5 minute read
3. Polis‑ul. Atena și Sparta
Acropola Atenei împodobită cu temple și monumente sub conducerea lui Pericle (sec. al V-lea î.Hr.).
Dicționar
Advertisement
acropola – spațiu sacru într‑un polis, cu rol religios, amplasat de obicei pe o înălțime (colină, deal);
democrație (sistem politic
democratic) – formă de organizare și condu‑ cere în cadrul căreia toți cetățenii se bucură de drepturi politice egale.
Numele provine de la cuvintele în limba greacă demos – popor și kratos – putere, conducere; metropolă – orașul din care plecau coloniștii greci – întemeietorii unei colonii (oraș-mamă).
Organizarea societății
Ca și în Orientul Antic, în lumea greacă oamenii făceau parte din categorii sociale diferite. Citește cu atenție para‑ graful A din lecție. Pe caiet, înscrie pe o piramidă, realiza‑ tă după modelul de mai jos, categoriile din care făceau parte locuitorii unui polis.
Înțeleg și învăț
3
POLIS-UL. ATENA ȘI SPARTA
A Întemeierea și organizarea internă a unui polis
În cursul secolelor al IX‑lea și al VIII‑lea î.Hr., grecii au întemeiat cetăți‑stat independente. O astfel de cetate, care era organizată de regulă în jurul sau în apropierea unui loc înalt rezervat zonei sacre (acropola), se numea polis (aplicația 1, pag. 53). Aceasta cuprindea cetatea propriu‑zisă și teritoriul agricol din jur. Locuitorii unui polis erau împărțiți pe mai multe categorii: cetățenii – întemeietorii cetății și urmașii lor – care se bucurau de drepturi depline; străinii, care erau oameni liberi sosiți în cetate după întemeierea ei; sclavii (cei lipsiți de libertate personală). Cetățenii formau poporul, numit demos. Unii dintre ei puteau fi oameni înstăriți (aceștia erau aristocrații), iar alții – oameni simpli: agricultori, meșteșugari, negustori. Femeile, copiii, străinii și sclavii nu aveau drepturi politice, de aceea nu puteau participa la conducerea unui polis. B Atena și Sparta
Principalele cetăți‑stat au fost Atena, întemeiată în regiunea Attica, și Sparta, din Peninsula Peloponez.
La Atena, cu timpul, toți cetățenii au primit drepturi politice egale. Astfel, a fost adoptată o formă de conducere nouă: democrația. În Adunarea Poporului, cea mai importantă instituție politică, cetățenii dezbăteau și aprobau legile. Anual, funcțiile de conducere erau acordate prin tragere la sorți. Atena a atins apogeul în secolul al V‑lea î.Hr., sub conducerea lui Pericle. Acesta a îndeplinit funcția de strateg (comandant militar) între anii 443–429 î.Hr. Perioada de dez‑ voltare și afirmare a cetății a fost numită Secolul de Aur al Atenei. Democrația ateniană a devenit un model pentru alte cetăți ale grecilor.
Cetatea Sparta a avut un mod de organizare și conducere (un sistem politic) aristocratic: spartanii formau aristocrația, fiind singurii locuitori care se bucurau de drepturi politice. Statul spartan avea un caracter militar, principala preocupare a spartanilor fiind pregătirea pentru luptă (aplicațiile 2, 3, pag. 53). C Întemeierea coloniilor grecești. Procesul de colonizare
Din secolul al VIII‑lea î.Hr., unii dintre locuitorii cetăților grecești au plecat peste mări să întemeieze alte cetăți. Orașele din care proveneau aceștia se numeau metropole, iar cele noi – colonii. Fiind întemeiate pe țărmurile mări‑ lor Mediterană, Marmara, Egee și al Mării Negre, coloniile au contribuit la răs‑ pândirea civilizației grecești în Europa, ca urmare a legăturilor dintre coloniști și populațiile care locuiau pe teritoriile pe care aceștia s‑au așezat.
De reținut!
