3. Viața cotidiană în Evul Mediu

Orașul Londra a fost reconstruit în Evul Mediu pe locul fostului oraș roman Londinium. În imagine, aspectul orașului redat într-un manuscris medieval.

Dicționar

cormană – lamă din metal atașată plugului, care răs‑ toarnă brazda de pământ; domeniu feudal – pământ (moșie), acordat în anumi‑ te condiții unui nobil de monarh (sau suzeran) sau de un alt nobil (senior); rotația culturilor – sistem prin care pământul agricol era împărțit în loturi ce erau cultivate alternativ, la doi ani (asolament bienal) sau la trei ani (asolament trienal).

Alcătuirea unei liste

O listă ajută la organizarea mai bună a cunoștințelor. Citește cu atenție primul paragraf (A) al lecției.  Alcătuiește, pe caiet, o listă care să cuprindă principalele informații despre viața oamenilor din Evul Mediu, pe care le‑ai aflat citind paragraful indicat. Înțeleg și învăț

3

VIAȚA COTIDIANĂ ÎN EVUL MEDIU

A Societatea medievală: familia, așezările, alimentația oamenilor, sărbătorile

În urmă cu un mileniu, pădurile acopereau o mare parte din continentul euro‑ pean, iar așezările erau, în majoritate, rurale. Societatea era formată din nobilime, reprezentanții Bisericii (clerul) și țărănime (aplicația 1, pag. 111). Nobilii locuiau în castele fortificate, ocupația lor fiind purtarea războiului. Țăranii trăiau în sate alcă‑ tuite din așezarea propriu‑zisă, loturile agricole și proprietățile comune (pășuni, păduri etc.). Familia medievală era, de regulă, numeroasă, deoarece îi includea pe părinți, pe bunici și pe copii. Existau deosebiri mari între viața îmbelșugată a nobililor și cea modestă, dusă de țărani. În timp ce alimentația celor dintâi se baza pe consumul frecvent de carne și produse lactate, hrana țăranilor era forma‑ tă îndeosebi din cereale, legume și fructe (aplicația 2, pag. 111). Sărbătorile erau religioase, fiind stabilite de Biserică: zilele de duminică, Crăciunul, Paștele, alte momente festive, erau prilejuri de bucurie în fiecare comunitate. B Economia și tehnologia

Economia medievală se baza mai ales pe agricultură. Oamenii își produceau în gospodărie cele necesare traiului, monedele erau puțin folosite. Noutățile tehnologice, precum plugul cu brăzdar de fier, roți și cormană, moara de vânt (care permitea măcinarea mai rapidă a cerealelor) rotația culturilor, au asigu‑ rat sporirea producției agricole, îmbunătățirea vieții zilnice și creșterea treptată a populației (aplicația 3, pag. 111). În jurul anului 1000, au început să se dezvolte orașele, ai căror locuitori se ocupau îndeosebi cu meșteșugurile și comerțul. C Credința și Biserica

Biserica era locul de întrunire al comunității, iar ca instituție, ea reglementa calendarul anual și pe cel cotidian, stabilea regulile de comportament, înființa școli sau se îngrijea de cei bolnavi. Mănăstirile erau atât centre religioase, cât și de cultură, călugării fiind cei care traduceau texte antice, copiau manuscrise, alcătuiau și păstrau cu grijă biblioteci. D Proprietatea; libertate și dependență

În lumea rurală, țăranii liberi erau proprietari ai pământului pe care trăiau și munceau. Numărul acestora era însă redus în Europa Apuseană și Centrală. Cei mai mulți dintre țărani se aflau într‑o relație de dependență față de nobilul pe al cărui pământ (sau domeniu feudal) trăiau. Aceștia erau țăranii dependenți sau aserviți. Traiul lor era mai greu decât cel al țăranilor liberi, deoarece erau nevoiți să se supună stăpânului domeniului feudal.

De reținut!

√ În Europa medievală, țărănimea alcătuia marea majoritate a populației. √ După anul 1000, au început să se dezvolte orașele medievale. √ Biserica avea atât rol religios, cât și cultural. √ Țărănimea medievală era împărțită în două categorii: liberă și dependentă.

Explorez. Aplic

ATUNCI ȘI ACUM

1 Societatea medievală

Privește imaginea A, citește documentul B, apoi rezolvă cerințele de mai jos.

1 2

3

B. Casa lui Dumnezeu este împărțită în trei: cei ce se roagă, cei care luptă și cei ce muncesc. Aceste categorii nu pot fi despărțite: fiecare este folositoare în felul ei. (după Adalberon de Laon, Poemul regelui Robert)

Copilăria în Europa medievală

În Evul Mediu, primii 12–14 ani de viață erau cei ai copilăriei, apoi urma viața de adult. Copiii din familiile sărace munceau de la 8–9 ani alături de părinții lor. Jocurile și jucăriile făceau parte din lumea tuturor copiilor. Pentru băieți, de exemplu, joaca de-a războiul era o formă de pregătire pentru maturitate.

A. Cele trei categorii de oameni din Europa medievală

Cei ce luptă (nobilii) a. Transcrie din documentul B numele dat fie‑ căreia dintre categoriile de oameni ilustrate, în imaginea A, prin cifrele 1, 2, 3. b. Indică elementele din imaginea A (îmbră‑ căminte, obiecte etc.) care arată ocupațiile membrilor societății medievale. c. Copiază și completează pe caiet diagrama alăturată, plasând fiecare categorie de oameni la locul corespunzător.

2 Nobili și țărani

Privește imaginile A și B. Prezintă în scris fiecare ima‑ gine, alcătuind câte un text format din 3–5 enunțuri, în care să utilizezi termenii potriviți, selectați din lista dată.

A. B.

Copii jucându-se, manuscris medieval  Compară viața copiilor din Evul Mediu cu cea a copiilor din lumea de azi. Ce asemănări poți constata? Dar deosebiri?

Lista termenilor nobili orășeni 3 Progresul tehnologic și creșterea populației medievale țărani castel Lucrați în perechi. a. Pornind de la imaginile A și C, respectiv de la graficul B, de mai jos, indicați trei cauze care au determinat evoluția populației europene în Evul Mediu. b. Precizați câte un avantaj oferit de fiecare dintre inovațiile ilustrate în imaginile A și C.

alimente muncă sat familie

80 Locuitori (milioane) 70 60 50 40 30 20 10 0 Anul 1000 1050 1100 1150 1200 1250 1300 1350

A. Moară de vânt B. Evoluția populației europene C. Plug cu cormană

Sec. X Sec. X–XI Sec. XII Sec. XIII Sec . XIV