Civilizația greacă și sinteza elenistică
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IV
6 FRUMOS ȘI CUNOAȘTERE ÎN LUMEA GREACĂ
A La școală: viitori cetățeni și soldați Statuie din marmură care îl reprezintă pe filosoful grec Socrate.
Dicționar efeb – tânăr grec aflat în pe‑ rioada pregătirii militare; filosofie – domeniu al cunoașterii care studia‑ ză existența și gândirea umană. Numele provine din limba greacă: dragos‑ te de înțelepciune; sculptură – creație artistică realizată prin cioplirea sau modelarea unor materiale dure (piatră, metal etc.); stil – aici, model de construcție.
Înțeleg și învăț Știu – Vreau să știu – Am învățat Amintește-ți ce ai învățat în clasa a IV-a, la istorie, despre vechii greci. Realizează pe caiet un tabel, după modelul de mai jos. La începutul lecției Frumos și cunoaștere în lumea greacă, completează primele două coloane ale tabelului. Citește cu atenție lecția. La final, înscrie pe ultima coloa‑ nă aspectele noi despre care ai învățat. Știu …
62
Vreau să știu Am învățat …
…
În lumea greacă, educația copiilor era considerată foarte importantă în vederea pregătirii pentru viața de adult. Copiii erau crescuți în familie până la vârsta de șapte ani. Apoi fetele rămâneau în casa părintească, fiind instruite cum să îngrijească de gospodărie și de familie, iar băieții mergeau la școală. Ei învățau să scrie utilizând alfabetul grecesc, să citească și să socotească, făceau exerciții fizice, studiau religia și mitologia grecilor (documentul 1B, pag. 63). Băieții spartani erau pregătiți, prin antrenamente militare permanente, pen‑ tru a deveni soldați neînfricați. Copiii atenieni erau educați ca viitori cetățeni capabili să participe la conducerea statului. La vârsta de 18 ani, tinerii atenieni își începeau pregătirea militară, devenind efebi. După doi ani erau considerați cetățeni cu drepturi depline.
B Dragostea pentru frumos Arta și arhitectura grecilor antici au devenit, de-a lungul istoriei, modele pentru întreaga creație artistică a lumii. Iubitori de frumos, grecii au realizat cu măiestrie sculpturi precum Discobolul (creație a sculptorului Myron), Hermes cu Dionysos copil şi Afrodita din Cnidos (sculptate de Praxiteles), Venus din Milo. Printre operele artistice se numără vasele din ceramică pictată, precum și pictu‑ rile murale (realizate pe pereții încăperilor). Templele au fost construcțiile repre‑ zentative pentru arhitectura greacă. În funcție de aspectul coloanelor, acestea erau construite în stil doric, ionic sau corintic (aplicația 2, pag. 63).
C Dorința de cunoaștere Cercetările științifice ale grecilor antici au contribuit la dezvoltarea cunoașterii umane (aplicația 3, pag. 63). În matematică, Pitagora a descoperit teorema care îi poartă numele, iar Arhimede a inventat o metodă de calcul a nu‑ mărului π (pi – 3,14). De asemenea, acesta a studiat și a descris fenomene și legi ale fizicii. Herodot și Tucidide au pus bazele științei istorice. Hipocrate a rămas în istorie prin descoperirile sale din domeniul medicinei. Savanți greci precum Platon, Aristotel, Socrate au inventat și au dezvoltat filosofia, din dorința de a înțelege și de a explica tainele gândirii umane, ale vieții și ale naturii. Civilizația antică greacă a reprezentat baza culturii și a civilizației europene.
De reținut! √ Î n lumea greacă, s-au dezvoltat două modele principale de educație: cea spartană și cea ateniană. √ Arta și arhitectura Greciei antice reprezintă și astăzi surse de inspirație pentru creațiile artistice. √ Savanții greci au dezvoltat științe și domenii ale cunoașterii precum istoria, matematica, biologia, geografia, fizica, medicina, astronomia și filosofia.
