas singur acasă. Marta, care, în vacanță, și-a programat să schieze, dar zăpada se topise de pe pârtie. Mihai, care fusese prins de ploaie în pădure și udat până la piele. fericire

Reține! Pentru prima zi a lunii se folosește numeralul ordinal întâi (întâi ianuarie). În exprimarea datei, pentru numeralele 2, 12, 22, forma corectă, literară, era cea de feminin (două ianuarie), însă normele actuale (DOOM2) admit și formele de masculin ale numeralului (doi ianuarie). În concluzie, ambele forme sunt corecte. 3 Citește cu atenție rețeta de mai jos și subliniază numeralele cardinale, apoi rescrie-le.

Tiramisu cu mascarpone Ingrediente rețetă:  500 g mascarpone  400 g pișcoturi  250 ml espresso sau cafea tare  3 linguri zahăr pudră  3 ouă  1 lingură cacao  3 lingurițe amaretto sau o linguriță esență migdale Modul de preparare. Indicații: Pentru a obține aspectul atât de familiar din cofetărie, prăjitura tiramisu va trebui să încapă la fix într-o tavă. Astfel va avea susținere laterală și vom elimina riscul curgerii cremei mascarpone. 400 g de pișcoturi înseamnă 48 de pișcoturi, din care eu am folosit fix 40 – tiramisu a fost asamblat într-o tavă cu dimensiunea: 20 × 30 cm. Pentru crema mascarpone folosită la tiramisu va trebui să scoatem din timp de la frigider toate ingredientele necesare, deoarece acestea vor trebui să fie la temperatura camerei. De asemenea, un amănunt important în prepararea rețetei de tiramisu este utilizarea unei cafele foarte tari. Chiar dacă unii vor considera că este un fel de pleonasm1, am intitulat această rețetă „Tiramisu cu mascarpone”, deoarece am văzut că pe internet există foarte multe rețete de tiramisu fără mascarpone.

leonásm, pleonasme, s.n. Greșeală de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, propoziții etc. care repetă p în mod inutil aceeași idee.

127

Trepte în viață 4 Un elev grăbit a copiat greșit primele rânduri. Unele sunt greșeli de ortografie. Altele însă au consecințe

neplăcute, deoarece determină înțelegerea greșită a mesajului și, ca atare, la o reacție/un comportament nepotrivit. 400 g masparpone 400 g pișcot Completează adecvat cele trei rubrici ale tabelului. Greșeli de formă

Greșeli care antrenează schimbări de sens

Consecințe

5 Scrie în litere numerale ordinale obținute de la 100 și 1000.

Reține! Formele corecte ale unor numerale ordinale sunt: al o sutălea, a o suta, al o sută unulea, al două sutelea, a doua sută, al o miielea, a o mia, al o mie unulea, al două miilea, a două mia etc. 6 Transcrie patru dintre numeralele cardinale care ar trebui urmate de prepoziția de.

7 Scrie în litere, folosind numerale cardinale, care este temperatura obișnuită a camerei și care ar fi cea

a frigiderului. Temperatura obișnuită a camerei

Temperatura obișnuită a frigiderului

Reține! Numeralele ordinale se recunosc după structura specifică: al + numeral cardinal + le (articol hotărât) + a, respectiv a + numeral cardinal + a Alte forme: întâi, întâia (dintâi), primul/prima, secund/secundă, terț/terță. 8 Alcătuiește cu fiecare dintre formele simple de la exercițiul anterior câte un enunț conținând informații

de la muzică și biologie.

128

A toci și a învăța. Grupul format din substantiv și atribut 1 Comentează următoarea afirmație. A fi ignorant nu este la fel de rușinos precum a fi lipsit de dorința de a

învăța. (Benjamin Franklin)

2 Citește fragmentele următoare din Romanul adolescentului miop, de Mircea Eliade, în care sunt

prezentate, sub forma unui jurnal, încercările de a crea un roman. Este o relatare despre școală, profesori și adolescenți, despre lecții și teme pe care eroul trebuie să le facă, dar nu le dorește și despre cărți pe care dorește să le citească, dar care-l împiedică să-și facă alte teme. 29 august Știu că se apropie corigența și trebuie să-mi încui cărțile timp de două săptămâni. Ceea ce mă încurcă mult e faptul că Dinu mi-a adus trei volume din Gourmont, unul din Jack London și versurile lui Samain. Cărțile nu sunt ale lui, și m-a rugat să le sfârșesc cât se poate de repede. Bineînțeles că n-am să pierd prilejul lecturii unor cărți pe care doream de mult să le cunosc. Dar când mă voi apuca de matematică, n-am să ies decât la trei zile o dată, din casă! 4 septembrie Parcă eu nu știu? Sunt cel mai desăvârșit leneș, măgar, neputincios, mincinos și laș din România Mare! 9 septembrie Mai sunt șase zile. Dacă până la 15 septembrie nu învăț de la un capăt la altul toată materia, mă sinucid. E cea mai mare hotărâre pe care am luat-o până acum în viața mea. A trebuit s-o iau. Căldura din mansardă și „Le chariot d’or” nu mi-au îngăduit până acum să citesc decât treizeci de pagini algebrice. Dar acum s-a hotărât. Mi-am dat cuvântul meu de cinste că îmi voi împlini hotărârea. Dacă nu… Ce-mi pasă de creștinism? 10 septembrie Trei capitole din algebră, cu explicațiile lui Bărbulescu Constantin, băiat înalt, promovat, pătat, cu coși roz-albi și unsuros pe nas. Păcat că trece un tramvai prin fața casei. Mă distrează. Altminteri, Bărbulescu explică pe înțelesul tuturor, cu glas de bas și cu un creion lung. 12 septembrie Dinu învață patru ore pe zi cu un meditator (o sută de lei ora) și patru ore singur. A sfârșit algebra și jumătate din trigonometrie. Seara se plimbă pe bulevard și mănâncă înghețată. Se întâlnește cu alți prieteni, corigenți la chimie. Toți învață. Jipescu a sfârșit primele trei repetiții ale cărții de chimie la 15 iulie.

129

Trepte în viață De atunci a mai citit de cinci ori caietul de notițe, de cinci ori rezumatele, o dată un tratat franțuzesc și de opt ori cele cincizeci și șase de „fițuici”, după care speră să copieze și la teză. Toți învață. Numai Marcu se află din august la același capitol al „clorului1”. Când îl întreabă cineva ce are să se facă, el răspunde că are să promoveze; sau are să rămână repetent. Altceva nu i se poate întâmpla. Băieții spun că Marcu „afectează”. 13 septembrie E imposibil să cunosc bine toată matematica. E preferabil să adâncesc anumite capitole, pe care să le știu perfect, și să frunzăresc numai prin celelalte. Ceea ce m-am hotărât să fac. 3 Transcrie din fiecare fragment câte un grup format dintr-un substantiv și atributul său, completând

coloanele, după model, pentru a înțelege caracterul dependent al atributului. Grupul

Atributul

Enunțul fără atribut

Enunțul fără termenul de care depinde atributul

Substantiv + adjectiv Substantiv + numeral

mi-a adus trei

Substantiv + prepoziție + alt substantiv Substantiv + alt substantiv versurile lui Samain

lui Samain (substantiv)

Am citit versurile

Am citit …* lui Samain

Reține! Atributul este un termen subordonat, ceea ce înseamnă că el poate lipsi fără ca enunțul să devină imposibil de înțeles. 4 Alege varianta corectă, subliniind grupul format dintr-un substantiv și atributul său.

Bărbulescu era: a) un coleg corigent la chimie;

c) un bun desenator;

b) un profesor meditator;

d) un coleg promovat la matematică.

5 Corigența personajului a fost determinată de una sau mai multe cauze. Folosește ca argumente

informații din text, la care poți adăuga explicații personale din experiența ta sau a părinților. Ține cont și de următoarele recomandări: A căuta cauzele unui eveniment înseamnă a răspunde la întrebarea De ce? cu un enunț introdus printr-un cuvânt de tipul fiindcă, deoarece etc. Cauzele sunt acțiuni/evenimente petrecute înaintea efectului. Verbele din enunțurile explicative se vor folosi la modul indicativ, timpul perfectul compus sau imperfect. 1

130

c lor, s.n. Element chimic gazos de culoare galbenă-verzuie, cu miros înțepător, sufocant, toxic, cu proprietăți decolorante și dezinfectante, care se folosește în industrie.

Exemplu: Un elev intră la 8 și 15 minute în clasă (evenimentul). Profesorul îl ceartă (efectul). Cauza care provoacă observațiile/admonestarea profesorului este întârzierea. Dar întârzierea are și ea o cauză (sau mai multe motive): nu a venit autobuzul la timp, nu a sunat ceasul, o stare de rău etc. 6 Cunoști sensurile verbelor: a toci și a învăța?

Scrie două paragrafe în care să arăți diferența dintre a toci și a învăța.

Atitudini. Emoții (2) 1 În fragmentele din Romanul adolescentului miop, de Mircea Eliade, sunt prezentați trei elevi corigenți –

Dinu, Jipescu și Marcu – și felul în care aceștia se pregătesc. Scrie numele celui care crezi că are șanse mai mari să treacă examenul de corigență. 2 Menționează două motive care, în concepția adolescentului, l-au împiedicat să învețe mai mult la

matematică.

3 În text apare o dată calendaristică (ziua și luna) care nu reprezintă însă data scrierii unei pagini/unei

consemnări în jurnal. Este redată, ca și celelalte, cu ajutorul unui numeral cardinal. Rescrie-o și indică la ce eveniment se referă. 4 Scrie, folosind numerale cardinale, câte recapitulări ale cărții de chimie a realizat Jipescu.

5 Folosind numerale ordinale, scrie la a câta recapitulare s-a simțit sigur pe el.

131

Trepte în viață 6 Imaginează-ți că unul dintre prietenii/colegii tăi vine și-ți spune:

Sunt cel mai desăvârșit leneș, măgar, neputincios, mincinos și laș din România Mare! Subliniază cele mai potrivite (eficiente) replici: Ce înseamnă pentru tine a fi măgar? Cum ai ajuns la această concluzie? Hai dă tot din tine, te ascult, descărcă-te! Ai putea să mă lămurești de ce măgar? De ce măgar? Lămurește-mă! De ce crezi că nu sunt și alții ca tine? Lasă că trece și asta! Cred că ai motive să fii supărat, o corigență este ceva neplăcut, dar faci tu față, te descurci. De ce spui asta? Ce plângăcios ești! Dacă nu ai învățat! Înțeleg că ești tare supărat, dar să spui măgar?! Laș? De ce spui asta? Înțeleg că ai tot dreptul să fii supărat, dar vei găsi o soluție. 7 Alege care dintre comportamentele, gesturile de mai jos ar fi dezirabile și care nu ar fi potrivite.

a) Dai din cap a aprobare, cobori tonul, butonezi la telefon și-i spui: „Lasă, că trece…”. b) Te uiți la el, te uiți în altă parte, îi ocolești privirea, deoarece te simți jenat. c) Te uiți în ochi insistent. 8 Cu ce intenție crezi că ar rosti un vorbitor replica de la exercițiul 6?

