Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3393/28.02.2017.
119 – număr unic de telefon la nivel național pentru cazurile de abuz împotriva copiilor 116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin Ordinul de ministru nr. 5420/04.07.2024.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2024–2025.
Inspectoratul școlar
Școala/Colegiul/Liceul
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Referenți științifici: conf. univ. dr. Corina Cace, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București prof. gr. did. I Anda Barbu, Colegiul Național „Ion Creangă”, București
Educație socială: manual pentru clasa a VII-a/ Zascheievici Liliana, Crețu Nicoleta-Laura, Hera Elena-Violeta, .... – București: Litera, 2024
ISBN 978-630-342-032-5
I. Zascheievici, Liliana
II. Crețu, Nicoleta-Laura
III. Hera, Elena Violeta 37 316
Unitatea 1
1. Sistemul politic în România
2. Drepturile omului
3. Forme de guvernământ și regimuri politice
4. Constituția, principii constituționale
5. Principii și instituții democratice
5.1. Statul democratic și principiul pluralismului: dreptul de asociere și partidele politice
5.2. Statul democratic și principiul separării puterilor. Autoritățile statului
5.3. A. Autoritatea legislativă
5.3. B.
5.3. C.
5.3. D.
5.4. Statul de drept
Unitatea 2
CUPRINS
4. Justiția ca instituție de apărare și de înfăptuire a dreptății. Egalitatea în fața legii și accesul la justiție al cetățenilor . . . 56
5. Copilul în procesul judiciar; delincvența juvenilă; consecințe ale nerespectării legii .
2. B. Drepturi și responsabilități cetățenești în societatea democratică
1. Rolul cetățeniei active în democrațiile
2. Alegerile și votul într-o societate
3. Societatea civilă și inițiativa civică în comunitatea
60
2. A. Domnia legii și puterea cetățenilor 48
1. Domnia legii și puterea cetățenilor 48
2. Procesul de elaborare a legilor; participarea cetățenilor la elaborarea legislației
3. Drepturile și libertățile cetățenești și respectarea legilor. Limite ale libertății . . 54
INTRODUCERE
Curiozitatea vă îndeamnă, desigur, să vă întrebați De ce un manual de Educație pentru cetățenie democratică? Răspunsul nostru începe cu afirmația lui Nelson Mandela: „Educația este cea mai puternică armă pe care voi o puteți folosi pentru a schimba lumea”. În ritmul actual al informatizării, lumea se schimbă cu fiecare nouă generație. Așadar, și voi o veți schimba. Nimeni nu știe cum va arăta lumea peste 20 sau 30 de ani. Ziua de mâine este pentru toți o provocare pe care trebuie să o acceptăm și să fim pregătiți să o întâmpinăm. Dar indiferent cum va arăta lumea într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, ne dorim cu toții ca schimbarea să fie mereu în spiritul menținerii democrației și a statului de drept. De aceea, educația trebuie să accentueze valorile cetățeniei democratice. Acest manual vă propune exerciții aplicative, exerciții de dezbatere, de gândire critică și activități de implicare în cetățenia activă, dar și răspunsuri la întrebări precum: Ce este statul de drept?, Care este organizarea sistemului politic în România?, Care sunt principiile și instituțiile statului?, Care sunt drepturile și libertățile cetățenești?, Cum pot fi ele apărate?, Cum sunt elaborate legile?, Ce rol au cetățenii în elaborarea legilor?, Cum se implică justiția și sistemul legislativ în apărarea drepturilor copilului?, Ce este societatea civilă și în ce constă implicarea civică?, Care este rolul mass-media în societate? etc.
De asemenea, manualul vă oferă șansa de a iniția, a proiecta, a derula și a evalua un proiect educațional, înțeles ca instrument de lucru necesar pentru desfășurarea activității în toate domeniile social-economice. Veți avea ocazia să învățați participarea prin implicare, ceea ce va conduce la dezvoltarea creativității, a gândirii critice, la dezvoltarea abilităților de comunicare, de colaborare și a spiritului de echipă.
Dacă vă întrebați De ce acum Educație pentru cetățenie democratică?, răspunsul este: pentru că tocmai acum trăiți acea perioadă a vieții în care vi se conturează identitatea, iar în curând veți avea dreptul de a vă exprima liber prin vot, drept pe care este bine să vi-l exercitați în cunoștință de cauză.
Cuvintele lui Albert Einstein rezumă cel mai bine obiectivele acestui manual și ale disciplinei pentru care a fost scris: „Scopul educației ar trebui să fie pregătirea unor oameni care să acționeze și să gândească independent și care, în același timp, să vadă în slujirea comunității realizarea supremă a vieții lor”.
Competențe generale și specifice conform programei școlare pentru disciplina Educație socială –Educație pentru cetățenie democratică, clasa a VII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața personală și a diferitelor grupuri și comunități, prin utilizarea unor achiziții specifice domeniului social
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educației pentru cetățenie democratică
1.2. Analizarea unor situații problematice determinate de abaterea de la valorile, principiile, practicile societății democratice
1.3. Argumentarea în favoarea respectării valorilor, principiilor, normelor și practicilor specifice unei societăți democratice și statului de drept
2. Cooperarea pentru realizarea unor activități și pentru investigarea unor probleme specifice diferitelor grupuri și comunități, prin asumarea unor valori și norme sociale și civice
2.1. Elaborarea, în echipă, a unui proiect dedicat problemelor comunității educaționale/locale
2.2. Participarea, prin derularea unui proiect, la rezolvarea problemelor comunității educaționale/locale
2.3. Rezolvarea, în perechi/echipă, a unor sarcini de lucru referitoare la viața într-o societate democratică
3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului de inițiativă și întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament social, civic și economic activ
3.1. Manifestarea disponibilității pentru participare civică și pentru exercitarea calității de cetățean
3.2. Aplicarea unor valori, norme și principii democratice în situații concrete care presupun decizie și acțiune
STRUCTURA MANUALULUI
VARIANTA TIPĂRITĂ
Manualul de Educație socială –Educație pentru cetățenie democratică pentru clasa a VII-a este struc turat pe unități tematice, care dezvoltă conținuturile din programă. Prezentate într-o formă deosebit de atractivă, lecțiile cuprind exemple de activități care conduc la formarea de competențe specifice disciplinei. Organizarea conținutului permite crearea de conexiuni cu celelalte discipline studiate.
PAGINA
Competențe specifice
lecției
Imagini corelate cu informațiile din text
Dicționar
Titlul lecției
Text suport
Imagini corelate cu informațiile din text
Rubrica Dezbatere
Rubrica Cetățenie activă
Titlul
PAGINI DE RECAPITULARE ȘI EVALUARE
VARIANTA DIGITALĂ
Varianta digitală cuprinde integral conținutul manualului în variantă tipărită, având în plus o serie de activități multimedia interactive de învățare (AMII): animate, statice, interactive.
Paginile din manual pot fi vizionate pe diverse dispozitive (desktop, laptop, tabletă, telefon), oferind o excelentă experiență de navigare.
AMII animate filmulețe sau animații
AMII statice
galerii de imagini, informații suplimentare, diagrame și hărți
AMII interactive
jocuri sau exerciții, la finalul cărora elevul poate verifica corectitudinea răspunsurilor oferite
Activitățile multimedia interactive de învățare încurajează elevii să-și dezvolte gândirea critică și să-și sporească interesul și cunoștințele.
Navigarea în varianta digitală permite parcurgerea manualului și revenirea la activitatea de învăţare precedentă.
SISTEMUL POLITIC ÎN ROMÂNIA
Sistemul politic în România
Drepturile omului
Forme de guvernământ și regimuri politice
Constituția, principii constituționale
Principii și instituții democratice
Statul democratic și principiul pluralismului: dreptul de asociere și partidele politice
Statul democratic și principiul separării puterilor; autoritățile statului român:
• Autoritatea legislativă
• Executivul
• Autoritatea judecătorească
• Președintele României
Statul de drept
Democrația nu este atât o formă de guvernare, cât un set de principii.
Woodrow Wilson (1856–1924), al 28-lea președinte al Statelor Unite ale Americii
Societăţile nu se guvernează bine decât dacă se suprapun două forțe: inteligența și puterea.
Nicolae Titulescu (1882–1941), diplomat și om politic român
Până în perioada modernă, cele mai multe guvernări au avut caracter despotic. Împăratul, regele sau domnitorul puteau hotărî orice cu privire la supușii lor: cine și ce terenuri primește, cine și ce funcții are, cine este vinovat într-o situație și cum să fie pedepsit. Aceste regimuri se numeau monarhii absolutiste și se deosebeau radical de democrațiile actuale prin faptul că, în afara conducătorilor, toți ceilalți supuși erau lipsiți de drepturi și de apărare în fața deciziilor nedrepte și, de multe ori, crude ale celor care conduceau. Democrațiile, așa cum le cunoaștem astăzi, au apărut în perioada modernă și sunt regimuri politice în care nu există stăpâni și supuși, ci doar cetățeni, adică persoane înzestrate cu drepturi, care își aleg reprezentanții în instituții precum: guvern, parlament, președinție.
România este, din punct de vedere politic, adică din perspectiva modului în care se organizează instituțiile care guvernează țara, o republică semiprezidențială, cu un regim de guvernare democratic.
Dicționar
Sistem politic – modalitate de organizare a instituțiilor statului; din acest punct de vedere, România este o republică semiprezidențială, deoarece șeful statului este ales direct de către cetățeni, și nu de parlament, ca în republicile parlamentare.
Regim de guvernare – ansamblul de metode prin care se exercită puterea și tipurile de relații dintre stat și cetățeni.
Cetățean – persoană aparținând unui stat, care se bucură de drepturi civile și politice și care are anumite obligații față de acel stat.
Într-o republică semiprezidențială, șeful statului este ales direct de cetățeni o dată la patru sau la cinci ani în funcția de președinte, spre deosebire de monarhii – al căror conducător este un descendent al unei familii regale sau imperiale ce deține rolul de monarh pe viață – și de republicile parlamentare, în care șeful statului este ales de parlament.
În România, regimul de guvernare este unul democratic, întrucât respectă drepturile cetățenilor săi.
PREȘEDINȚII ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 1990–2024
Aplicații
Completează pe caiet propozițiile de mai jos cu termenii potriviți: a) România este o republică …, deoarece președintele este ales de … . b) Într-un regim democratic sunt respectate … . c) Cetățenii sunt persoane ce aparțin unui stat cărora le sunt recunoscute … și față de care au … .
d) Într-o republică având regim de guvernare democratic, președintele conduce statul pentru o perioadă limitată de timp, numită … .
Klaus Werner Iohannis
Ion Iliescu Emil Constantinescu Traian Băsescu
Dezbatere
1. Prezintă, în maximum cinci-șase rânduri, drepturile și obligațiile unui cetățean român.
2. Construiește trei argumente prin care să susții că România este un stat democratic.
3. Folosește un șablon pentru a desena conturul României. În interiorul conturului notează împreună cu colegul de bancă instituțiile pe care le considerați cele mai importante în România. Comparați harta voastră cu harta altei grupe pentru a vă completa lista de instituții cu altele la care nu v-ați gândit inițial.
STUDIU DE CAZ
La orele de istorie ai învățat că sclavia, foarte răspândită în Antichitate, a cunoscut un declin lent în Evul Mediu, iar după descoperirea Americii (1492) și colonizarea ei cu europeni, sclavia și comerțul cu sclavi (vezi imaginea alăturată) au luat amploare, devenind o afacere foarte profitabilă. În lumea contemporană, sclavia este inacceptabilă; Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) interzice sclavia și comerțul cu sclavi. Cu toate acestea, în Mauritania, aflată în nord-vestul Africii, deși legile de abolire a sclaviei au fost adoptate în 1981, în practică, folosirea sclavilor a devenit o infracțiune abia în 2007. Potrivit publicației britanice The Guardian, se estimează că încă mai există peste 90.000 de sclavi în țară, aproximativ 10–20% din populație trăind într-o formă sau alta de regim de sclavie.
a) Numește două state în care, în anumite epoci istorice, sclavia era permisă de lege.
b) Precizează care era statutul sclavului și ce drepturi avea stăpânul de sclavi asupra sclavilor săi.
c) Explică motivul pentru care, în prezent, sclavia este considerată o infracțiune și este interzisă oficial în întreaga lume.
d) Formulează un punct de vedere personal cu privire la persistența acestui fenomen în societatea contemporană.
Știai că … ?
La 22 decembrie 1855, în Divanul Moldovei este votată în unanimitate legea prin care au fost eliberați și ultimii circa 5000 de romi aflați în robie pe domeniile boierilor.
Cetățenie activă
Comerț cu sclavi în perioada colonială
Condițiile de viață ale romilor eliberați
Termeni-cheie
• drepturile omului
• responsabilitate
• îndatoriri civice
• Declarația Universală a Drepturilor Omului
2. DREPTURILE OMULUI
Explorarea termenilor-cheie
În societatea contemporană nu ne putem imagina viața fără posibilitatea de a ne pune în practică dorințele, de a călători liber unde dorim, de a asculta muzica preferată, de a accesa internetul sau de a ne exprima gândurile și opiniile, uneori chiar în mod public. Toate aceste acțiuni sunt posibile grație faptului că oamenii au drepturi, care le permit să aibă nestingherit anumite comportamente atâta vreme cât respectă, la rândul lor, drepturile semenilor.
Afirmarea și garantarea drepturilor omului a parcurs un drum lung până să devină normalitate în viața societăților omenești, culminând cu adoptarea de către Organizația Națiunilor Unite (ONU), în decembrie 1948, a Declarației Universale a Drepturilor Omului. Acest document precizează drepturile și obligațiile oamenilor și constituie un act fundamental ale cărui principii trebuie să fie respectate de constituțiile și legile statelor.
Garantarea drepturilor omului pornește de la premisa că fiecare ființă umană este valoroasă din punct de vedere moral, are demnitate proprie în calitate de ființă umană capabilă de a gândi, de a avea trăiri și de a avea conștiință; în virtutea acestor trăsături, oamenii sunt egali în fața legii și în drepturi, beneficiind de același tratament, fără părtinire sau discriminare. Astfel, drepturile se acordă în mod egal, indiferent de rasă, culoare a pielii, sex, religie, orientare politică, origine socială, avere, țară de apartenență sau alte trăsături care ar putea să diferențieze oamenii între ei.
Printre cele mai importante drepturi ale omului se află dreptul la libertate. Conform articolului 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, „toate ființele umane se nasc libere”, iar potrivit articolului 3, „orice ființă umană are dreptul la viață, la libertate și la securitate”. Pe acest fond, se interzice sclavia, o practică larg răspândită de-a lungul istoriei omenirii.
Dreptul la libertate se răsfrânge și asupra altor comportamente ale ființelor umane. Astfel, remarcăm dreptul la libertatea de gândire, de conștiință, de opinie, precum și dreptul la libera exprimare a acestora, atât în viața privată (în cercul de apropiați și prieteni), cât și în mod public, în discuții, dezbateri, articole în mass-media, pe internet etc.
De asemenea, libertatea include dreptul de a călători și de a te stabili într-un alt stat, precum și dreptul de a-ți schimba cetățenia. În planul vieții private, libertatea include dreptul de a-ți întemeia o familie, alegându-ți în mod liber partenerul.
O altă categorie de drepturi le include pe cele juridice, printre care se numără egalitatea și dreptul la o protecție egală în fața legii pentru toți oamenii, indiferent de statutul social, de apartenența etnică sau de avere, printre altele. În acest plan, se asigură accesul
la justiție în mod egal tuturor persoanelor, în cazul în care le-a fost încălcat vreun drept sau a fost încălcată o lege care să le afecteze interesele. De asemenea, se asigură prezumția de nevinovăție oricărei persoane care este acuzată de comiterea unei infracțiuni, până când vinovăția este demonstrată pe baza unui proces corect. Din punct de vedere politic, oamenii au atât dreptul de a-și alege conducătorii în cadrul unor alegeri libere, corecte, cât și dreptul de a fi aleși într-o funcție publică, dacă își doresc și întreprind demersurile legale necesare pentru a candida la o astfel de funcție. Viața politică se bazează pe dreptul de asociere al oamenilor, care își pot înființa astfel partide care să reprezinte interesele diferitelor grupuri sociale și care să concureze pentru a ajunge la conducerea statului.
Asigurarea bunăstării oamenilor nu ar fi posibilă fără menținerea unor drepturi economice, dintre care foarte important este dreptul la proprietate privată. Acesta se referă la deținerea uneia sau mai multor locuințe, terenuri, bunuri materiale sau non-materiale de diverse feluri. De asemenea, toți oamenii au dreptul la muncă, prin intermediul căreia să își asigure bunurile necesare traiului, satisfacerii nevoilor și dezvoltării personalității; în cazul în care, din diverse cauze naturale sau în urma unor accidente, oamenii își pierd capacitatea de muncă, aceștia au dreptul la ajutoare din partea statului care să le asigure mijloacele de subzistență.
Un alt drept foarte important este dreptul la educație, care să asigure dezvoltarea personalității umane în spiritul valorilor democratice și formarea pentru diferite profesii prin care oamenii să își exercite dreptul la muncă. Drepturile sunt însoțite însă și de îndatoriri și de responsabilitatea față de comunitate. În acest sens, articolul 29 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, alineatul 1, prevede următoarele: „Orice persoană are îndatoriri față de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă și deplină a personalității sale”. Astfel, fiecare om are datoria de a respecta drepturile semenilor, ale celorlalți membri ai comunității din care face parte și de a respecta și promova principiile specifice unei societăți democratice. Dacă vreți să fiți respectați, trebuie, la rândul vostru, să îi respectați pe ceilalți și să vă comportați față de ei în societate așa cum ați dori și voi să fiți tratați.
Dicționar
Drepturile omului – sistem de libertăți și garanții oferite ființelor umane pentru că sunt considerate persoane, adică ființe raționale demne și capabile de decizii libere. Responsabilitate – concept corelat noțiunii de libertate, deoarece fiecare alegere liberă presupune asumarea consecințelor de către cel care face alegerea; nu există deci libertate fără responsabilitate, dar nici responsabilitate fără libertate. Îndatoriri civice – obligații civice; fiecare cetățean, pe lângă drepturile care îi garantează un spațiu de libertate și securitate, are obligația de a respecta drepturile celorlalți cetățeni, dar și ale comunității din care face parte.
Declarația Universală a Drepturilor Omului – document adoptat la 10 decembrie 1948, în cadrul celei de-a treia sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Acesta a devenit cu timpul un document de referință spre care tind statele și conform căruia se verifică modul în care sunt respectate drepturile omului în diferite state ale lumii, prevederile acesteia fiind ulterior preluate și extinse în diverse tratate internaționale.
LUCRAȚI ÎN ECHIPĂ
1. Redactați, în perechi, o listă cuprinzând 10–15 drepturi ale omului. Organizați grafic aceste drepturi sub forma unei caligrame. Caligrama este un text-imagine (vezi modelul alăturat) în care cuvintele sunt aranjate astfel încât să formeze o imagine care simbolizează chiar conținutul/ mesajul textului.
Materiale necesare: bloc de desen, creioane colorate.
Timp de lucru: 10 minute.
2. România a trecut recent prin experiența comunistă.
a) Solicită membrilor mai în vârstă ai familiei tale, într-un interviu de 10–15 minute, să îți relateze aspecte ale vieții lor din timpul regimului comunist și al regimului care a urmat Revoluției anticomuniste din decembrie 1989. Notează răspunsurile primite în caiet, într-un tabel asemănător celui de mai jos.
Întrebare: I s-au încălcat drepturile și libertățile fundamentale?
Exemple:
Libertatea cuvântului
Dreptul la informare
Dreptul la muncă
Dreptul de asociere
Dreptul la învățătură
Dreptul de a alege și de a fi ales în funcții publice
Dreptul la proprietate privată
Alt drept: ...............................
Înainte de 1989 După 1989
b) În ora următoare prezintă rezultatele interviului colegilor de clasă.
3. Lucrați în perechi. Alegeți din Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) două drepturi care vi se par a fi foarte importante. Comunicați-le colegilor. Ilustrați unul dintre ele printr-un desen.
4. Din 1948 până în prezent lista drepturilor omului a fost extinsă prin alte documente. Unul dintre ele este Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată în 1989. Identificați în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, adoptată la 20 noiembrie 1989, două drepturi care se regăsesc în ambele documente și un drept care este specific doar copiilor.
5. Organizați un concurs la nivelul clasei cu titlul „Ne cunoaștem drepturile”. În cinci minute fiecare echipă scrie cât mai multe drepturi ale omului pe care le cunoaște. Profesorul va decide echipa care a numit corect cele mai multe drepturi din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Aplicații
Dezbatere
1. „De 13 ani, RIUF – The Romanian International University Fair (Târgul Internațional Român al Universităților), cel mai mare târg internațional de universități din Europa de Sud-Est, este locul în care peste 220 000 de elevi, studenți, profesori și părinți au ajuns față în față cu reprezentanții a peste 150 de universități din întreaga lume. Mai mult de 4000 de elevi pleacă anual la studii în străinătate.”
Textul de mai sus se referă la mai multe drepturi fundamentale ale omului.
a) Lucrați în perechi. Numiți două drepturi ale omului la care credeți că face referire textul.
b) Fiecare elev formulează și transmite colegului său câte un argument pentru a susține cele două drepturi identificate.
2. Formați două echipe de elevi (echipa pro și echipa contra) și urmăriți două ediții ale emisiunii TV „Visuri la cheie”. Formulați pe echipe argumente pro/argumente contra în cadrul unei dezbateri pe tema: „Fiecare om are dreptul la o locuință decentă”.
3. Cu privire la „semnalarea unei situații de violență asupra copilului”, pe site-ul www.asistentasociala6.ro întâlnim precizarea: „Semnalarea suspiciunii sau a situației de violență poate fi făcută de către copilul-victimă sau de orice persoană care intră în contact cu acesta, în mediul familial, comunitar sau profesional”. Pornind de la citatul de mai sus, formulați o opinie cu privire la cine și cum trebuie să protejeze copilul față de situațiile de violență.
4. Constituția României, la articolul 41 – Munca și protecția socială a muncii, precizează:
„(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă”.
Împreună cu colegul de bancă, scrieți un articol de jumătate de pagină în care să evidențiați importanța asigurării dreptului la alegere liberă a profesiei.
5. Drepturile omului trebuie înțelese ca fiind însoțite și de responsabilități. În acest sens, comunitățile impun reguli care trebuie respectate. Să ne gândim la o regulă elementară de tipul: „Traversează strada numai prin locurile special amenajate și semnalizate prin indicatoare sau marcaje!”
Cum apreciați o astfel de obligație? Vi se pare justificată? De ce? Susțineți explicația cu un exemplu.
Cetățenie activă
1. Împărțiți-vă în trei grupuri și stabiliți un nume reprezentativ pentru fiecare grup (de exemplu: G1, G2 și G3). Fiecare grup de elevi primește o coală de hârtie A3 pliată pe verticală, astfel încât îndoiturile să împartă coala în trei părți egale.
Activitatea 1. Fiecare grup scrie, în rubrica din stânga, 4–6 drepturi ale elevilor. Apoi, G1 va transmite coala de hârtie colegilor din G2; cei din G2 o vor transfera pe a lor celor din G3, iar elevii din G3 vor înmâna înscrisurile lor colegilor din G1.
Activitatea 2. Fiecare grup va citi de pe foaia primită drepturile menționate de colegii lor și, în rubrica din mijloc, va scrie responsabilitățile asociate fiecărui drept. Apoi, fiecare dintre cele trei coli va fi din nou transferată între cele trei grupuri, închizându-se cercul.
Activitatea 3. În cea de-a treia rubrică, fiecare grup va formula regulile ce vor avea, la nivelul clasei, valoare de legi și care vor asigura respectarea drepturilor identificate la începutul exercițiului.
Activitatea 4. Cele trei coli de hârtie sunt expuse pe tablă și se compară conținuturile lor. Prin vot, colectivul întregii clase selectează acele reguli care vor constitui codul de conduită al clasei respective. Acesta va fi afișat la loc vizibil în sala de clasă și respectarea sa va fi asumată de toți elevii.
DREPTURI RESPONSABILITĂȚI REGULI
Exemplu: dreptul de a ne spune opinia.
Responsabilitatea de a-i asculta pe ceilalți.
Fiecare își exprimă opinia în legătură cu o problemă care îl privește personal sau care afectează întreaga clasă.
2. Realizați o listă a drepturilor identificate la exercițiul 1. În ce măsură sunt ele respectate în școala voastră?
Identificați, între acestea, un drept care, în opinia voastră, nu este respectat și organizați o campanie de conștientizare și promovare a acestuia la nivelul comunității școlare. Veți avea în vedere:
• ponderea elevilor afectați de încălcarea/ignorarea acestui drept;
• identificarea cauzelor care determină încălcarea/ignorarea acestui drept;
• consecințele încălcării/ignorării acestui drept;
• grupul-țintă căruia i se va adresa campania voastră;
• acțiuni concrete de promovare a dreptului respectiv;
• persoane, instituții, ONG-uri care vă pot sprijini în promovarea dreptului respectiv;
• o modalitate de măsurare a eficienței campaniei voastre.
