5 minute read
1. Geții și dacii
Comati geto-daci: oameni de rând, liberi, redați pe monumentul Columna lui Traian, de la Roma (gravură de P. S. Bartoli, sec. al XVII-lea)
Dicționar
Advertisement
dava – cetate geto‑dacică întărită. Printre cetățile dava s‑au numărat
Argedava, Cumidava,
Tamasidava; șindrilă – scândură îngustă, din lemn de brad, utilizată la construirea acoperișurilor.
Eseul de cinci minute
Citește cu atenție lecția. Scrie, în aproximativ cinci minute, un text scurt despre modul de viață al geto‑daci‑ lor și completează‑l, la final, cu o întrebare pe care ai dori să o formulezi în legătură cu aspectul prezentat în scris.
Înțeleg și învăț
1
GEȚII ȘI DACII
A Locuitori ai spațiului dintre Munții Carpați, Dunăre și Marea Neagră în Antichitate
Teritoriul României de azi a fost locuit încă din Preistorie. Munții Carpați, acoperiți de păduri și pășuni, dealurile, podișurile și câmpiile roditoare, apele curgătoare și țărmul Mării Negre au favorizat dezvoltarea așezărilor umane. În urmă cu aproximativ 4000 de ani, tracii, popor de origine indo‑europeană, s‑au stabilit atât la nord, cât și la sud de Dunăre. Cu timpul, din rândul acestora s‑au desprins geții și dacii. Potrivit istoricilor, geții locuiau în Muntenia, Moldova și Dobrogea de azi, iar dacii, în Banat și în Transilvania. Locuitorii antici din spațiul românesc erau numiți geți în izvoarele scrise grecești și daci în cele romane. Dar, pentru că vorbeau aceeași limbă și aveau aceleași obiceiuri, aceștia sunt cunoscuți și cu numele de geto-daci. În vecinătatea geto‑dacilor s‑au aflat, în Antichitate, numeroase alte populații: grecii, în orașele Histria, Tomis și Callatis, tracii sudici, celții, sciții etc. (harta 1A, documentul 1B, pag. 91). B Rânduieli, obiceiuri și credințe în lumea geto-dacilor
Geto‑dacii se ocupau cu agricultura, păstoritul, meșteșugurile și comerțul. Ei erau organizați în triburi conduse de căpetenii războinice. Locuințele lor erau realizate mai ales din lemn, pe fundații din piatră, acoperite cu paie sau cu șindrilă. Cetățile geto‑dacilor, numite dava, erau construite pe locuri înalte, fiind fortificate cu ziduri din pământ sau din piatră. Oamenii liberi formau marea parte a populației. Locuitorii de rând erau numiți comati sau capillati („cei pletoși”). Nobilii, care purtau o căciulă pe cap, erau numiți tarabostes sau, în limba latină, pileati (de la pileum – căciulă, cușmă). Geto‑dacii aveau o religie politeistă, iar preoții aveau un rol important în societate, fiind foarte respectați. Zeul principal era Zalmoxis, o divinitatate a pământului, a naturii și a nemuririi. Alți zei erau Gebeleizis, zeul Cerului, Bendis, zeița Lunii și a pădurilor, un zeu al războiului asemănător cu zeul roman Marte. Principalul centru religios al geto‑dacilor a fost cetatea Sarmizegetusa Regia (regală), aflată în Munții Orăștiei (aplicația 2, pag. 91). C Începuturile istoriei geto-dacilor
Cele mai vechi informații scrise despre geto‑daci provin din secolul al V‑lea î.Hr., fiind cuprinse în opera istoricului antic grec Herodot. Mai târziu, diferite inscripții și scrieri ale autorilor antici au relatat despre teritoriul, obiceiurile și conducă‑ torii geto‑dacilor. Unul dintre aceștia, Dromichaites, a reușit să se opună regelui Macedoniei, Lysimach, un urmaș al lui Alexandru cel Mare (aplicația 3, pag. 91).
De reținut!