Subliniază una dintre variantele următoare: să fie auzit, să se descarce, să i se dea dreptate, să fie contrazis, să fie încurajat, să fie sprijinit. 9 Indică o strategie propusă și una utilizată de erou pentru a face învățarea să avanseze.

Explică în scris de ce strategia propusă nu a fost pusă în practică.

10 Alege dintre formele timpului trecut ale modului indicativ pe cea care reflectă cel mai bine faptul că

eroul obișnuia să citească deseori și completează enunțul: Eroul (a citi)

în fiecare zi.

11 Cum și-a schimbat strategia de învățare adolescentul?

Care este fraza ce explică declanșarea acestei schimbări, și cauza în același timp?

12 Comentează modul în care s-a gândit să-și organizeze adolescentul învățarea, comparându-l cu felul

de a te pregăti pentru lecții/lucrări. 13 Indică, folosind un numeral ordinal, la a câta recapitulare Jipescu s-a simțit sigur pe el?

132

A învăța este o artă și o tehnică 1 Citește informațiile despre Mircea Eliade, adolescentul devenit mai târziu o personalitate a culturii

universale. Prezintă două elemente din fragmentele de jurnal citate care i-ar permite unui cititor să anticipeze realizările sale. Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, București – d. 22 aprilie 1986, Chicago) a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filosof și profesor român la Universitatea din Chicago. Din anul 1957, a fost titular al catedrei de istoria religiilor, naturalizat cetățean american în anul 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Este autorul a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filosofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică variată. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite. Este membru post-mortem al Academiei Române (din anul 1990).

2 Din felul în care vorbește, din soluțiile pe care le caută, deducem că adolescentul se cunoștea destul

de bine, își dă seama că trebuie să ia măsuri pentru a nu mai fi distras de la învățat. Ce soluție a găsit? A pus-o în practică? Cum s-au schimbat strategiile personajului de-a lungul timpului?

3 Ce ți se pare mai greu: să găsești soluții la o problemă sau să le pui în practică?

4 Redactează două pagini de jurnal, alegând una dintre temele următoare, în care să prezinți două zile

din viața ta ca și cum: a) Ai fi unul dintre participanții sau conducătorii Bătăliei de la Maraton. b) Te afli într-o călătorie virtuală în Univers. c) Ești tu însuți, simțind nevoia să scrii gândurile, sentimentele, comentariile tale legate de alte persoane, de diverse evenimente. d) Te afli în primele săptămâni din clasa a V-a și scrii în jurnal ce ai simțit, ce persoane noi ai cunoscut, cum ți s-a părut programul etc.

Evaluare sumativă Părea o oră obișnuită de curs. Nu însă și pentru eroina din povestirea Hamurabi, de Mircea Sântimbreanu. Citește cu atenție textul pentru a rezolva corect cerințele. Pitită în banca sa ca-ntr-o tranșee, ascunsă după meterezul din față – cel mai spătos coleg – Eugenița dintr-a cincea trăiește emoțiile infanteristului în pragul atacului inamic. „M-ascultă! M-ascultă!!! Și nici titlul lecției nu-l știu… Uf, a-nchis catalogul, n-ascultă astăzi”, răsuflă ea ușurată și se îndreaptă în bancă, asudată, dar victorioasă. Slavă ție, zeiță a infanteriei fără muniții,

133

Trepte în viață atacul nu va avea loc. Deodată se strâmbă ca săgetată într-o măsea: profesorul întreabă fără catalog, din bănci! Eugenița se pitulează din nou în spatele meterezului, cu ochii închiși, așteptând glonțul rătăcit al vreunei întrebări. „Numai de nu m-ar pocni!” Ascultă pașii grei ai profesorului printre bănci și se lipește și mai tare de pupitru, ca un calcan de fundul mării. „Babi… cum? Babilonienii? Cine-or mai fi și ăștia? Sunt un popor care nu mai sunt?! încurcată mai e și istoria asta!… Dar nu trebuie să se vadă că nu știu”, plănuiește mica strategă, hotărâtă să folosească toate resursele camuflajului. „O să ridic mâna la orice întrebare. Eu! Eu! Spun eu, tovarășe profesor, în ce epocă au trăit? Știu eu? Eu! Spun eu!” Și, lungită peste bancă, cu mâna în aer, pare o praștie întinsă, din care e gata să-și ia zborul… răspunsul. Am scăpat, am scăpat, se bucură fetița, întreabă pe ăia de nu ridică mâna. Hehe… Ce războaie au dus? Au avut și războaie?! Numai de nu m-ar întreba… Eu! Eu! Hait, se uită la mine… O să dau drumu’ la creion sub bancă… M-aplec și-l caut…” Stratega intră sub bancă. A găsit creionul și, ghemuită dedesubt, îi roade nervos capătul. Uf, a răspuns altul. Iese… strategic, ștergându-și absorbită genunchii de praf. „Cine a fost Hamurabi? De unde să știu eu? Sunt pierdută, iar se uită la mine! Acum o să scap penarul și-o să adun toate penițele, căpățelele de creion, ascuțitoarea, guma… Până atunci să răspundă altul…” — Să spun eu? Eugenița se răsucește cu inocență spre vecinul din spate, din stânga, din dreapta. „Eu?” Da, chiar ea. Infanteristul a fost lovit de moarte. Se ridică șovăitoare, palidă, și îngaimă cu glasul pierdut: — Ha… Hamuba… Habamu… Habar… n-am, tovarășe profesor… 1 Scrie disciplina și tema lecției la care a fost ascultată Eugenița. (6 puncte)

2 Scrie, în litere, în ce clasă este eroina povestirii și precizează tipul de numeral folosit. (6 puncte)

3 Transcrie un grup format dintr-un substantiv și un atribut care numește sau sugerează o emoție/

o atitudine. Subliniază atributul. (6 puncte)

4 Transcrie o secvență în care este relatată strategia folosită de Eugenița pentru a evita confruntarea cu

„dușmanul”. (6 puncte)

134

5 Scrie din lista următoare trei emoții/stări pe care le încearcă personajul de-a lungul orei descrise (două

pozitive și una negativă). (6 puncte) dezgust, tristețe, melancolie, agitație, enervare, frământare, zbucium, tensiune, renunțare, deznădejde, disperare, neputință, neliniște, nesiguranță, furie, mânie, incertitudine, decepție, dezamăgire, nefericire, neîmplinire, plictiseală, teamă, groază, spaimă, descurajare, amărăciune, regret, vrajbă, ostilitate, vină, nevrednicie, decepție, deprimare, pesimism, veselie, reverie, speranță, admirație, calm, moderație, siguranță, fericire, mulțumire, satisfacție, încântare, fericire, plăcere, seninătate, bucurie, relaxare, euforie, pace interioară, vitejie, bravură, temeritate, hotărâre, seninătate, atracție, tandrețe, energie, optimism.

6 Asociază fiecărei emoții numite la exercițiul 5 unul dintre emoticoanele

alăturate, folosind numerale ordinale și specificând momentul/timpul în care o trăiește (la începutul orei, în timpul orei, la sfârșitului lecției). (6 puncte) Exemplu: La începutul orei Eugenița se simte/este … , arătând ca în imaginea … . Reprezentativă pentru mimica sa cred că este … (numeral ordinal) imagine.

7 Citește informațiile despre Hammurabi și scrie ce reprezintă în istorie anul 1792 î.H. și prin ce tip de

numeral este redat. (6 puncte) Hammurabi (1792–1750 î.H.) a fost un rege babilonian care a inventat primul cod de legi. El a mai rămas în istorie și prin faptul că, în timpul său, Babilonul a devenit cel mai important centru cultural din Asia. Domnia lui Hammurabi a fost o domnie plină de cuceriri importante, dar și de cultură. Hammurabi și-a consolidat încă de la început statul prin edificii și prin întărirea infrastructurii, obținând astfel succese pe plan extern.

8 Formulează un enunț în care să numești, cu ajutorul unui numeral ordinal scris corect în litere, secolul

în care a domnit Hammurabi. (6 puncte)

9 Formulează un enunț în care să scrii în litere numeralul cardinal corespunzător notei pe care crezi că

a obținut-o Eugenița. (6 puncte)

135

Trepte în viață 10 Bifează în casete imaginile care pot fi asociate cu perioada istorică și cu lecția pe care Eugenița ar fi

trebuit să învețe. (6 puncte)

11 Eugenița se comportă ca și cum ar fi pe o scenă de război. Asociază fiecărui element specific unui

conflict termeni din text. (15 puncte) Victimă

Agresor

Muniția apărării

Gloanțe

Muniția inamicului

Câmpul de bătălie

Eugenița 12 Citește fragmentele următoare și bifează în casetă pe cel care ar putea să-i aparțină Eugeniței.

Motivează alegerea în două paragrafe explicând de ce le-ai exclus pe celelalte. (15 puncte) Fragmentul A Părinții sunt „duși” cu pluta. Ne toacă la cap să ne facem temele. Habar n-au de lucruri importante cum ar fi muzica sau moda. Cred că ar trebui să facem ceva. Voi ce ziceți? Internet Fragmentul B Da! Există și profesori faini. Există și am destule exemple chiar din școala mea. Există profesori care își doresc să te învețe ceva, profesori care pun suflet, profesori care nu sunt rigizi și care țin la elevii lor, profesori care își iau din timpul lor liber doar pentru a te medita pe tine. Profesori care merită ca, în dreptul lor, acest titlu să fie scris cu literă mare. Există, de asemenea, și elevi care învață. Elevi care chiar vor să facă ceva frumos în viață, care chiar vor să schimbe în bine lumea în care trăim, învață/au învățat ceva de la fiecare profesor în parte, indiferent de felul în care acesta și-a predat materia. Internet Fragmentul C Ora 5:30 – m-am trezit cam târziu azi… la naiba! Mai sunt 6 ore jumate până intru la școală! nu mai am răbdare! Mai bine mă apuc de învățat. Încă mai am ochii umflați de aseară, am învățat 6 lecții pe de rost, dar parcă nu le știu îndeajuns de bine… Ora 11:00 – plec spre școală. Ajung în stație și învăț ultima lecție. Jurnalul unui tocilar

