6 minute read
a drepturilor copiilor? Derularea proiectului. Activități concrete și modalități
Descoperim
Advertisement
Ai observat vreodată desenele realizate de arhitecți și utilizate apoi de constructori pentru ridicarea caselor? O acțiune asemănătoare este pregătirea unui proiect de sprijinire a drepturilor copiilor. Aceasta înseamnă să gândești un plan întreg pentru a rezolva o problemă de încălcare a drepturilor sau pentru a le face cunoscute și respectate de ceilalți copii sau de adulți.
Unde este acum?
Analiza situației
Unde vrem să ajungem?
Priorități/Viziune
Cum am făcut? Ce am învățat? Evaluare
Fii partenerul nostru!
Organizația „Salvați Copiii” este deschisă oricărei propuneri de parteneriat, colaborare sau inițiativă care vine din partea companiilor interesate de implicarea în proiecte de responsabilitate socială dedicate copiilor.
Înaintarea planului Acțiune, observare, raport
Cum ajungem acolo? Scopuri și obiective Plan de acțiuni, sarcini, roluri Buget, evaluarea planului
Cum faci un proiect de sprijinire a drepturilor copiilor?
În această parte a lecției veți înțelege pas cu pas cum să construiți un proiect de sprijinire a drepturilor copiilor. Urmăriți întrebările și sfaturile următoare:
1. Cu ce scop și pentru cine facem proiectul?
Proiectul trebuie să se concentreze pe rezolvarea unei probleme ce vizează respectarea și promovarea drepturilor copiilor. La rubrica Suntem activi și în lecțiile de proiect veți găsi mereu probleme de acest gen. Puteți propune spre rezolvare și alte probleme care apar în școala sau în localitatea voastră. Rezolvarea problemei este scopul proiectului; el va ajuta ca anumiți copii să își facă auzită vocea și problemele cu care se confruntă. Ei vor fi beneficiarii acestui proiect.
2. Cum ne atingem scopul? Ce acțiuni vom iniția?
După identificarea problemei, veți stabili ce activități puteți realiza împreună, astfel încât să rezolvați problema. Și pentru acestea găsiți sfaturi utile la rubrica Suntem activi și în lecțiile de proiect. Dar, la fel de bine, puteți propune și voi activități pe care să le realizați în cadrul proiectului.
3. Cine va fi responsabil? Cine va fi partener?
Este bine să vă împărțiți sarcinile. Stabiliți cine este responsabil pentru fiecare activitate. Încercați să îi implicați pe toți colegii. Dacă găsiți și alte
instituții din afara școlii cu care să colaborați, le puteți atribui rolul de parteneri de proiect, implicându-le în activitățile voastre.
4. Când și cu ce resurse desfășurăm activitățile?
Trebuie să vă gândiți în ce zile veți organiza activitățile din proiect. Puteți consulta în acest scop un calendar al zilelor naționale și internaționale recunoscute de ONU. Construiți un calendar de activități și prezentați-l tuturor participanților la proiect.
O altă sarcină din proiect este să stabiliți care sunt resursele de care aveți nevoie: imprimantă, hârtie, lipici etc. Întocmiți o listă de necesități în care să notați ce aveți nevoie. Este mai bine să aveți un responsabil care să se ocupe de această listă de resurse materiale și de obținerea acestora.
Nu uitați că orice proiect implică realizarea unor afișe, fluturași sau site-uri de prezentare, iar toate acestea presupun costuri care trebuie calculate la începutul proiectului. Participanții la proiect reprezintă, de asemenea, un tip de resurse. Ei constituie resurse umane ce trebuie stabilite tot la începutul proiectului.
5. Cum popularizăm și cum evaluăm proiectul?
Găsiți modalități concrete de popularizare a proiectului. Aveți nevoie de un titlu interesant care să facă proiectul vizibil, dar și de un logo sau de un slogan. Îi puteți ruga pe colegii mai mari să îl promoveze pe site-uri de socializare, puteți folosi afișe, fluturași etc.
De la început trebuie să stabiliți criterii de evaluare a proiectului. Gândiți-vă că la sfârșitul acestuia trebuie să răspundeți împreună la întrebările: • Am reușit ce ne-am propus? • Am rezolvat problema? • Ce am putea face mai bine data viitoare? • Cine și cât s-a implicat?
Puteți ține un jurnal de proiect. Jurnalul poate cuprinde poze, filmări, afișe, dar și impresii personale din timpul proiectului. Toate aceste produse ale proiectului vă vor ajuta să vă evaluați mai corect proiectul, dar și să îl promovați mai bine.
