Europa medievală
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE VIII
3 VIAȚA COTIDIANĂ ÎN EVUL MEDIU
A Societatea medievală: familia, așezările, alimentația oamenilor, sărbătorile
Orașul Londra a fost reconstruit în Evul Mediu pe locul fostului oraș roman Londinium. În imagine, aspectul orașului redat într-un manuscris medieval.
Dicționar cormană – lamă din metal atașată plugului, care răs‑ toarnă brazda de pământ; domeniu feudal – pământ (moșie), acordat în anumi‑ te condiții unui nobil de monarh (sau suzeran) sau de un alt nobil (senior); rotația culturilor – sistem prin care pământul agricol era împărțit în loturi ce erau cultivate alternativ, la doi ani (asolament bienal) sau la trei ani (asolament trienal).
În urmă cu un mileniu, pădurile acopereau o mare parte din continentul euro‑ pean, iar așezările erau, în majoritate, rurale. Societatea era formată din nobilime, reprezentanții Bisericii (clerul) și țărănime (aplicația 1, pag. 111). Nobilii locuiau în castele fortificate, ocupația lor fiind purtarea războiului. Țăranii trăiau în sate alcă‑ tuite din așezarea propriu-zisă, loturile agricole și proprietățile comune (pășuni, păduri etc.). Familia medievală era, de regulă, numeroasă, deoarece îi includea pe părinți, pe bunici și pe copii. Existau deosebiri mari între viața îmbelșugată a nobililor și cea modestă, dusă de țărani. În timp ce alimentația celor dintâi se baza pe consumul frecvent de carne și produse lactate, hrana țăranilor era forma‑ tă îndeosebi din cereale, legume și fructe (aplicația 2, pag. 111). Sărbătorile erau religioase, fiind stabilite de Biserică: zilele de duminică, Crăciunul, Paștele, alte momente festive, erau prilejuri de bucurie în fiecare comunitate.
B Economia și tehnologia Economia medievală se baza mai ales pe agricultură. Oamenii își produceau în gospodărie cele necesare traiului, monedele erau puțin folosite. Noutățile tehnologice, precum plugul cu brăzdar de fier, roți și cormană, moara de vânt (care permitea măcinarea mai rapidă a cerealelor) rotația culturilor, au asigu‑ rat sporirea producției agricole, îmbunătățirea vieții zilnice și creșterea treptată a populației (aplicația 3, pag. 111). În jurul anului 1000, au început să se dezvolte orașele, ai căror locuitori se ocupau îndeosebi cu meșteșugurile și comerțul.
C Credința și Biserica Biserica era locul de întrunire al comunității, iar ca instituție, ea reglementa calendarul anual și pe cel cotidian, stabilea regulile de comportament, înființa școli sau se îngrijea de cei bolnavi. Mănăstirile erau atât centre religioase, cât și de cultură, călugării fiind cei care traduceau texte antice, copiau manuscrise, alcătuiau și păstrau cu grijă biblioteci.
D Proprietatea; libertate și dependență Înțeleg și învăț Alcătuirea unei liste O listă ajută la organizarea mai bună a cunoștințelor. Citește cu atenție primul paragraf (A) al lecției. Alcătuiește, pe caiet, o listă care să cuprindă principalele informații despre viața oamenilor din Evul Mediu, pe care le-ai aflat citind paragraful indicat.
110
În lumea rurală, țăranii liberi erau proprietari ai pământului pe care trăiau și munceau. Numărul acestora era însă redus în Europa Apuseană și Centrală. Cei mai mulți dintre țărani se aflau într-o relație de dependență față de nobilul pe al cărui pământ (sau domeniu feudal) trăiau. Aceștia erau țăranii dependenți sau aserviți. Traiul lor era mai greu decât cel al țăranilor liberi, deoarece erau nevoiți să se supună stăpânului domeniului feudal.
De reținut! √ √ √ √
Î n Europa medievală, țărănimea alcătuia marea majoritate a populației. După anul 1000, au început să se dezvolte orașele medievale. Biserica avea atât rol religios, cât și cultural. Țărănimea medievală era împărțită în două categorii: liberă și dependentă.