136

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Exerciţii de ameliorare-dezvoltare Citește texul cu atenție pentru a rezolva corect cerințele. „Am început să merg la școală când aveam vreo patru ani și jumătate. În acele zile de demult, la Hannibal, în Missouri, nu existau școli de stat, ci numai școli particulare, la care se cerea o taxă de douăzeci și cinci de cenți pe săptămână pentru fiecare elev, deși plata se făcea pe apucate. Miss Horr îi dăscălea pe copiii mai mititei într-o șandrama de scânduri, aflată la capătul dinspre miazăzi al Străzii Mari. Mister Sam Cross preda copiilor ceva mai măricei într-o hardughie de lemn, cocoțată pe-un deal. Pe mine m-au dat la școala domnișoarei Horr și îmi amintesc de prima mea zi de școală în șandramaua aceea de scânduri ca și cum ar fi fost ieri, deși au trecut mai bine de șaizeci și cinci de ani de atunci; în orice caz, îmi amintesc de o întâmplare petrecută în prima zi. Călcasem nu știu ce regulă și mi s-a atras atenția să nu mai fac niciodată așa ceva, spunându-mi-se că pedeapsa pentru recidivă este bătaia cu biciul. Totuși, am greșit din nou, și miss Horr mi-a poruncit să mă duc să caut o nuia și să i-o aduc. Am fost bucuros că mi-a încredințat mie sarcina asta, fiindcă mă socoteam în stare să aleg o nuia potrivită cu mai mult discernământ decât oricare altul. Scormonind în țărână, am găsit o așchie veche de stejar, lată de două degete, groasă de un sfert de deget și îndoită ușor la un capăt, lăsată pesemne de un dogar. Mai erau pe-acolo câteva așchii frumușele, de același soi, dar am ales-o tocmai pe asta, cu toate că era putredă. I-am adus-o domnișoarei Horr, i-am înmânat-o și am rămas în fața ei, cu o mutră smerită și resemnată, menită să-mi câștige îngăduință și simpatie, ceea ce însă nu s-a întâmplat.” Mark Twain, Rugăciunea pentru turtă dulce 1 Alcătuiește o listă cu toate cuvintele al căror sens nu-l cunoști. Încearcă să le deduci înțelesul doar din

context. Consultă apoi un dicționar pentru a te verifica. 2 Formulează patru întrebări pornind de la fragmentele citate. 3 Transcrie două numerale cardinale și precizează ce rol are fiecare.

4 Rescrie un grup format dintr-un substantiv și un numeral ordinal.

5 Emoțiile pot fi redate cu ajutorul mai multor părți de vorbire. Scrie substantivul corespunzător

cuvântului bucuros. 6 Scrie în litere vârsta pe care o are autorul în momentul în care povestește.

137

Eroi din cărți, din filme și din viață Textul narativ nonliterar. Pronumele personal (1) Citește și comentează următoarea afirmație: Eroismul este o atitudine morală, alcătuită din aceeași plămadă ca și sacrificiul de sine. (Dimitrie Gusti) Eroismul nu înseamnă o decizie de moment: „Vreau să devin erou!”. Eroul este o persoană devotată unei cauze. Eroi sunt și sportivii care, din dorința de a învinge, își asumă riscul pe care-l presupune proba, făcând nenumărate sacrificii, suportând consecințele alegerii lor. Citește un fragment în care este relatată victoria unei sportive. Paula Ivan – povestea atletei care încă mai deține (în anul 2017) recordul olimpic la 1500 m după 29 de ani! Anul 1988 a fost perfect pentru Paula Ivan, care a alergat senzațional în Coreea de Sud, la Jocurile Olimpice. Cu numai trei zile înainte, Paula ratase medalia de aur în proba de 3000 de metri, pe care nu o considerase așa de dificilă. Fiindcă pe ultima turnantă a încetinit, a fost ajunsă de rusoaica Tetyana Samolenko. „Știam că trebuie să uit pentru moment până și numele ei, ca să mă pot concentra. Deja mă temeam de ce e mai rău și în finala de 1500 de metri, așa că am schimbat tactica”, rememorează marea campioană. În după-amiaza zilei de 26 septembrie 1988, antrenorul Ion Puică îi trasează sarcinile care aveau să o trimită în Panteonul1 atletismului românesc. „Am stabilit să pornesc în forță încă din startul cursei. De obicei, liderul din debut ajunge să nu câștige, însă știam că pot ține ritmul. Am controlat autoritar. Aproape de final lumea de pe stadion aclama la unison. Credeam că o încurajează pe vreo sportivă care vine din spate, așa că m-am uitat de două ori în stânga și în dreapta. Am avut ezitări și răsuflam ușurată că nu mai era nimeni lângă mine. Am ajuns prima, iar următoarele clasate, una dintre ele care mă bătuse la 3000 de metri, au terminat la aproape 6 secunde în urma mea. A fost un moment emoționant”, adaugă sportiva care la 25 de ani obținea timpul 3:53.96 minute, rămas și acum marcat cu roșu în cartea olimpică. „Am bătut recordul olimpic, dar, dacă nu întorceam capul, cu siguranță aș fi obținut un timp mai bun”, spune Paula Ivan la 24 de ani după ce a devenit campioană olimpică la Seul, în 1988, în proba de 1500 de metri. O performanță unică după ce, în 1987, românca nici măcar nu reușise să se califice la finala aceleiași probe de la Campionatele Mondiale. prelucrare a unui fragment preluat de pe site-ul: http://alinhuiu.ro/2012/11/27/

Reține! Textul în care se prezintă în succesiune întâmplări care se modifică în timp și în spațiu se numește text narativ. Un text care redă întâmplări reale, precizând exact spațiul și timpul (reale/verificabile) în care acestea au avut loc, este nonliterar. Acțiunile sunt realizate de persoane/participanți (în textul nonliterar) și de personaje (în cel literar).

138

anteón, panteonuri, s.n. 1. (La greci și la romani) Templu consacrat cultului tuturor zeilor. 2. Monument național în care se depun p rămășițele pământești ale oamenilor iluștri.  Fig. Totalitatea oamenilor iluștri ai unei țări.

Participanții la acțiune 1 Subliniază varianta corectă: Paula Ivan este/nu este o persoană cu existență reală. 2 Scrie o informație despre statutul social al personajului.

Paula Ivan este 3 Scrie, într-un enunț, ce sentimente îți trezește această persoană?

4 Exprimă-ți părerea cu privire la următoarea afirmație: Paula Ivan poate fi considerată un model. 5 Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte.

a) În textul citat, singurul vorbitor este Paula Ivan. b) În textul citat, alături de Paula Ivan mai relatează și altcineva. c) Relatarea se face sub forma unui dialog între participanți. 6 Numește o realizare a personajului pentru care poate fi mândră.

O realizare de care personajul poate fi mândră o reprezintă pentru că mândră/se poate mândri cu

Paula Ivan poate fi .

7 Numește două trăsături morale ale personajului pe care le poți deduce sau care sunt redate direct în

text.

8 Explică într-un enunț, eventual consultând cartea de istorie, ce semnificație are secvența: sarcinile care

aveau să o trimită în Panteonul atletismului românesc.

9 Transcrie din text câte un numeral care:

a) exprimă date calendaristice: b) redă unități de măsură pentru lungime: c) redă unități de măsură pentru timp: 10 Transcrie substantivul propriu care reprezintă numele concurentei/adversarei din proba de 3000 de

metri. 11 Completează tabelul următor cu informațiile corespunzătoare.

Pronumele personal

Persoana

Numărul

Forma accentuată/neaccentuată

Substantivul/ Obiectul înlocuit Paula Ivan Mulțimea Comentatorul O sportivă/O concurentă

139

Eroi din cărți, din filme și din viață 12 Scrie un paragraf în care să arăți dacă atunci când prezinți istoria unei victorii în sport înseamnă că ai

realizat un text narativ.

Acțiunea. Spațiul și timpul. Textul nonliterar 1 Completează tabelul de mai jos cu informațiile corespunzătoare.

Locul competiției

Timpul precizat/dedus

a) Locul competiției în care Paula Ivan a fost învinsă b) Locul competiției la care a câștigat medalia de argint 2 Transcrie din text câte un grup format dintr-un pronume și un verb la prezent, imperfect, perfect compus,

mai-mult-ca-perfectul. (Nu vei lua în considerare secvențele: m-am uitat, mă temeam.)

3 Transcrie în tabel enunțurile de mai jos în ordinea în care au avut loc evenimentele din relatare,

raportându-te la următoarele repere temporale specifice unui text narativ. La început

Apoi

Pe parcurs

În final

a) De-a lungul competiției conduce autoritar. b) Fiind învinsă la proba de 3000 de metri, Paula Ivan se temea și pentru proba de 1500 de metri. c) Înaintea de începerea probei de 1500 de metri hotărăște să se concentreze. d) Își dă seama că trebuie să nu se mai gândească la adversara ei. e) Întoarce capul pentru a vedea pe cine aclamă spectatorii. f) Ajunge prima la linia de sosire, realizând un record olimpic. g) La proba de 1500 de metri schimbă tactica, la sfatul antrenorului.

140

4 Bifează imaginea care ar putea reprezenta locul în care s-au desfășurat evenimentele.

5 Povestește, în câteva rânduri, etapele, acțiunile, evenimentele unui concurs la care ai participat recent.

Vei utiliza numerale cardinale și ordinale pe care le vei sublinia diferit.

6 Rescrie două cuvinte/structuri care contribuie la înțelegerea ordinii în care au avut loc acțiunile/

evenimentele.

7 Scrie în caseta din dreptul fiecărui enunț, de mai jos, A (dacă tu consideri răspunsul adevărat) sau F

(dacă îl consideri fals). a) Textul citat urmărește să dea informații. b) În relatare apar multe date exacte. c) Se folosesc multe verbe la timpuri diferite. 8 Citește cu atenție informațiile despre un alt tip de Olimpiadă, ai cărei participanți sunt adevărați eroi,

indiferent dacă au urcat sau nu pe podiumul de premiere. După 1960 au fost organizate în mod regulat Jocuri Paralimpice, începând din anul 1992 ele desfășurându-se la trei săptămâni după Jocurile Olimpice de vară, în același loc cu acestea. Jocurile Paralimpice (engleză: Paralympics Games) sunt Jocurile Olimpice pentru sportivii cu handicap. Primele competiții sportive paralimpice au avut loc pentru sportivi în fotolii rulante în anul 1948, paralel cu Jocurile Olimpice. Primele Jocuri Paralimpice de iarnă s-au organizat în Suedia în anul 1976. Și acestea au câștigat cu timpul popularitate, la a IX-a ediție a lor la Torino participând vreme de 10 zile de circa 600 de sportivi la cinci discipline: schi alpin, schi fond, biatlon, hochei și curling. Această din urmă competiție a fost urmărită de 200 000 de spectatori.

141

Eroi din cărți, din filme și din viață 9 Redactează un chestionar cu zece enunțuri interogative pentru a testa atitudinea colegilor față de

organizarea Jocurilor Paralimpice. Vei folosi cel puțin șase pronume personale diferite, pe care le vei sublinia.