Pentru a lucra cât mai organizat, puteți trece toate aceste date într-o fișă de proiect asemănătoare celei de mai jos:
Titlul proiectului și logoul: Perioada de desfășurare: Clasa care derulează proiectul și partenerii: Scopul proiectului: Beneficiarii proiectului (grupul-țintă):
Activități Produsele realizate Resurse Responsabili Colaboratori Termen de realizare Indicatori/ Criterii de evaluare Observații
Puteți vizita site-ul https:// ro.wikipedia.org/wiki/Sărbători_publice_în_România
Pălăria albă – Informează
Cei ce poartă pălăria albă trebuie să ofere informații și imagini atunci când acestea li se cer. Nu oferă interpretări și opinii. Prezintă statistici cu privire la cauzele abandonului școlar, despre efectele discriminării și ale neimplicării familiei.
Pălăria neagră – Identifică greșelile
Gânditorul cu pălărie neagră punctează ce este rău și incorect. Utilizează replici precum: • „Nu este bine să judeci un om după haine!” • „Nu trebuie să rămâi indiferent!” • „Familia greșește.”
Pălăria roșie – Spune ce simte despre...
Purtând pălăria roșie, gânditorul spune: • „Așa simt eu în legătură cu…” • „Noi suntem indignați de comportamentul familiei.”
Suntem activi. Studiu de caz
Etape ale aplicării studiului de caz
Etapa I: Prezentarea cazului supus dezbaterii
Căutarea celor mai bune soluții pentru rezolvarea problemei alese. De exemplu, problema poate fi reducerea abandonului școlar.
Etapa a II-a: Declanșarea și înregistrarea ideilor emise
Trebuie să analizați în cele mai mici detalii cazul și să luați în considerare toate datele problemei.
Pentru aceasta puteți folosi metoda pălăriilor gânditoare.
Pălăria galbenă – Gândește pozitiv și constructiv
Este simbolul gândirii pozitive și constructive, al optimismului. Se concentrează asupra aprecierilor pozitive: • „Ar trebui să informăm familia.” • „Ar fi bine să îl ajutăm la lecții.” • „Trebuie să vedem cine și de ce îl respinge.” • „Vom strânge bani pentru haine și rechizite.”
Pălăria albastră – Clarifică și trage concluzii
Întrebări: De ce abandonul școlar trebuie oprit? Concluzia: Un copil fără școală va avea o viață și mai grea în viitor. Pentru a-l ajuta trebuie să îl aducem la școală.
Pălăria verde – Generează ideile noi
Simbolizează gândirea creativă. Propuneri concrete: • campanie de strângere de fonduri; • întâlniri cu familia; • teatru-forum „NU discriminării! NU abandonului!”; • dezbateri pe tema: „Sărăcia – boala de care suferă mulți copii”; • plan de ajutor la lecții; • scrisoare către ONG-uri și fundații care acordă sprijin în situații de abandon școlar.
Etapa a III-a: Analiza și evaluarea ideilor emise se realizează prin intermediul metodei cadranelor.
PROPUNEM
• Campanie de strângere de fonduri • Întâlniri cu familia • Teatru-forum „NU discriminării! NU abandonului!” • Dezbateri cu tema: „Sărăcia – boala de care suferă mulți copii” • Plan de ajutor la lecții • Scrisoare către ONG-uri și fundații
ARGUMENTĂM
• Campania îi va procura cele necesare pentru școală. • Familia îl poate susține măcar emoțional. • Comportamentul colegilor îl poate face să perceapă școala ca pe o familie. • Rezultatele școlare bune îi vor da încredere în el. • Cu cât avem mai mult ajutor, cu atât va fi mai ușor.
Resurse
• pliante • invitații • sală pentru dezbateri, pentru reprezentația teatru-forum • hârtie • culori
Parteneri posibili
• profesori de educație plastică, de limba română etc. • ONG-uri • instituții guvernamentale • alte clase
Etapa a IV-a: Extragerea unor concluzii valabile și în alte situații de viață
Discuțiile au fost orientate asupra: • cauzelor și soluțiilor concrete pentru abandonul școlar; • necesității de a ne schimba atitudinea, optând pentru o atitudine constructivă, cu accent pe ceea ce simte un copil în această situație.
Etapa a V-a: Scrierea fișei de proiect
Un model de fișă de proiect găsiți la pagina 87.