3. Adolescenta din imaginea alăturată se numește Malala Yousafzai și este de origine pakistaneză. În 2012, ea a ajuns în atenția opiniei publice internaționale după ce a supraviețuit unei tentative de asasinat. Cei care au încercat să o asasineze erau câțiva extremiști islamici nemulțumiți de corespondența elevei cu postul de radio britanic BBC, unde Malala semnala discriminarea la care erau supuse fetele pakistaneze prin interdicția de a merge la școală și de a participa la activități culturale. A primit îngrijiri medicale în Marea Britanie și ulterior a devenit o militantă pentru drepturile femeilor la educație. În 2014, la vârsta de 17 ani, a devenit cea mai tânără laureată a Premiului Nobel pentru Pace, „pentru lupta sa eroică prin care a ajuns un simbol al dreptului tinerelor la educație”. Redactează o scrisoare către tânăra Malala, în care să îți exprimi susținerea pentru curajul și determinarea care o motivează, dincolo de orice pericol, să apere și să promoveze drepturile omului.
Malala Yousafzai (n. 1997, în Pakistan)
4. Nelson Mandela a fost un mare luptător împotriva politicii de „apartheid” impusă de guvernele mi norității albe din Africa de Sud în secolul al XX-lea. În 1962 a fost arestat și judecat pentru activitatea sa împotriva guvernului rasist sud-african. O de clarație a sa, în timpul procesului, a făcut încon jurul lumii: „Eu am luptat împotriva dominației albilor și am luptat împotriva dominației negrilor. Idealul meu cel mai scump a fost cel al unei socie tăți libere și democratice în care toți să trăiască în armonie, cu șanse egale. Sper să trăiesc suficient de mult pentru a-l atinge. Însă, dacă este necesar, este un ideal pentru care sunt pregătit să mor”.
Redactează, în calitate de avocat al inculpatului Nelson Mandela, o pledoarie de maximum o pagină în apărarea acestuia față de acuzația de complot împotriva ordinii în stat (împotriva regimului de apartheid), în care să utilizezi termenii: dreptate, libertate, drepturi fundamentale, demnitate, egalitate.
Nelson Mandela (1918–2013)
Dicționar
Apartheid – politică de discriminare rasială a populației de altă culoare decât cea albă, practicată între anii 1948 și 1991 de guvernele Republicii Sud-Africane; populația de culoare din Africa de Sud, deși era majoritară, era lipsită de drepturi politice, sociale și economice, obligată să trăiască separat de populația albă, în rezervații, pe pământuri sărace și neroditoare.
5. Lucrați în echipe de 4 elevi. Alegeți o problemă legată de respectarea drepturilor omului în școala voastră. Redactați o scrisoare către primăria din localitate, prin care să solicitați sprijin pentru a rezolva problema pe care ați identificat-o.
Citiți scrisorile în fața clasei și votați-o pe cea mai convingătoare care să fie înaintată primăriei. În scrisoare trebuie să apară data, o formulă potrivită de adresare, datele voastre de identificare, o prezentare a problemei pe care doriți să o rezolvați, soluțiile identificate de voi, cum vă poate sprijini primăria, o formulă prin care mulțumiți pentru timpul acordat. Ați putea urma modelul de mai jos.
Data .....................
Stimată/Stimate doamnă/domnule primar,
Numele meu este .................................................................. și sunt elev/elevă
în clasa a VII-a .............
în ............................ și reprezint Consiliul Elevilor.
Eu cred că în școala noastră am putea îmbunătăți ................................................... .
Afirm acest lucru pentru că ........................................................................ .
Am dori ca ........................................................................................ .
Vă mulțumesc pentru atenția acordată,
Semnătura ..................
6. Evaluează-ți rezultatele activităților de învățare desfășurate la această lecție prin Tehnica 3–2–1, notând pe caiet:
trei concepte/idei pe care le-ai învățat;
două idei pe care ai dori să le dezvolți sau să le completezi cu noi informații;
o capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care ți-ai format-o/exersat-o în cadrul activităților de învățare.
Termeni-cheie
• regim politic
• formă de guvernare
• autoritarism
• totalitarism
• anarhie
• monarhie
• politică
3. FORME DE GUVERNĂMÂNT ȘI REGIMURI POLITICE
Explorarea termenilor-cheie
După nivelul de putere deținut de instituțiile guvernamentale, în raport cu cel al cetățenilor, se disting următoarele regimuri politice:
1. Sisteme autoritare sau totalitare care concentrează puterea în mod total și absolut, controlând fiecare aspect al vieții sociale, încălcând drepturile cetățenilor.
2. Sisteme democratice, constituționale, care respectă drepturile cetățenilor.
3. Anarhia, atunci când puterea este dispersată și nu există o autoritate centrală, riscând haosul la nivel social și încălcarea drepturilor.
După forma de guvernământ , remarcăm următoarele forme de guvernare:
1. Monarhia este forma de guvernământ în care conduce o singură persoană, iar transferul de putere se face pe linie dinastică, suveranitatea aparținând monarhului. Monarhia poate fi absolută sau constituțională.
2. Republica este forma de guvernământ în care suveranitatea aparține poporului, iar conducătorul este reprezentantul poporului. Republica poate fi, la rândul ei, autoritară sau democratică.
În Europa de azi formele de guvernare predominante sunt monarhiile constituționale și republicile. Republicile sunt împărțite în funcție de rolul atribuit parlamentului în relație cu șeful statului în trei categorii: republici parlamentare, în care prim-ministrul este numit de parlament, iar rolul președintelui este foarte restrâns; republici semiprezidențiale, în care șeful statului este ales de popor și reprezintă puterea executivă, alături de prim-ministru, care este numit de parlament, și republici prezidențiale, în care președintele este și șeful guvernului.
În cadrul istoriei recente, în secolele XX și XXI se remarcă două regimuri politice proeminente, și anume democrația și totalitarismul, primul dintre acestea fiind în prezent regimul predominant la nivel mondial.
Cele mai importante trăsături ale democrației sunt:
respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale oamenilor;
Democrație
Totalitarism
suveranitatea poporului, care își alege reprezentanți pentru conducerea statului și promovarea intereselor;
separarea puterilor în stat;
pluralismul opiniilor, al preferințelor și al comportamentelor cetățenilor.
La polul opus, totalitarismul are următoarele caracteristici:
nerespectarea drepturilor și libertăților fundamentale;
puterea este deținută de o persoană sau un grup restrâns, care o folosește în mod discreționar;
pseudo-alegeri în care candidează o singură persoană sau partidul unic;
control absolut al vieții cetățenilor, exercitat prin structuri de control și represiune, precum poliția politică sau serviciile secrete.
Aplicații
LUCRAȚI ÎN ECHIPĂ
1. Identificați, în imaginile de mai jos, principii și valori ale democrației.
2. Monarhia și republica sunt forme de guvernare cu o îndelungată istorie în spațiul european. Analizați, prin metoda Copacul ideilor, câte un exemplu de monarhie/republică studiat la orele de istorie. În partea centrală, jos, a unei foi de flipchart veți scrie conceptul-cheie: forma de guvernare aleasă; aceasta va constitui trunchiul copacului. Pe ramurile ce pleacă din trunchi veți scrie trăsături caracteristice, avantaje și dezavantaje ale conceptului-cheie. La final, prezentați copacul vostru colegilor.
Dicționar
Regim politic – ansamblul instituțiilor, metodelor și mijloacelor prin care se exercită puterea într-un stat.
Resurse necesare: foaie flipchart, markere.
Organizare: echipe de câte 4–6 elevi.
Timp de lucru: 5–10 minute.
3. Organizați-vă în grupuri de câte 4–5 elevi. Imaginați-vă că sunteți o familie obișnuită care trăiește într-un regim totalitar. Pornind de la imaginile de mai jos redactați, timp de o săptămână, un jurnal imaginar despre viața de zi cu zi a familiei într-un astfel de regim, subliniind modul în care vă sunt încălcate drepturile.
Formă de guvernământ – modul în care se constituie și funcționează autoritățile statului; se cunosc două forme principale de guvernământ: monarhia (în care șeful statului – monarhul –este desemnat pe cale ereditară și, de obicei, pe viață) și republica (unde șeful de stat – președintele – este ales pe o perioadă determinată fie de către popor prin vot direct sau indirect, fie de către parlament).
Autoritarism – regim politic care încalcă drepturile cetățenilor cu scopul de a da dictatorului cât mai multă putere.
Totalitarism – regim politic care anulează complet identitatea cetățenilor, transformându-i în mecanisme ale statului total. Anarhie – regim politic în care nu există o putere centralizată sub forma unui conducător sau a unei clase conducătoare; regim fără ierarhie politică.
Nicolae Ceaușescu (1918–1989), conducătorul comunist al României (Republica Socialistă România) din 1965 până la Revoluția din 1989
Winston Churchill (1874–1965), om de stat, prim-ministru al Marii Britanii (1940–1945, 1951–1955)
Abraham Lincoln, președinte al Statelor
Unite ale Americii între anii 1861 și 1865, sub conducerea căruia constituția SUA a fost modificată (amendamentul nr. 13) pentru abolirea sclaviei
Rafturi goale într-un magazin din Venezuela (august 2015)
Dezbatere
1. Găsiți pe YouTube (https://www.youtube.com/watch?v=kLPLuGL8_3s) unul dintre cântecele care puteau fi auzite aproape zilnic în România anilor de dinainte de decembrie 1989: „Partidul, Ceaușescu, România”. Ascultați cu atenție textul și apoi notați împreună cu colegul/colega de bancă trei cuvinte sugestive pentru tipul de regim politic și justificați alegerea cuvintelor respective.
Discutați în clasă împreună cu alți colegi/colege asupra cuvintelor alese de fiecare pereche de colegi și votați care sunt cele mai semnificative.
2. Cu referire la sistemul democratic, Winston Churchill, prim-ministru al Marii Britanii în anii celui de-Al Doilea Război Mondial (1939–1945), afirma: „Democrația este un sistem politic prost, însă este cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum”.
Solicitați profesorilor de istorie și de educație socială mai multe informații despre perioadele critice din istoria regimurilor democratice.
Pornind de la informațiile acumulate, completați, pe caiet, tabelul de mai jos.
SISTEMUL POLITIC
DEMOCRATIC
Oferă cadrul și mijloacele pentru soluționarea amiabilă a problemelor.
Existența sa depinde de implicarea, de încrederea și de sprijinul cetățenilor.
3. Într-un discurs ținut în anul 1863, președintele SUA Abraham Lincoln definea democrația ca fiind „guvernarea poporului, prin popor, pentru popor”. Folosind metoda Jurnalului cu dublă intrare, explică ce crezi că dorea să transmită președintele Abraham Lincoln prin această afirmație.
Ideea Comentariu/Semnificație
Guvernarea poporului prin popor pentru popor
4. În cazul regimurilor politice totalitare, puterea este deținută de o persoană sau un grup restrâns, care o folosește în mod discreționar. Căutați pe internet informații actuale cu privire la situația economică și politică din Venezuela, numită în zilele noastre și „Săraca țară bogată”. Formați două echipe la nivelul clasei și organizați o dezbatere cu tema „Există vreo legătură între un regim politic totalitar și situația economică și socială a oamenilor din țara respectivă?”. Echipa pro va susține existența unei legături cu exemple concrete specifice situației din Venezuela. Echipa contra va combate această legătură.
Puncte tari
Puncte slabe
Cetățenie activă
1. Citește cu atenție textul de mai jos și răspunde la cerințe.
„ Fiecare membru al Partidului trăiește, de la naștere până la moarte, sub ochii Poliției Gândirii. Chiar și atunci când este singur, el nu poate avea niciodată certitudinea că este, într-adevăr, singur. Oriunde s-ar afla, indiferent dacă doarme sau dacă este treaz, dacă muncește sau se odihnește, în baia sau în patul său, el poate fi inspectat fără a ști dinainte și fără a ști nici măcar că este inspectat. Nimic din ceea ce face el nu este lipsit de importanță. Prieteniile sale, distracțiile, comportamentul față de soție și copii, expresia feței atunci când este singur, cuvintele pe care le șoptește în somn, până și mișcările specifice ale corpului – toate îi sunt studiate insistent. Nu numai orice faptă vizibil greșită, dar și orice excentricitate, oricât de măruntă, orice modificare a obiceiurilor, orice tic nervos care ar putea fi simptomul unui conflict interior –orice îi va fi, cu siguranță, detectat până la urmă. El nu are nici cea mai mică libertate de opțiune, în nicio direcție.”
(George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru)
a) Identifică în fragmentul de mai sus și în videoclipurile 1984 – scurta poveste a unei distopii totalitare (George Orwell) (https://www.youtube.com/ watch?v=5-DW36oUOKg) și O mie nouă sute optzeci și patru (https://www.youtube.com/watch? v=F267IsIMKrI ) trăsăturile caracteristice regimului totalitar și alcătuiește o listă cu drepturile omului încălcate în Oceania, una dintre cele trei superputeri apărute după ipoteticul război atomic din anii 1950 din romanul lui Orwell.
b) Realizați un poster care să ilustreze portretul unui om care este, pe jumătate, un cetățean „model” al Oceaniei, iar cealaltă jumătate – un adept al democrației. Aveți în vedere ca, prin mesajul transmis, posterul vostru să îi motiveze pe privitori să aprecieze și să promoveze valorile democratice.
George Orwell (1903–1950), scriitor englez, autorul a două
faimoase romane-satiră în care critică
totalitarismul: Ferma Animalelor (1945) și O mie nouă sute optzeci și patru (1949).
Afișul „Fratele cel Mare stă cu ochii pe tine”. Fratele cel Mare este un personaj fictiv și un simbol în romanul O mie nouă sute optzeci și patru (1949) al lui George Orwell. El este aparent liderul Oceaniei, un stat totalitar în care locuitorii sunt urmăriți și controlați îndeaproape, spionați constant – chiar și în vis – prin intermediul unui aparat similar cu un televizor, numit telescreen.
2. În 2007, Adunarea generală a Națiunilor Unite a hotărât printr-o rezoluție ca, începând din anul 2008, 15 septembrie să fie sărbătorită ca Ziua Internațională a Democrației:
a) Propune două activități prin care să sărbătorești Ziua Internațională a Democrației în școala voastră și în comunitatea locală.
b) Monitorizează timp de o săptămână mass-media din România. Realizează, în baza informațiilor din presă și a observațiilor personale, un raport care să aprecieze nivelul democrației în țara noastră.
4. CONSTITUȚIA, PRINCIPII CONSTITUȚIONALE
Termeni-cheie
• constituție
• principii constituționale
• republică democratică
• suveranitate națională
• valori fundamentale
• stat de drept
Tricolorul a fost adoptat ca steag național în timpul Revoluției de la 1848 și avea culorile dispuse pe orizontală, cu deviza Dreptate-Frăție
Explorarea termenilor-cheie
Constituția este legea fundamentală a unui stat, fiind cadrul director în interiorul căruia este construit sistemul legislativ, astfel încât toate legile statului trebuie să fie compatibile cu principiile și prevederile constituției. Tradiția constituțională a țării noastre începe în secolul al XIX-lea, trecând prin mai multe tranformări odată cu diversele forme de regim politic. Actuala Constituție democratică a intrat în vigoare în 1991. În structura acestui act fundamental al țării identificăm 8 titluri, cuprinzând atât principiile generale, drepturile omului, cât și cadrul general de organizare administrativă a țării.
4.1. Principiile constituționale
Principiile generale ale Constituției României sunt cuprinse la începutul acesteia, în titlul I, și includ caracterisiticile cele mai generale ale statului și ale identității cetățenilor acestuia. Astfel, în ceea ce privește statul, câteva dintre trăsăturile cele mai importante sunt: caracterul de a fi stat național, suveran și independent, de a fi republică democratică, în cadrul căreia sunt respectate drepturile omului, având ca valori fundamentale dreptatea, pluralismul politic și dezvoltarea liberă a personalității umane. De asemenea, sunt precizate simbolurile naționale, precum descrierea drapelului sau a stemei, ziua națională, imnul național.
Suveranitatea națională este puterea poporului care provine de la fiecare cetățean al statului român și care, în momentul alegerilor, încredințează această putere unor conducători, demnitari ai statului, reprezentanți totodată ai intereselor alegătorilor; acest mecanism este unul care poate asigura funcționarea eficientă a unui sistem de reprezentare, în societățile moderne foarte numeroase și complexe nemaifiind posibil un sistem al democrației directe, în care fiecare cetățean să participe efectiv la conducerea statului. Viața politică are la bază dreptul de asociere al indivizilor și pluralismul politic, cetățenii având dreptul de a înființa și de a adera la partide politice care să le promoveze interesele în societate și la conducerea statului.
În ceea ce privește viața cetățenilor sunt fixate următoarele principii fundamentale: unitatea și solidaritatea poporului român, egalitatea între cetățeni, dreptul la cetățenie prin naștere sau alegere în limitele legii, dreptul la identitate al minorităților naționale.
Titlul al II-lea din Constituția României include drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, acestea fiind stabilite pe baza unor tratate fundamentale, menționate în lecția a doua. Printre acestea se numără: principiul universalității acordării drepturilor, al egalității în drepturi
a tuturor cetățenilor, dreptul la viață, securitate, libertate, accesul la justiție, dreptul de a alege și de a fi ales într-o funcție publică, dreptul la muncă, la educație și la ocrotirea sănătății.
Alte drepturi la fel de importante, și care sunt cuprinse în Constituție, includ dreptul la un mediu sănătos, dreptul de asociere în partide politice sau în sindicate, dreptul la protecție socială, dreptul la proprietate privată și la moștenirea acesteia, dreptul de a înainta o petiție instituțiilor statului, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a se apăra.
Principalele îndatoriri ale cetățenilor sunt următoarele: fidelitatea față de țară, deosebit de important fiind acest comportament pentru militari și persoanele în funcții publice, apărarea țării, contribuția financiară prin taxe și impozite, datoria de a respecta drepturile și libertățile celorlalți membri ai societății.
4.2. Structura Constituției
Constituția României este organizată în opt titluri, fiecare conținând diverse subunități sub forma capitolelor sau a secțiunilor. Primele două titluri au fost deja discutate în secțiunea anterioară a lecției, acestea făcând referire la principiile generale și la drepturile cetățenilor.
În continuarea titlului al II-lea sunt descrise mecanismele fundamentale de funcționare ale instituției Avocatul Poporului. Această instituție este menită să supravegheze apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor; ea acționează din oficiu sau la cererea persoanelor ale căror drepturi au fost încălcate, iar în rapoartele instituționale prezentate în Parlament poate face recomandări privind legislația sau alte măsuri legate de protejarea drepturilor cetățenilor.
Între trăsăturile unui stat democratic se numără și separarea puterilor în stat , iar țara noastră nu face excepție de la acest principiu, puterea statului fiind exercitată prin: autoritatea legislativă (emite legile), cea executivă (pune legile în aplicare) și cea judecătorească (stabilește dacă legile au fost respectate și corectitudinea acestora). Titlul al III-lea descrie mecanismele autorităților publice, de la Guvern, Parlament, Președinte, până la administrația publică locală.
Ce semnificație are în istoria românilor data de 1 Decembrie?
Magistrat în robă
Titlul al IV-lea din Constituție se referă la economia țării și la finanțele publice; economia țării noastre este una de piață, având la bază proprietatea privată (alături de cea publică) și libera inițiativă, care se exercită prin înființarea de societăți comerciale, care funcționează în contextul concurenței pe piață.
Titlul al V-lea stabilește funcționarea Curții Constituționale, formată din judecători cu misiunea de a apăra supremația Constituției, stabilind, printre altele, constituționalitatea legilor, a tratatelor și a acordurilor internaționale sau soluționând conflictele juridice apărute la nivelul instituțiilor statului.
Următoarele două titluri din Constituție se referă la integrarea euroatlantică a țării noastre (aceasta fiind în prezent membră atât a Uniunii Europene, cât și a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – NATO), la revizuirea constituțională, iar ultimul titlu cuprinde dispozițiile finale și tranzitorii.
Dicționar
Constituție – legea fundamentală a unui stat în care sunt consemnate principiile de bază ale organizării lui, drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor.
Principii și valori constituționale – principii și valori care fundamentează și justifică modul de funcționare a statului și instituțiile acestuia, relațiile dintre stat și cetățeni, drepturile și îndatoririle acestora. Republică democratică – formă de guvernământ în care suveranitatea este reprezentată de voința poporului care se manifestă prin puterea de a-și alege reprezentanții în acord cu principiile democratice.
Suveranitate națională – dreptul unei națiuni de a decide singură, independent de voința altor state. Stat de drept – stat care respectă egalitatea în drepturi a cetățenilor.
Aplicații
LUCRAȚI ÎN ECHIPĂ
1. Realizați o comparație între două texte studiate la orele de limba și literatura română, identificând modul în care se oglindesc datoriile față de țară (de exemplu: fidelitatea, patriotismul, sacrificiul pentru țară).
2. Imaginați-vă că ați fi în situația de a apela la Avocatul Poporului. Identificați un exemplu de încălcare a drepturilor omului în experiența voastră și scrieți o scrisoare către această instituție în care să atrageți atenția asupra încălcării respectivului drept.
3. Constituția României (1991) pre cizează: Articolul 6 (1): Statul recu noaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor culturale, lingvistice și religioase. Identificați două tipuri de acți uni concrete care sunt menite să promoveze identitatea și dreptu rile minorităților naționale.
Dezbatere
1. Unul dintre simbolurile naționale stabilite prin Constituție este imnul național, pe care fiecare dintre voi îl cunoaște cu siguranță. Împreună cu colegul/colega de bancă alegeți versurile care, din punctul vostru de vedere, sugerează cel mai bine valorile și principiile Constituției. Prezentați colegilor/colegelor rezultatul muncii voastre justificând alegerea/alegerile făcute.
2. În calitate de copii, sunteți cetățeni ai acestei țări (calitate dobândită prin naștere). Una dintre valorile fundamentale ale Constituției este dezvoltarea liberă a personalității umane. Este o valoare care vizează toți cetățenii. Formați echipe de câte patru elevi și dați exemple concrete din viața voastră care să pună în evidență modul în care școala, familia, societatea vă susțin în dezvoltarea acestei valori. Discutați apoi între voi și decideți care sunt exemplele cele mai adecvate.
3. Formați grupuri de câte 4 elevi. Realizați un cvintet pornind de la cuvântul-cheie Constituție, respectând indicațiile de mai jos.
Cvintetul este o poezie cu 5 versuri.
Versul 1: cuvântul-cheie, care ține loc de titlu.
Versul 2: două adjective/însușiri ale cuvântului-cheie.
Versul 3: trei verbe în legătură cu cuvântul-cheie (de preferat la modul gerunziu).
Versul 4: o propoziție formată din 4 cuvinte, care să exprime un gând/o trăire personală în raport cu cuvântul-cheie.
Versul 5: o concluzie, care poate fi un substantiv sau un verb.
Fiecare grup își prezintă colegilor propriul cvintet.
Model: Libertate
Visată, așteptată, Dezlegând, deschizând, respectând, Ea este esența democrației. Dezrobire.
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
STRUCTURA CONSILIULUI NAȚIONAL AL ELEVILOR
Adunarea generală a CNE
Biroul executiv al CNE
Biroul executiv al CJE
Comisia Națională de Etică
Adunarea generală a CJE
Adunarea generală a CȘE
Biroul executiv al CȘE
CNE = Consiliul Național al Elevilor
CJE = Consiliul Județean al Elevilor
CȘE = Consiliul Școlar al Elevilor
Știai că … ?
Biroul executiv este organul executiv al Consiliului Elevilor și reprezintă cel mai înalt organism de luare a deciziilor în cadrul structurii, între Adunările generale.
Consiliul județean al elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor București își desfășoară activitatea prin următoarele organisme: a) Adunarea generală; b) Biroul executiv; c) departamente.
Cetățenie activă
1. Analizează următoarele prevederi legislative și apoi rezolvă cerințele a) și b)
A. CONSTITUȚIA ROMÂNIEI – art.2: Suveranitatea:
„Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”
B. LEGEA nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului:
„ Art. 1. – În România, suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum.
Art. 2. – (1) Referendumul național constituie forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român cu privire la:
a) revizuirea Constituției;
b) demiterea Președintelui României;
Cetățenii răspund cu DA sau NU la întrebarea: „Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma aprobată de Parlament?”
Cetățenii răspund cu DA sau NU la întrebarea: „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României?”
reforma și strategia economică a țării;
regimul general al proprietății publice și private;
organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală;
organizarea generală a învățământului;
c) probleme de interes național, precum:
structura sistemului național de apărare, organizarea armatei, participarea forțelor armate la unele operațiuni internaționale;
încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaționale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;
integrarea României în structurile europene și euroatlantice;
regimul general al cultelor.