10 Exemplifică, folosind citate din textul despre Paula Ivan, următoarele informații teoretice despre

pronume. Pronumele personal se referă la diferitele persoane care participă la o comunicare sau despre care se comunică ceva. El înlocuiește un substantiv și prin intermediul lui se pot identifica: a) vorbitorul (persoana I, singular): b) grupul care include vorbitorul (persoana I, plural): c) ascultătorul/destinatarul (persoana a II-a, singular): d) grupul care include cel puțin un destinatar (persoana a II-a, plural):

Evaluare de parcurs Citește următorul text narativ și precizează dacă este literar sau nonliterar. În timpul despre care vreau să vă vorbesc, Tartarin din Tarascon nu era încă Tartarin cel de azi, marele Tartarin din Tarascon, atât de faimos în tot sudul Franței. Și totuși, chiar în acea perioadă, el trecea drept regele Tarasconului. […] Ca și pentru șepci, pentru romanțe primul în oraș este același Tartarin. Superioritatea sa asupra concetățenilor consta în următoarele: Tartarin din Tarascon nu avea romanța lui, una anume. El le avea pe toate. Toate! […] Iată căror diferite talente le datora Tartarin din Tarascon situația lui deosebită din oraș. Unde mai adaugi că acest om dat dracului știuse să-i cucerească pe toți! La Tarascon, armata era de partea lui Tartarin. Viteazul comandant Bravida, căpitan în rezervă de la intendență, spunea despre el: „Mare șmecher!” și credeți-mă, acest comandant chiar că se pricepea la astfel de oameni, el, care îmbrăcase atâția […]

142

Tartarin uita că se află în casa lui, în Tarascon, cu un fular pe cap și în izmene. El dădea viață lecturilor lui și, înflăcărându-se la tunetul propriei voci, striga cât îl ținea gura, învârtind deasupra capului un topor sau un satâr al pieilor roșii: și acum, să vină ei!… Ei? Care ei? Tartarin însuși nu știa prea bine… Ei însemna tot ceea ce atacă, tot ceea ce luptă, mușcă, zgârie, te scalpează, ceea ce urlă, tot ceea ce rage… Ei erau indienii sioux, dansând în jurul stâlpului infamiei, de care era legat albul nenorocit […] Gândul la ei îl preocupa zi de zi. Dar, vai! în zadar îi chema și provoca viteazul tarasconez ei nu veneau niciodată… Păcat! Dac-ar fi venit, ce să facă ei la Tarascon? Totuși, Tartarin îi aștepta mereu; mai ales seara când se ducea la club. […] Și acum, fiindcă l-am arătat pe Tartarin din Tarascon cum era în particular, înainte ca gloria să-i sărute fruntea și să-l încununeze cu lauri, acum, după ce noi am povestit toată această viață eroică prinsă într-un mediu tihnit, cu bucuriile, durerile, visele și speranțele sale, să ne grăbim pentru a ajunge la mărețele pagini ale istoriei și la evenimentul neobișnuit care avea să ducă la nașterea unui destin de neasemuit. Era într-o seară, la armurierul Costecalde. Tartarin din Tarascon tocmai le arăta unor amatori cum funcționează o pușcă cu baionetă, pe atunci o noutate deosebită. Alphonse Daudet, Tartarin din Tarascon 1 Transcrie din text (penultimul paragraf ) patru cuvinte care definesc trăsături ale unui erou. (10 puncte)

2 În fragmentele citate, personajul principal este Tartarin, cel care dă și numele cărții. Este firesc, astfel,

ca referirile la el să fie foarte dese. Transcrie din primele trei paragrafe patru pronume personale care fac referire la el, cu forme diferite, iar cel puțin una dintre ele să fie precedată de prepoziție. (10 puncte)

3 Scrie între paranteze substantivul pe care îl înlocuiește fiecare pronume în enunțurile de mai jos,

extrase din fragmentele citate. (10 puncte) a) …el, (

) care îmbrăcase atâția.

b) Dac-ar fi venit, ce să facă ei (

) la Tarascon?

4 Transcrie două pronume care sunt subiecte și două care au rol de atribut din primul paragraf. (10 puncte)

5 Subliniază forma accentuată de pronume care o poate dubla pe cea neaccentuată din text, din

enunțurile următoare: (10 puncte) Exemplu: Totuși, Tartarin îi aștepta mereu (îi – pe ei/lui). a) Iată căror diferite talente le datora Tartarin din Tarascon situația sa deosebită din oraș (pe ele/lor). b) El le avea pe toate (pe ele/lor).

143

Eroi din cărți, din filme și din viață 6 În fragmentele citate se regăsesc pronume la diverse persoane.

Rescrie-le în caseta corespunzătoare. (10 puncte) Pronume personal

Persoana II III III I

Numărul plural plural singular plural

7 Scrie partea de vorbire (substantiv/verb) pe care o însoțește cuvântul lui în fiecare dintre cele două

enunțuri. (10 puncte) a) Îi ofer lui Tartarin

b) I-a sugerat lui altă variantă

8 Subliniază doar grupurile din lista următoare în care lui este pronume personal: (10 puncte)

a) …lui Costecalde/visul lui;

b) …lui Ionel/I-a dat lui pușca;

c) …nu-i spune lui/pușca lui.

9 Subliniază varianta corectă din enunțurile următoare. (10 puncte)

a) Să mergem so/s-o vedem și pe asta, comandante, în loc să spună pur și simplu că nici prin gând nu-i/nui da așa ceva. b) A fost îmbătat de succesul pe care l-a/la avut în oraș anunțarea plecării sale. c) Îi făcu lui Tartarin-Quijote o scenă de nedescris, numindu-l/numindul țicnit. 10 Scrie două paragrafe în care să arăți dacă acțiunea din fragmentul Tartarin din Tarascon se petrece sau

nu în zilele noastre și la noi în țară. (10 puncte)

Textul narativ. Pronumele personal și de politețe (2) Bunica Safta nu avea în grija ei în zilele de vară, numai pe cei trei copii din casă, ai feciorului său cel mai tânăr, ci și pe nepoții după ceilalți trei feciori și după fată. Se nimerise ca ceilalți feciori și fete să nu aibă niciun bătrân la casă în grija căruia să lase copiii. Și cum bunica Safta rămăsese la casa ei, cu feciorul cel mic, cu Ion, și cum gospodăria lor era aici aproape de capul uliței, le venea la îndemână celorlalți să-i lase ei copiii când mergeau la lucru și să-i ia când se întorceau seara. Așa că vremea cât se scurgea lumea pe uliță în sus, se deschidea mereu portița, și când unul, când altul dintre copiii bătrânei își lăsau odraslele în curtea cea largă, strigând-o:

144

— L-am adus și eu, mamă! — Văd că i-ai adus! Da’ le-ai pus în traistă? — Pus, cum să nu! — Să le fi pus destul, că pe ăștia cu greu îi saturi. O să-mi mănânce și urechile […]. — Dar câți erau? Aici era greutatea cea mare a bătrânei și să-i cunoască al cui era fiecare și cum îl cheamă. Cu cei din casă erau de toți optsprezece copii și copile, dar bunica Safta, de câte ori îi număra, afla tot alt număr, când zece, când treisprezece, când cincisprezece. Poate nu-i slăbise numai mintea, cinci nepoți nu rămâneau într-un loc până-i număra, ci se amestecau și se învălmășeau mereu. Din camera dinainte unde-i aduna, să le arate la fiecare unde le-a pus trăistuțele, până să apuce să-i numere, unii fugeau în tindă, alții în curte. Cum să-i mai numeri? Iar dacă încerca să facă adunarea în cap, știind câți nepoți i-a lepădat în curte fiecare fecior și fată, se încurca și mai rău: socoteala în cap nu mai mergea deloc. Numărătoarea se mai îngreuia și altfel. De pe ulița asta, din vecini, mai erau trei-patru femei necăjite care nu aveau cu cine-și lăsa copiii acasă și, la rugămintea lor, bunica Safta îi lua sub ocrotirea ei și pe aceștia. De la vecine mai veneau cinci-șase copii, așa că acum erau în ograda cea largă vreo douăzeci și trei. Era o grădiniță de copii cum ar fi în zilele de azi și bunica Safta se-nvârtea între ei ca o cloșcă între pui. Striga la ei, îi certa, avea și o nuielușă în mână și pe cei mai neastâmpărați, gata de ceartă și de tăvăleală, îi plesnea din când în când. Cel mai mare necaz al mătușii era că le tot greșea numele. — Mă Ionuț, ce tot sari într-un picior? — Nu-i Ionuț, bunica! — Ha? — Nu-i Ionuț, e Vasilică. Bătrâna nici nu mai auzea bine, mai ales când se schimba vremea. — Măi Ilie, nu te mai scobi în nas că o să-l spargi. — Nu-s Ilie, bunico! De la o vreme, fiindu-i lehamite să tot fie corectată, nu-i mai striga pe nume, ci zicea „Tu, ăla de colo!” și întindea jordița către el. Copiii săreau cu gura: — Mă Toma, nu auzi că te strigă bunica? — Tu, aia de colo, nu mai sta cu gura căscată, că intră muștele. — Auzi, Sâio, închide gura, strigau copiii veselindu-se. — Să nu văd că vă dați pumni, că mă pun pe voi cu nuiaua. Bătrâna ieșea dintre ei, și copiii, alegându-se în grupulețe după mărime, începeau să se joace în ograda cea largă, care se umplea în grabă de gălăgie, cât gândeai că arde. Bunica mai intră în tindă, mai punea câte-un lucru la loc, dar nu avea multă vreme pace: în câte trei-patru locuri deodată se aprindea ceartă și bătăi și izbucneau strigăte și plânset. Bătrâna trecea sprintenă de la un foc la altul și-l stingea îndată cu nuiaua, plesnind în dreapta și în stânga, fără să mai cerceteze care-s vinovații. — Ha! ofta mătușa ostenită după ce-i potolea. Voi nu vă puteți juca frumos și în liniște, uite, ca Măriuța și Sora, cărora nici gura nu le-o auzi. — Că nu-s Măriuța și Sora, bunico, se repezea vreun nepot. — Cine-or fi, sunt copile bune. Ion Agârbiceanu, Bunica Safta

145

Eroi din cărți, din filme și din viață 1 Bunica Safta este personajul care dă și numele povestirii, aflându-se în prim-plan. Transcrie din primul

paragraf patru pronume personale (cu forme diferite) cu ajutorul cărora cititorul o identifică.

