Civilizația greacă și sinteza elenistică
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IV
3 POLIS-UL.
ATENA ȘI SPARTA
A Întemeierea și organizarea internă a unui polis Acropola Atenei împodobită cu temple și monumente sub conducerea lui Pericle (sec. al V-lea î.Hr.).
Dicționar acropola – spațiu sacru într‑un polis, cu rol religios, amplasat de obicei pe o înălțime (colină, deal); democrație (sistem politic democratic) – formă de organizare și condu‑ cere în cadrul căreia toți cetățenii se bucură de drepturi politice egale. Numele provine de la cuvintele în limba greacă demos – popor și kratos – putere, conducere; metropolă – orașul din care plecau coloniștii greci – întemeietorii unei colonii (oraș-mamă).
Înțeleg și învăț Organizarea societății Ca și în Orientul Antic, în lumea greacă oamenii făceau parte din categorii sociale diferite. Citește cu atenție para‑ graful A din lecție. Pe caiet, înscrie pe o piramidă, realiza‑ tă după modelul de mai jos, categoriile din care făceau parte locuitorii unui polis. … … …
52
În cursul secolelor al IX-lea și al VIII-lea î.Hr., grecii au întemeiat cetăți-stat independente. O astfel de cetate, care era organizată de regulă în jurul sau în apropierea unui loc înalt rezervat zonei sacre (acropola), se numea polis (aplicația 1, pag. 53). Aceasta cuprindea cetatea propriu-zisă și teritoriul agricol din jur. Locuitorii unui polis erau împărțiți pe mai multe categorii: cetățenii – întemeietorii cetății și urmașii lor – care se bucurau de drepturi depline; străinii, care erau oameni liberi sosiți în cetate după întemeierea ei; sclavii (cei lipsiți de libertate personală). Cetățenii formau poporul, numit demos. Unii dintre ei puteau fi oameni înstăriți (aceștia erau aristocrații), iar alții – oameni simpli: agricultori, meșteșugari, negustori. Femeile, copiii, străinii și sclavii nu aveau drepturi politice, de aceea nu puteau participa la conducerea unui polis.
B Atena și Sparta Principalele cetăți-stat au fost Atena, întemeiată în regiunea Attica, și Sparta, din Peninsula Peloponez. La Atena, cu timpul, toți cetățenii au primit drepturi politice egale. Astfel, a fost adoptată o formă de conducere nouă: democrația. În Adunarea Poporului, cea mai importantă instituție politică, cetățenii dezbăteau și aprobau legile. Anual, funcțiile de conducere erau acordate prin tragere la sorți. Atena a atins apogeul în secolul al V-lea î.Hr., sub conducerea lui Pericle. Acesta a îndeplinit funcția de strateg (comandant militar) între anii 443–429 î.Hr. Perioada de dez‑ voltare și afirmare a cetății a fost numită Secolul de Aur al Atenei. Democrația ateniană a devenit un model pentru alte cetăți ale grecilor. Cetatea Sparta a avut un mod de organizare și conducere (un sistem politic) aristocratic: spartanii formau aristocrația, fiind singurii locuitori care se bucurau de drepturi politice. Statul spartan avea un caracter militar, principala preocupare a spartanilor fiind pregătirea pentru luptă (aplicațiile 2, 3, pag. 53).
C Întemeierea coloniilor grecești. Procesul de colonizare Din secolul al VIII-lea î.Hr., unii dintre locuitorii cetăților grecești au plecat peste mări să întemeieze alte cetăți. Orașele din care proveneau aceștia se numeau metropole, iar cele noi – colonii. Fiind întemeiate pe țărmurile mări‑ lor Mediterană, Marmara, Egee și al Mării Negre, coloniile au contribuit la răs‑ pândirea civilizației grecești în Europa, ca urmare a legăturilor dintre coloniști și populațiile care locuiau pe teritoriile pe care aceștia s-au așezat.
De reținut! √P olis-ul era format dintr-o cetate și teritoriul agricol din jurul acesteia. √ La Atena a fost inventat sistemul politic democratic. √ Coloniile întemeiate de greci au ajutat la răspândirea în Europa a culturii și civilizației acestui popor.