(2) În condițiile prezentei legi se poate organiza și desfășura și referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitățile administrativ-teritoriale.”
a) Având în vedere transformările politice, sociale, economice petrecute în societatea românească de la adoptarea Legii privind organizarea și desfășurarea referendumului (2000) și până în prezent, propune și alte subiecte care ar putea constitui teme ale unui referendum național.
b) Formulează întrebări care ar putea fi subiectul unui referendum organizat la nivelul clasei sau al școlii.
2. Articolul 54 din Constituția României menționează, între îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, fidelitatea față de țară, considerând-o sacră. Realizați, în grupuri, o listă cu 10 activități/comportamente/atitudini prin care vă puteți manifesta fidelitatea față de țară.
3. Articolul 4 alin. (2) din Constituția României precizează că România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.
a) Realizați, cu ajutorul profesorului de educație socială/profesorului diriginte, o mică investigație pentru a afla dacă în școala voastră există elevi sau cadre didactice de altă rasă, origine etnică, religie decât cele majoritare.
b) Contactați persoanele respective și solicitați-le să completeze un chestionar (întocmit de voi) care să ilustreze în ce măsură se simt în România ca în patria lor.
c) Discutați rezultatele aplicării chestionarului într-o ședință a Consiliului Școlar al Elevilor și propuneți conducerii școlii un plan de măsuri pentru o integrare mai eficientă a acestora, cel puțin la nivelul comunității școlare.
4. Pe www.salvaticopiii.ro poate fi citită următoarea mărturisire:
„ Eu sunt Ionuț și am 11 ani. În fiecare dimineață mă trezesc înainte să se facă lumină. Dorm doar câteva ore. E frig și podeaua e cam tare, chiar dacă dorm pe două pături. E rău că nu avem nici măcar lumină sau apă. Dar m-am obișnuit. Mă scoală tata devreme, să mergem la muncă. Ultima dată am fost într-o piață și am cărat niște saci mulți și grei. Nu prea puteam să-i duc în spate și am scăpat unul pe picior. M-am lovit rău și mi s-a umflat piciorul, dar tata a zis să nu mă mai plâng, că-mi trece. M-am împrietenit cu oamenii de la piață, îi ajut la cărat, la strâns gunoaiele, mai spăl și tarabele. Ei îmi dau câțiva bănuți și câte ceva de mâncare. Când primesc mai mult, păstrez și pentru frații mei, că ei sunt mici și nu pot munci. La școală n-am mai fost de câteva luni. Tata nu mă lasă să mă duc, zice că școala nu e pentru mine, că sunt mare și trebuie să muncesc, să facem rost de bani. Câteodată mai văd copii cu ghiozdane în spate și aș vrea să fiu și eu ca ei. Mie îmi plăcea la școală, pentru că învățam lucruri noi. Cel mai mult îmi plăcea când ne citea doamna povești. Când îi mai spun lui tata că vreau să merg la școală, se supără și dă în mine. Îmi zice să tac, că-s mic, că nu știu nimic și că nu mi-a dat nimeni voie să vorbesc.”
Analizează titlul II – Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale din Constituția României și redactează o scrisoare de o pagină către tatăl lui Ionuț, prin care îi semnalezi faptul că, prin comportamentul său, îi nesocotește copilului unele dintre drepturile sale constituționale.
5. PRINCIPII
ȘI INSTITUȚII DEMOCRATICE
Explorarea termenilor-cheie
Sistemele democratice sunt menite a promova individualitatea ființelor umane și a valoriza modurile diferite în care oamenii înțeleg să își trăiască viața pentru a-și satisface nevoile de bază și aspirațiile către o viață bună, împlinită și fericită. La baza democrației stă un principiu al diversității, promovarea și valorizarea diversității și a pluralismului, însoțite de respect și de toleranță față de fiecare individualitate și de libertatea acesteia de manifestare.
Democrația este sistemul care permite dezvoltarea creativă a personalității umane în acord cu principiile libertății. În același timp, democrația dezvoltă instituții care să asigure armonizarea vieții indivizilor, să permită concomitent exprimarea liberă a acestora și asigurarea drepturilor pentru toți între anumite limite, astfel încât libertatea unora să nu încalce drepturile și libertatea celorlalți. Acest lucru se realizează printr-un sistem de legi și reguli.
Principiul democratic al suveranității poporului permite cetățenilor să își promoveze interesele prin intermediul politicienilor votați în cadrul alegerilor corecte, libere, egale, cetățenii participând prin reprezentanți la conducerea statului. Dreptul de a alege este cel care face posibil acest mecanism. Pe de altă parte, dreptul de asociere a indivizilor face posibilă înființarea partidelor politice care să promoveze interesele indivizilor prin diferite platforme politice și care să intre în competiție în cadrul alegerilor, pentru a ajunge la conducerea statului.
Pe scurt, trăsăturile și instituțiile specifice democrației sunt: principiul suveranității poporului, principiul pluralismului, dreptul de a alege reprezentanții în conducerea statului, dreptul de asociere, respectarea drepturilor cetățenilor, statul de drept cu instituții politice și sociale care promovează interesele indivizilor.
Dicționar
Democrație – regim politic care respectă egalitatea în drepturi a tuturor oamenilor, și, din acest punct de vedere, este un termen corelat cu statul de drept.
Individualitate – derivă de la individualism, curent din filosofia politică apărut în perioada modernă ce susține că individul este valoros în sine, și fiecare om în parte are drepturi inalienabile pe care guvernele și comunitatea trebuie să i le respecte. Pluralism – principiu democratic fundamental care susține că toate opiniile, oricât ar fi de diferite, trebuie să fie ascultate și respectate.
Aplicații
Sistemele democratice sunt menite a promova individualitatea ființelor umane, iar Constituția României promovează, la rândul ei, idealul democratic.
Găsește trei exemple de drepturi din Constituția României care se aplică fiecărui individ în parte.
Arată printr-un exemplu din viața cotidiană cum beneficiază un cetățean român de unul dintre cele trei drepturi.
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A
15 Septembrie
Dezbatere
Proiectele școlare vă oferă șansa să colaborați în grupuri restrânse pe baza principiilor democratice.
Care credeți că sunt principiile pe care trebuie să le respectați când colaborați într-un astfel de proiect?
În situațiile de divergențe și conflict cum acționați? Alegeți varianta care vi se potrivește.
• Îi lăsați pe ceilalți să ia decizii fără să vă mai implicați.
• Îi lăsați pe ceilalți să ia decizii și continuați să îi ajutați.
• Negociați cu ceilalți și vă faceți opinia ascultată.
• Vă impuneți părerea pentru tot grupul.
Este comportamentul vostru în acord cu principiile democratice? Justificați-vă răspunsul.
activă
La nivelul unității de învățământ, Consiliul Școlar al Elevilor este structura consultativă ce reprezintă interesele elevilor, prin intermediul căruia elevii își exprimă opinia în legătură cu problemele care îi afectează în mod direct.
Conform art. 41 din Statutul elevului, câteva dintre atribuțiile Consiliului Școlar al Elevilor (CȘE) sunt:
reprezintă interesele elevilor și prezintă conducerii unității de învățământ și consiliului profesoral punctul de vedere al elevilor referitor la problemele de interes pentru aceștia;
apără drepturile elevilor la nivelul unității de învățământ și sesizează încălcarea lor;
se autosesizează cu privire la problemele cu care se confruntă elevii, informând conducerea unității de învățământ despre acestea și propunând soluții;
dezbate propunerile elevilor din școală și elaborează proiecte;
dezbate proiectul Regulamentului de organizare și funcționare a unității de învățământ.
a) Analizați Regulamentul de organizare și funcționare a unității de învățământ în care învățați. Înaintați conducerii unității de învățământ, prin intermediul CȘE, propuneri de revizuire a acestui regulament, în probleme care vă vizează în mod direct. Aveți în vedere ca propunerile de revizuire să răspundă nevoilor și intereselor elevilor, respectând, în același timp, prevederile legale în vigoare privind educația.
b) Considerând că săptămâna viitoare vor fi organizate în unitatea de învățământ alegeri pentru stabilirea Biroului executiv al CȘE (președinte, vicepreședinte, secretar), elaborați un program de măsuri care să vă susțină candidatura la unul dintre aceste posturi. Consultați-vă cu ceilalți colegi în elaborarea acestui program de măsuri, apoi diseminați-l la nivelul școlii.
c) În situația în care, pentru rezolvarea unei anumite probleme, se conturează mai multe variante de soluționare, cum veți decide care este cea mai potrivită pentru a fi aplicată în școală?
Cetățenie
5.1. STATUL DEMOCRATIC ȘI
PRINCIPIUL PLURALISMULUI: DREPTUL
DE ASOCIERE ȘI PARTIDELE
POLITICE
Explorarea termenilor-cheie
Democrația are în centru valorizarea individului și, din acest motiv, opinia fiecărui individ trebuie ascultată. În democrațiile directe, vocea indivizilor se făcea ascultată prin votul acestora cu privire la adoptarea sau neadoptarea unor măsuri ce se impuneau la nivelul comunității. Cetățenii votau direct anumite legi și anumite decizii judecătorești. Numărul cetățenilor în acea perioadă era restrâns, iar consultarea lor directă era posibilă și ușor de pus în practică. Astăzi însă, când societățile au un număr mare de indivizi, nu mai
Partide și orientări politice într-o societate pluralistă
pot participa concomitent la conducerea statului milioane de cetățeni. Din acest motiv, ei trebuie să își delege reprezentanți care să adopte în numele lor măsurile ce se impun pentru o bună funcționare a societății lor. Partidele politice sunt instituțiile politice ale unei societăți care asigură guvernarea prin reprezentanți în cadrul unei democrații. Fiecare partid are un anumit electorat, iar diversitatea partidelor asigură posibilitatea ca un electorat divers să fie reprezentat în actul de guvernare. Se asigură astfel principiul pluralismului. Partidele, ca reprezentante și purtătoare de opinie ale unor grupuri diverse de cetățeni, intră în competiție electorală pentru a obține funcții de conducere în cadrul alegerilor pentru primării, consilii locale, alegeri parlamentare, prezidențiale sau, de când România este membră a Uniunii Europene, pentru desemnarea europarlamentarilor.
Pentru a funcționa legal și pentru a participa la alegeri, partidele politice trebuie să fie compatibile cu principiile democrației și să promoveze interesele naționale: să respecte suveranitatea națională, independența și unitatea statului, integritatea teritorială, ordinea de drept, precum și principiile democrației și să nu desfășoare activități militare sau paramilitare.
Carte poștală din 1918–1919 care ilustrează unirea tuturor românilor într-un singur stat. Un rol determinant în actul Marii Uniri l-a avut Consiliul Național Român Central, format din șase reprezentanți ai Partidului Social Democrat și șase reprezentanți ai Partidului Național Român, avându-l ca președinte pe Ștefan Cicio Pop.
Iuliu Maniu (1873–1953) a fost un politician român, de mai multe ori prim-ministru al României, președinte al Partidului Național-Țărănesc. S-a numărat între organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu Regatul României.
În partidele politice se pot înscrie cetățenii români cu drept de vot, cărora nu le-a fost interzis dreptul la asociere politică. Niciun cetățean nu poate face parte din mai multe partide simultan. Calitatea de membru de partid permite exercitarea dreptului de a fi ales și de a aspira la conducerea țării și nu poate fi impusă.
Partidele politice au un nume, o identitate grafică dată de un simbol, un statut , o platformă ideologică și un program politic . Mai multe partide politice se pot organiza în cadrul unei alianțe de partide, pentru a promova viziuni și obiective comune.
În funcție de programul pe care îl promovează și de modul în care se raportează la anumite aspecte ale vieții sociale și politice, partidele politice pot fi împărțite în partide de stânga și partide de dreapta. Partidele de stânga au ca valoare fundamentală egalitatea și asigurarea unui nivel de trai minim pentru toți cetățenii, promovând diferite forme de protecție socială prin ajutor de la stat, acolo unde este nevoie (precum ajutorul social), în timp ce partidele de dreapta încurajează mai mult libera inițiativă, acțiunea agenților economici pe piața liberă și serviciile private, libertatea economică și libera exprimare a indivizilor.
Aplicații
LUCRAȚI ÎN ECHIPĂ
1. Alegeți la nivelul fiecărei echipe un partid politic din țara noastră, identificați principalele valori ale acestuia și prezentați pe scurt elementele principale ale programului său politic. Realizați un poster care să includă și elemente vizuale.
2. Puneți în practică inițiativa de a vă înființa propriul partid politic, găsiți un nume potrivit și o identitate vizuală. Definiți orientarea și principalele valori ale
Spectrul politic descrie un model de clasificare a actorilor politici, a partidelor sau a ideologiilor de-a lungul uneia sau mai multor axe. Tradiția care datează de la Revoluția Franceză plasează ideologiile care acordă prioritate egalității sociale, politice și economice în partea stângă a spectrului și ideologiile care acordă prioritate diferitelor forme de ierarhie în partea dreaptă a spectrului.
Dicționar
Pluripartidism – principiu politic care susține ideea coexistenței mai multor partide politice.
Partid politic – reprezintă o grupare de oameni constituită pe baza liberului consimțământ, ce acționează conștient și organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri sociale, comunități umane, pentru dobândirea și menținerea puterii politice. Statut – act sau ansamblu de dispoziții cu caracter oficial, prin care se reglementează scopul, structura și modul de funcționare ale unei organizații, societăți, asociații.
Platformă politică – program de activitate sau de revendicări politice al unui partid, al unei grupări sau al unui om politic.
Program politic – plan de activitate în care sunt fixate, în ordinea desfășurării lor, etapele activității partidului pentru o anumită perioadă.
Dezbatere
1. Partidul unic (unipartidismul) este o practică politică specifică regimurilor totalitare, în timp ce pluripartidismul este caracteristic regimurilor democratice. Analizați, pe rând, fiecare dintre aceste două practici politice, prin metoda Procesului judiciar
Organizați-vă în două grupuri mari: jumătate de clasă va analiza unipartidismul (împărțiți în două subgrupuri: acuzatori și apărători ), cealaltă jumătate va analiza pluripartidismul. Veți simula un proces judiciar în care învinuitul este unipartidismul, respectiv pluripartidismul. În timp ce acuzatorii și apărătorii își prezintă argumentele (maximum 5 minute fiecare), cei care nu participă la jocul de rol constituie juriul și ei vor decide, prin vot, care subgrup câștigă dezbaterea. La final, formulați împreună cu profesorul concluziile.
2. Citiți articolul 40 din Constituția României și rezolvați cerințele.
„(1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere. (2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale.”
Precizați, cu argumente, dacă în România sunt constituționale:
a) Un partid politic al cărui program vizează o guvernare bazată preponderent pe ordonanțe de urgență emise de guvern, în detrimentul legilor votate de Parlament.
b) O asociație culturală care promovează drepturile minorităților naționale prin programe TV/reviste culturale în limba maternă a acestor minorități.
c) Un partid politic care promovează ideea revizuirii granițelor statului.
d) O asociație profesională a cadrelor didactice care promovează ideea înființării unor unități de învăță
mânt exclusiv pentru școlarizarea elevilor proveniți din medii defavorizate.
3. Lucrați în perechi (colegi de bancă). Imaginați-vă că unul dintre voi face parte dintr-un partid de stânga, iar celălalt dintr-un partid de dreapta. Într-o primă etapă scrieți fiecare câte trei obiective pe care vi le propuneți în acord cu orientarea partidului pe care îl reprezentați, apoi simulați o dezbatere parlamentară susținându-vă poziția și combătând-o pe a colegului. Este de dorit ca dezbaterea să se desfășoare în fața clasei și să fie urmată de comentariile colegilor.
Cetățenie activă
În iulie 2023, o organizație nonguvernamentală din România a lansat BAROC – Barometrul României Civice, un sondaj de opinie ce măsoară implicarea civică, percepțiile cetățenilor cu privire la democrație, politică internă și externă, precum și încrederea în instituții, ONG-uri și personalități politice. Rezultatele sondajului de opinie sunt alarmante, deoarece se constată un nivel scăzut de încredere în principalele instituții ale democrației. Doar 2% dintre respondenți și-au declarat încrederea deplină în partidele politice, în timp ce 54% au declarat că nu au deloc încredere în acestea.
Câtă încredere aveți în următoarele instituții?
1. Discutați în grupuri de câte 4–5 elevi și, pe baza informațiilor pe care le-ați aflat din familie și din mass-media, identificați cel puțin cinci motive ale neîncrederii românilor în partidele politice.
2. Pe o scară de la 1 la 10, precizați la ce nivel se află interesul vostru de a deveni membri ai unui partid politic. Argumentați-vă opțiunea.
3. Considerând că faceți parte din conducerea unui partid politic nou înființat, cum ați acționa pentru a crește nivelul încrederii cetățenilor în partidul vostru?
încredere totală
am încredere deloc
Sondaj de opinie
Nivelul de încredere cu privire la instituțiile principale din România (2023)
Biserică NATO
Sindicate Poliție
Presă Partide politice
Armată
Administrația locală
Mediul privat
Corporații
Președinte
Uniunea Europeană
Justiție
ONG-uri
Guvern
Parlament
5.2. STATUL DEMOCRATIC ȘI PRINCIPIUL SEPARĂRII PUTERILOR. AUTORITĂȚILE STATULUI
Dicționar
Separarea puterilor în stat –principiu fundamental al societăților democratice ce împarte puterea politică între autoritățile statului cu scopul de a împiedica concentrarea întregii puteri, precum în monarhiile absolutiste și în regimurile autoritare sau cele totalitare.
Autoritatea legislativă – reprezentată de parlament, are rolul de a adopta legile.
Autoritatea executivă – reprezentată de guvern și instituțiile din subordinea guvernului, are rolul de a aplica legile.
Autoritatea judecătorească –reprezentată de instanțele judecătorești și Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul de a asigura respectarea drepturilor și a legilor.
Explorarea termenilor-cheie
Separarea puterilor în stat este un principiu fundamental al societăților democratice, apărut din necesitatea de a lupta cu puterea arbitrară a sistemelor autoritare, absolutiste și despotice. Istoric, acest principiu este formulat pentru prima dată în secolul al XVII-lea de gânditori precum John Locke, în lucrarea Două tratate despre guvernare, sau baronul de Montesquieu, în lucrarea Despre spiritul legilor.
Principiul separării puterilor în stat permite exercitarea în mod echilibrat a autorității, având un control reciproc al celor trei puteri care conlucrează pentru asigurarea ordinii sociale. Cele trei puteri sunt:
autoritatea legislativă – reprezentată de parlament; are ca scop construirea sistemului legislativ care să permită organizarea și funcționarea statului;
autoritatea executivă – exercitată prin intermediul guvernului și al administrației din subordinea acestuia; conduce efectiv viața socioeconomică a statului;
autoritatea judecătorească are rolul de a asigura respectarea legilor și de a judeca și sancționa abaterile de la acestea.
Privește imaginile și răspunde la cerința de mai jos.
PUTEREA STATULUI ÎN DEMOCRAȚIE
Parlament Guvern și instituțiile din subordinea guvernului Instanțele judecătorești și Înalta Curte de Casație și Justiție
Palatul Victoria, București, sediul Guvernului României
Palatul de Justiție din București
Dezbatere
1. Societatea civilă este reprezentată de organizații și asociații ale cetățenilor care se implică în rezolvarea problemelor comunității și veghează la modul cum puterile și instituțiile statului își îndeplinesc rolul atribuit prin constituție. Putem afirma că societatea civilă are rol de putere în stat? Argumentați răspunsul.
2. Presa este considerată a patra putere în stat și, în același timp, „câinele de pază al democrației”. Formulați trei argumente prin care să susțineți necesitatea unei prese independente, într-o societate democratică.
Cetățenie activă
DEMOCRAȚIA
Legislativul Executivul Justiția Presa
Cei patru piloni ai democrației
Desenați pe podeaua sălii de clasă trei cercuri suficient de largi încât să permită așezarea mai multor elevi în interiorul lor. Numiți-le „Autoritatea legislativă”, „Autoritatea executivă”, respectiv „Autoritatea judecătorească”. Profesorul vă distribuie, în mod aleatoriu, un set de cartonașe pe care sunt inscripționate denumiri de instituții și de funcții:
Instituții: Primărie, Poliție, Parlament, Tribunal, Consiliu Local, Senat, Judecătorie, Guvern, Curtea de Apel, Prefectură, Camera Deputaților, Curtea Supremă, Consiliul General al Municipiului București.
Funcții: senator, prim-ministru, prefect, procuror, primar, consilier județean, deputat, ministru, parlamentar, judecător, consilier local, viceprimar, președinte al Senatului.
a) Poziționați-vă, în funcție de cartonașul primit și de apartenența la una dintre cele trei puteri ale statului, în interiorul cercului potrivit.
b) Elevii din cercul numit „Autoritatea legislativă” dezbat și adoptă prin vot o propunere de modificare a Legii educației naționale în ceea ce privește Evaluarea Națională pe care o susțin absolvenții claselor a VIII-a.
c) Grupul numit „Autoritatea executivă” enumeră măsurile concrete prin care această prevedere legislativă va fi pusă în practică.
d) „Autoritatea judecătorească” analizează dacă această modificare adusă Legii educației naționale este în conformitate cu prevederile Constituției României.
5.3. A. AUTORITATEA LEGISLATIVĂ
Dicționar
Parlament – instituția reprezentativă supremă a suveranității poporului, având ca rol principal elaborarea și adoptarea legilor.
Senat – camera, de obicei superioară, a autorității legislative, compusă din reprezentanți ai partidelor politice cu funcția de senator, aleși de către cetățeni prin vot în condițiile legii.
Camera Deputaților – camera inferioară a autorității legislative, Parlamentul României, compusă din deputați aleși în aceleași condiții precum senatorii.
Explorarea termenilor-cheie
Instituția statului responsabilă cu crearea legilor este Parlamentul, care în țara noastră are o formă bicamerală, reprezentată de Senat și Camera Deputaților. Conform articolului 61 din Constituția României: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”.
Fiecare dintre cele două camere parlamentare funcționează după un regulament propriu, iar ședințele de lucru pot fi atât separate pentru fiecare cameră, cât și comune; ședințele sunt de regulă publice, dar pot deveni în unele cazuri secrete prin hotărârea camerelor.
Legile sunt inițiate (propuse) în una dintre camere, care, din acest motiv, are rol de cameră inferioară; decizia finală aparține camerei superioare care poate adopta sau respinge legile votate în camera inferioară. Rolul de cameră inferioară și superioară se schimbă deci, în funcție de rolul de a iniția sau de a vota adoptarea unei legi, fiecare cameră putând fi inferioară sau superioară în funcție de acest rol. Precizările cu privire la acest rol se găsesc în Constituția României.
Senatul este un corp legiuitor, adeseori camera superioară a unei adunări legislative. Cuvântul „senat” provine din limba latină, din senatus, care derivă de la senex – „bătrân”. Senatul României este alcătuit dintr-un număr variabil de membri în funcție de legislația în vigoare, fiecare având vârsta de cel puțin 33 de ani.
Camera Deputaților este, de asemenea, corp legiuitor, adeseori camera inferioară. Vârsta deputaților trebuie să fie de minimum 23 de ani, iar numărul lor, deși variabil precum al senatorilor, este mai mare decât al acestora. În ceea ce privește selecția senatorilor sau a deputaților în Parlamentul țării, aceasta se face prin vot: alegerile parlamentare. Alegerile se organizează la un interval de patru ani, iar mandatele se prelungesc automat doar în cazuri de forță majoră, precum războiul, starea de urgență sau asediu.
Aplicații
LUCRAȚI ÎN ECHIPĂ
Joc de rol. Formați două echipe: una a Senatului și cealaltă a Camerei Deputaților, apoi desemnați un președinte pentru fiecare dintre ele care să modereze discuțiile. Camera inferioară va propune și va dezbate o regulă de funcționare a clasei, iar după adoptarea regulii prin vot majoritar în această cameră, ea va fi dezbătută și în camera superioară care o poate adopta sau respinge prin același sistem de vot.
Dezbatere
În ultimii ani în Europa, multe state discută și dezbat problema monocameralității, adică posibilitatea de a renunța la Senat și de a păstra numai Camera Deputaților în Parlament.
Argumentele principale din această dezbatere sunt:
Cele două camere au rol similar, și aceasta face ca una dintre ele să nu se justifice.
Numărul parlamentarilor este foarte mare, raportat la numărul de locuitori, și costurile bugetare pentru a întreține două camere sunt mai mari decât pentru întreținerea uneia singure.
Pe de altă parte, există și contraargumente pentru această măsură:
Existența celei de-a doua camere cu rol de decizie finală în adoptarea legilor poate împiedica adoptarea unor legi cu efect negativ asupra populației, deci are rol de control asupra celeilalte camere.
Numărul mai mare de parlamentari asigură o mai bună reprezentare a populației, pentru că în acest fel fiecare regiune a țării are suficienți reprezentanți în Parlament.
Dezbateți la nivelul clasei argumentele aduse pro și contra propunerii de a avea un Parlament unicameral. Votați decizia clasei voastre la finalul dezbaterii.