2 Subliniază pronumele din enunțurile următoare: Să le fi pus destul, că pe ăștia cu greu îi saturi. O să-mi

mănânce și urechile. 3 Completează tabelul următor cu pronumele personale și substantivele pe care le înlocuiesc, din primul

paragraf. Pronumele

Substantivul înlocuit

Persoana I III III

Numărul singular plural plural

4 Dublează fiecare pronume neaccentuat din enunțurile următoare cu formă accentuată din lista de mai

jos după modelul dat: pe ei, lor, pe ele, pe tine, pe el, lui, pe ei, ei, lui. a) Să le pui bine –

pe ele/le să pui bine.

b) Să le pui mâncare – c) Mă Toma, nu auzi că te strigă bunica? – d) La rugămintea vecinilor, bunica Safta îi […] lua sub ocrotirea ei. – e) Le venea la îndemână celorlalți să-i lase copiii când plecau la treabă. –

5 Citește definiția cuvântului erou și subliniază sensul care se potrivește bunicii Safta.

eróu, eroi, s.m. 1. Persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional în războaie, prin abnegație deosebită în alte împrejurări grele ori în muncă.  Ostaș căzut pe câmpul de luptă. 2. Personaj principal al unei opere literare.  Personaj principal al unei întâmplări; persoană care, într-o anumită împrejurare, atrage atenția asupra sa. 3. (În mitologia greco-romană) Semizeu, persoană născută dintr-o zeitate și o ființă pământeană, înzestrată cu puteri supraomenești sau care a devenit celebră prin faptele sale deosebite. 6 Încercuiește varianta/variantele pe care o/le consideri corectă/corecte. Bunica Safta li se adresa copiilor

cu „tu”, deoarece: a) îi erau indiferenți.

d) îi era mai simplu așa.

b) erau foarte mulți.

e) era bătrână și uita numele.

c) nu le cunoștea familia. 7 Răspunde la următoarele întrebări fără să recitești textul.

a) Câți copii se aflau în grija bunicii?

146

b) Ce nume de copii apar în fragmentele citate?

8 Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte:

În enunțurile: Ha! ofta mătușa ostenită după ce-i potolea și Nu-i Ionuț, bunica! cuvântul i: a) are aceeași valoare, deoarece se poate înlocui cu același cuvânt; b) are valori/sensuri diferite, deoarece se înlocuiește cu un alt cuvânt; c) apare de fiecare dată înaintea unui verb; d) apare de fiecare dată înaintea unui substantiv. 9 Transcrie din fragmentele citate patru pronume personale, precizându-le numărul și persoana.

Pronume

Număr

Persoană

10 Exemplifică afirmația de mai jos. Omiterea liniuței sau plasarea ei nepotrivită poate duce la scrierea

unor asocieri de litere cărora nu le corespunde niciun cuvânt în limba română. Exemplu: în loc de m-a văzut – ma văzut. (Cuvântul ma nu există.) Repere Dacă verifici posibilitatea de a dubla forma neaccentuată a pronumelui personal cu una accentuată, vei scrie în mod corect grupurile care conțin un pronume neaccentuat. Exemplu: M-au supărat copiii. – M-au se scrie dezlegat, deoarece forma m se poate dubla cu mine. (Pe mine m-au supărat.) În enunțul A mers la magazin nu se poate adăuga pe el. 11 Explică de ce lectura următoarelor indicații provoacă râsul:

Biberonul trebuie păstrat curat. Când bea copilul, trebuie să-l deșurubăm și să-l așezăm sub robinet.

12 Formulează câte două enunțuri în care ia, la și săi, să fie scrise diferit, în funcție de „vecinii” lor.

Exemplu: • ia + ceva – i + a (verb auxiliar) + verb la participiu (terminat în t sau în s); • la (prepoziție) + substantiv – l (pronume) + verbul auxiliar de la perfectul compus; • să-i + verb; săi după un substantiv când poate fi dublat cu pronumele personal lui/ei.

147

Eroi din cărți, din filme și din viață 13 Dintre formele pronumelor personale există unele care se scriu greșit, deși secvențele rezultate nu

se pot confunda cu niciun alt cuvânt. Subliniază-le pe cele care se încadrează în această categorie din listă: ne, ni, la, ve-ți, ne-a, va, v-a. Reține! Pronumele rostit împreună cu verbul de la dreapta lui formează silabă cu prima silabă a verbului – te-așteaptă, mi-adună – sau cu o consoană rămasă din prima silabă a verbului după căderea lui î. Exemplu: mă-ntreabă, mă-mpiedica. Prin urmare, pronumele nu se poate scrie singur la capăt de rând dacă este legat de verb prin cratimă. 14 Subliniază varianta corectă. Motivează alegerea într-un paragraf folosind informații din text și plecând

de la definiția de dicționar a cuvântului erou. Bunica Safta este/nu este o adevărată eroină.

Pronumele personal de politețe 1 Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte.

Pronumele personal din structura Tu, ăla de acolo din textul de la pagina 145 înlocuiește: a) pe Toma, care este în raza vizuală a bunicii;

c) orice copil;

b) pe Pătruțu;

d) pe bunica Safta.

2 Dacă în locul unui copil s-ar fi adresat unei persoane adulte, unei oficialități, de exemplu, primarului/

medicului, scrie ce pronume ar trebui să înlocuiască forma tu.

3 Scrie pentru fiecare dintre situațiile următoare o formulă de adresare în care să folosești cea mai

potrivită formă a pronumelui personal de politețe. a) Te întâlnești pe stradă cu o persoană în vârstă și-i ceri o informație. b) Intri într-un magazin să cumperi ceva/să ceri o informație. c) Te regăsești cu unul dintre bunicii tăi la țară.

Reține! Pronumele personal de politețe indică: • gradul de respect față de o persoană, atitudinea vorbitorului față de ascultător; • relațiile dintre persoane (șef și subordonat, persoană oficială/persoană solicitantă, persoane cu același statut social, dar care nu se cunosc; persoane între care există diferențe de vârstă).

148

4 Completează rubrica tabelului cu pronumele personale adecvate și acceptate de regulile sociale:

dumneata, matale, dumneavoastră, mata. Vorbitor

Pronume de politețe

Ascultător

Doamna Ionescu, 60 de ani

Vecinei nou-mutate, domnișoara Preotescu, 24 de ani

Un elev

Vânzătoarei de la magazin

Doamna A.M., profesoară

Vânzătoarei de la magazin

Doamna A.M., profesoară

Bunicului de la țară

Băiat de 10 ani de la țară

Bunicului de la țară

5 În limbajul solemn se folosesc adresări care indică un grad ridicat de respect. Asociază formulele din

coloana din dreaptă cu persoanele/ascultătorii potrivite/potriviți. Ascultător/Interlocutor Preot Rege Ministru Papa Episcop, mitropolit Patriarh ortodox Cardinal catolic

Formula Prea cuvioase părinte/Sfinția Voastră/Sfinția Sa Majestatea Voastră/ Majestatea Sa Sanctitatea Voastră/Sanctitatea Sa Înaltpreasfinția Voastră/Înaltpreasfinția Sa Excelența Voastră/ Excelența Sa Prea Fericite Părinte Eminența Voastră/Eminența Sa

Spațiul și timpul. Acțiunile (1). Pronumele 1 Recitește fragmentul din Bunica Safta, de Ion Agârbiceanu, și transcrie din acesta patru cuvinte din

câmpul lexical al unei locuințe de la țară. 2 Alege una dintre imaginile de mai jos care ar putea ilustra spațiul în care au loc acțiunile. Justifică

alegerea într-un paragraf, pe baza a ceea ce știi tu că reprezintă un sat. Paragraful va conține o idee principală și cel puțin o idee secundară care o va justifica pe prima.

149

Eroi din cărți, din filme și din viață 3 Subliniază varianta corectă. Motivează alegerea.

Întâmplările din text ar putea/nu ar putea avea loc în zilele noastre. 4 Citește fragmentul următor din aceeași povestire, Bunica Safta, și scrie unde ar putea fi inserat în raport

cu fragmentele de la paginile 144, 145. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. Se împrăștiase de mult, topindu-se în văzduhul limpede, fără nicio urmă, fumul ce se înălțase dis-de-dimineață peste sat, când femeile pregătiseră mâncarea pentru prânz, înainte de a pleca la lucru pe câmp. Se mistui și mirosul fierturilor înăcrite cu oțet, ce pătrunsese din tinzi, din întruchipările de scânduri înnegrite, unde erau improvizate bucătăriile de vară prin curți și pe ulițe. Aerul era iarăși pur, răcoros și subțire, așa cum rămăsese peste noapte. Oamenii își isprăviră treburile de dimineață din gospodării: își dădură în stava caii, scoaseră sub biciul lung al ciurdarilor vitele, fugăriră porcii flămânzi în uliță când răsuna cornul porcarului. Dar caprele? a) la început;

b) la mijloc;

c) la final.

5 Transcrie un citat care indică momentul zilei când este prezentat satul.

6 Scrie un paragraf în care să arăți de unde putem deduce anotimpul prezentat în fragmentul citat la

exercițiul 4.

Spațiul și timpul. Acțiunile (2). Pronumele Citește cu atenție fragmentul următor pentru a rezolva corect cerințele. Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Numără florile care cad. Se uită în fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar numără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustățile, barba… peste toate au nins ani mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? — Credeam că s-a umflat vântul… o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!

150

Un băietan și o fetiță, roșii și bucălați, sărutară mâinile lui „tata-moșu”. — Tată-moșule, aș vrea să-mi crească și mie aripi și să zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul netezindu-i barba. — Dacă ți-or crește ție aripi, zise fata, mie să-mi prinzi o presură și un sticlete. — Da… hî… hî… ce fel… și mie? Fata se întristă. Bătrânul o mângâie și zise băiatului: — Bine, să prinzi și pentru tine, să prinzi și pentru ea. — Ție două și mie două… nu-i așa, tată-moșule? — Firește, ție două, lui două și mie una. — Vrei și mata, tată-moșule? întrebă băiatul, cu mândrie. — Cum de nu? Mie un scatiu. Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul 1 Completează tabelul următor, folosind ca texte-suport fragmentele din Bunica Safta, de Ion Agârbiceanu,

și Bunicul, de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Personajele Asemănări

Spațiul Deosebiri

Asemănări

Deosebiri

2 Transcrie două secvențe care-ți oferă indicii cu privire la anotimpul în care este surprinsă scena.

3 Transcrie pronumele personal de politețe din ultimele paragrafe.

4 Scrie ultimele patru pronume din text, precizând personajul la care se referă.

151

Eroi din cărți, din filme și din viață 5 Imaginează-ți că ești unul dintre nepoți și vrei să-i faci în necaz fratelui/surorii tale spunând: Mie mi-a

dat bunicul o presură și un sticlete și îmi va da mereu mai mult. Transformă pronumele de la persoana I la persoana a II-a, singular. Scrie forma rezultată.