√ Geții și dacii au format o singură civilizație, cea a geto‑dacilor. √ Religia avea un rol important, la Sarmizegetusa Regia aflându‑se cele mai mari sanctuare ale geto‑dacilor. √ Cele dintâi informații scrise despre geto‑daci datează din secolul al V‑lea î.Hr.
Explorez. Aplic
1 Geto-dacii și populațiile învecinate cu aceștia
Privește harta A și citește documentul B, apoi rezolvă ce‑ rințele de mai jos.
Celți A. Spațiul locuit de geto-daci în Antichitate
ATUNCI ȘI ACUM
Portul geto-dacilor și cel popular românesc
Legendă
Daci, geți Locuitori în Antichitate, în spațiul românesc Traci Populații învecinate cu geții și dacii
Sarmizegetusa Regia
Centrul religios și politic al geto-dacilor Așezări ale geto-dacilor Daci
Sarmizegetusa Regia
Sciți
Geți
S-au păstrat puține informații despre înfățișarea și îmbrăcămintea geto-dacilor. Femeile purtau cămăși și fuste, iar capul și-l acopereau, probabil, cu o broboadă. Bărbații purtau pantaloni din postav, cămașă, un brâu lat, mantie, iar în picioare, opinci.
Caută imagini care să ilustreze portul tradițional românesc. Scrie apoi asemănările și deosebirile pe care le poți constata între portul geto-dacilor și cel popular din zilele noastre.
Traci sudici
Histria Tomis Callatis
B. Romanii numeau Danubius (Dunărea) partea dinspre izvoare a acestui fluviu. Ţinuturile de aici se află, în cea mai mare parte, în stăpânirea dacilor. Partea inferioară a fluviului, până la mare, de-a lungul căreia trăiesc geții, ei o numesc Istros (Istru). Dacii au aceeași limbă cu geții. Aceștia din urmă sunt mai bine cunoscuți de greci. (după Strabon, Geografia) Ie, cămașă specifică portului popular românesc
a. Pe baza cunoștințelor de geografie și istorie, numește principalele unități de relief ale spațiului românesc și indică trei ocupații ale geto‑dacilor, influențate de mediul natural. b. Precizează două populații cu care se învecinau geto‑dacii. c. Selectează și transcrie, din documentul B, fragmentul care indică o trăsătură comună dacilor și geților. d. Explică de ce autorul antic Strabon a afirmat că „geții […] sunt mai bine cunoscuți de greci”. (Poți găsi indicii pe harta A!) 2 Lumea geto-dacilor
Imaginează‑ți că ești un călător antic ce vizitează ținuturile locuite de geto‑daci. Pe baza lecției și a imagini‑ lor A și B, prezintă în scris viața și credințele geto‑dacilor, utilizând corect termenii: popor, familie, religie, locuințe, sanctuar, Sarmizegetusa Regia, ocupații, obiceiuri. 3 Lysimach și Dromichaites. Joc de roluri
Lucrați în perechi. Citiți cu atenție textul de mai jos, apoi scrieți continuarea dialogului dintre Lysimach și Dromichaites. Interpretați în fața clasei dialogul. A. Familie geto-dacă (reconstituire) B. Sanctuar dacic (reconstituire)
A. Monedă cu chipul lui Lysimach B. Regele Macedoniei, Lysimach, porni împotriva căpeteniei geților, Dromichaites, dar ajunse împreună cu armata sa prizonier la geți, în cetatea lor, Helis. În loc să-l pedepsească, Dromichaites organiză un ospăț mare, la care Lysimach și oamenii lui au fost așezați la o masă îmbelșugată, cu platouri și pahare din aur. Geții, în schimb, aveau o masă simplă, cu bucate puține și pahare din lemn. Văzându-i mirarea, Dromichaites i-a spus lui Lysimach: „De ce ai lăsat un regat plin de strălucire ca să vii împotriva noastră, în acest ținut sărac, în care nicio oaste străină nu are scăpare?”. (după Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică) C. Nobil geto-dac