Cetățenie activă
Din 2007, la Palatul Parlamentului se organizează anual, în jurul datei de 1 iunie, Ziua Porților Deschise. Accesează site-ul https://tvrinfo.ro/parlamentari-pentruo-zi-copiii-au-semnat-legea-vacan-ei-infinite_818182/, unde poți citi și viziona știrea intitulată „Parlamentari pentru o zi. Copiii au semnat legea vacanței infinite” (27 mai 2017), în care se relatează vizita unui grup de copii la Palatul Parlamentului, turul oferit micilor vizitatori în încăperile importante ale instituției, precum și finalizarea acestei activități extrașcolare prin simularea adoptării unei legi privind vacanța infinită. Propune-i și tu profesorului-diriginte programarea și organizarea unei vizite educative la Palatul Parlamentului. Gândește-te la 2–3 proiecte de acte normative care să devină, prin votul tău, legi pentru o zi.
Dicționar
Guvern – acea autoritate a statului care reprezintă puterea executivă, instituită pe baza votului de încredere al Parlamentului, cu rol de a realiza politica internă și externă, precum și de a coordona administrația publică.
Ministere – instituții ale statului din cadrul administrației publice centrale, subordonate Guvernului, specializate pe diferite aspecte ale politicii.
Organe ale administrației publice locale – instituții ale statului care funcționează după principiile autonomiei și descentralizării, menite a reprezenta cetățenii și a le rezolva problemele la nivel local.
5.3. B. EXECUTIVUL
Explorarea termenilor-cheie
Puterea executivă este exercitată prin intermediul Guvernului și al administrației publice locale, aflată sub conducerea acestuia. Guvernul are rolul de a realiza politica internă și externă a țării și este compus din prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege.
Guvernul este alcătuit, de regulă, din reprezentanți ai partidului sau ai coaliției de partide care obține majoritatea în alegeri. Aceștia desemnează un candidat la funcția de prim-ministru pe care îl aprobă președintele. Prim-ministrul ales prezintă un program de guvernare și lista de miniștri în fața Parlamentului, care trebuie să le aprobe cu votul majorității membrilor celor două camere. Prim-ministrul este cel care conduce activitatea Guvernului.
Guvernul răspunde politic doar în fața Parlamentului. Astfel, Guvernul trebuie să prezinte celor două camere sau comisiilor parlamentare informații și documente ori de câte ori sunt cerute de către acestea; de asemenea, membrii guvernului au obligația de a participa la lucrările Parlamentului atunci când li se solicită acest lucru.
În subordinea Guvernului în cadrul administrației centrale se află ministerele. La nivelul administrației publice locale, există consilii locale și primării, alese prin vot de către cetățenii care locuiesc în raza lor teritorială; pe lângă acești reprezentanți aleși, Guvernul își desemnează în fiecare județ câte un prefect . Administrația publică locală are ca principiu de funcționare autonomia locală, iar acolo unde este cazul se folosește limba minorităților naționale pentru comunicarea cu cetățenii.
LUCRAȚI ÎN ECHIPĂ
1. Imaginați-vă că sunteți ministru al educației. Formați o echipă împreună cu trei colegi, care vor avea rolul de consilieri. Elaborați două sugestii de politică educațională care să îmbunătățească viața elevilor și argumentați modul în care acestea ar aduce efectiv o îmbunătățire.
2. Formați echipe de câte cinci elevi. Desemnați, în cadrul fiecărei echipe, un candidat la alegerile pentru primărie. Organizați o scurtă campanie electorală, în care fiecare candidat își va prezenta propriul proiect de măsuri pe care le va adopta în calitate de primar.
Aplicații
Dezbatere
Aplicați metoda Fun debate, urmând instrucțiunile de mai jos, pentru a analiza avantajele și dezavantajele utilizării produselor din plastic. Activitatea se va finaliza prin redactarea a două-trei propuneri de măsuri pentru dezvoltare durabilă care ar putea fi înaintate către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Materiale necesare: cretă, hârtie de scris, creioane. Instrucțiuni
1. Participanții se organizează în trei grupe, în funcție de cum se poziționează în raport cu tematica dezbătută: acord = DA; dezacord = NU; neutru/fără un punct de vedere bine definit = POATE.
2. Pe podea, se desenează cu cretă trei cercuri mari, corespunzătoare celor trei puncte de vedere.
3. Fiecare participant la dezbatere intră în cercul corespunzător punctului său de vedere.
4. Participanții din grupurile DA și NU vorbesc alternativ, oferind argumente pentru susținerea punctului lor de vedere, timp de 1 minut; pentru a se înscrie la cuvânt, participanții ridică mâna.
5. Fiecare vorbitor încearcă, prin argumentele oferite, să atragă în echipa sa membri ai celorlalte două echipe (echipa din opoziție și echipa POATE).
6. Odată ce un participant a fost convins de un argument, pășește în cercul echipei (DA sau NU) care l-a convins.
7. După ce toți participanții au oferit cel puțin un argument, dezbaterea poate lua sfârșit sau poate continua până ce toate punctele de vedere au fost exprimate.
8. Membrii echipei POATE care nu au trecut, în timpul dezbaterii, într-una dintre celelalte două echipe deliberează care dintre echipe a adus argumente mai convingătoare, pentru a fi declarată câștigătoarea dezbaterii. Timp necesar: 20 minute/activitate.
Cetățenie activă
Starea de bine este definită, în Programul de guvernare 2021–2024, ca fiind dezvoltarea holistică (totală, completă, integrată) a triunghiului minte-corp-suflet, cu ajutorul consilierii și al măsurilor de sprijin. Folosind metoda brainstorming („asaltul de idei”, vezi imaginea alăturată) stabiliți ce înseamnă, în viziunea voastră, starea de bine în comunitatea școlară. Prin intermediul Consiliului Școlar al Elevilor, comunicați conducerii unității de învățământ concluziile voastre.
5.3. C. AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
Explorarea termenilor-cheie
Pe lângă puterea legislativă și cea executivă, există o a treia putere în stat, cea judecătorească, care are rolul de a sancționa acele comportamente care se abat de la lege. Conform articolului 124 din Constituția României, „justiția este unică, imparțială și egală pentru toți” și trebuie aplicată fără discriminare în conformitate cu drepturile omului.
Judecătorii sunt demnitarii statului care înfăptuiesc actul de justiție, aceștia sunt independenți și se supun doar legilor. Judecătorii sunt reprezentanții statului, care conduc procesele în sălile de judecată, ascultând argumentele ce sunt prezentate atât de către partea acuzării, cât și de partea apărării, investigând dosarele în vederea aplicării unei sentințe corecte și nepărtinitoare.
Judecătorii sunt numiți de către președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Dicționar
Judecător – magistrat al statului cu atribuții de judecată într-o instanță judecătorească, care, individual sau în echipă, pronunță o hotărâre la finalul îndeplinirii procedurilor judiciare.
Consiliul Superior al Magistraturii – instituție a sistemului judiciar românesc, aleasă de către Parlament, având rolul de a propune numirea în funcție a procurorilor și a judecătorilor și de a supraveghea disciplina acestora. Înalta Curte de Casație și Justiție – instanța judiciară supremă din România, care asigură interpretarea și aplicarea uniformă a legii și rejudecarea recursului în interesul legii.
Instituția cu cel mai înalt rang în cadrul autorității judecătorești este Înalta Curte de Casație și Justiție, care asigură aplicarea unitară a legii în cadrul instanțelor judecătorești subordonate. De asemenea, Ministerul Public duce la înfăptuire justiția prin intermediul procurorilor din cadrul parchetelor, care colaborează cu poliția pentru a rezolva cazurile de încălcare a legilor; conform articolului 131 al Constituției României, „Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor”.
Aplicații
Scrieți o scurtă compunere în care să vă imaginați cum ar arăta societatea în lipsa legilor sau a unei autorități care să judece respectarea legilor; includeți în compunerea voastră exemple concrete de comportamente ale indivizilor în lipsa reglementărilor legale sau a autorităților de judecată.
Curtea de Apel București
Dezbatere
Orice cetățean are dreptul la prezumția de nevino văție până la demonstrarea eventualei sale vinovății printr-o sentință judecătorească definitivă. Simulați un proces de judecată intentat unui tânăr în vârstă de 18 ani, acuzat că a condus un autovehicul în stare de ebrietate și fără permis de conducere. Rolurile principale le vor avea inculpatul (tânărul învinuit de încălcarea legii), judecătorul (numit să facă dreptate), procurorul (care prezintă probele acuzării), martorii și avocatul (apărătorul inculpatului).
Formați grupuri de câte 4–5 elevi. Consultați broșura Unde-i lege, nu-i tocmeală! elaborată de Direcția
Generală de Poliție a Municipiului București în scopul prevenirii actelor antisociale și disponibilă online la adresa: https://www.politiaromana.ro/files/pages_ files/Unde-i_lege,_nu-i_tocmeala.pdf
1. Pe baza informațiilor din broșură, fiecare grup analizează câte o categorie de infracțiuni prevăzute de codul penal și consecințele acestora:
infracțiuni contra persoanei;
infracțiuni contra patrimoniului;
infracțiuni contra siguranței publice;
infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială,
2. Fiecare grup realizează: un afiș/poster privitor la categoria de infracțiuni studiată, care să conțină și un decalog (10 reguli) cu 5 recomandări antiinfracționale și 5 recomandări antivictimale.
3. Cu aprobarea conducerii unității de învățământ, afișați posterele voastre pe pereții școlii, în cadrul unei campanii de promovare a educației juridice în comunitatea școlară.
Materiale necesare: foi mari de carton, markere colorate, computer, internet, imprimantă.
Timp necesar: o oră (din timpul alocat proiectului educațional).
5.3. D. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
Dicționar
Președinte – șeful statului în cadrul unei republici, ales de către cetățeni prin vot, în condițiile legii. Rolul președintelui – este acela de a media între puterile statului, respectiv între stat și societate, și de a reprezenta țara pe plan extern. Atribuțiile președintelui – îndatoririle și responsabilitățile care sunt asociate funcției de președinte.
Explorarea termenilor-cheie
Rolul președintelui este acela de a media între puterile statului, stat și societate. El este ales prin vot de către cetățenii români pentru un mandat de 5 ani și nu poate îndeplini această funcție mai mult de două mandate, succesive sau nesuccesive. Mandatul nu poate fi prelungit peste cinci ani decât în condițiile unei stări de necesitate.
Funcția de președinte este incompatibilă cu a fi membru al unui partid politic, chiar dacă anterior alegerilor, acesta a fost membru al unui anumit partid. De asemenea, președintele nu poate deține o altă funcție publică sau privată.
Cele mai importante atribuții ale președintelui sunt următoarele:
desemnează un candidat la funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului Parlamentului;
poate consulta Guvernul cu privire la probleme importante și urgente;
poate lua parte la ședințele Guvernului care dezbat probleme de interes național sau la cererea prim-ministrului;
adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice;
poate să dizolve Parlamentul dacă nu a dat votul de încredere Guvernului în timp de 60 de zile, după respingerea a două solicitări de învestitură;
poate cere ca poporul să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național;
încheie tratate internaționale în numele României;
acreditează reprezentanții diplomatici;
este comandantul forțelor armate și președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
instituie starea de urgență sau starea de asediu;
conferă decorații și titluri de onoare, precum și grațiere individuală;
promulgă sau refuză spre promulgare legile adoptate de Parlament.
Aplicații
LUCRAȚI ÎN ECHIPĂ
Alcătuiți o scurtă prezentare a tuturor președinților de până acum ai României, incluzând date despre numărul de mandate, anii avuți în funcție, partidul din partea căruia a candidat la alegerile prezidențiale.
Dezbatere
Lucrați în perechi. Consultați articolele 80–101 din Constitu
ția României (https://www.cdep.ro/pls/dic/act_show?ida=1&idl=1)
și stabiliți dacă președintele României acționează constituțional atunci când:
a) participă la o ședință a guvernului României;
b) se adresează, printr-un discurs pe teme de politică internă și externă, Parlamentului României;
c) promulgă Legea dublării alocațiilor de stat pentru copii;
d) respinge, a doua oară, Legea salarizării personalului bugetar, adoptată de Parlamentul României;
e) îl primește într-o vizită oficială pe ministrul de externe al unui alt stat;
f) în contextul unei pandemii precum cea de COVID-19 restrânge, prin decret, unele dintre drepturile și libertățile cetățenilor;
g) numește și eliberează în/din funcție judecători și procurori;
h) grațiază o femeie, mamă a cinci copii, condamnată la 3 ani închisoare cu executare pentru infracțiunea de furt;
i) în timpul mandatului său, susține public un partid politic;
j) invită la Palatul Cotroceni pe liderii principalelor partide parlamentare, pentru negocieri în vederea deblocării unei situații de criză.
Cetățenie activă
Palatul Cotroceni din București, sediul Administrației Prezidențiale
1. Conform articolului 90 din Constituția României: „președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național”. În istoria recentă a României au fost organizate referendumuri în anii 2003, 2007, 2009, 2012, 2018 și 2019. Cu ajutorul surselor de pe internet, identificați subiectele de interes național care au constituit tema acestor referendumuri și care au fost rezultatele consultării populare. Veți constata că, de multe ori, prezența românilor la urne a fost destul de scăzută. Formulați o scrisoare deschisă (o scrisoare de maximum 15 rânduri, care ar putea fi publicată la TV, pe canale de socializare sau într-un ziar, fiind destinată unei largi audiențe) către poporul român în care să susțineți necesitatea participării la referendum, deoarece această formă de consultare a poporului este o practică politică specifică regimurilor democratice.
2. Joc de rol. Imaginați-vă că participați la o emisiune TV, în perioada campaniei electorale. Distribuiți următoarele roluri și sarcini de lucru:
Moderatorul emisiunii: pune întrebări, aduce completări, dirijează discuția.
Candidatul la președinția României: își prezintă proiectele, arată în ce fel își va asuma sarcina de a media între puterile statului, precum și între stat și societate.
5.4. STATUL DE DREPT
Explorarea termenilor-cheie
Statul de drept este acel tip de organizare politică în care puterea este exercitată în limitele legii, având la bază sistemul drepturilor omului și o constituție; este un sistem în care nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar aceia care administrează instituțiile statului sau cei care fac legile. Ideea statului de drept prinde contur în perioada modernă a istoriei Europei, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, ca reacție la sistemele de guvernare arbitrare și autoritare. În zilele noastre, statul de drept este sinonim cu democrația.
Jean-Jacques Rousseau remarca, în lucrarea Scrisori scrise de pe munte, că existența libertății este condiționată de existența legilor, iar poporul liber este acela care se supune doar legilor și nu unor guvernanți care acționează arbitrar. Conducătorii statelor trebuie să se supună și ei legilor, căci ei sunt „slujitorii și nu stăpânii legilor”.
Considerat coloana vertebrală a democrației, statul de drept se întemeiază pe următoarele principii care funcționează ca un garant al drepturilor și al libertăților fundamentale ale omului împotriva tendințelor de transformare a statului în putere absolută sau arbitrară:
separarea, echilibrul, cooperarea și controlul reciproc al puterilor în stat;
supremația legii constituționale; controlul constituționalității legilor;
respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului;
ocrotirea minorităților.
LUCRAȚI ÎN ECHIPĂ
Jean-Jacques Rousseau (1712–1778), gânditor și scriitor francez de origine elvețiană, unul dintre cei mai iluștri reprezentanți ai Epocii Luminilor
Completând rebusul pe orizontal veți găsi, pe coloana
A-B, o valoare fundamentală a democrației.
ORIZONTAL
1. Puterea poporului
2. Formă de guvernare în care conducătorul este ales
3. Totalitatea alegătorilor
4. Conducător ales al unei republici
5. Respectate pentru vechimea lor; sinonim cu obiceiuri
6. Vot acordat pentru candidat, nu pentru o listă
7. S-a întâmplat în decembrie 1989
8. Știință despre trecut Aplicații
Dezbatere
Existența societății civile în bună colaborare cu instituțiile statului este una dintre trăsăturile statului de drept.
Discutați cu profesorul-diriginte, profesorul de Educație pentru cetățenie democratică, profesorul coordonator de proiecte și programe, și împreună alcătuiți o listă cu organisme ale societății civile (organizații non-guvernamentale) care au ca obiect de activitate drepturile copilului, drepturile elevilor sau drepturile tinerilor.
Creați un pliant pe care să îl distribuiți colegilor în scopul de a le face cunoscute pentru situația în care vor să se adreseze acestor organizații.
activă
Reflectați asupra situațiilor de mai jos. Redactați un articol, de 10–15 rânduri, comentând aceste situații și exprimându-vă opinia cu privire la respectarea valorilor statului de drept în aceste situații.
a) „Liderul nord-coreean, Kim Jong-il, a murit […]. Informația a fost difuzată luni dimineață de către televiziunea de stat din Coreea de Nord […]. Fiul dictatorului, Kim Jong-un, a fost desemnat imediat succesor în fruntea regimului de la Phenian.”
(https://www.rfi.ro)
b) „Rețelele sociale nu pot fi folosite în toată lumea ca modalitate de exprimare liberă, având în vedere că există câteva țări unde conținutul este cenzurat prin decizii politice. Un raport al asociației Reporteri Fără Frontiere a plasat 19 state în categoria «inamici ai internetului», din diverse motive. Totuși, dintre acestea, doar 6 țări blochează în mod repetat rețelele sociale […]”
c) „Între anii 1979 și 2015, Partidul Comunist Chinez a implementat «politica copilului unic», ceea ce a generat o încetinire a ritmului de creștere a populației, dar și numeroase probleme materializate în avorturi și sterilizări forțate și sancțiuni pentru cei care nu s-au supus politicii de stat. În anul 2015, o nouă lege a autorizat cuplurile să aibă nu mai mult de doi copii, însă numărul de nașteri din China a scăzut în anul 2017 pe fondul creșterii costurilor generate de creșterea și educarea unui copil.”
Societățile omenești au evoluat de la forme de organizare și guvernare menite a servi binele colectiv la forme care promovează individualitatea și libera dezvoltare a fiecăruia.
Idealul societăților contemporane nu este numai acela de cooperare socială și economică în vederea satisfacerii nevoilor, ci și cel de dezvoltare creativă a personalității și a potențialului ființelor omenești.
Toți oamenii sunt egali din punct de vedere moral, ca ființe raționale, și viața fiecăruia este importantă.
Protejarea indivizilor se realizează, în primul rând, prin respectarea drepturilor omului, care sunt recunoscute prin tratate internaționale și sunt baza legislației în fiecare țară.
Forma de guvernământ care asigură protecția drepturilor și a intereselor indivizilor este democrația, care are la bază statul de drept și constituția și funcționează după următoarele principii:
• suveranitatea poporului, care autoguvernează prin intermediul unor reprezentanți votați în cadrul unor alegeri libere;
• promovarea pluralității de opinii și interese;
• dreptul de asociere în vederea constituirii unor partide politice care să acceadă la conducerea statului pentru a reprezenta interesele cetățenilor care le susțin;
• respectarea legilor de către toți membrii societății, atât cetățenii fără demnități politice, cât și conducătorii;
• un mecanism de divizare a puterii și control reciproc intern a celor trei puteri din stat: legislativă, executivă și judecătorească;
• existența societății civile, ca mecanism de protejare a indivizilor.
Coordonarea activității indivizilor în cadrul societății se face prin intermediul unor instituții democratice, dintre care cele mai importante sunt:
• Parlamentul, instituția cu rol de a emite cadrul legislativ al statului.
• Guvernul și administrația publică, cu rolul de a pune în practică legile, coordonând activitatea socioeconomică.
• Autoritatea judecătorească, care supraveghează aplicarea legilor.
• Președintele statului, cu rol diplomatic și mediator.
EVALUARE
EVALUEAZĂ-TE!
1. Scrie, în caiet, A (adevărat) sau F (fals) pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos. (1,5 puncte)
a) Drepturile omului protejează fiecare individ fără discriminare de sex, rasă, stat.
b) Unul dintre actele fundamentale care recunoaște existența drepturilor omului este Declarația Universală a Drepturilor Omului.
c) Statele totalitare protejează în mod adecvat interesele propriilor cetățeni.
d) Dreptul de asociere le permite cetățenilor să înființeze partide politice.
e) Președintele statului are, printre altele, rolul de a formula și emite legi.
2. Asociază termenii din coloana A cu enunțurile corespunzătoare din coloana B. Model: a-2. (2,5 puncte)
A B
a) Parlamentul
b) Președintele țării
c) Autoritatea judecătorească
d) Constituția țării
e) Guvernul
1. poate emite ordonanțe de urgență
2. este autoritatea care emite legile
3. este legea fundamentală a unui stat
4. conduce politica externă a statului
5. este autoritatea care apreciază corectitudinea aplicării legilor
6. este rezultatul exercitării dreptului de asociere
3. Completează, în caiet, diagrama Venn, scriind litera corespunzătoare fiecărui enunț în zona corespunzătoare, conform modelului. (2 puncte)
Model: k) sistemul politic se bazează pe principiul separării puterilor în stat.
a) președintele conduce statul pe durată limitată de timp (mandat);
b) conducătorul statului deține funcția pe toată durata vieții sale;
c) șeful statului poate fi demis în urma unui referendum; d) nimeni nu este mai presus de lege;
e) autoritatea conducătorului statului este limitată;
f) poporului îi sunt garantate și respectate drepturile fundamentale; g) transmiterea puterii se realizează pe baza principului ereditar; h) conducătorul reprezintă statul în relațiile internaționale;
i) este respectată libertatea presei; j) justiția este liberă și independentă.
4. Completează tabelul în caiet, precizând în ce constă exercitarea drepturilor respective, dar și îndatoririle care îți revin din exercitarea acestora. (2 puncte)
Dreptul Exercitarea dreptului Îndatoriri/Responsabilități
a) dreptul la liberă exprimare
b) dreptul la proprietate privată
5. Redactează o scurtă compunere (maximum 15 rânduri) în care îți imaginezi că exerciți, timp de o săptămână, funcția de primar al localității tale. (1 punct)
Vei avea în vedere să precizezi patru măsuri pe care le vei iniția pentru îmbunătățirea serviciilor publice de interes local, în sprijinul cetățenilor care te-au votat.
Notă: Se acordă 1 punct din oficiu.
Timp de lucru: 50 minute.
Monarhia constituțională Republica democrată k)
Asemănări Deosebiri
ARTĂ DEMOCRATICĂ
Arta a urmat traseul societăților umane; dedicată în Antichitate și în Evul Mediu unui număr restrâns de oameni, arta a devenit în perioada contemporană un domeniu deschis tuturor.
ARTĂ STRADALĂ
Arta stradală este, în sens larg, orice tip de artă dezvoltată în spațiile publice. Arta stradală sau arta urbană este considerată accesibilă, deoarece este ceva pentru care nu plătești și pe care, de obicei, nu o găsești în muzeu sau în galerie. În sens restrâns, termenul a desemnat inscripțiile și imaginile pictate pe clădiri ale instituțiilor publice, clădiri ale unor persoane private, mijloace de transport în comun etc. Considerată ilegală atunci când se realizează fără acordul autorităților sau al proprietarului clădirii – caz în care este definită ca vandalism –, arta urbană poate înfrumuseța orașele și obiectele acestuia prin culorile vii și formele supradimensionate.
În unele definiții flashmobul este considerat o formă a artei stradale. Flashmob este un grup de oameni care execută o coregrafie în spațiul public pentru o durată scurtă de timp. Best Flashmob a fost un concurs inițiat în cadrul proiectului „Suntem tânăra generație”, cu scopul de a oferi tinerilor momente de bucurie în activități de grup. Informați-vă despre concurs și organizați unul similar la nivelul clasei voastre.
Pe site-ul https://adevarul.ro/stiri-locale/iasi/foto-orasul-tramvaielor-pictate-cuma-aparut-1792655.html a fost publicată o știre despre un proiect de regenerare a orașului Iași în cadrul căruia au fost pictate mai multe tramvaie; ieșenii au acum Tramvaiul lui Moș Crăciun, dar și pe cel a lui Iepurilă.
Concepeți un poster informativ pentru a convinge autoritățile din localitatea voastră de beneficiile unui astfel de proiect.
Instalațiile artistice sunt și ele o formă de artă urbană apreciată pentru efectele de lumini create pe fațadele clădirilor. Pe 2 aprilie 2019 au fost iluminate în albastru clădiri importante ale Bucureștiului, printre care Sala Radio, Teatrul Excelsior, Arcul de Triumf. Evenimentul a fost dedicat Zilei conștientizării autismului.
FIȘA DE OBSERVARE A COMPORTAMENTULUI
ZIUA INTERNAȚIONALĂ DE CONȘTIENTIZARE A AUTISMULUI
2 aprilie
Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare comportament și bifează răspunsul care ți se potrivește cel mai bine în Fișa de observare a comportamentului. După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect punctele tale forte și pe cele slabe.
Comportamentul
Am dovedit interes în învățare.
Am urmat instrucțiunile.
Am lucrat individual.