Narațiunea mixtă. Banda desenată Închipuiește-ți că ți-ai pierdut părinții, dar nu într-un loc, ci într-un alt timp, așa cum se întâmplă în romanul Păzitorii istoriei, de Damian Dibben. Citește fragmentele următoare și creează o bandă desenată pe o coală A3, inspirată din evenimentele prezentate în acestea. Dacă nu ai talent la desen, scrie ce va trebui să deseneze un ilustrator:  numărul de casete;  cum va fi redat/sugerat timpul;  ce va apărea în fundal – detalii potrivite cu locul și timpul în care au loc evenimentele;  locul personajelor în fiecare casetă; vestimentația lor;  ce va conține bula;  ce semne de punctuație vei pune. Londra, secolul XXI. Într-o zi ploioasă, la întoarcerea de la școală, Jake Djones un puști de paisprezece ani, este răpit de niște bărbați ciudați. Aceștia pretind că acționează pentru propria lui siguranță și îl duc în cartierul general al organizației lor, în Normandia, în… veacul al XIX-lea! Acolo, Jake află că părinții lui au dispărut și că ar putea fi oriunde, din Epoca Pietrei până în secolul al XIX-lea, pentru că sunt călători în timp și membri ai Serviciului Secret al Păzitorilor Istoriei. Responsabilitatea lor este aceea de a păzi istoria așa cum o știm noi, împiedicând un dușman extrem de periculos să schimbe cursul evenimentelor. Veneția, iulie 1506. Diabolicul prinț Zeldt și acoliții săi pun la cale un plan minuțios de a declanșa ciuma și de a distruge epoca Renașterii. Alături de cei trei agenți desemnați de organizația secretă, Jake se îmbarcă într-o călătorie plină de suspans, hotărât să-și găsească părinții. Având ca arme doar calitățile sale înnăscute, curajul și o sticluță cu un lichid care înlesnește saltul în timp, puștiul își asumă misiunea de a lupta împotriva teribilei armate a prințului Zeldt. Aventurile lui sunt pline de răsturnări neașteptate de situație, în care se confruntă cu spionaj de înaltă clasă, răpiri periculoase, chiar și o crimă! Trecutul este în primejdie! Numai Jake îl poate salva! A sosit clipa să faci cunoștință cu un nou erou!

152

Evaluare sumativă Citește cu atenție fragmentul pentru a rezolva corect cerințele. Prietene, zise Dănilă Prepeleac, nu mi-i da capra ceea, să-ți dau carul ista? — Apoi… dă… capra mea nu-i de cele săritoare și-i bună de lapte. — Ce mai la deal, la vale! bună, ne-bună, na-ți carul și dă-mi-o! Cela nu se pune de pricină, dă capra și ia carul. Apoi așteaptă până vin alte care, de-l leagă dinapoia lor, și se duce în treaba lui spre casă, lăsând pe Dănilă gură-cască tot pe loc. — Bun, zise Prepeleac. Ia, pe ist cu capra știu încaltea că bine l-am boit! Ia apoi și el capra și pornește iar spre târg. Dar capra tot capră; se smucea în toate părțile, încât îi era acum lehamite de dânsa. — De-aș ajunge mai degrabă în târg, zise Prepeleac, ca să scap de râia asta. Și, mergând el mai departe, iaca se întâlnește c-un om ce venea de la târg c-o gâscă în brațe. — Bun întâlnișul, om bun! zise Dănilă. — Cu bine să dea Dumnezeu! — Nu vrei să facem schimb? să-ți dau capra asta și să-mi dai gâsca. — N-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, ci-i gânsac; l-am cumpărat de sămânță. — Da, dă-mi-l, dă-mi-l! că-ți dau și eu o sămânță bună. — De mi-i da ceva adaos, poate să ți-l dau și eu ție. Ion Creangă, Dănilă Prepeleac 1 Scrie în coloana din dreapta câte un enunț care să conțină informațiile solicitate în coloana din stânga.

(6 puncte) a) Care este prima ofertă făcută de Dănilă? b) Cine era râia din structura ca să scap de râia asta? 2 Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (6 puncte)

Dănilă este: a) mai întâi vorbitor și apoi ascultător;

c) alternativ, ascultător și vorbitor;

b) doar ascultător în toată situația de comunicare;

d) tot timpul vorbitor.

3 Selectează varianta corectă și motivează-ți alegerea într-un paragraf. (6 puncte)

Dintre cele trei personaje, cel mai puțin priceput în arta vânzării este proprietarul inițial: a) al carului (căruței);

b) al gâștei;

c) al caprei.

153

Eroi din cărți, din filme și din viață 4 Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (6 puncte)

În primele două replici, Dănilă dorea: a) să afle prețul vitelor de la târg;

c) să schimbe carul pe altceva.

b) să schimbe impresii despre ora de închidere a târgului; 5 Numește pronumele personale care înlocuiesc substantivele din primul rând al tabelului: (6 puncte)

Dănilă

Interlocutorul acestuia

Carul

Capra

două pronume

un pronume

6 Schimbă formula de adresare, introducând un pronume de politețe potrivit pentru tipul de relație

dintre două persoane care nu se cunosc. Operează toate schimbările care sunt cerute de prima modificare și scrie ce enunț a rezultat. (6 puncte) — De mi-i da ceva adaos, poate să ți-l dau și eu ție.

7 Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte și motivează alegerea într-un paragraf. (6 puncte)

Schimbul se realizează: a) în târg;

c) acasă la Dănilă;

b) pe drum;

d) acasă la proprietarul gâștei.

8 Privește imaginile de mai jos și scrie literele corespunzătoare, pentru a reface ordinea în care au fost

realizate schimburile. (6 puncte)

154

9 Rescrie primele două pronume personale din penultima replică, indicând și persoana/obiectul la care

fac referire. (6 puncte)

10 Fragmentul de mai jos reprezintă continuarea fragmentului de la pagina 153, dar este scris după

dictare de un elev care nu a înțeles bine lecția despre pronumele personale. Realizează, în ordine, următoarele sarcini: (16 puncte) a) Reconstituie varianta dată, scriind corect pronumele. Varianta incorectă

Varianta corectă

Mai șede el cât șede de cască gura prin târg, ș-apoi își ia tălpășița spre casă. Și, ajungând în sat, se duce drept la fratesău, ca săi ducă bucurie. — Bine vam găsit, bădiță! — Bine-ai venit, frate Dănilă! Da’ mult ai zăbovit la târg! — Ei, ce veste ne mai aduci de pe la târg? — Ia, nu prea bună! Bieții boișorii mei iam dat pe apa sâmbetei. — Vro dihanie a dat peste dânșii, ori ți ia furat cineva? — Ba! Iam dat eu singur cu mâna mea, bădiță. b) Transcrie trei pronume din varianta refăcută, precizându-le numărul și persoana.

11 Fragmentul redă o situație plasată într-o altă perioadă (secolul al XIX-lea). Imaginează-ți că este anul

2017 și în locul lui Dănilă se află un elev de clasa a V-a, care realizează schimburi la fel de „avantajoase” precum Dănilă. Redactează trei paragrafe în care să povestești cum a decurs schimbul dintre el și alți trei proprietari, după modelul din textul-suport, realizând adaptarea la timpul actual. (30 de puncte)

155

Eroi din cărți, din filme și din viață Recapitulare finală. Proiect interdisciplinar Să ne cunoaștem strămoșii Legenda întemeierii Romei Imaginează-ți că trebuie să ajuți pe cineva (un frate/o soră/un prieten) să învețe eficient (timp redus și o bună memorare) legenda întemeierii Romei. Ca să înțelegi tu însuți mai bine, realizează un poster. Proiectul se poate desfășura pe grupe sau individual. Textul-suport reprezintă o prelucrare din poemul eroic (epopeea) Eneida, aparținând scriitorului latin Vergilius, îl are în centru pe Eneas: a cărui misiune a fost întemeierea Romei.  Durata proiectului: 4 ore  Resurse necesare: un caiet de notițe, o coală albă A4, o coală A3 , carioci, culori, scotch, lipici, foarfecă, spațiu pentru afișare, o coală albă A4, pe care să fie scrise observațiile colegilor.  Activități: Prima oră  Lectura integrală a textului.  Formularea de întrebări pe marginea textului. Consultarea colegilor sau a unor dicționare pentru a înțelege sensul tuturor cuvintelor din text.  Formarea grupurilor. Repartizarea, prin tragere la sorți, a fragmentelor pe baza cărora veți lucra.  Rezolvarea sarcinilor 1 și 2 (vezi paginile 158–163). A doua oră  Rezolvarea sarcinilor 3, 4 și 5.  Colectarea de informații/materiale suplimentare. A treia oră  Rezolvarea sarcinilor 6, 7, 8, 9 și 10.  Afișarea la loc vizibil a posterelor. Examinarea fiecărui poster și scrierea de comentarii pe foaia anexată. A patra oră  Prezentarea orală a posterului. Acordarea de explicații și răspunsul la observațiile colegilor.  Alegerea și discutarea temelor propuse a fi realizate individual.

Lectura fragmentelor Fragmentul A Este noapte; printre ruinele mistuite de flăcări, mulți troieni erau doborâți de sabie. În acest timp, troianului Enea i se arătă în vis umbra lui Hector cel viteaz, ce apărase Troia și se sfârșise de curând sub crunta lance a lui Ahile. Amarnic regretau troienii că primiseră darul grecilor, calul de lemn, dar nu mai era nimic de făcut. — O, tu, Enea, glăsuia umbra eroului troian, fugi, salvează-te, căci Troia se va surpa acum. Fugi, ia penații – zeii care au ocrotit până azi Troia – și focul sacru al cetății, urcă-i într-o corabie și du-i peste mare, în tărâmul strămoșului nostru Dardanos. Acolo vei înălța ziduri, în care să-i adăpostești, și vei face să reînvie astfel Troia. Enea nu-l ascultă, ci se arătă în focul luptei ucigându-i pe aheii care prădau Troia. Este oprit însă de zeița Afrodita, mama sa, care îl ceartă.

