4 minute read
6. Frumos și cunoaștere în lumea greacă
Statuie din marmură care îl reprezintă pe filosoful grec Socrate.
Dicționar
Advertisement
efeb – tânăr grec aflat în pe‑ rioada pregătirii militare; filosofie – domeniu al cunoașterii care studia‑ ză existența și gândirea umană. Numele provine din limba greacă: dragos‑ te de înțelepciune; sculptură – creație artistică realizată prin cioplirea sau modelarea unor materiale dure (piatră, metal etc.); stil – aici, model de construcție.
Înțeleg și învăț
Știu – Vreau să știu – Am învățat
Amintește‑ți ce ai învățat în clasa a IV‑a, la istorie, despre vechii greci. Realizează pe caiet un tabel, după modelul de mai jos. La începutul lecției Frumos și cunoaștere în lumea greacă, completează primele două coloane ale tabelului. Citește cu atenție lecția. La final, înscrie pe ultima coloa‑ nă aspectele noi despre care ai învățat.
Știu Vreau să știu Am învățat
6
FRUMOS ȘI CUNOAȘTERE ÎN LUMEA GREACĂ
A La școală: viitori cetățeni și soldați
În lumea greacă, educația copiilor era considerată foarte importantă în vederea pregătirii pentru viața de adult. Copiii erau crescuți în familie până la vârsta de șapte ani. Apoi fetele rămâneau în casa părintească, fiind instruite cum să îngrijească de gospodărie și de familie, iar băieții mergeau la școală. Ei învățau să scrie utilizând alfabetul grecesc, să citească și să socotească, făceau exerciții fizice, studiau religia și mitologia grecilor (documentul 1B, pag. 63).
Băieții spartani erau pregătiți, prin antrenamente militare permanente, pen‑ tru a deveni soldați neînfricați. Copiii atenieni erau educați ca viitori cetățeni capabili să participe la conducerea statului. La vârsta de 18 ani, tinerii atenieni își începeau pregătirea militară, devenind efebi. După doi ani erau considerați cetățeni cu drepturi depline. B Dragostea pentru frumos
Arta și arhitectura grecilor antici au devenit, de‑a lungul istoriei, modele pentru întreaga creație artistică a lumii. Iubitori de frumos, grecii au realizat cu măiestrie sculpturi precum Discobolul (creație a sculptorului Myron), Hermes cu Dionysos copil și Afrodita din Cnidos (sculptate de Praxiteles), Venus din Milo. Printre operele artistice se numără vasele din ceramică pictată, precum și pictu‑ rile murale (realizate pe pereții încăperilor). Templele au fost construcțiile repre‑ zentative pentru arhitectura greacă. În funcție de aspectul coloanelor, acestea erau construite în stil doric, ionic sau corintic (aplicația 2, pag. 63). C Dorința de cunoaștere
Cercetările științifice ale grecilor antici au contribuit la dezvoltarea cunoașterii umane (aplicația 3, pag. 63). În matematică, Pitagora a descoperit teorema care îi poartă numele, iar Arhimede a inventat o metodă de calcul a nu‑ mărului π (pi – 3,14). De asemenea, acesta a studiat și a descris fenomene și legi ale fizicii. Herodot și Tucidide au pus bazele științei istorice. Hipocrate a rămas în istorie prin descoperirile sale din domeniul medicinei. Savanți greci precum Platon, Aristotel, Socrate au inventat și au dezvoltat filosofia, din dorința de a înțelege și de a explica tainele gândirii umane, ale vieții și ale naturii. Civilizația antică greacă a reprezentat baza culturii și a civilizației europene.
De reținut!
√ În lumea greacă, s‑au dezvoltat două modele principale de educație: cea spartană și cea ateniană. √ Arta și arhitectura Greciei antice reprezintă și astăzi surse de inspirație pentru creațiile artistice. √ Savanții greci au dezvoltat științe și domenii ale cunoașterii precum istoria, matematica, biologia, geografia, fizica, medicina, astronomia și filosofia.
Explorez. Aplic
1 Educația școlară în lumea greacă
Privește imaginea A, citește textul B, apoi rezolvă cerințele de mai jos.
A. Profesor și elevi Pe baza lecției (pag. 62) și a textu‑ lui B, realizează pe caiet un tabel, după modelul de mai jos, în care să scrii asemănări și deosebiri între educația școlară din lumea greacă și cea de astăzi.
ÎN LUMEA GREACĂ ÎN PREZENT
Deosebiri Asemănări Deosebiri
B. Copilul grec trebuia să învețe poezii dacă dorea ca, mai târziu, să fie considerat un om educat. Dar, în același timp, un loc important îi revenea educației fizice, bazate pe alergare, aruncarea suliței și a discului, săritura în lungime. Copiii se antrenau pe terenul de sport, numit palestră. Muzica era și ea considerată importantă. Matematica se învăța prin exerciții care îi pregăteau pe copii pentru comerț, meșteșuguri, construcții sau viața militară. (Henri-Irénée Marrou,
Istoria educației în Antichitate)
2 Arhitectura greacă
ATUNCI ȘI ACUM
Muzica și dansul
În viața grecilor antici, muzica și dansul erau foarte importante. La școală, copiii învățau să cânte la diferite instrumente muzicale, în principal fluier, nai sau liră. Soldații erau acompaniați de sunete muzicale, care îi ajutau să mențină ritmul de marș. Sărbătorile religioase erau întotdeauna însoțite de muzică și dansuri.
Lecția de muzică (pictură pe un vas din ceramică) Crezi că, în prezent, muzica și dansul sunt la fel de apreciate de oameni ca în lumea antică greacă? Argumentează-ți răspunsul.
Stilurile arhitecturii antice grecești puteau fi deosebite mai ales după forma capitelurilor coloanelor, care reprezentau partea de sus a acestora. În prezent, numeroase clădiri cuprind elemente inspirate din arhitectura greacă.
Componente principale ale templului grec
1. Fronton 2. Friză 3. Capitel 4. Coloană 5. Bază
1
2
3
4
5
Stilul doric: capitelul este simplu, fără decorații. Stilul ionic: capitelul seamănă cu o panglică răsucită la capete.
Stilul corintic: capitelul este decorat cu frunze sculptate.
Privește cu atenție imaginile A și B. a. Indică trei asemănări în privința elementelor de arhitectură, între construcțiile redate în imagini. b. Numește stilul ilustrat de coloanele fiecăreia dintre cele două construcții. c. Precizează câte secole au trecut de la constru‑ irea templului din imaginea A până la realizarea Ateneului Român, din imaginea B. A. Templu grecesc (Agrigento, Italia, sec. al V-lea î.Hr.)
B. Ateneul Român (București, 3 Savanții greci – părinți ai științelor de azi sec. al XIX-lea) Formați grupe de câte 3–4 elevi. Pe baza lecției, căutați informații suplimentare despre un om de știință din lumea antică greacă, apoi alcătuiți o scurtă fișă biografică a acestuia.