Am cerut ajutor când am avut nevoie.
Când am greșit, am vrut să aflu cum pot să corectez.
Am participat la activități.
Am dus activitățile până la capăt.
Mi-am spus părerea.
Am cooperat în activitățile de grup.
Niciodată Uneori Deseori Întotdeauna
RAPORTUL CETĂŢENI – AUTORITĂŢI.
DREPTURI ŞI RESPONSABILITĂŢI CETĂŢENEŞTI ÎN SOCIETATEA DEMOCRATICĂ
Domnia legii și puterea cetățenilor
Procesul de elaborare a legilor; participarea cetățenilor la elaborarea legislației
Drepturile și libertățile cetățenești și respectarea legilor; limite ale libertății
Justiția ca instituție de apărare și de înfăptuire a dreptății; egalitatea în fața legii și accesul la justiție al cetățenilor
Copilul în procesul judiciar; delincvența juvenilă; consecințe ale nerespectării legii
Cetățenia activă. Participarea cetățenilor la luarea deciziilor publice și la controlul aplicării acestora. Implicarea civică în contextul democrației reprezentative și al formelor de manifestare a democrației directe
Alegerile și votul; alegerea reprezentanților. Evaluarea activității reprezentanților aleși
Societatea civilă, organizații nonguvernamentale, tipuri de inițiative cetățenești în comunitățile locale
Rolul îndeplinit de mass-media în societate și în formarea opiniei publice
Avem drept doar la libertatea pentru care ne putem asuma răspunderea.
Lucian Blaga (1895–1961)
2.A. DOMNIA LEGII ȘI PUTEREA CETĂȚENILOR
1. DOMNIA LEGII
ȘI
PUTEREA
CETĂȚENILOR
Explorarea termenilor-cheie
În societățile contemporane, pentru a asigura domnia legii, s-a impus regula că toți cetățenii se supun în mod egal legilor statului. Astfel, toți cetățenii care încalcă legea, indiferent de poziția în stat, vor fi pedepsiți, cu condiția să li se dovedească vinovăția.
O altă măsură de a asigura domnia legii este aceea de a asigura adoptarea legilor drepte, care respectă drepturile tuturor în mod egal. Din acest motiv, legile statelor democratice trebuie să fie constituționale, adică să nu încalce articole prevăzute în Constituție. Constituția exclude posibilitatea ca legile să favorizeze un grup de cetățeni, în defavoarea altora și asigură egalitatea în fața legii.
Pe lângă cele două măsuri prezentate mai sus, statele democratice asigură cetățenilor puterea de a-și face vocea auzită în procesul de elaborare a legilor, dar și în cel de aplicare corectă a acestora, prin următoarele drepturi garantate de Constituție:
alegerea prin vot a reprezentanților în Parlament; în acest mod se impune indirect, prin reprezentanți, voința cetățenilor în elaborarea legilor;
dreptul la inițiativă legislativă, în condițiile prevăzute de Constituție; modificarea unor articole din Constituție, prin referendum.
Protestul, în limitele impuse de lege, are scopul de a atrage atenția puterii politice față de situațiile în care au fost încălcate drepturile lor sau legile statului.
Dicționar
Domnia legii – termen folosit pentru a arăta că puterea politică și cetățenii funcționează în limitele impuse de lege.
Protest – manifestare hotărâtă împotriva unei acțiuni, a unui fapt considerat incorect, injust.
1. Analizați dilema „O lume CU sau FĂRĂ legi?” prin metoda rolestorming.
Pasul 1, activitate în perechi. Asumați-vă rolul de apărător al necesității legilor, respectiv adept al libertății absolute.
Pasul 2, activitate în perechi. Formulați timp de 5 minute cât mai multe argumente în sprijinul rolului asumat.
Pasul 3, activitate în grup. Reuniți în două grupuri în funcție de rolul asumat, redactați lista tuturor argumentelor formulate; prezentați argumentele în fața clasei; orice argument, oricât de fantezist ar părea, este acceptat.
Pasul 4. Se optează prin vot democratic, la nivelul clasei, pentru varianta considerată optimă pentru societate.
2. Explicați ce înțelegeți prin expresia „puterea cetățenilor”, detaliind modalitățile prin care cetățenii pot să asigure respectarea legilor.
3. Explicați mesajul proverbului: „Unde-i lege, nu-i tocmeală!”, indicând situații care să ilustreze explicația dată.
Aplicații
Dezbatere
1. Printre modurile de a impune domnia legii în societățile democratice se numără și respectarea regulilor de bun-simț, a unor norme de conduită în școală.
În echipe de câte patru elevi, elaborați un cod al normelor de conduită în școală. Alegeți imagini ilustrative pentru normele propuse astfel încât codul vostru de conduită să fie însoțit și de un colaj de imagini. Motivați atât normele, cât și imaginile incluse în cod.
Organizați un concurs între echipe pentru cel mai bun și mai sugestiv cod de conduită.
2. Construiește un argument pentru a susține următoarea afirmație: „Astfel, după cum omul în perfecțiunea sa este cea mai nobilă dintre ființe, în aceeași măsură lipsit de lege și dreptate este cea mai rea dintre toate.” (Aristotel, Politica)
Cetățenie activă
1. O formă nonviolentă de protest contra unor acțiuni abuzive ale autorităților poate fi și pamfletul, definit în dicționare drept o specie literară satirică, în versuri sau în proză, în care sunt înfierate sau ridiculizate atitudini, fapte, moravuri sociale, probleme publice, cu scopul de a le îndrepta sau de a atrage atenția publică asupra acestora.
„Am putea să comparăm pamfletul, dacă vrei, cu veninul de albine, care poate să doară, dar, în același timp, are și un rol de vindecare.” (Mircea Dinescu)
Ascultați albumul Chemarea păsării de acasă lansat de artistul Tudor Gheorghe.
Ascultați piesa Comunitaru’ interpretată de trupa Taxi.
2. Realizați, în grup, un protest satiric sub formă de afiș, scriere literară în versuri sau în proză, piesă muzicală etc., care să vizeze respectarea drepturilor animalelor.
O trupă rock românească, trupa Taxi, a reușit, printr-un cântec satiric de mare succes, să stopeze măsurile drastice ce urmau a fi luate împotriva câinilor comunitari.
Aristotel, filozof grec (384–322 î.H.)
2. PROCESUL DE ELABORARE A LEGILOR; PARTICIPAREA CETĂȚENILOR
LA ELABORAREA LEGISLAȚIEI
Explorarea termenilor-cheie
Legile sunt, în democrație, responsabilitatea Parlamentului, ca putere legislativă, dar un rol în inițiativa legislativă pot avea și cetățenii și membrii Guvernului. Parlamentului îi revine însă rolul de a fi singura instituție care poate adopta legi.
Primul pas pentru elaborarea unei legi este inițiativa legislativă. Aceasta înseamnă să construiești un proiect de lege care se depune în Parlament la una dintre Camerele Parlamentului, Senat sau Camera Deputaților, în funcție de tipul de lege. Procedura depunerii legilor este precizată în Constituție în secțiunea dedicată legiferării. Următorul pas este dezbaterea asupra legii, în Parlament. În timpul dezbaterilor, proiectul de lege poate fi modificat: pot fi adăugate sau excluse anumite articole ale legii.
Proiectul de lege este supus apoi votului în prima Cameră a Parlamentului, aceasta fiind cea în care a fost depusă propunerea legislativă; după obținerea votului în prima Cameră, va urma dezbaterea și votul în cea de-a doua Cameră; dacă legea este votată și de această Cameră, înseamnă că ea a fost adoptată de Parlament.
După adoptare, legea este trimisă președintelui României pentru a fi promulgată. Președintele poate să respingă o singură dată o lege spre promulgare, iar aceasta se va întoarce pentru dezbatere și vot în Parlament. Dacă ea este adoptată din nou, președintele trebuie să o accepte.
Abia după promulgare, ceea ce a fost un proiect de lege devine lege; aceasta este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, devenind obligatorie pentru toți.
Dicționar
Lege – regulă ce trebuie respectată de către toți cetățenii unui stat. Promulgare – act prin care șeful unui stat dispune publicarea și intrarea în vigoare a unui proiect de lege votat de organul legislativ.
Monitorul Oficial al României –publicația oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituție, legi sau alte acte normative care au putere legislativă.
În justiție, ciocanul simbolizează ordinea, autoritatea, decizia finală.
Cetățenii pot iniția elaborarea unei legi, un drept care este garantat prin Constituție. În acest sens, se constituie un Comitet de inițiativă, alcătuit din cel puțin 10 cetățeni cu drept de vot. Aceștia formulează un proiect care urmează să determine elaborarea unei noi legi sau modificarea unei legi aflate deja în vigoare. Ei prezintă propunerea altor oameni și strâng semnături de susținere. Numărul acestora trebuie să fie, conform prevederilor Constituției, de cel puțin 100 000. Propunerea legislativă, însoțită de expunerea de motive, precum și de listele de susținători, se înregistrează la una dintre Camerele Parlamentului și urmează același traseu ca al unei propuneri legislative venite din Parlament.
Aplicații
1. Refaceți traseul pentru adoptarea proiectului legislativ depus de cetățeni la Camera Deputaților, completând în caiet casetele de mai jos.
Lege inițiată de cetățeni la Camera Deputaților
Dezbatere și vot în ...
2. Completați, pe caiet, tabelul următor:
Decizie finală de adoptare în ...
Promulgată de ...
Publicată în ...
Legile sunt reguli obligatorii pentru toți cetățenii unui stat.
VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT
Cine face legile?
Legile pot fi inițiate de: parlamentari, membrii ai Guvernului sau cetățeni, dar ele nu devin legi până nu sunt adoptate de Parlament, promulgate de președinte și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
3. Citiți capitolul II al Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată în 2014, și completați, pe caiet, schema de mai jos.
Legea nr. 272/2004
privind protecția și promovarea drepturilor copilului – capitolul II
Educație, activități recreative și culturale
Mediul familial și îngrijirea alternativă Drepturi și libertăți civile
Sănătatea și bunăstarea copilului
Semnarea unei petiții
Semnarea unei petiții online
PROIECT DE LEGE
Dezbatere
1. Conform articolului 74 din Constituția României, drept de inițiativă legislativă au – în anumite condiții – și cetățenii.
a) În grupuri de câte patru elevi, formulați o inițiativă legislativă, la alegere, pe o temă de interes pentru voi.
b) Elaborați trei argumente pentru a convinge 100 000 de cetățeni să semneze propunerea voastră.
c) Realizați o schemă a traseului pe care inițiativa voastră trebuie să o urmeze până la stadiul de lege în vigoare.
2. Printre instrumentele de promovare a unei inițiative legislative se numără: petiția, care poate fi semnată fizic sau online, masa rotundă, expoziția, scrisoarea deschisă, protestul etc. Care dintre acestea considerați că sunt cele mai adecvate pentru a susține proiectul vostru legislativ propus în exercițiul anterior? Motivați-vă alegerea.
3. Joc de rol. La nivelul clasei, simulați dezbaterea, amendarea și adoptarea în Parlament a unuia dintre proiectele de lege propuse de voi.
Protest stradal
Masa rotundă
Expoziție
Cetățenie activă
1. Consiliul Național al Elevilor (CNE) este unica structură de reprezentare a elevilor din România la nivel național și, totodată, un for consultativ al Ministerului Educației.
a) În școala voastră există Consiliul Școlar al Elevilor (CȘE)?
b) Dacă ați răspuns afirmativ, ați participat la alegerea președintelui CȘE din școala voastră? Ce motive v-au determinat să acordați votul vostru unui candidat?
c) Dacă ați răspuns negativ, mobilizați-vă pentru organizarea unor alegeri democratice în acest sens, conform procedurii stabilite de inspectoratul școlar.
2. Imaginați-vă că, la nivelul comunității voastre locale, primarul convoacă o întâlnire cu membrii comunității, pentru a discuta unele probleme de interes local și a găsi soluții la acestea, care să fie agreate de un număr cât mai mare de cetățeni.
a) Convingeți-vă colegul de bancă, în 4–5 fraze, să participe la întâlnirea convocată de primar, arătându-i beneficiile participării.
b) Ce probleme ale comunității ați propune spre discuție în cadrul acestei întâlniri? Ce soluții ați sugera pentru rezolvarea acestora?
3. Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică prevede obligația autorităților administrației publice de a informa și de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative. Autoritățile administrației publice obligate să respecte dispozițiile legii sunt:
autoritățile administrației publice centrale: ministerele și alte instituții din subordinea guvernului;
autoritățile administrației publice locale: consiliile județene, consiliile locale, primării, instituțiile și serviciile publice de interes local sau județean.
a) Identificați pe site-ul Ministerului Educației (www.edu.ro) și pe site-ul primăriei din localitatea voastră proiecte de acte normative supuse dezbaterii publice. Alcătuiți o listă cu astfel de proiecte de legi.
b) Discutați în familie în legătură cu existența acestor dezbateri publice și răspundeți la următoarele întrebări:
Cunosc familiile voastre prevederile Legii nr. 52/2003?
Sunt interesați membrii familiilor voastre de conținutul proiectelor de acte normative supuse consultării publice?
Au participat membrii familiilor voastre la astfel de consultări și dezbateri publice? De ce?
Sediul unei prefecturi
Tinerii susțin adoptarea de măsuri împotriva încălzirii globale.
3. DREPTURILE ȘI LIBERTĂȚILE CETĂȚENEȘTI
ȘI RESPECTAREA LEGILOR. LIMITE ALE LIBERTĂȚII
Simboluri ale justiției și egalității
în fața legilor
Dicționar
Limita libertății – concept politic ce identifică și justifică existența unui criteriu sau principiu de limitare egală și legală a libertăților cetățenești. Egalitate în drepturi – principiu democratic care se fundamentează pe ideea că oamenii se nasc egali în drepturi, iar statul trebuie să protejeze și să promoveze această stare de fapt. Responsabilitate – obligația de a cunoaște și de a respecta drepturile tuturor cetățenilor.
Simbol pentru dreptul de proprietate intelectuală
Explorarea termenilor-cheie
În calitate de cetățeni ai unei țări ne bucurăm de drepturile și libertățile garantate prin Constituție. Drepturile sunt frecvent asociate libertăților cetățenești; pentru ca oamenii să se bucure de aceste drepturi, intervenția statului în viața cetățenilor trebuie să fie limitată. Din acest motiv, o mare parte dintre drepturile cetățenești pot fi reformulate în termeni de libertăți, precum: libertatea de gândire și de conștiință, libera exprimare a opiniei, libertatea alegerii domiciliului și a localității de rezidență, libertatea de a vota și de a fi ales, libera circulație.
Constituția statului român precizează care sunt drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, dar și limitele acestora, deoarece statul trebuie să asigure libertăți egale tuturor și să păstreze ordinea și siguranța socială. Din acest motiv, libertatea fiecărui cetățean este limitată chiar și în societățile democratice, mai ales în situațiile în care acțiunile indivizilor aduc prejudicii altor oameni sau comunității ca întreg.
Fără aceste limitări ale libertății, buna funcționare a societății este pusă în pericol. Cetățenii unui stat trebuie să conștientizeze că sunt, într-adevăr, beneficiarii drepturilor și libertăților constituționale, dar și persoane responsabile care trebuie să respecte drepturile celorlalți și integritatea statului și a societății din care fac parte.
Aplicații
1. Regulamentul de organizare și funcționare a școlii (ROF) consemnează drepturile și obligațiile elevilor. Menționează trei drepturi și trei obligații pe care le consideri importante. Explică pe baza cărui criteriu le-ai ales.
2. „Libertatea noastră se termină acolo unde începe libertatea celuilalt” spunea John Stuart Mill (1806–1873), filozof britanic, unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului al XIX-lea. Într-adevăr, nicăieri în lume libertatea nu este absolută. Pentru asigurarea libertății și pentru garantarea siguranței cetățenilor, legile fixează limitele libertății noastre, cu scopul de a apăra drepturile și interesele celorlalți. Nicio libertate nu ar fi posibilă într-o comunitate, fără respectarea legilor.
Constituția României (1991) reglementează, în articolul 30 din capitolul II – „Drepturile și libertățile fundamentale”, libertatea de exprimare. Citiți articolul 30 din Constituția României și completați în caiet un tabel asemănător celui de mai jos.
LIBERTATEA DESCRIERE LIMITE
Libertatea de exprimare
Dezbatere
Unul dintre drepturile cetățenești este libera exprimare a opiniei. În calitate de cetățeni cu drepturi depline, puteți să vă exprimați punctul de vedere în orice problemă care vă interesează. Aceasta presupune faptul că cenzura într-un stat democratic nu poate fi exercitată. Totodată, libera exprimare a opiniei trebuie să respecte principiul „Libertatea ta se oprește acolo unde începe libertatea mea”.
Pe site-ul www.euractiv.ro găsim o animație realizată de Asociația Digital Bridge (EURACTIV România) în parteneriat cu Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) despre limitarea nedreaptă a dreptului la opinie în școală, prin intimidarea sau jignirea celor care nu sunt considerați a fi populari de către cei care se declară lideri de opinie în școală sau în clasă.
Urmăriți animația și construiți un cod al dezbaterilor astfel încât dreptul la opinie să-i fie respectat fiecărui participant la dezbatere.
Organizați o dezbatere cu privire la o problemă de interes pentru tineri (de exemplu, construirea pistelor de biciclete în orașul vostru). Pentru aceasta, formați o echipă pro, o echipă contra și un grup de arbitri. Argumentați punctul vostru de vedere, iar, în final, arbitrii vor decide care dintre cele două echipe și-a susținut mai convingător opinia.
Aduceți argumente în favoarea interzicerii postărilor pe internet a unor mesaje ofensatoare pentru minoritățile naționale.
Cetățenie activă
O chestiune controversată în democrație vizează libertatea de expresie. Chiar dacă avem dreptul de a ne exprima liber, legea ne stabilește totuși o barieră dincolo de care putem fi trași la răspundere. Această linie roșie ne avertizează că dreptul unei persoane de a-și păstra onoarea și demnitatea nevătămate este mai important decât dreptul celuilalt de a se exprima liber și sancționează calomnia, insulta sau ofensa.
Realizați un eseu sau o reprezentare grafică a limitelor libertății de expresie în mediul școlar.
Persoane care încalcă regulile dezbaterii civilizate
Exprimarea opiniei în spațiul online poate afecta foarte mulți oameni. Limita libertății de expresie este încălcarea dreptului celorlalți la demnitate, imagine și onoare.
Pistă rezervată bicicliștilor
4. JUSTIȚIA CA INSTITUȚIE DE APĂRARE
ȘI DE ÎNFĂPTUIRE A DREPTĂȚII. EGALITATEA ÎN FAȚA LEGII ȘI ACCESUL LA JUSTIȚIE AL
CETĂȚENILOR
Themis (la greci), Iustitia (la romani), purtând simbolurile specifice: balanța –semn al echității și echilibrului, eșarfa legată la ochi – simbol al imparțialității, sabia – simbol al răzbunării nedreptăților.
Dicționar
Justiție – totalitatea organelor de jurisdicție dintr-un stat; ansamblul legilor și al instanțelor judecătorești; activitate fundamentală a statului prin care soluționează litigiile.
Instanță judecătorească – organ de stat prin intermediul căruia se înfăptuiește justiția și se exercită puterea judecătorească.
Litigiu – conflict între persoane, instituții, state, care poate forma obiectul unui proces, unui arbitraj.
Explorarea termenilor-cheie
Justiția este o instituție fundamentală într-o societate democratică. Drepturile și libertățile cetățenilor ar fi lipsite complet de apărare, dacă nu ar exista instituții care să sesizeze încălcarea lor: poliție, protecția copilului, secțiile de procurori, precum și instituții care să impună aplicarea unor măsuri de restabilire a drepturilor încălcate și de protecție față de persoanele care reprezintă un pericol pentru drepturile celorlalți, cum sunt tribunalele și judecătoriile.
Organizarea judiciară din țara noastră are ca scop apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale oamenilor, judecarea proceselor într-un mod imparțial și independent, respectarea dreptului la un proces drept.
Accesul liber și egal al tuturor cetățenilor la justiție și dreptul la un proces corect sunt garantate prin Constituție. Orice persoană beneficiază de următoarele drepturi:
Indiferent de acuzațiile care i se aduc unei persoane, ea beneficiază de prezumția de nevinovăție până la finalizarea procesului.
Egalitatea în fața justiției și a legilor, astfel încât și oamenii cu funcții înalte răspund în fața legii asemenea celorlalți cetățeni; acest drept implică și faptul că dreptul la apărare este asigurat și pentru persoanele care nu își permit să angajeze un avocat, prin numirea din oficiu a unuia.
Orice persoană trebuie să beneficieze de un proces corect și să fie judecat doar în baza dovezilor aduse.
Nicio persoană nu poate fi torturată în niciun fel și pentru niciun motiv; deci, pe durata anchetelor, nu poate fi folosită nicio formă de violență asupra celui anchetat.
Aplicații
1. Completează rebusul.
1. Proces corect
2. Persoană care anchetează dosare penale
3. Se impune ca măsură de siguranță pentru acuzații grave
4. Se face în instanță
5. Se asigură în fața legii
6. Li se asigură martorilor care sunt în pericol
7. Conflict juridic
8. Până la proba contrarie
2. Identifică în Constituția României (https://www.cdep.ro/ pls/dic/site.page?id=339) articolele referitoare la justiție. Ilustrează, printr-un afiș ce va conține și o imagine, unul dintre aceste articole.
3. În societatea democratică egalitatea este înțeleasă ca egalitate în drepturi, ceea ce justifică principiul egalității în fața legii. Verificați care din situațiile de mai jos reprezintă încălcări ale acestui principiu:
a) Oamenii cu aceeași profesie au salarii diferite în funcție de firma care i-a angajat.
b) Femeile sunt, în medie, plătite mai puțin decât bărbații pentru același tip de muncă depusă.
c) Bursele se acordă doar anumitor categorii de elevi.
d) La liceele vocaționale admiterea se organizează diferit față de celelalte licee, elevii susținând în plus o probă de aptitudini, pe lângă cele de la limba română și matematică.
e) Unele școli au o bază materială (laboratoare, cabinete, săli de sport) mai bine dotată decât alte școli.
f) Unele localități nu asigură învățământ liceal.
g) Unele facilități de transport în comun se acordă numai elevilor dintr-o anumită localitate, în funcție de decizia primăriilor respective.
4. Prezumția de nevinovăție este o garanție pentru faptul că nimeni nu va fi pedepsit pe nedrept. O confuzie des întâlnită este aceea între „acuzat de…” și „vinovat de….”.
a) Invitați un jurist la lecția de educație socială și rugați-l să vă ofere lămuriri cu privire la cei doi termeni. Solicitați exemple de situații care să ilustreze folosirea corectă a acestor termeni.
b) Alcătuiți un portofoliu al știrilor în care termenii sunt folosiți incorect.
1. Dreptul la imagine al copilului trebuie respectat chiar și în situațiile în care acesta se află în conflict cu legea. UNICEF a elaborat un Ghid pentru intervievarea copiilor, în care sunt prezentate 10 reguli de aur. Printre acestea este și următoarea: „Asigurați-vă că respectivul copil nu va fi pus în pericol sau afectat negativ dacă i se arată casa, comunitatea sau locul în care se află”.
Imaginează-ți că ești redactor la o televiziune care derulează o campanie de sensibilizare a opiniei publice cu privire la copiii delincvenți. Trebuie să intervievezi un copil care a sustras bunuri de valoare din vila vecinilor. Elaborează un plan al interviului care să respecte regula UNICEF invocată mai sus. Formulează argumente prin care să îți convingi superiorul că procedura ta este corectă, chiar dacă ar putea exista abordări care să conducă la o audiență mai mare a emisiunii.
2. Împreună cu colegii de clasă, informează-te despre Mahatma Gandhi, care este considerat simbolul independenței Indiei pentru că a inițiat o formă de protest non-violent față de autoritățile britanice, într-o perioadă în care India era colonie engleză. Autoritățile engleze l-au arestat în mod repetat pentru refuzul de a plăti taxele și pentru par ticiparea la protestele în care cerea independența Indiei.
Construiți un colaj cu imagini și informații despre multiplele ares tări ale lui Mahatma Gandhi.
Informați-vă despre condițiile dreptului de a protesta în România. Pentru ce ar fi arestat un protestatar într-un stat democratic?
Dezbateți dacă arestarea pentru neplata taxelor este o măsură dreaptă sau nedreaptă în statele democratice. Țineți cont de fap tul că în Constituție este precizat faptul că plata taxelor este una dintre obligațiile cetățenești.