156

Fragmentul B — Stai, i-a rostit mândra zeiță. Salvează-te, căci ai o datorie. Ia-l pe Anhise, bătrânul care mi-a fost soț și ție-ți este tată scump și pe feciorul tău, micul Ascanius, și du-te spre Hesperia, tărâmul de unde a venit Dardanos, cel care-a pus temelii Troiei. Enea o ascultă și, purtându-și pe umeri tatăl cel slab și gârbovit, cu fiul său, Ascanius, agățat de haina lui arsă de flăcări, găurită de loviturile de lănci, ajunse pe o dumbravă unde se aflau troienii care se salvaseră: bărbați, femei și chiar copii. — Du-ne, Enea, du-ne unde vrei, strigau aceștia. Călăuzește-ne prin lume și fă-ne o cetate nouă, în care să renască Troia. Și au pornit troienii. Fragmentul C Troienii colindau pe mare, plutind mereu fără să știe încotro și înfruntând multe furtuni, căci Hera îi punea piedici lui Enea, vrând să se răzbune. Întâi au coborât pe insula Creta, care nu avea rege-n acea vreme, apoi s-au luptat cu niște harpii1. Au trecut prin Itaca și au făcut popas prin alte locuri. Zeii penați le arătau drumul spre Italia și i-au spus lui Enea că Hesperia căutată – țara străveche și bogată, din care a purces Dardanos – este Italia. Pe drum, Anhise, zdrobit de-atâta oboseală și rătăcire peste mări, a închis ochii pentru totdeauna. Enea s-a îngrijit să aibă parte de toate cele de cuviință: pe rug l-au îngropat și-au pus la cale multe jocuri. Fragmentul D La puțin timp, după o furtună crâncenă, Enea ajunge doar cu șapte corăbii pe malul Cartaginei, unde poposește ceva timp. Acolo îi reîntâlnește pe cei mai mulți dintre tovarășii săi de pe vasele învârtejite de furtună. Ajuns la curtea frumoasei regine Didona, Enea este poftit să se așeze-n jurul mesei, pe lavițe scumpe de lemn, acoperite cu covoare din lână albă, împletită cu firișoare de argint. Amarnic se-ndrăgosti Enea de fermecătoarea regină; a părăsit-o cu mare tristețe, căci trebuia să-și îndeplinească datoria. În timpul nopții s-a ivit Anhise însuși, ca o umbră, în visele fiului său, și i-a rostit poruncitor: — Feciorule, du-i pe troieni degrabă spre Italia. Te vei lupta c-un neam sălbatic, acolo, în ținutul Latium. Fragmentul E Pe atunci, stăpân în Latium era bătrânul rege Latinus. De-aici pornise altă dată Dardanos, strămoșul lui Enea, spre Asia, să-ntemeieze țara Troadei cea bogată. Acuma se-ntorcea urmașul, după voința zeilor, chiar pe pământul strămoșesc. Ascanius sau Iulus, fiul lui Enea, a clădit un oraș nou, foarte întins, cu ziduri albe, numit de-aceea Alba Longa. Rhea Silvia, o descendentă a lui Enea, a născut doi fii gemeni: Remus și Romulus, care au fost aruncați în râul Tibru din porunca lui Amulius, regele din Alba Longa. Romulus și Remus au fost salvați de către zeul râurilor, Tiberinus, care îi plasează pe Dealul Palatin. Acolo, au fost îngrijiți de către o lupoaică și hrăniți de o ciocănitoare sub un smochin. Gemenii au fost apoi descoperiți de către Faustulus, un păstor, care îi duce în casa lui și îi crește ca pe propriii copii. Fragmentul F Ajunși la vârsta bărbăției, gemenii arătau un curaj invincibil. Ei s-au luptat cu Amulius, l-au înfrânt și, în locul lui, Romulus a urcat pe tron. El a pus temelia Romei pe Palatin, în locul unde îi hrănise lupoaica pe fiii crudului zeu Marte și ai sărmanei Rhea Silvia. 1

harpie, harpii, s.f. Monstru fabulos, reprezentat sub forma unei femei înaripate, cu trup și gheare de vultur.

157

Eroi din cărți, din filme și din viață Romulus și-a mutat aici poporul din Alba Longa. Din neamul lui și al lui Enea s-au tras apoi Caius Iulius Caesar și fiul adoptiv al acestuia, Augustus. Aceasta este povestea Romei, orașul închinat lui Marte, zeul războiului cel crunt. Astfel s-a împlinit profeția lui Zeus, rostită în fața Afroditei: „Urmașii lui Enea vor întemeia orașe noi și vor face legi. Va veni ceasul când romanii vor răzbuna neamul troian. Micena, Ftia, Argosul, toate cetățile aheie vor fi atunci legate-n lanțuri. Pe lume se va naște Cezar, spiță troiană, numit Iuliu, de la strălucitorul Iulius care va-ntemeia imperiul, ce va avea hotar Oceanul și aștri luminoși din slavă”.

Activități (lucru pe grupe)  Alegeți-vă un nume al grupului și un moderator.  Discutați ce sarcină specifică/principală vă asumați (administrator, cronometru, scrib, purtător de cuvânt).  Scrieți pe o coală A3 numele și membrii grupului, lăsând loc pentru titlu și pentru alte sarcini.  Stabiliți cele cinci grupe prin tragere la sorți.  Grupa I – Text-suport: Fragmentul A 1 Copiați pe o coală A4 tabelul următor. Recitiți fragmentul A și scrieți în tabel, în coloana corespunzătoare,

cuvintele care fac referire la spațiul acțiunii (forme de relief, nume de regiuni, de așezări umane etc.). Substantive proprii

Substantive comune

Adjective

2 Marcați prin culori diferite cuvintele care denumesc sau sugerează spații reale, în care au loc efectiv

acțiunile derulate în fragmentul dat și spațiile fără existență reală sau în care urmează să aibă loc acțiuni (sublinierile se fac în tabel). 3 Creați sub tabel o legendă (asemenea celor utilizate pentru hărțile geografice) în care să explicați

semnificația culorilor folosite. 4 Formulați trei idei principale.

5 Pe o coală A3, dați un titlu fragmentului. Acesta poate conține ideea principală sau unele

cuvinte-cheie. 6 Scrieți o informație referitoare la întâmplarea relatată pe care cititorul o poate afla direct din text și una

pe care o obține prin deducție.

158

7 Numiți un loc, dintre cele prezentate în fragment, în care ați alege să fiți/să nu fiți teleportați.

Motivați-vă alegerea pe coala A3. 8 Alegeți dintre imaginile propuse la pagina 164 pe acelea cu ajutorul cărora puteți reconstitui spațiul.

Decupați-le și lipiți-le pe coala A3. Puteți folosi și alte imagini, din resurse proprii. 9 Lipiți pe coala A3 tabelul și imaginile decupate sau obținute din alte surse. 10 Afișați posterul în spațiul convenit. Lângă poster anexați o coală A4 pe care colegii voștri să scrie

diverse observații. 11 Fotografiați colajul rezultat (îl puteți posta pe pagina de Facebook a clasei). Fiecare membru va printa

fotografia și o va lipi pe caiet.  Grupa II – Text-suport: Fragmentul B 1 Copiați pe o coală A4 și apoi completați următorul tabel cu acele cuvinte care fac referire la spațiul

acțiunii (forme de relief, denumiri de regiuni, de așezări umane etc.), așezându-le pe fiecare în coloana potrivită. Substantive proprii

Substantive comune

Prepoziții care indică locul

Adjective

2 Marcați în tabel, prin subliniere diferită (utilizând culori diferite), cuvintele care denumesc sau fac

referire la spații reale în care au loc efectiv acțiunile derulate în fragmentul dat și spațiile fără existență reală sau în care urmează să aibă loc acțiuni. 3 Creați sub tabel o legendă (asemenea celor utilizate pentru hărțile geografice) în care să explicați

semnificația culorilor folosite. 4 Formulați trei idei principale.

5 Pe o coală A3, dați un titlu fragmentului. Acesta poate conține ideea principală sau unele

cuvinte-cheie. 6 Scrieți o informație referitoare la întâmplarea relatată pe care cititorul o poate afla direct din text și una

pe care o obține prin deducție.

159

Eroi din cărți, din filme și din viață 7 Numiți un loc, dintre cele prezentate în fragment, în care ați alege să fiți/să nu fiți teleportați.

Motivați-vă alegerea pe coala A3. 8 Alegeți dintre imaginile propuse la pagina 164 pe cele cu ajutorul cărora puteți reconstitui spațiul.

Decupați-le și lipiți-le pe coala A3. Puteți folosi și alte imagini, din resurse proprii. 9 Lipiți pe coala A3 tabelul și imaginile alese. 10 Afișați posterul în spațiul convenit. Lângă poster anexați o coală A4 pe care colegii voștri să scrie

diverse observații. 11 Fotografiați colajul rezultat (îl puteți posta pe pagina de Facebook a clasei). Fiecare membru va printa

fotografia și o va lipi pe caiet.  Grupa III – Text-suport: Fragmentul C 1 Copiați pe o coală A4 și apoi completați următorul tabel cu acele cuvinte care fac referire la timpul

acțiunii (date istorice, personalități istorice, evenimente sociale/politice/religioase, obiecte culturale), trecându-le în coloanele potrivite. Substantive proprii

Substantive comune

Verbe

Adjective

2 Alegeți câteva dintre cuvintele din tabel cărora să le asociați date preluate din istorie sau pe care să le

situați pe o axă a timpului (pe coala A3). 3 Marcați, prin subliniere diferită (utilizând culori diferite), cuvintele care denumesc sau sugerează

timpul când au loc efectiv acțiunile corespunzătoare fragmentului analizat și pe cele care numesc evenimente care vor avea loc mai târziu. 4 Creați sub tabel o legendă (asemenea celor utilizate pentru hărțile geografice) în care să explicați

semnificația culorilor folosite. 5 Pe o coală A3, dați un titlu fragmentului. Acesta poate conține ideea principală sau unele cuvinte-cheie.

6 Scrieți o informație referitoare la întâmplarea relatată pe care cititorul o poate afla direct din text și una

pe care o obține prin deducție.

7 Numiți un obiect/un element/un obicei/o atitudine/o valoare specific/specifică acelui timp pe care

l-ați prelua/l-ați elimina în zilele noastre. Motivați-vă alegerea pe coala A3. 8 Alegeți dintre imaginile propuse la pagina 164 pe cele cu ajutorul cărora puteți reconstitui spațiul.

Decupați-le și lipiți-le pe coala A3. Puteți folosi și alte imagini, din resurse proprii.

160

9 Lipiți pe coala A3 tabelul și imaginile alese. 10 Afișați posterul în spațiul convenit. Lângă poster anexați o coală A4 pe care colegii voștri să scrie

diverse observații. 11 Fotografiați colajul rezultat (îl puteți posta pe pagina de Facebook a clasei). Fiecare membru va printa

fotografia și o va lipi pe caiet.  Grupa IV – Text-suport: Fragmentul D 1 Copiați pe o coală A4 și apoi completați următorul tabel cu acele cuvinte care fac referire la timpul

acțiunii (date istorice, personalități istorice, evenimente sociale/politice/religioase, obiecte culturale), așezându-le în coloana potrivită. Substantive proprii

Substantive comune

Verbe

Adjective

2 Marcați în tabel, prin subliniere diferită (utilizând culori diferite), cuvinte care denumesc sau sugerează

timpul când au loc efectiv acțiunile corespunzătoare fragmentului analizat și pe cele care numesc evenimente care vor avea loc mai târziu. 3 Alegeți câteva dintre cuvintele identificate la exercițiul anterior cărora să le asociați date preluate din

istorie sau pe care să le situați pe o axă a timpului (pe coala A3). 4 Creați sub tabel o legendă (asemenea celor utilizate pentru hărțile geografice) în care să explicați

semnificația culorilor folosite. 5 Scrieți o informație referitoare la întâmplarea relatată pe care cititorul o poate afla direct din text și una

pe care o obține prin deducție.