√ Polis‑ul era format dintr‑o cetate și teritoriul agricol din jurul acesteia. √ La Atena a fost inventat sistemul politic democratic. √ Coloniile întemeiate de greci au ajutat la răspândirea în Europa a culturii și civilizației acestui popor.
Explorez. Aplic
1 Alcătuirea unei cetăți-stat grecești (polis)
Privește cu atenție imaginile A și B. Vei putea identifica, în imaginea B, ele‑ mente componente ale unui polis, redate în schema din imaginea A. Pe caiet, scrie cuvintele care completează enunțurile de mai jos.
Zidul cetății
A. Elemente componente ale unei cetăți-stat
Cetatea
Marginea teritoriului agrar Teritoriul agrar
5
4 1
2
3
a. Cifra 1 din imaginea B corespunde zonei sacre a unui polis, numite … . b. Cifra 2 indică …, iar cifra 3 arată … . c. Zona pe care este plasată cifra 4 reprezintă … . d. Cifra 5 corespunde … teritoriului agrar al polis‑ului. 3 Atena și Sparta: organizarea politică
Lucrați în perechi. Comparați organizarea politică a Atenei cu cea a cetății Sparta, redate în tabelele A și B. Completați pe caiet un tabel, după modelul de mai jos. Scrieți o asemănare în privința organizării cetăților, respec‑ tiv câte trei instituții de conducere specifice fiecăreia. B. Cetate-stat (reconstituire)
2 Viața în cetatea-stat
Citește cu atenție documentele A și B, apoi rezolvă cerințele de mai jos.
ATUNCI ȘI ACUM
Democrația de ieri și de azi
La Atena, în secolul al V-lea î.Hr., grecii au inventat democrația directă. Toți cetățenii participau la conducere: în Adunarea Poporului votau legile, luau decizii și atribuiau anual funcțiile de conducere. În zilele noastre, majoritatea statelor moderne aplică o democrație indirectă: cetățenii merg la vot, își desemnează reprezentanții, iar aceștia iau decizii și votează legi în numele lor, în adunarea numită, în numeroase state, Parlament.
Parlamentul României. Interior Care crezi că sunt avantajele democrației directe? Dar dezavantajele?
A.Nimeni din această cetate nu putea să trăiască după bunul plac. Cetatea era ca o unitate militară unde toți respectau aceleași legi stricte, stabilite de stat. Nici măcar viața nu le aparținea, căci ea era pusă în slujba cetății. (după Plutarh, Viața lui Licurg) B. Deoarece la noi statul este condus în interesul tuturor, regimul nostru politic a luat numele de „democrație”. În viața de zi cu zi, egalitatea este asigurată prin lege, iar în ceea ce privește participarea la viața cetății, fiecare este judecat după meritele sale și după vrednicia sa. (după Tucidide, Discursul lui Pericle)
Pericle, bust
a. Numește cetatea descrisă în documentul A, respectiv pe cea la care se referă documentul B. b. Pe baza documentelor A și B, precum și a lecției de la pagina 52, descrie într‑un text, de circa 10–15 rânduri, viața locuitorilor din cele două cetăți.
A. Atena – Sistem politic democratic
Conducere: Adunarea Poporului (cetățenii adoptau legile și participau la tragerea la sorți) Consiliul celor 500 (membrii săi pregăteau legile) Consiliul celor 10 strategi (comandanți militari, aleși anual) Tribunalul Poporului Fără drepturi politice: femeile, copiii, străinii, sclavii
B. Sparta – Sistem politic aristocratic
Conducere: Doi regi (cu rol religios și militar) Consiliul celor 5 efori (conducătorii propriu-ziși, aleși anual) Sfatul Bătrânilor Adunarea Poporului (participau toți spartanii înarmați) Fără drepturi politice: femeile, copiii, străinii, sclavii MODEL DE REZOLVARE
ATENA SPARTA Instituții de conducere
√ Consiliul celor 10 strategi Femeile, copiii, străinii și sclavii nu aveau drepturi politice. √ Consiliul celor 5 efori