Mahatma Gandhi (1869–1948 ), avocat indian, inițiator al mișcărilor de revoltă nonviolente
3. Comentați citatele de mai jos.
Blaise Pascal (1623–1662), matematician, fizician și filozof francez
Justiția este dorința constantă și perpetuă de a da fiecăruia ce i se cuvine. (Domitus Ulpian)
Omul superior este sensibilizat de dreptate, omul inferior de avantaj. (Confucius)
Când dreptatea piere, nu mai este nimic care să poată da preț vieții oamenilor. (Immanuel Kant)
Dreptatea fără putere este neputincioasă, puterea fără dreptate este tiranică. (Blaise Pascal)
Este imposibil să conduci lumea cu dreptate fără Dumnezeu și fără Biblie. (George Washington)
George Washington (1732–1799), primul președinte al Statelor Unite ale Americii
Cetățenie activă
Joc de rol. Simularea unei ședințe într-o instanță de judecată. În România, conform Constituției, orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție până la decizia definitivă a organelor judecătorești.
Redactați un scenariu al unui proces în care să fie prezenți actorii principali: judecătorul (trebuie să decidă de partea cui este dreptatea), avocatul (reprezintă interesul inculpatului), procurorul (reprezintă acuzarea), inculpatul și martorii. Construiți scenariul cu argumente care să exprime punctul de vedere al acuzării (procurorul), argumente care să susțină nevinovăția inculpatului (avocatul), argumente ale martorilor apărării și ai acuzării. Este foarte important să conturați poziția și rolul judecătorului care, în mod motivat, trebuie să asigure prezumția de nevinovăție.
Puneți în scenă, prin simulare și joc de rol, scenariul vostru.
RECOMANDĂRI GENERALE
• Ședința este publică.
• Cauza este soluționată de către un complet de judecată format din unul sau mai mulți judecători. În dreptul penal român, nu există curți cu jurați.
• Procurați-vă, pe cât posibil, recuzita necesară: robă, cod penal, uniforme, Biblie etc.
• Informați-vă în legătură cu cazul ce va fi judecat.
• Tratați cu seriozitate rolul pe care îl jucați.
• Respectați-vă colegii: nu se admit insulte, farse, glume la adresa celorlalți.
• Acordați sprijinul vostru colegilor care au nevoie de el.
• Respectați intervalul de timp acordat pentru desfășurarea jocului de rol.
STUDIU DE CAZ
1. Citiți în clasă. În Raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (https://www.wilsoncenter.org/sites/ default/files/media/documents/article/RAPORT% 20FINAL_%20CADCR.pdf ), secțiunea „Sistemul penitenciar în România comunistă”, veți afla informații despre tratamentul la care erau supuși deținuții politici din România.
2. Pe baza lecturii, realizați un eseu de 30–35 rânduri, în care să prezentați drepturile încălcate deținuților politici în închisorile comuniste.
dintr-o instanță judecătorească O închisoare din perioada comunistă
Imagine
5. COPILUL ÎN PROCESUL JUDICIAR; DELINCVENȚA JUVENILĂ; CONSECINȚE ALE NERESPECTĂRII LEGII
Explorarea termenilor-cheie
Comportamentul deviant este un comportament care încalcă regulile sociale, morale sau/și legale. De exemplu, neascultarea de părinți este un comportament deviant din punct de vedere moral și social, pentru că nu există o lege care să-i oblige pe copii în acest sens; la fel sunt considerate minciunile, refuzul de a face temele, chiulul. Alte comportamente deviante ale copiilor sunt abateri de la lege: consumul de țigări sau/și alcool sunt interzise minorilor prin lege, chiar dacă, așa cum arată statisticile făcute de UNICEF, adolescenții consideră „cool” un astfel de comportament.
Un comportament deviant implică mai multe riscuri:
riscuri sociale, prin asocierea cu persoane care manifestă alte comportamente deviante (de exemplu, asocierea unui fumător cu persoane agresive, care chiulesc de la ore, nu-și respectă părinții și profesorii);
riscuri penale; tinerii cu comportament deviant pot ajunge să comită fapte penale, devenind delincvenți. Un comportament este delincvent dacă presupune comiterea cu intenție a unor fapte penale, care sunt sancționate prin aplicarea legii penale.
Măsuri pentru combaterea delincvenței în rândul tinerilor
a) Pentru minorii sub 14 ani, considerați neresponsabili pentru faptele lor, Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului poate propune, în funcție de gravitatea faptelor și de cooperarea familiei:
supraveghere de specialitate;
plasament în familia extinsă;
plasament într-un serviciu de tip rezidențial specializat.
b) Pentru minorii între 14 și 16 ani și cei între 16 și 18 ani, considerați responsabili pentru faptele lor, legea penală prevede:
măsuri educative neprivative de libertate (stagii de formare civică, supraveghere, consemnare la domiciliu);
măsuri privative de libertate, în cazul în care faptele se repetă și sunt grave.
Instituțiile responsabile cu aplicarea acestor măsuri sunt obligate să respecte drepturile copiilor aflați în situație de delincvență, preocupându-se de educarea și reintegrarea lor socială, de prevenirea marginalizării și etichetării lor.
Școlile colaborează cu Direcția Siguranță Școlară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Măsuri de prevenire a comportamentelor deviante și/sau delincvente:
cultivarea de către toți cei responsabili (părinți, profesori, psihologi) a unor relații pozitive cu copiii, bazate pe comunicare, încredere, respectarea drepturilor;
informarea copiilor asupra legislației privind delincvența, prin campanii, întâlniri cu reprezentanți ai poliției de proximitate;
proiecte care au ca scop sensibilizarea în raport cu delincvența (de exemplu: proiectul Unde-i lege nu-i tocmeală, inițiat de Ministerul Educației și Poliția Română).
Minorii delincvenți considerați responsabili pot fi privați de libertate.
Dicționar
Devianță – tip de conduită, comportament care se abate de la regulile admise de societate.
Delincvență – fenomen social ce constă în încălcarea legilor penale; sinonim cu infracționalitate.
Cod penal – act normativ alcătuit din totalitatea normelor juridice legiferate de puterea legislativă, care stabilesc ce fapte constituie infracțiuni, condițiile răspunderii infracționale, sancțiunile și alte măsuri ce urmează a fi aplicate de către instanțele de judecată persoanelor care au săvârșit infracțiuni, în scopul apărării celor mai importante valori sociale ale statului de drept.
1. LINIA
Trasați o linie pe tablă și fixați un centru. Dinspre centru spre stânga, scrieți comportamente deviante, plasându-le în funcție de gravitate din ce în ce mai în stânga. Dinspre centru spre dreapta, scrieți compor tamente acceptate social, plasându-le mai spre dreapta pe cele care sunt modele demne de urmat.
2. 6,3,5
Împărțiți-vă în echipe de câte 6 elevi. Fiecare grupă împarte o foaie în 3 coloane. Primul elev scrie la începutul fiecărei coloane o măsură pe care o pot lua adulții pentru a preveni situații în care copiii adoptă comportamente deviante. Apoi, dă foaia mai departe unui coleg care îmbunătățește măsurile, după care foaia trece la al treilea coleg, și se va repeta exercițiul până ce foaia ajunge și la cel de-al șaselea elev. La final, foile vor fi afișate și comentate de întreaga clasă.
3. Copiii care ajung în situații de conflict cu legea devin uneori ținte pentru glumele proaste, atunci când colegii sunt informați cu privire la problemele acestora.
Construiți împreună cu colegii un plan de măsuri în zece pași pentru integrarea corectă a unui copil aflat în această situație.
4. Identificați în Statutul elevului (https://www.scoalaromaneasca.ro/wpcontent/uploads/2023/03/Ordin.4742-2016-Statutul.elevului-actualizat. 03.2023.pdf ) care sunt sancțiunile pentru abateri disciplinare în școlile din România.
Realizați un poster colaj de informare pentru elevii claselor primare. Afișați posterul în locuri accesibile elevilor din aceste clase timp de o săptămână. Realizați apoi un interviu cu învățătorii sau învățătoarele acestor clase despre cum a fost înțeles mesajul posterului vostru de elevii mai mici.
Aplicații
Dezbatere
1. Supravegherea specializată este o măsură de protecție specială, care poate fi aplicată în cazurile minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani. Această măsură presupune menținerea copilului în familie și urmărește corectarea conduitei acestuia în mediul propriei familii.
Dezbateți împreună cu colegii de clasă următoarea problemă: „Este oare familia întotdeauna mediul cel mai adecvat pentru corectarea conduitei unui copil cu comportament deviant?” Dacă da, de ce?
Dacă nu, de ce?
2. În raport cu sistemul judiciar, un copil se poate situa pe poziții diferite: poate fi victimă, poate fi în conflict cu legea sau poate fi martor. Având ca temă „Față în față, copilul și legea”, formați trei grupe de „voluntari cărora le pasă”.
Fiecare grupă va scrie câte o compunere pe una din cele trei teme: copilul -victimă, copilul în conflict cu legea sau copilul -martor. Pe parcursul compunerii, încercați să răspundeți la întrebări de tipul: Cum poate ajunge un copil într-o astfel de poziție?, Ce cauze pot determina astfel de situații?, Care sunt indiciile care ne arată că un copil are o astfel de problemă?, Ce credeți că simt acești copii? Ce sentimente vă trezesc vouă și cum i-ați putea ajuta?
3. Potrivit Codului penal, măsurile împotriva minorului vinovat de infracțiuni vizează nu neapărat sancționarea, ci reeducarea sa. Pentru infracțiuni grave sunt prevăzute măsuri educative privative de libertate, precum internarea într-un centru educativ (la Târgu Ocna sau Buziaș) timp de 1–3 ani sau internarea într-un centru de detenție (la Craiova, Tichilești sau Târgu Mureș) timp de 2–15 ani.
Accesând http://anp.gov.ro/centrul-educativ-buzias veți afla că Centrul Educativ Buziaș, care adăpostește în jur de 120 persoane private de libertate, este destinat resocializării minorilor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani care au săvârșit fapte penale. Scopul centrului este acela de a asigura educația și asistența minorilor, în vederea reintegrării sociale.
Imaginați-vă că sunteți în vizită la Centrul Educativ Buziaș pentru a lua un interviu unui minor internat aici. Alcătuiți o listă cu întrebări pe care le veți adresa minorului intervievat.
PROTECȚIA COPILULUI
Cetățenie activă
1. Consumul de alcool în rândul adolescenților este unul dintre comportamentele deviante cele mai frecvente; de asemenea, acesta este considerat „cool”, în ciuda campaniilor care urmăresc să pună în evidență consecințele lui negative. Conform unui studiu UNICEF din 2013, intitulat „Situația adolescenților din România”, peste jumătate dintre adolescenții cu vârsta de 14 ani au consumat alcool, iar cei sub această vârstă, în proporție de 21%.
Imaginați-vă că sunteți creatorii unei campanii împotriva consumului de alcool în rândul adolescenților. Alegeți imaginile pe care le considerați cele mai sugestive și eficiente pentru atingerea scopului campaniei. Justificați-vă alegerile.
Creați un poster în care să așezați imaginile alese. Formulați un slogan adecvat. Care ar fi cuvintele-cheie pentru sensibilizarea adolescenților cărora vă adresați? De ce credeți că sunt cele mai adecvate cuvinte? Argumentați-vă punctul de vedere.
2. Drepturile fundamentale ale copilului trebuie să funcționeze și în situațiile în care copiii sunt în conflict cu legea. Principalele drepturi ale copilului aflat în conflict cu legea, considerate a fi în risc crescut de a fi încălcate, sunt: dreptul la imagine, demnitate și confidențialitate, dreptul la opinie și participare, dreptul la un mediu de viață sănătos. Mediatizarea cazurilor de copii aflați în conflict cu legea accentuează riscurile de încălcare a drepturilor copilului. Căutați în mass-media cazuri de copii aflați în astfel de situații și exemplificați cu ajutorul acestor cazuri care sunt drepturile care le sunt încălcate. Motivați exemplele voastre.
3. Analizați în tabelul de mai jos tratamentul special de care trebuie să beneficieze minorii aflați în conflict cu legea și declarațiile unora dintre cei implicați în anchetarea și judecarea cazurilor cu minori. Redactați o petiție către autoritățile competente în care să solicitați respectarea drepturilor copilului în procedurile judiciare.
„Răspund pe linie de minori. […] Nu lucrez numai pe minori.” (polițist, Alba Iulia)
Personal specializat în cauzele cu minori
Tratament diferențiat atât în etapa urmăririi penale, cât și în timpul judecății
„[…] la noi în țară nu există procurori specializați în cauzele pentru minori…” (procuror, București)
„Ca judecător specializat în penal, mi se distribuie cauze atât cu inculpați majori, cât și cu inculpați minori…” (judecător, Cluj-Napoca)
„[…] aici la Parchet atât minorii infractori, cât și ceilalți infractori sunt tratați la fel…” (procuror, Constanța)
„Nu sunt audiați niciodată în camere separate sau într-o cameră special amenajată. Sunt audiați în camere cu 3-4-5-6 birouri unde sunt și ceilalți lucrători din poliție și lumea intră, iese, se trântesc ușile. Copilul stă speriat și cu ochii mari și nu înțelege ce i se întâmplă.” (avocat, Brașov)
4. Serviciul de Analiză și Prevenire a Criminalității – Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a publicat în anul 2014 broșura Unde-i lege, nu-i tocmeală!, un manual de educație juridică adresat elevilor din clasa a VII-a, considerați a fi la vârsta premergătoare răspunderii penale. Broșura este disponibilă la adresa https://www.politiaromana.ro/ files/pages_files/Unde-i_lege,_nu-i_tocmeala.pdf
În acest manual li se explică elevilor pe scurt Codul penal, în ce constau infracțiunile și cum răspunde minorul, li se detaliază drepturile și li se formulează mai multe recomandări.
RECOMANDĂRI ANTIINFRACȚIONALE
Ai grijă cum îți petreci timpul liber, evită împrejurările care te-ar aduce în situația de a comite un act antisocial.
Nu lega prietenii cu persoane care au un comportament antisocial, care te îndeamnă la lucruri rele.
Nu riposta la agresivitate verbală și evită agresivitatea fizică.
Nu te lua la bătaie cu colegii, pentru că, fără să vrei, poți suferi accidente dintre cele mai grave.
Atenție la capcana drogurilor și a alcoolului! Aceste substanțe sunt în strânsă legătură cu infracționalitatea.
Dacă organizezi o petrecere la tine acasă, asigură-te că nu vor veni persoane care consumă droguri, pentru că și tu vei fi pedepsit conform legii.
Limitează-te la posibilitățile financiare de care dispui; dorința de a avea tot mai mulți bani (uneori doar pentru că cei din anturajul tău au) a determinat pe mulți tineri să comită infracțiuni.
Atenție! De la un simplu furt se poate ajunge ușor la tâlhărie.
Este suficient ca, surprins în timpul săvârșirii furtului, autorul, încercând să se apere sau dintr- un impuls de moment, să devină violent și… fapta devine tâlhărie.
Respectă liniștea în locurile publice.
Ascultă sfatul părinților și al profesorilor!
Fii convins că ei îți vor întotdeauna binele!
Completați recomandările de mai sus cu altele pe care le considerați potrivite pentru a vă proteja față de ambele riscuri prezentate.
RECOMANDĂRI PENTRU A NU DEVENI VICTIMĂ
Nu da niciunei persoane, cunoscută pe internet, informații personale despre tine sau despre familia ta. Oamenii pot fi diferiți de ceea ce pretind că sunt.
Nu te întâlni cu persoane necunoscute pe internet. Poate fi periculos!
Nu te lăuda cu banii, bunurile sau alte valori pe care le ai asupra ta sau în locuința proprie.
Nu accepta cunoștințe întâmplătoare, nu urca în lift cu persoane necunoscute și nu te deplasa cu mașini de ocazie.
Alege cu grijă traseul pe care te deplasezi, evită parcurile, străzile pustii, terenurile virane; pe cât posibil, nu circula prin locuri slab iluminate și la ore târzii.
Evită să porți la vedere, în mod ostentativ, bijuterii, bani sau telefoane mobile, obiecte tentante pentru cei certați cu legea.
În caz de agresiune, strigă, alertează persoanele din jur; strigătul unei persoane care cere ajutor poate descuraja agresorii.
Dacă te simți în pericol, traversează strada, cere ajutor trecătorilor și anunță Poliția la numărul „112” (apel unic de urgență netaxabil Poliție, Pompieri, Salvare).
2.B. DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI
CETĂȚENEȘTI ÎN SOCIETATEA DEMOCRATICĂ
1. ROLUL CETĂȚENIEI ACTIVE ÎN DEMOCRAȚIILE PARTICIPATIVE
Dicționar
Cetățenie activă – capacitatea de a contribui la deciziile și activitățile din viața politică, economică, socială și culturală a comunității.
Democrația participativă – înseamnă apropierea autorităților de cetățeni, pentru o consultare mai eficientă în luarea anumitor decizii, proiecte, legi.
Explorarea termenilor-cheie
În societatea contemporană, democrația îmbracă diverse forme, în funcție de modul în care oamenii își exercită dreptul la alegerea unei măsuri: avem astfel forme de participare indirectă, atunci când măsurile sunt luate de reprezentanții cetățenilor în numele acestora, și forme de participare directă, atunci când cetățenii aleg direct o anumită măsură.
Cetățenii pot fi implicați în mod direct în adoptarea unor decizii publice prin referendum sau participare la luarea deciziilor pe plan local, în probleme controversate, de exemplu, adoptarea numelui unei localități, stabilirea traseului unui drum public etc.
Într-o democrație puternică cetățenii rămân conectați la problemele comunității. Ei participă la evoluția societății în care trăiesc prin implicarea în dezbaterile publice, prin implicarea alături de autorități în rezolvarea problemelor comunității, prin monitorizarea acțiunilor instituțiilor statului, exercitând rolul de cetățeni activi.
Într-un regim democratic autentic, autoritățile sunt interesate, la rândul lor, să consulte cetățenii, să afle de la ei cu ce probleme se confruntă pentru a construi împreună proiecte comunitare. Implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor de interes public întărește ideea de democrație, pe care o putem considera una participativă.
Aplicații
Organizați informațiile despre cetățenia activă din această lecție folosind o hartă mentală asemenea celei din imaginea alăturată.
Dezbatere
Una dintre platformele de consultare a elevilor pentru problemele lor a fost Consultarea privind regimul temelor pentru acasă. Aceasta a fost accesată de un număr record de elevi și părinți și, ca urmare, Ministerul Educației a emis o hotărâre cu privire la această problemă.
Formați trei echipe: „echipa pro notarea temelor”, „echipa contra notarea temelor” și o echipă de jurizare. Desemnați un purtător de cuvânt pentru fiecare echipă; veți avea în vedere ca acesta să aibă bune calități în exprimarea liberă și convingătoare. În final, juriul va decide echipa câștigătoare, pe baza unui formular de evaluare cu criterii dinainte cunoscute și agreate de membrii celor două echipe.
Cetățenie activă
1. Referendumurile sunt o obișnuință în sistemul de democrație directă din Elveția. De exemplu, s-a organizat „un referendum prin care au respins o propunere care viza subvenționarea fermierilor care lasă coarnele vacilor și caprelor lor să crească natural”, a informat postul elvețian de televiziune SRF. A fost numit referendum pentru „demnitatea șeptelului”.
Faceți o listă cu cinci măsuri privind educația, care credeți că ar trebui votate prin referendum.
Identificați trei site-uri prin intermediul cărora autoritățile publice solicită punctul de vedere al cetățenilor. Construiți un poster de prezentare a acestora.
2. Prezentați într-o schemă structura Consiliului Elevilor din școala voastră, identificând numele președintelui reprezentanților elevilor din școală, dar și numele fiecărui reprezentant de la clasele gimnaziale.
3. Organizați-vă în grupuri de 4–6 elevi și implicați-vă în îmbunătățirea climatului din școala în care învățați.
a) Identificați o problemă la nivelul comunității școlare. Încercați să o definiți cât mai corect. Comunicați cu colegii de la alte clase pentru a afla dacă și ei sunt afectați de această problemă.
b) Identificați soluții, analizați-le și alegeți-o pe cea mai potrivită pentru rezolvarea problemei. În această etapă răspundeți la întrebările: Ce vă doriți? Cum poate fi rezolvată problema? Ce schimbări trebuie făcute pentru a rezolva problema existentă?
c) Atrageți alături de voi alte persoane care vor să se implice. Puteți apela la Consiliul Elevilor.
d) Aduceți la cunoștința autorităților școlare (consiliul de administrație al școlii, directorul) problema și soluția pe care ați identificat-o, solicitând rezolvarea ei.
Dicționar
Șeptel – totalitatea animalelor domestice sau numai a celor de o anumită specie dintr-o țară, regiune sau gospodărie.
2. ALEGERILE ȘI VOTUL ÎNTR-O SOCIETATE DEMOCRATICĂ
Explorarea termenilor-cheie
Într-o societate democratică, rolul cetățenilor este foarte important. A fi cetățeanul unei țări implică drepturi și responsabilități. Prin votul lor, cetățenii aleg reprezentanții instituțiilor cu rol decizional: parlament, primării. Din acest motiv, votul reprezintă o responsabilitate civică majoră, care poate influența evoluția întregii societăți.
Dreptul la vot este garantat prin Constituție tuturor persoanelor de peste 18 ani. Dreptului de a alege îi este adăugat în democrații și dreptul de a fi ales.
La sfârșitul unei perioade de guvernare, partidele politice intră într-o nouă competiție pentru a câștiga voturile alegătorilor. Această competiție este numită campanie electorală. Campaniile electorale se desfășoară cu scopul de a da ocazia candidaților să-și promoveze mesajul politic și intențiile lor de guvernare.
Ca alegător, orice om este în măsură să se informeze din surse diferite despre campania electorală, despre programul și intențiile de guvernare ale celor care candidează. Un cetățean responsabil va alege candidatul cel mai potrivit pentru guvernare, în funcție de programul de rezolvare a unor probleme importante pentru societate și de abilitățile de comunicare și negociere ale acestuia.
După alegeri, rolul cetățenilor este de a monitoriza modul în care cei care au câștigat alegerile folosesc puterea politică, urmărind modul în care sunt respectate drepturile omului și legile, dar și modul cum este asigurată ordinea publică.
Aplicații
Completați pe caiet enunțurile următoare:
a) Votul este o responsabilitate cetățenească, deoarece … .
b) În campania electorală candidații prezintă … .
c) Un aspect relevant pentru a alege un candidat este … .
d) Monitorizarea activității aleșilor are drept scop … .
SUA au adoptat Amendamentul 19 al Constituției în 1920, care le-a conferit femeilor dreptul de vot la nivel federal.
Dezbatere
1. Solicitați membrilor familiei să vă răspundă la întrebarea „Cum influențează un vot destinul unei țări?”. Prezentați cele mai interesante răspunsuri colegilor.
2 În evaluarea activității aleșilor, un rol important îl are monitorizarea acestora, care se realizează prin diferite mijloace, printre care și sondajul de opinie.
Presupunând că lucrați la un sondaj de opinie pentru a vedea cum este apreciat un candidat la alegerile parlamentare, formulați cinci întrebări pentru cetățenii cu drept de vot. Motivați alegerea întrebărilor respective.
Cetățenie activă
În țările democratice, dreptul la vot este considerat un drept cetățenesc și, deopotrivă, o responsabilitate civică. Pentru a se asigura participarea cetățenilor la alegeri, în unele țări votul a devenit obligatoriu, fiind reglementat de Constituție și de legile electorale.
În Uniunea Europeană există cinci țări (Belgia, Grecia, Luxemburg, Cipru și Bulgaria) în care votul este obligatoriu, iar la nivel mondial 32 dintre state (între care Argentina, Australia, Brazilia, Egipt, Liban, Mexic, Paraguay, Peru, Thailanda, Singapore, Turcia, Uruguay ș.a.) au impus prin lege prezența obligatorie la urne. În aceste țări, neexercitarea dreptului de a vota poate fi sancționată prin amendă, pierderea temporară a calității de alegător, dificultăți în obținerea pașaportului sau a permisului de conducere, suspendarea temporară a salariului.
Discutați în perechi și exprimați-vă, într-un eseu, punctul de vedere în legătură cu obligativitatea votului.
Secție de votare în Grecia
3. SOCIETATEA CIVILĂ ȘI INIȚIATIVA CIVICĂ ÎN COMUNITATEA LOCALĂ
Explorarea termenilor-cheie
În România, conform Constituției, cetățenii se pot organiza în diferite forme de asociere: asociații, fundații, organizații. Participând în cadrul acestora, oamenii își pot apăra drepturile sau pot rezolva probleme pe care autoritățile statului nu le rezolvă. Cetățenii participă astfel la rezolvarea problemelor care le afectează viața: refacerea unor parcuri rămase în paragină, construirea unor centre pentru copii sau bătrâni etc.
Toate formele de asociere care urmăresc realizarea unor inițiative civice formează societatea civilă. În funcție de problema căreia i se adresează organizațiile societății civile se disting: organizații ecologice, organizații ce oferă programe educaționale, organizații care sprijină persoanele afectate de anumite boli etc.
Societatea civilă se implică și în monitorizarea instituțiilor statului în relație cu cetățenii, construind platforme de raportare a încălcării drepturilor, solicitând schimbări legislative etc. Societatea civilă asigură astfel buna funcționare a democrației.