6 Pe coala A3, dați un titlu fragmentului. Acesta poate conține ideea principală sau unele cuvinte-cheie. 7 Numiți un obiect/un element/un obicei/o atitudine/o valoare specific/specifică acelui timp pe care

l-ați prelua/l-ați elimina în zilele noastre. Motivați-vă alegerea pe coala A3. 8 Alegeți dintre imaginile propuse la pagina 164 pe cele cu ajutorul cărora puteți reconstitui spațiul.

diverse observații.

161

Eroi din cărți, din filme și din viață 11 Fotografiați colajul rezultat (îl puteți posta pe pagina de Facebook a clasei). Fiecare membru va printa

fotografia și o va lipi pe caiet.  Grupa V – Text-suport: Fragmentul E 1 Copiați pe o coală A4 și apoi completați următorul tabel cu acele cuvinte din text care fac referire

la timpul acțiunii (date istorice, personalități istorice, evenimente sociale/politice/religioase, obiecte culturale), în coloanele potrivite. Substantive proprii/Substantive comune care denumesc autorii acțiunii/ (care sunt subiecte)

Verbe care redau acțiuni

Cuvinte care indică timpul sau locul

2 Marcați în tabel, prin subliniere diferită (utilizând culori diferite), cuvinte care denumesc sau sugerează

istorie sau pe care să le situați pe o axă a timpului (pe coala A3). 4 Creați sub tabel o legendă (asemenea celor utilizate pentru hărțile geografice) în care să explicați

semnificația culorilor folosite. 5 Scrieți o informație referitoare la întâmplarea relatată pe care cititorul o poate afla direct din text și una

pe care o obține prin deducție.

6 Numiți un obiect/un element/un obicei/o atitudine/o valoare specific/specifică acelui timp pe care

l-ați prelua/l-ați elimina în zilele noastre. Motivați-vă alegerea pe coala A3. 7 Scrieți pe coala A3 cum v-ați fi comportat voi într-una dintre aceste întâmplări. 8 Alegeți dintre imaginile propuse la pagina 164 pe cele cu ajutorul cărora puteți reconstitui spațiul.

diverse observații. 11 Fotografiați colajul rezultat (îl puteți posta pe pagina de Facebook a clasei). Fiecare membru va printa

fotografia și o va lipi pe caiet.

162

 Grupa VI – Text-suport: Fragmentul F 1 Copiați pe o coală A4 și apoi completați următorul tabel cu acele cuvinte din text care fac referire la

personajele participante la acțiunile prezentate în acest fragment. Substantive proprii care redau autorii acțiunii/ Substantive comune

Pronume personale

Adjective

2 Marcați în tabel, prin subliniere diferită (utilizând culori diferite), cuvinte care denumesc autorii acțiunilor

și pe cele care fac referiri la trăsături ale personajelor istorice care nu participă direct la acțiune. 3 Creați sub tabel o legendă (asemenea celor utilizate pentru hărțile geografice) în care să explicați

semnificația culorilor folosite. 4 Grupați personajele după criteriul raportului cu realitatea. 5 Alegeți un personaj cu care ați dori să semănați. Motivați-vă alegerea pe coala A3. 6 Numiți un obiect/un element/un obicei/o atitudine/o valoare specific/specifică acelui timp pe care

l-ați prelua/l-ați elimina în zilele noastre. Motivați-vă alegerea pe coala A3. 7 Scrie pe coala A3 cum v-ați fi comportat voi într-una dintre aceste întâmplări. 8 Alegeți dintre imaginile propuse la pagina 164 pe cele cu ajutorul cărora puteți reconstitui spațiul.

Decupați-le și lipiți-le pe coală A3. Puteți folosi și alte imagini, din resurse proprii. 9 Lipiți pe coala A3 tabelul și imaginile alese. 10 Afișați posterul în spațiul convenit. Lângă poster anexați o coală A4 pe care colegii voștri să scrie

diverse observații. 11 Fotografiați colajul rezultat (îl puteți posta pe pagina de Facebook a clasei). Fiecare membru va printa

fotografia și o va lipi pe caiet.

163

Eroi din cărți, din filme și din viață Imagini propuse THASOS

EPIR

Muntele Olimp

Troia

TESALIA

MAREA EGEE

PELOPONEZ MAREA IONICĂ

Micene

Pylos

ASIA MICĂ

Atena Tirint

Efes DELOS

Sparta

Milet Halicarnas

KOS

MAREA MEDITERANĂ Cnossos

CRETA

Listă de teme  Crearea unei povestiri care să relateze întemeierea unui oraș sau a unei țări.  Crearea unei benzi desenate în care să fie prezentată întemeierea Romei.  Realizarea unei hărți detaliate în care să fie marcate drumurile lui Enea.  Realizarea unei steme în care fie incluse elemente legate de originea latină a poporului român, din legenda citită.  Realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității în care trăiește elevul.  Construirea unui arbore genealogic al familiei cu precizări referitoare la loc.

164

Grilă de (auto)evaluare a exprimării orale (ascultarea curentă) AT (acord total) • A (acord) • AP (acord parțial) • A (acord) • D (dezacord) Comportament observat

AT 10

A 8

AP 6

A 5

D 4

Punctaj

Prezentarea mea respectă tema propusă. Intervențiile mele sunt enunțuri corecte (din punct de vedere gramatical și lexical). Lipsesc sau apar în număr mic cuvintele de umplutură. Utilizez cuvinte de legătură de tipul mai întâi, apoi, deoarece, putem constata, precum colegul meu/colegii mei. Pronunț clar cuvintele, am o intonație adecvată și volumul vocii este potrivit. Intervențiile mele sunt însoțite de gesturi și mimică adecvate. Privesc către ascultători, mă uit la colegul meu ca să-l invit să continue. Răspund corect și pertinent la întrebările puse de colegi. Ascult cu atenție partenerii de dialog. Intervenția mea (monologul, expunerea) se încadrează în 3–5 minute.

Evaluarea activității din clasa a V-a Numerotează emoticoanele din imaginea dată și scrie pentru fiecare un eveniment, o scenă, o informație, o stare din acest an care i s-ar potrivi.

165

Cuprins Unitatea 1 Cuvinte potrivite Personajele. A înțelege și a exprima informații, intenții, atitudini și emoții . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 Enunțul (1). A invita și a refuza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 Enunțul (2). A cere și a primi scuze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Tipuri de enunțuri. Semnele de punctuație . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Evaluare de parcurs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Acțiunea. Tipuri de propoziții. Predicatul verbal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Personajele. Subiectul simplu și multiplu în relație cu predicatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Personajele. Acordul predicatului cu subiectul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Evaluare de parcurs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Nuanțarea mesajului cu ajutorul atributului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Ideea principală. Ideea secundară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Exerciții de ameliorare-dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Evaluare sumativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Unitatea 2 Cărțile, căi de cunoaștere și autocunoaștere Cartea, sursă de cunoaștere și liant între generații . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Câmpul lexical. Tema . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sensul cuvintelor. Cartea. Articolul de dicționar. Cuvintele-cheie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Forma cuvintelor. Tipuri de sunete. Silaba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Accentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Specificul limbii române în scriere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Corespondența litere–sunete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare de parcurs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sinonimele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Antonimele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare de parcurs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prezentarea textului. Scrisul de mână. Paragraful . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ideea principală. Ideea secundară. Detaliul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare sumativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Exerciţii de ameliorare-dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

28 28 30 34 37 38 39 39 41 43 43 45 45 47 50

Unitatea 3 Fascinația povestirii Lumea personajelor. Personajele în mișcare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 Verbul – prezentare generală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 Evaluare de parcurs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

166

Acțiunea și modurile diferite de a o privi. Modurile personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Persoană și număr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Modurile personale. Timpurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Modurile verbului și relațiile dintre personaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Modul imperativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Acțiuni reale. Timpurile modului indicativ (1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Modul indicativ. Prezentare generală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare de parcurs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Textul narativ. Modul indicativ. Timpul prezent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Imperfectul. Timpul care prelungește trecutul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Povestirea la timpul perfect compus. Verbele auxiliare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dinamism în povestire. Timpul perfect simplu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Acțiunea din fundal. Timpul mai-mult-ca-perfect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare de parcurs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Timpul viitor. Timpul acțiunilor considerate sigure . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare de parcurs. Timpurile modului indicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Redactarea unui text narativ (a unei povestiri) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare sumativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

55 55 56 58 58 61 61 62 63 65 66 68 69 69 71 72 73 75

Unitatea 4 Ca să fii om întreg, ai nevoie de valori Substantivul. Clasa cuvintelor care pun ordine în lume, dând nume obiectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Numărul și genul substantivelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Substantive comune și substantive proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Articolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare de parcurs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gramatica ne împrietenește cu ortografia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Posibilități combinatorii ale substantivului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Despre prietenie. Spațiul și timpul acțiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prepoziția – cuvântul de legătură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare de parcurs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Textul explicativ. Deducția . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Textul explicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare sumativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Exerciţii de ameliorare-dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

78 80 81 82 83 84 84 85 88 89 91 93 95 97

Unitatea 5 Omul în armonie cu natura Adjectivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 Acordul adjectivului cu substantivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 Gradele de comparație . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 Evaluare de parcurs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 Exerciții de ameliorare-dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 Textul descriptiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107

167

Pregătirea pentru redactarea unei descrieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Textul descriptiv literar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Realizări expresive ale limbajului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „Limbajul” neînsuflețitelor. Personificarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare sumativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

168

108 110 112 114 116

Unitatea 6 Trepte în viață Exprimarea adecvată a emoțiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Emoții. Sentimente. Atitudini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Atitudini. Emoții. Texte narative literare (1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Numărăm și ordonăm obiectele. Numeralul cardinal și ordinal. Corectitudine în scriere și în pronunțare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare de parcurs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Exerciții de ameliorare-dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A toci și a învăța. Grupul format din substantiv și atribut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Atitudini. Emoții (2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A învăța este o artă și o tehnică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare sumativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Exerciţii de ameliorare-dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

123 125 126 129 131 133 133 137

Unitatea 7 Eroi din cărți, din filme și din viață Textul narativ nonliterar. Pronumele personal (1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Participanții la acțiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Acțiunea. Spațiul și timpul. Textul nonliterar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare de parcurs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Textul narativ. Pronumele personal și de politețe (2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pronumele personal de politețe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Spațiul și timpul. Acțiunile (1). Pronumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Spațiul și timpul. Acțiunile (2). Pronumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Narațiunea mixtă. Banda desenată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare sumativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Recapitulare finală. Proiect interdisciplinar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

138 139 140 142 144 148 149 150 152 153 156

118 118 119