Dicționar
Societatea civilă – formă asociativă care se constituie cu scopul rezolvării unor probleme comunitare. Inițiativa civică – propunere venită dinspre cetățeni ce vizează rezolvarea unei probleme comunitare.
societatea civilă
Aplicații
1. Identificați trei instituții ale societății civile care activează în comunitatea voastră și precizați rolul lor.
2. Căutați pe internet organizații care răspund de respectarea drepturilor copiilor în România și documentați-vă despre proiectele lor. Prezentați clasei un proiect la care ați putea participa.
Dezbatere
Centrul de Resurse pentru participare publică a derulat o campanie numită „Photovoice, o metodă de consultare publică”:
„Photo” înseamnă în engleză „fotografie”, iar „voice” voce. Photovoice este un proiect cu fotografii în care cei care fotografiază spun ce simt […], ce ar trebui făcut în comunitatea lor. Și pentru a fi sigur că fiecare fotografie este înțeleasă așa cum dorește fotograful, lângă fotografie apare povestea – un text care explică ceea ce fotograful a văzut în fotografie […].
Identificați, la nivelul comunității în care trăiți, un grup defavorizat, marginalizat, pe care să îl sprijiniți printr-o campanie Photovoice. Realizați cât mai multe fotografii și alegeți dintre ele pe cele mai adecvate scopului campaniei și construiți texte care să ajute la o bună transmitere a mesajului.
Cetățenie activă
Citiți cu atenție textul de mai jos și rezolvați cerințele.
Pe site-ul www.ziare.com, sub titlul „Faza zilei. Elevii din Vaslui și-au donat mâncarea de la școală oamenilor străzii” publică următoarea știre: „În fiecare an, la data de 20 martie, întreaga planetă marchează Ziua Internațională a Fericirii. În Vaslui, această zi a fost sărbătorită într-un mod aparte de către elevii unei școli din oraș. Aceștia si-au donat cornurile și laptele oamenilor străzii. Micuții și-au așezat mâncarea primită la școală pe o bordură de lângă cantina socială, pentru a putea fi luată de cei care aveau nevoie de ea. Gestul este cu atât mai impresionant cu cât autorii lui au vrut să rămână anonimi, mulțumindu-se doar cu gândul că de Ziua Internațională a Fericirii au adus zâmbetul pe chipurile celor mai năpăstuiți de soartă.”
a) Interesați-vă dacă la nivelul școlii voastre a existat sau este în desfășurare o inițiativă a elevilor.
b) Inițiați o astfel de acțiune în școala voastră, care își propune unul dintre următoarele scopuri: să-i sprijine pe colegii proveniți din medii defavorizate sau să promoveze interculturalitatea.
decembrie
ZIUA
4. ROLUL ÎNDEPLINIT DE MASS-MEDIA ÎN SOCIETATE ȘI ÎN FORMAREA OPINIEI PUBLICE
Explorarea termenilor-cheie
În societatea contemporană, mijloacele de comunicare s-au dezvoltat foarte mult, informația a devenit accesibilă mai ales prin intermediul mass-mediei: televiziune, radio, internet. Având capacitatea de a se adresa unui număr mare de oameni, mass-media are puterea de a influența opinia publică.
Rolul mass-mediei este de a oferi informații corecte și avizate prin știri, documentare, reportaje etc., de a mediatiza mesaje de interes public, de exemplu, consecințele abuzul de medicamente, de a educa populația prin emisiuni culturale, dar și de a oferi divertisment prin filme de comedie, emisiuni umoristice etc.
Există situații în care mass-media abuzează de putere, manipulând opinia publică prin știri false, încălcând dreptul la protecția datelor ale unor persoane prezentate în reportaje, oferind prin aceste practici modele negative pentru societate. Pentru a evita aceste situații, există coduri deontologice pentru jurnaliști și instituțiile de monitorizare a presei.
JURNALISM INDEPENDENT
Mass-media nu înlocuiește rațiunea proprie.
Dicționar
Mass-media – totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio, televiziune, presă scrisă, internet etc.). Opinia publică – părerea societății ca întreg.
Cod deontologic – un cod ce cuprinde totalitatea normelor de conduită și a obligațiilor etice ale unei profesii.
Aplicații
Oferiți un exemplu de emisiune dedicată copiilor și explicați rolul acesteia.
Identificați în presă un exemplu de știre/reportaj care încalcă dreptul la protecția datelor cu caracter personal ale copiilor. Propuneți o sancțiune pentru astfel de situații.
Numiți codurile deontologice ale altor profesii, diferite de cea de jurnalist.
Dezbatere
Sunteți cu toții, fără îndoială, prezenți pe diferite rețele de socializare. Știți că în „social media” există atât formatori de opinie, cât și urmăritorii acestora.
Consiliul Elevilor din școala voastră realizează o nouă revistă a școlii, prin care își dorește nu doar să reflecte mentalitatea elevilor, ci să și influențeze atitudini și comportamente. Este o situație care face necesar ca în colectivul de redacție să-i atra geți, dintre colegii voștri, pe cei mai buni formatori de opinie. Care sunt criteriile pe care le veți avea în vedere în interviul pe care îl organizați pentru func țiile de redactor? Motivați alegerea acestor criterii.
Cetățenie activă
Potrivit rezultatelor sondajului Eurobarometru, realizat de Comisia Europeană, în februarie 2018, 59% dintre români au declarat că au încredere în știrile postate pe platformele de socializare, fără a le verifica, România aflându-se, din acest punct de vedere, pe primul loc în Europa. Adolescenții și tinerii sunt dintre cei mai mari utilizatori ai internetului și, drept urmare, sunt posibile victime ale știrilor false de pe platformele de socializare.
a) Verificați informațiile citite pe platformele de socializare?
b) Distribuiți prietenilor voștri informațiile pe care le considerați interesante? Vi s-a reproșat vreodată faptul că ați distribuit o știre falsă?
c) Votați, în clasă, cinci reguli necesare pentru a vă proteja de știrile false distribuite pe rețelele de socializare.
RECAPITULARE
AMINTEȘTE-ȚI!
Domnia legii este caracteristica unei societăți în care, pentru a se bucura de drepturi și libertăți, toți cetățenii respectă legile. Aceasta presupune:
• constituționalitatea legilor;
• posibilitatea ca oamenii să-și facă auzită vocea, prin inițiative legislative, proteste etc.;
• sancționarea celor care încalcă legile.
Adoptarea legilor este, în principal, responsabilitatea Parlamentului și presupune:
Pentru le a asigura libertăți egale cetățenilor și pentru a menține ordinea socială, chiar și în societățile democratice sunt necesare limitări ale drepturilor și libertăților cetățenești, prin intermediul legilor și al actelor normative cu valoare de lege.
Justiția asigură apărarea drepturilor și a libertăților cetățenești prin instituții care semnalează încălcarea lor: poliție, procuratură, protecția copilului, sau prin instituții care impun restabilirea drepturilor încălcate: tribunale și judecătorii. Actul de justiție trebuie să se facă respectându-se:
• prezumția de nevinovăție;
• tratamentul egal în fața legilor;
• dreptul de acces la un proces corect pentru fiecare cetățean.
Comportamentele deviante ale copiilor sunt abateri de la normele și regulile morale și sociale, care nu sunt sancționate prin aplicarea legii penale, dar care implică riscuri majore pentru viitoarea lor dezvoltare.
Comportamentele delincvente sunt încălcări ale legilor, comise intenționat și care cad sub incidența legilor penale. Responsabilitatea copiilor și a adolescenților este clar definită, în funcție de vârsta acestora și de prezența discernământului.
Instituțiile statului și familiile au obligația de a aplica măsuri pentru prevenirea acestor comportamente, în condițiile respectării drepturilor copilului, chiar și atunci când se află în conflict cu legea.
Cetățenia activă se referă la participarea directă sau indirectă a oamenilor la evoluția vieții comunitare. Este o calitate esențială a democrației. Într-o democrație participativă, autoritățile pot afla opiniile cetățenilor și pot lua decizii în funcție de nevoile reale ale societății.
Votul este o responsabilitate civică majoră, deoarece le oferă cetățenilor posibilitatea de a fi reprezentați și de a influența evoluția societății, prin intermediul reprezentanților de la nivel local sau național. Prin campaniile electorale, candidații la diverse funcții politice își expun mesajele și proiectele politice, pentru a atrage votanți.
Societatea civilă este reprezentată de totalitatea formelor de asociere, organizații, asociații, fundații, care urmăresc rezolvarea unor probleme pe care instituțiile statului nu reușesc să le acopere și care țin de ecologizare, programe educaționale, sprijinirea persoanelor cu dizabilități sau afectate de anumite boli, monitorizarea unor instituții ale statului etc.
Adresându-se unui număr foarte mare de oameni, mass-media reprezintă un factor important de influențare a opiniei publice. Pentru prevenirea și sancționarea abuzului de putere există un cod deontologic al profesiei, care ar trebui respectat de către orice jurnalist. Respectarea regulilor acestui cod contribuie la informarea corectă a cetățenilor, la limitarea manipulării și la îndeplinirea rolului presei de „câine de pază al democrației”.
EVALUARE
Raportul cetățeni – autorități
Drepturi și responsabilități cetățenești în societatea democratică
1. Notează cu adevărat (A) sau fals (F) fiecare dintre afirmațiile de mai jos; în cazul celor false reformulează-le astfel încât să devină adevărate. (2,5 puncte)
a) Domnia legii înseamnă că fiecare cetățean trebuie să respecte legile.
b) Adoptarea legilor este sarcina cetățenilor în democrația reprezentativă.
c) Cetățenii unui stat democratic se bucură de libertate absolută, pentru că nu le este impusă nicio restricție.
d) Comportamentele delincvente sunt încălcări ale legilor, comise intenționat și care cad sub incidența legilor penale.
e) Mass-media este considerată a patra putere în stat, deoarece are un rol important în formarea opiniei publice.
2. Asociați termenii din coloana A cu enunțurile corespunzătoare din coloana B. (2,5 puncte) A B
a) Lege 1) Totalitatea formelor de asociere, organizații, asociații, fundații, care urmăresc rezolvarea unor probleme pe care instituțiile statului nu reușesc să le acopere.
b) Cetățenie activă 2) Implicarea cetățenilor în viața publică prin participarea la vot, dezbateri publice, proiecte comunitare, inițiative legislative.
c) Constituționalitate 3) Regulă ce trebuie respectată de toți cetățenii unui stat.
d) Societate civilă 4) Abatere de la norme și reguli morale și sociale care nu sunt sancționate prin aplicarea legii penale, dar care implică riscuri majore pentru dezvoltarea lor ulterioară.
e) Devianță 5) Atributul legilor de a fi în acord cu principiile și regulile constituționale.
3. Descrieți, în maximum 10 rânduri, procesul de adoptare a legilor în România. (1 punct)
4. Construiți exemple care să ilustreze următoarele valori ale statului democratic: a) domnia legii;
b) egalitatea în drepturi;
c) prezumția de nevinovăție; d) cetățenie activă. (2 puncte)
5. Prezentați un punct personal de vedere cu privire la limitarea libertății de exprimare a presei în situația în care știrea/ reportajul poate fi ofensator la adresa unei minorități sociale. (1 punct)
Se acordă din oficiu: 1 punct. EVALUEAZĂ-TE!
ARTĂ DEMOCRATICĂ
CRONICA UNUI FILM DE SUCCES
Filmul Carter, zis „Uraganul” (The Hurricane) este povestea unui tânăr al cărui vis era să câștige titlul de campion mondial al categoriei mijlocii la box. Visul îi este însă curmat dramatic de o eroare judiciară. Arestat, acuzat pe nedrept și judecat, alături de un fan al său, pentru uciderea a trei persoane într-un bar din New Jersey, „Uraganul” este condamnat de trei ori la închisoare pe viață.
El rămâne în închisoare și are parte de manifestații de susținere din partea unor celebrități. Își publică în închisoare cartea autobiografică A șaisprezecea rundă sperând că, pe baza ei, se va rejudeca procesul său, lucru care nu s-a întâmplat.
După mai mulți ani, un tânăr american stabilit în Canada, Lesra Martin, citește cartea lui Carter și este convins de nevinovăția acestuia. Adolescentul îi convinge pe asistenții sociali cu care locuia să îl ajute pe Carter să iasă din închisoare. Cu ajutorul lor, adolescentul reușește să-l elibereze pe Carter, care a stat închis 19 ani pe nedrept.
Filmul, care a fost inspirat din fapte reale, i-a adus actorului din rolul principal, Denzel Washington, premiul Globul de Aur în anul 2000.
Cazul lui Rubin Carter a fost real. Adolescentul Lesra Martin care l-a sprijinit este un model de implicare civică; el a absolvit dreptul, a devenit avocat și conferențiar cunoscut și apreciat. Construiți și voi un scenariu în care un adolescent, prin implicarea civică într-o problemă a comunității sale, devine faimos și apreciat.
Pe baza scenariului, realizați o scenetă.
După reprezentație, organizați o dezbatere pe tema: „Pot adolescenții să schimbe lumea în care trăiesc?”
Completează în caiet un tabel asemănător celui de la pagina 46, Fișă de observare a comportamentului.
Actorul Denzel Washington și președintele SUA Bill Clinton la proiecția filmului The Hurricane, 3 decembrie 1999
Actorul Denzel Washington la decernarea premiilor Golden Globe, 2000
Convingerea fermă că vei reuși este cea mai importantă.
Abraham Lincoln (1809–1865)
Răspunderea generațiilor viitoare este mai mare decât a celei prezente.
Grigore Moisil (1906–1973)
Competențe specifice: 2.1; 2.2; 2.3.
1. ALEGEREA TEMEI DE PROIECT
Ați colaborat până acum în diferite proiecte și sunteți obișnuiți cu împărțirea sarcinilor, cu prezentările proiectelor în fața clasei, cu evaluările și autoevaluările în cadrul acestora. Noutățile aduse de proiectul din acest an le regăsiți mai jos.
Tema din acest an va fi aleasă de voi după o cercetare a problemelor cu care se confruntă școala sau/și comunitatea.
Veți completa o fișă de proiect.
Aceasta presupune:
• identificarea unei probleme pe care o puteți soluționa/ameliora, de exemplu: ajutarea colegilor care au dificultăți de învățare, de adaptare la mediul școlar etc.; derularea unor campanii anti-bullying sau a unor campanii de sensibilizare cu privire la conservarea și îmbunătățirea mediului natural, respectiv a celui din perimetrul școlar; implicarea în modul în care sunt soluționate unele probleme ale comunității locale (amenajarea unui parc sau a unei săli de spectacol pentru copii);
• stabilirea unui titlu și a unui logo pentru proiect;
• stabilirea scopului acestui proiect, în funcție de aspectul problemei identificate pe care vreți să îl abordați;
• identificarea grupului-țintă, a beneficiarilor soluționării problemei;
• identificarea partenerilor și a colaboratorilor printre elevii altor clase, profesori, părinți etc.;
• stabilirea tipului de activități din cadrul proiectului și calendarul acestora;
• stabilirea rolurilor pentru activitățile propuse;
• stabilirea produselor care se vor realiza în proiect: spectacole, afișe, materiale video, revistă, site, articole, activități de ecologizare a mediului etc.;
• stabilirea resurselor necesare: cât timp este necesar pentru fiecare activitate, dacă este nevoie de laptop, imprimantă, hârtie, sală de spectacol pentru prezentare etc.;
• stabilirea modalităților de a promova proiectul: afișe, anunțuri pe rețele de socializare;
• stabilirea modului de verificare a realizării obiectivelor din proiect: indicatori pentru un spectacol de succes sau pentru un material video apreciat; contorizarea numărului de parteneri, participanți, membri ai comunității care au cunoscut proiectul.
Cercetarea problemelor școlii/comunității și stabilirea temei de proiect
1. Apelați la implicarea Consiliului Elevilor din școala voastră pentru aplicarea unui chestionar cu privire la problemele școlii/comunității în rândul elevilor din ciclul gimnazial.
Chestionar pentru identificarea problemelor școlii/comunității
1. Numiți o problemă din școala voastră care trebuie rezolvată cât mai repede.
2. Care credeți că sunt persoanele afectate de această problemă?
3. Cum sunt afectate aceste persoane de problemă?
4. Cum ar putea elevii să ajute la rezolvarea acestei probleme?
2. Colectați chestionarele completate și analizați în echipă răspunsurile.
a) Identificați care sunt problemele ce apar cel mai frecvent.
b) Identificați care sunt persoanele afectate și cum sunt afectate acestea din perspectiva celor care au răspuns chestionarului.
c) Notați soluțiile care vi se par cele mai bune pentru rezolvarea acestora.
d) La final, organizați datele într-un tabel pe care să îl puteți afișa pe tablă.
Probleme identificate
Alegerea temei
1. După analiza chestionarelor, este momentul să alegeți tema de proiect. Pentru aceasta, parcurgeți următoarele etape:
a) Notați pe șase bilete câte una dintre problemele cel mai des întâlnite în chestionar. Deoarece problemele reținute în tabelul organizator erau trei, veți nota fiecare problemă pe două bilete.
b) Împărțiți-vă în șase echipe și distribuiți câte un bilet fiecărei echipe.
c) Fiecare echipă va construi un argument prin care va susține că problema de pe biletul primit trebuie să devină tema proiectului din acest an școlar. Pentru a fi cât mai convingători, descrieți problema, gravitatea ei și grupul de persoane afectate.
d) Prezentați argumentele în fața clasei.
e) La final, notați cele trei probleme pe tablă și alegeți prin vot pe cea care va deveni tema proiectului.
2. Lucrați în echipă. Pentru tema aleasă de clasa voastră, construiți o prezentare de o jumătate de pagină care să includă:
• problema – eventual într-o reformulare proprie;
• grupul afectat – la care puteți adăuga și alte persoane diferite de cele identificate până în acest moment; acesta reprezintă grupul-țintă al proiectului;
• justificarea proiectului – importanța rezolvării acestei probleme pentru grupul afectat și pentru voi;
• posibili parteneri de proiect.
La final, votați cea mai bună prezentare!
2. ELABORAREA FIȘEI DE PROIECT
A. Titlul proiectului și logoul
Găsiți modalități concrete de popularizare a proiectului. Aveți nevoie de un titlu interesant care să facă proiectul vizibil, dar și de un logo. Iată câteva modalități de a stabili titlul și logoul proiectului.
1. Brainstorming
• Scrieți pe tablă cât mai multe titluri posibile pentru proiect fără să opriți pe cineva să-și exprime ideile.
• Când ideile au fost scrise, subliniați titlurile care surprind cel mai clar problema.
• Păstrați titlul cel mai original, dar care oferă, de asemenea, elemente de identificare a problemei, a grupului-țintă și a scopului proiectului.
2. Priviți următoarele logouri și observați care sunt elementele reprezentative. Formați echipe și desenați câte un logo. La final, votați logoul cel mai potrivit pentru proiectul vostru.
B. Grupul-țintă și posibilii parteneri
Aceste elemente au fost stabilite în lecția anterioară.
C. Scopul proiectului și obiective
Scopul proiectului se poate stabili prin analiza problemei și a efectelor acesteia. Una dintre modalitățile de analiză este Diagrama os de pește.
MANAGEMENT
PROBLEMĂ
Pe o diagramă similară cu cea de mai sus notați pe coadă întrebarea „Ce a cauzat problema…?” (problema este cea aleasă de voi în lecția anterioară).
Pe scheletul peștelui notați cauze ale problemei. Cauzele care sunt din aceeași clasă scrieți-le pe același os (de exemplu, cauze legate de mediul social – părinți, prieteni, anturaj – sau cele legate de mediul educațional – dificultăți de învățare, absenteism, lipsa prietenilor la școală). Folosiți culori diferite pentru oasele peștelui; acest lucru vă va ajuta în analiza diagramei.
Notați pe capul peștelui efectele produse de aceste cauze. Alegeți efectul principal. De exemplu, un efect al poluării mediului poate fi dispariția unor specii de plante și animale din regiune, iar acest lucru va dezechilibra ecosistemul zonei: se pot înmulți dăunătorii, solul se poate destructura dacă s-au produs defrișări, permițând alunecări de teren etc. În acest exemplu, efectul principal este dezechilibrul ecosistemului, iar celelalte sunt efecte secundare.
Scopul proiectului va fi de a anula sau ameliora efectul principal. În exemplul de mai sus, scopul este identificarea de măsuri pentru a reechilibra ecosistemul zonei.
Construiți un plan de acțiune. Acțiunile trebuie să se adreseze cauzelor care au produs efectul. În exemplul nostru, acțiunile sunt conștientizarea cetățenilor și a agenților economici care activează în zonă, petiții către instituțiile ce pot impune un plan de măsuri – primărie, Garda de Mediu, ONG-uri specializate pe problema mediului.
Notați acțiunile și cauzele cărora li se adresează pe o listă vizibilă pentru toți elevii.
D. Activități în proiect, analiza resurselor, produse și distribuirea rolurilor
Pentru a stabili activitățile pe care să le realizați în cadrul proiectului, puteți recurge la mai multe metode.
1. Floarea de lotus
Împărțiți-vă în grupuri de 4 elevi.
Desenați pe o foaie de flipchart o floare cu 4 petale în jurul unui centru.
Notați în centru o activitate care vi se pare importantă pentru proiect. Alegeți activitatea după ce dezbateți și votați în grupul vostru.
Petalele vor reprezenta următoarele aspecte: resursele necesare activității, produsele activității, perioada din proiect (debutul proiectului, desfășurare sau final), persoanele potrivite pentru această activitate. Fiecare elev va fi responsabil de o petală și după ce va conduce discuția de grup pe domeniul indicat de petală, va nota concluziile la care membrii grupului au ajuns.
La final, prezentați propunerile voastre clasei.
Construiți o listă comună de activități. Nu uitați că documentarea, scrierea proiectului și evaluarea sunt activități care nu pot lipsi din proiect.
2. Organizatorul grafic
Completați pe tablă un tabel similar celui de mai jos.
Tabel de organizare a datelor
Activitatea
Dezbateți la nivelul clasei calendarul activităților.
Distribuiți toți elevii într-o activitate, după negocierea rolurilor în proiect.
Completați lista cu produsele fiecărei activități.
Completați resursele necesare.
E. Promovarea și evaluarea proiectului
Pentru a promova și elabora proiectul, alegeți una dintre metodele prezentate mai jos.
1. Generatorul de sloganuri
Căutați pe internet programe care generează automat sloganuri.
Faceți o listă de cuvinte-cheie potrivite proiectului vostru.
Traduceți lista în limba engleză.
Introduceți în program câte un termen-cheie.
Notați fiecare slogan generat pe tablă.
Traduceți toate sloganurile în limba română.
Alegeți sloganul cel mai adecvat proiectului și, dacă este necesar, ajustați-l.
Folosiți sloganul în promovarea proiectului.
2. Prezentare PowerPoint
În fiecare etapă a proiectului faceți fotografii cu produsele activităților. Nu fotografiați colegii de proiect, dacă părinții lor nu și-au dat acordul.
Țineți un Jurnal de proiect comun, în care vă notați gânduri, emoții și experiențe din proiect, ori de câte ori simțiți nevoia.
La finalul proiectului, construiți prezentarea PowerPoint pe care o puteți folosi în promovarea proiectului, dar și în evaluare.
3. Linia
Notați pe tablă, dinspre stânga spre dreapta, așteptările voastre de la acest proiect. Cu cât așteptarea este mai puternică o veți nota mai spre stânga.
După ce ați terminat de notat așteptările, discutați la nivel de clasă despre așteptările cele mai des întâlnite, despre cum pot fi împlinite anumite așteptări.
Reformulați cât mai multe dintre așteptări folosind indicatori numerici; de exemplu, informarea a 100 de cetățeni cu privire la efectele poluării, realizarea unei întâlniri cu autoritățile locale, implicarea a 30 de elevi și 10 profesori. În funcție de realizarea acestor obiective puteți evalua, la final, proiectul.
Unele așteptări nu se pot cuantifica: creșterea sensibilității pentru problemele de mediu a celor implicați în proiect, educarea cetățenilor. Realizarea acestora poate fi indicată însă tot de evaluatori numerici, pe un termen mai lung: mediu școlar mai curat în anul următor, cantitatea de deșeuri selectate la finalul primei luni după derularea proiectului etc.
F. Scrierea fișei de proiect
Pentru a scrie fișa de proiect puteți utiliza tabelul de mai jos.
Titlul proiectului
Logoul
Perioada de desfășurare
Datele de identificare (școala, clasa)
Grupul/Grupurile-țintă
Scopul și utilitatea proiectului
Activități/Subactivități
Produsul/ Produsele realizate Resurse Responsabili Parteneri/ Colaboratori Termen de realizare
Indicatori/ Criterii de evaluare Observații
Acum ați devenit manageri de proiect pentru că puteți stabili și coordona derularea tuturor pașilor unui proiect, începând de la alegerea temei, scrierea fișei, derularea proiectului și evaluarea acestuia.
Management de proiect
3. DERULAREA PROIECTULUI
Fiecare proiect are, în funcție de scopul ales, una sau două activități principale. De exemplu, dacă ați vrea să realizați o campanie de conștientizare a efectelor bullyingului, o soluție ar fi crearea unor scenarii care să ilustreze situații de bullying în școală și care să fie prezentate apoi, prin metoda teatru-forum, tuturor elevilor din școală.
Teatrul-forum este o formă de teatru interactiv care prezintă o situație cu un final nefericit, în care o persoană suferă, de obicei, în urma unui anumit tip de opresiune. Această situație este jucată în fața unui public. Spectatorii sunt invitați să intervină cu sugestii și soluții pentru îmbunătățirea situației.
Puteți organiza, la nivelul clasei, un concurs de scenarii pe tema bullyingului, lucrând în echipe de 4–5 elevi. Fiecare grupă prezintă în fața clasei scenariul, apoi se votează scenariul considerat cel mai relevant. Acest concurs se poate desfășura, prin intermediul Consiliului Școlar al Elevilor, la nivelul întregii școli, fiecare clasă a 7-a propunând un scenariu, care va fi jucat ulterior în fața cât mai multor elevi din școală.
Veți respecta următoarele etape:
• Identificarea situației de bullying (de exemplu, un elev conștiincios dar mai retras este ținta jignirilor, chiar a agresiunilor fizice care pot duce la accidentarea acestuia).
• Identificarea personajelor și scrierea scenariilor. Pentru ca scenariul să fie cât mai apropiat de realitate, e nevoie să vă documentați, să ci tiți în presă, să discutați cu colegii sau să vă folosiți propria experiență. Personajele ar putea fi:
un „oprimat” – elevul conștiincios care este ținta jignirilor și agresiunilor fizice;
un prieten al celui oprimat, care, la început, se teme să-i ia apărarea;
un „opresor” – elevul care îl agresează sistematic pe cel retras;
un aliat al opresorului, care îl încurajează sau chiar ajută pe agresor în acțiunile lui;
câteva personaje neutre care asistă la scena de bullying;
un moderator, care prezintă piesa și conduce intervențiile din public.
Un posibil scenariu
IRESPONSABILI
Naratorul: Într-o clasă, la începutul orelor, un copil își repetă lecția. Intră doi colegi mai agitați, care încep să dărâme scaunele din clasă. După ce îl observă pe cel care repetă, unul dintre ei se duce și îi dărâmă cărțile.
Opresorul: – Ce faci aici, fraiere?
Naratorul: Aliatul opresorului râde.
Oprimatul: – Mă ascultă la mate. Lasă-mă!
Aliatul opresorului: – Ce-ai mă? Te iei de fratele meu?
Naratorul: Aliatul opresorului îl îmbrâncește destul de tare, iar copilul cade și se lovește cu capul de bancă. Acesta are nevoie de îngrijiri medicale. Agresorii, speriați, se duc la cabinetul medical și îi spun asistentului că în clasa lor se află un copil rănit. Asistentul se duce în clasă și îl găsește leșinat pe copil. Sunt chemate salvarea și poliția.
• Pregătirea scenetei, repetarea rolurilor
Fiecare elev distribuit într-un rol trebuie să-și învețe replicile și să participe la repetiții pentru a fi cât mai expresiv. Naratorul poate fi și regizorul care se va ocupa de repetiții.
• Derularea scenetei
Prima etapă: actorii își joacă rolurile conform scenariului.
A doua etapă: moderatorul îi invită pe elevii din public să intervină cu soluții pentru modificarea situației nefericite. Sceneta poate fi reluată, elevii putând interveni, după regulile prezentate la începutul activității, schimbând gesturi, replici, astfel încât să fie înlăturate comportamentele negative și consecințele lor.
A treia etapă: vor fi discutate soluțiile propuse și posibilitatea aplicării lor, actorii și publicul vor relata ce au simțit ca personaje sau ca spectatori.
• Evaluarea proiectului
După prezentarea scenetelor fiecărei clase, pot fi analizate punctele tari și cele slabe ale activității, elevii din public pot vota sceneta care i-a impresionat mai mult. Un grup de elevi va culege impresii pe care cei din public le notează pe un bilețel.
Reguli pentru intervenția publicului
Pentru a interveni, poți bate din palme și actorii se opresc din joc.
Soluțiile propuse nu trebuie să fie violente sau să provoace violență.
Soluțiile propuse trebuie să poată fi puse în practică.
Opresorul nu poate fi schimbat.
După fiecare schimbare propusă, moderatorul discută cu publicul și supune la vot schimbarea.
Finalul va fi ales împreună cu elevii din public.
4. EVALUAREA PROIECTULUI
La finalul oricărui proiect, trebuie să realizați evaluarea acestuia. Această etapă este importantă pentru că puteți aprecia punctele tari ale proiectului, dar și să observați aspecte ce trebuie îmbunătățite. Astfel, puteți alege dacă veți continua acest proiect sau veți începe unul mai bun.
A. Autoevaluarea în „Cafeneaua publică”
„Cafeneaua publică” este o metodă de dialog activ, ce permite schimbul de informații și identificarea creativă a soluțiilor, utilizată fie pentru dezbaterea relaxată a unei teme, fie în procesele de consultare și luare a deciziilor. Dezbaterea este de regulă organizată într-un spațiu asemănător unei cafenele, cu mese de 4–5 persoane, la fiecare masă dezbătându-se un aspect al subiectului în discuție. Conversațiile se construiesc pe măsură ce persoanele își schimbă grupul, împărtășesc idei și descoperă noi aspecte legate de chestiunile care îi interesează.
Pentru a crea spațiul propice acestei metode, distribuiți câte 4 scaune în jurul unei bănci. Încercați să aveți o atmosferă relaxantă: ascultați muzică, beți ceai și simțiți-vă bine.
La fiecare bancă, vor fi 5 minute de discuții moderate de o gazdă a mesei (un elev care rămâne în toate rundele la acea masă), cu privire la unul dintre aspectele legate de proiect:
S-au implicat toți elevii în proiect?
S-au atins obiectivele proiectului?
Au fost realizate produse de calitate?
A fost bine promovat proiectul?
Ce s-a învățat în proiect?
Ce ar trebui schimbat?
După expirarea timpului alocat unei runde de discuții, toți elevii, mai puțin gazda, vor trece la altă masă. Rotirea se oprește în momentul când participanții au dezbătut toate problemele. Activitatea se încheie cu prezentarea concluziilor de către gazdele cafenelei. Acestea vor prezenta ideile principale ale discuțiilor de la mesele lor.
B. Examinarea portofoliului de proiect
Este util ca pe parcursul proiectului să completați un portofoliu în care să aveți următoarele elemente:
poze ale produselor realizate;
o fișă pe care notați ce ați învățat în proiect și ce v-ar fi plăcut să mai aflați;
o fișă de observație a modului în care ați colaborat cu colegii în diferite etape ale proiectului în care precizați câteva lecții pe care le-ați învățat lucrând cu ceilalți;
o fișă cu atribuțiile voastre în cadrul proiectului;
o descriere succintă a proiectului din perspectiva voastră.
Prezentarea portofoliilor se poate face și în echipe, cu condiția unei bune delimitări a rolurilor din proiect.
C. Jurnalul de proiect
Jurnalul poate fi o metodă eficientă de evaluare.
Puteți avea un jurnal al echipei de proiect. Acesta poate conține: o galerie de imagini din proiect, un film de prezentare sau un jurnal scris de mână sau digital. Există și posibilitatea să creați un site de prezentare a proiectului și a principalelor activități.
În jurnal ar trebui să precizați:
datele de identificare a proiectului: nume, logo, slogan;
datele de identificare a echipei de proiect: clasă, parteneri etc.;
scopul proiectului;
o schiță a principalelor activități;
detalieri succinte ale fiecărei activități;
produsele proiectului;
rezultatele proiectului.
Câteva sfaturi pentru un jurnal reușit:
1. Folosiți culori și stilizări grafice pentru ca titlurile să iasă în evidență.
2. Prezentați succint informația și alegeți un titlu potrivit pentru fiecare pagină sau slide, de exemplu, „Activități importante” sau „Întâlnire cu…”. Păstrați doar ideile principale pentru prezentare; nu oferiți detalii irelevante: despre vreme, glume făcute în timpul proiectului etc.
3. Organizați informația sub forma unor scheme atunci când este posibil.
4. Adăugați fotografii cu o rezoluție bună și însoțiți-le de un titlu sau o idee.
Așa DA! Așa NU! Pro ecologie
5. Folosiți grafice pentru prezentarea rezultatelor.
Evaluarea: final sau început?
Evaluarea proiectului este considerată, de multe ori, etapa finală a unui proiect. Dar în managementul de proiect, evaluarea are și scopul de a identifica modalități de continuare a proiectului. Un proiect de succes se va desfășura pe o perioadă mai lungă.
Informați-vă despre „Proiectul Cetățeanul”, pe care mai multe instituții, printre care și Ministerul Educației, îl desfășoară de mai mulți ani în școlile din România.
Care dintre aspectele următoare credeți că a contribuit la succesul „Proiectului Cetățeanul”: un titlu atractiv; un slogan bine ales; un scop care motivează și antrenează mulți elevi în proiect; o promovare care face cunoscut programul în cât mai multe școli; rezultatele obținute în cadrul proiectului; sprijinul partenerilor instituționali.
Identificați și alte proiecte școlare care au devenit o tradiție în școlile din România: concursuri, festivaluri, acțiuni de voluntariat etc.
Construiți o strategie de continuare a proiectului.
AMINTEȘTE-ȚI!
RECAPITULARE FINALĂ
1. SISTEMUL POLITIC ÎN ROMÂNIA
Național Suveran
A. STATUL
B. AUTORITĂȚILE PUBLICE
C. PARTIDELE POLITICE
D. SOCIETATEA CIVILĂ
Independent Unitar Indivizibil
Formă de guvernare: REPUBLICĂ
Legislativă
Separarea puterilor în stat
PARLAMENTUL
Senat
Camera Deputaților
PREȘEDINTELE reprezintă statul român
GUVERNUL
asigură realizarea politicii interne și externe
Executivă
Judecătorească
Președintele
Birou permanent
Comisii de probleme
Grupuri parlamentare
Vot universal; 4 ani
Comandant suprem al forțelor armate
Mediator între autoritățile statului
Vot universal; 5 ani
Prim-ministru
Miniștri
Diverse departamente
Secretariat General al Guvernului
Ministere
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
Pluralism politic Libertatea de asociere
Influențează deciziile politice, economice și de interes public
CENTRALĂ LOCALĂ
Agenții Naționale
Autorități comune și orășenești (consilii locale, primării)
Consiliul județean
Prefectul reprezintă Guvernul pe plan local
Instanțele judecătorești
Ministerul Public
Consiliul Superior al Magistraturii
Programe politice diferite
Manifestații
Campanii de presă
Mesaje de protest etc.
2.A. DOMNIA LEGII ȘI PUTEREA CETĂȚENILOR
Într-un stat democratic autoritățile primesc puterea de la cetățeni pentru a o exercita în numele și în interesul acestora. Sub diferite forme toți cetățenii intră în relații cu autoritățile. Aceste relații pot fi:
Relații de cooperare (colaborare), manifestate prin participarea directă a cetățenilor la soluționarea problemelor de interes general
REȚINEȚI!
Societatea civilă oferă cetățenilor șansa de a fi parteneri la guvernare. Ea întărește caracterul democratic al statului și veghează ca autoritățile să nu facă abuz de putere.
Relații de utilizare a serviciilor publice
Relații de autoritate (de subordonare a cetățenilor față de autoritățile și instituțiile publice)
Controlul autorităților de către cetățeni este important și necesar, altfel apare riscul abuzului de putere, care poate conduce spre dictatură. Pentru a preveni abuzul de putere, într-o societate democratică se iau anumite măsuri:
separarea puterilor în stat; puterile se echilibrează și se controlează reciproc;
obligativitatea autorităților de a-și face publică activitatea;
obligativitatea autorităților de a răspunde în fața cetățenilor;
posibilitatea cetățenilor de a contesta sau revoca guvernanții;
limitarea perioadei de timp în care o persoană poate deține o funcție;
organizarea alegerilor la anumite perioade de timp.
Mass-media are un rol esențial în informarea cetățeanului cu privire la activitatea autorităților și instituțiilor publice. Totodată, mass-media reprezintă un instrument de control exercitat de către cetățeni asupra autorităților statului, fiind considerată a patra putere în stat .
Când poporul se teme de guvern, acolo este tiranie; când guvernul se teme de popor, acolo este libertate.
Thomas Jefferson
Thomas Jefferson (1743–1826), al treilea președinte al Statelor Unite ale Americii
2.B.
DREPTURI CIVILE
POLITICE
DREPTURI ECONOMICE, SOCIALE
CULTURALE
RESPONSABILITĂȚI
• dreptul la viaţă
• libertatea individuală
• interzicerea sclaviei, a torturii, a pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante
• interzicerea discriminării
• prezumţia de nevinovăţie
• protecţia vieţii private, dreptul la proprietate
• dreptul la libertatea gândirii, libertatea de conștiinţă și religie
• dreptul la libertatea opiniilor și exprimării
• libertatea circulației
• dreptul la libertatea de întrunire și de asociere pașnică
• dreptul la vot și dreptul de a fi ales
• dreptul la securitate socială
• dreptul la muncă, la libera alegere a muncii sale, la condiţii echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la ocrotirea împotriva șomajului
• dreptul la salariu egal pentru muncă egală
• dreptul la odihnă, recreaţie și la concedii periodice plătite
• dreptul la un nivel de trai care să asigure sănătatea și bunăstarea
• dreptul la un mediu sănătos
• dreptul la învăţătură, dreptul la informație
• dreptul de a participa în mod liber la viaţa culturală a colectivității
• fidelitatea față de țară
• apărarea țării
• contribuții financiare
• exercitarea drepturilor și a libertăților
Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăţilor cetăţenilor; desfășurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unei catastrofe deosebit de grave.
EVALUARE FINALĂ
EVALUEAZĂ-TE!
Profilul cetățeanului ideal
La finalul acestui an în care v-ați familiarizat cu un nou rol, acela de cetățean al unui stat democratic, pu teți observa cum s-au schimbat opiniile voastre des pre instituțiile și legile statului, valorile democratice, implicare și responsabilitate civică.
Educația pentru cetățenie democratică este o disciplină importantă în transformarea voastră din copii în cetățeni responsabili. Pentru a putea evalua și singuri această schimbare vă propunem să com pletați profilul cetățeanului ideal așa cum este el pre zentat de Consiliul Europei care a elaborat recent un cadru de referință pentru cetățenia democratică și com petența interculturală pornind de la un set de 17 de valori, atitudini, abilități și cunoștințe necesare astăzi cetățeanului european.
Utilizând chestionarul de la pagina următoare, completați pe caiet în conturul unui desen similar celui alăturat care sunt valorile, atitudinile, abilitățile și cunoștințele dobândite pe parcursul acestui an școlar. Folosiți un cod de culori pentru a indica nivelul atins pentru fiecare dintre acestea: roșu reprezintă faptul că ați dobândit puțin din acea valoare, atitudine sau cunoștință, galben indică atingerea unui nivel mediu, iar verdele, unul ridicat.
1 Sunt dispus(ă) să cooperez și să lucrez cu ceilalți?
2
3
Sunt dispus(ă) să contribui la îmbunătățirea situației altor persoane din comunitate?
Colaborez cu alte persoane pentru cauze de interes comun?
4 Mă implic activ în probleme ale școlii?
5 Mă implic în activități de protejare a mediului?
6
7
8
Sunt dispus(ă) să mă ofer voluntar pentru a-i ajuta pe colegii din școală care au dizabilități?
Accept obligațiile pe care le presupune apartenența la școală?
Cred că a-i ajuta pe ceilalți este un lucru la care trebuie să contribuie toată lumea?
Capacitatea de a coopera cu ceilalți
Empatie socială
Eficiență în atingerea scopurilor
Implicare civică
Grijă față de mediu
Empatie pentru grupuri vulnerabile
Responsabilitate în mediul școlar
Solidaritate
9 Mă informez în ceea ce privește problemele școlii? Capacitate de informare
10
11
12
13
Mă angajez să susțin și să protejez drepturile celorlalte persoane?
Particip la procesele decizionale referitoare la chestiunile, preocupările și binele comun ale școlii?
Urmăresc activitatea Consiliului Elevilor din școală, de la nivel local, municipal sau național?
Mă angajez să nu rămân un spectator atunci când demnitatea și drepturile celorlalți sunt încălcate?
Respect față de drepturile celorlalți
Participare la deciziile școlii
Monitorizarea reprezentanților
Vigilență în apărarea drepturilor
14 Sprijin organizațiile care abordează probleme sociale? Responsabilitate socială
15
Discut despre ceea ce se poate face pentru a transforma școala într-un loc mai bun?
16 Ascult și susțin opinii diferite de ale mele?
17
Îmi evaluez constant atitudinile și comportamentul în relație cu ceilalți?
Capacitate de negociere
Respect pentru diversitatea de opinii
Autocunoaștere
INDICAȚII ȘI SOLUȚII DE REZOLVARE A UNOR EXERCIȚII
UNITATEA 1
1. Sistemul politic în România
Aplicații
a) România este o republică semiprezidențială, deoarece președintele este ales de cetățeni.
b) Într-un regim democratic sunt respectate instituțiile statului de drept .
c) Cetățenii sunt persoane ce aparțin unui stat cărora le sunt recunoscute drepturile și față de care au îndatoriri.
d) Într-o republică având regim de guvernare democratic , președintele conduce statul pentru o perioadă limitată de timp, numită mandat
2. Drepturile omului
Aplicații
1. De exemplu: Revoluția Franceză a promovat dreptul la libertate și la egalitate.
4. De exemplu: libertatea gândirii, de conștiință și religie, libertatea de exprimare.
5. De exemplu: În cele două documente se regăsesc dreptul la libertate de opinie și dreptul la nediscriminare. Specific doar copiilor este dreptul de a fi protejat de părinți care trebuie să urmărească în orice decizie interesul major al copilului. Un alt drept specific copiilor: respectarea intereselor supreme ale copiilor în realizarea adopțiilor.
Dezbatere
1. De exemplu: dreptul la educație, libertatea circulației.
3. Forme de guvernământ și regimuri politice
Aplicații
1. De exemplu: libertatea (de exprimare, personală, de informare), reprezentativitatea, pluralismul politic, dreptatea..
4. Constituția, principii constituționale
Aplicații
1. Cea mai veche constituție din lume este cea a Statelor Unite ale Americii din 1787. Cea mai veche
Constituție a României este cea din 1866, din timpul domniei lui Carol I.
3. De exemplu: tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, abuzuri asupra minorilor.
5.1. Principii și instituții democratice
Aplicații
De exemplu: Trei drepturi individuale precizate în
Constituția României sunt: dreptul la libertate, la proprietate, la vot. Dreptul la vot se exercită individual, cetățenii au obligația de a intra în cabinele de vot neînsoțiți.
5.2. Statul democratic și principiul pluralismului: dreptul de asociere și partidele politice
Dezbatere
3. Partidele sunt neconstituționale în România dacă: a) adoptă simboluri naziste drept element de identificare; b) promovează rasismul ca valoare; c) îndeamnă la violență prin mesajele sale.
5.3.D. Președintele României
Aplicații
Nicolae Ceaușescu, primul președinte al României (1974–1989); reprezentant al Partidului Comunist Român (PCR).
Ion Iliescu, un prim mandat de președinte provizoriu (1990–1992), candidând din partea Frontului Salvării Naționale (FSN). După adoptarea Constituției din 1991: un prim mandat constituțional (1992–1996), candidând din partea Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN); al doilea mandat constituțional (2000–2004), candidând din partea Partidul Democrației Sociale din România (PDSR).
Emil Constantinescu, un mandat (1996–2000), candidând din partea Convenției Democrate Române (CDR).
Traian Băsescu, două mandate: 2004–2009, candidând din partea Alianței Dreptate și Adevăr (DA); 2009–2014, candidând din partea Partidului Democrat Liberal (PDL); în 2007, când Traian Băsescu a fost suspendat din funcție de către Parlament, funcția de președinte (interimar) al României a fost preluată de Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului; în 2012, când Traian Băsescu a fost din nou suspendat din funcție de către Parlament, funcția de președinte (interimar) al României a fost preluată de Crin Antonescu, președintele Senatului. Klaus Werner Iohannis, două mandate: 2014–2019, candidând din partea Partidului Național Liberal (PNL); 2019–2024, candidând din partea Partidului Național Liberal (PNL).
3. Monarhia constituțională: b, g. Republica democrată: a, c. Asemănări: d, e, f, h, i, j. (10 x 0,2 puncte = 2 puncte)
4. Dreptul la liberă exprimare: exercitarea dreptului cuprinde libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public; libertatea de a primi sau de a comunica informații sau idei fără amestecul autorităților publice; îndatoriri/responsabilități: de a nu putea prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine; de a nu defăima țara și națiunea, de a nu îndemna la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, de a nu incita la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, de a evita manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. (0,5 puncte + 0,5 puncte = 1 punct)
Dreptul la proprietate privată: exercitarea dreptului presupune dreptul de a deține în proprietate, de a folosi, de a dispune și de a lăsa moștenire bunurile pe care le-a dobândit în mod legal; îndatoriri/responsabilități: protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți. (0,5 puncte + 0,5 puncte = 1 punct)
5. De exemplu: repararea drumurilor publice, renovarea grădinițelor, dotarea școlilor cu echipamente IT, amenajarea locurilor de joacă/parcurilor, îmbunătățirea serviciilor de salubritate, iluminatul public etc. (4 x 0,25 puncte = 1 punct)
Se acordă 1 punct din oficiu.
UNITATEA 2
1. Domnia legii și puterea cetățenilor
Aplicații
1. Una dintre măsurile prin care se asigură domnia legii este, de exemplu, faptul că toate legile sunt în acord cu drepturile cetățenilor. Acest fapt nu permite nimănui să abuzeze de putere.
2A
2. Procesul de elaborare a legilor; participarea cetățenilor la elaborarea legislației
Aplicații
1. Dezbatere și vot în Camera Deputaților
Decizie finală de adoptare în Senat
Promulgată de Președintele României
Publicată în Monitorul Oficial al României
3. Secțiunea Mediul familial și îngrijirea alternativă: dreptul de a crește alături de părinții săi; dreptul de a crește în condiții care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială etc.
Secțiunea Educație, activități recreative și culturale: dreptul de a primi o educație care să îi permită dezvoltarea,
în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității sale; dreptul la odihnă și vacanță etc.
Secțiunea Drepturi și libertăți civile: dreptul la identitate; dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele; dreptul la protejarea imaginii sale publice și a vieții sale private etc.
Secțiunea Sănătatea și bunăstarea copilului: dreptul de a beneficia de servicii medicale, dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială etc.
2B
2. Alegerile și votul într-o societate democratică
Aplicații
a) Votul este o responsabilitate cetățenească, deoarece poate influența evoluția întregii societăți.
b) În campania electorală candidații prezintă mesajul politic și intențiile lor de guvernare.
c) Un aspect relevant pentru a alege un candidat este programul de rezolvare a unor probleme importante pentru societate
d) Monitorizarea activității aleșilor are drept scop respectarea drepturilor omului și respectarea legilor.
4. Justiția ca instituție de apărare și de înfăptuire a dreptății. Egalitatea în fața legii și accesul la justiție al cetățenilor
Aplicații
1. J U S T; 2. P R O C U R O R; 3. A R E S T; 4. D R E P T A T E; 5. E G A L I T A T E; 6. P R O T E C Ț I E; 7. L I T I G I U; 8. N E V I N O V A T;
7. Alegerile și votul într-o societate democratică
Aplicații
a) Votul este o responsabilitate cetățenească, deoarece prin vot îi alegem pe cei care ne reprezintă la guvernare.
b) În campania electorală candidații prezintă: mesajul politic și intențiile de guvernare.
c) Un aspect relevant pentru a alege un candidat este programul de rezolvare al problemelor societății.
d) Monitorizarea activității aleșilor are drept scop monitorizarea modului în care sunt respectate drepturile omului și legile, dar și modul cum este asigurată ordinea publică.
Evaluare
1. a – A, b – F, c – F, d – A, e – A. (5 x 0,3 puncte = 1,5 puncte; 2 x 0,5 puncte = 1 punct, pentru reformularea enunțurilor false)
2. a – 3, b – 2, c – 5, d – 1, e – 4. (5 x 0,5 puncte = 2,5 puncte)
3. Inițiativa legislativă; dezbaterea ei în Parlament; adoptarea prin vot; promulgarea; publicarea în Monitorul Oficial al României (5 x 0,2 puncte = 1 punct)
4. (4 x 0,5 puncte = 2 puncte)
5. 1 punct pentru prezentarea argumentată a punctului de vedere.
Se acordă 1 punct din oficiu.
Manualul este prezentat în variantă tipărită și în variantă digitală. Varianta digitală are un conținut similar celei tipărite. În plus, cuprinde o serie de activități multimedia interactive de învățare (exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme, simulări).
