4. Romanizarea

Teatrul era foarte apreciat de romani. Multe dintre orașele din Imperiul Roman aveau un teatru în aer liber, construit după modelul celor grecești. În imagine, teatrul roman din Orange (Galia romană; azi, Franța)

Dicționar

prosperitate – bunăstare, bogăție, belșug; provincia romană Dacia – teritoriu stăpânit de

Imperiul Roman ca urmare a războaielor purtate între daci, popor antic din spațiul românesc și romanii conduși de împăratul Traian (începutul secolului al II‑lea d.Hr.).

Cauze și urmări

Citește cu atenție paragrafele B și C ale lecției. Completează pe caiet o diagramă, după modelul de mai jos, pe care să scrii cel puțin două cauze și două urmări ale procesului de romanizare. Romanizarea

Înțeleg și învăț

Cauze Urmări

4

ROMANIZAREA

A Pax romana – pacea romană

Imperiul Roman a cunoscut, în secolele I–II d.Hr., o perioadă de pace, ordine și prosperitate, care a fost numită, în limba latină, Pax romana (pacea romană). În secolul al II‑lea, în timpul domniei împăratului Traian, Imperiul Roman a atins apogeul extinderii sale teritoriale (aplicația 1, pag. 85). Sub conducerea acestuia, o parte a teritoriului locuit de daci a devenit provincia romană Dacia. Granițele erau apărate de armata romană, formată din peste 400 000 de soldați. Provinciile romane erau conduse de guvernatori care aplicau legile romane astfel încât cei peste 50 de milioane de locuitori ai imperiului puteau să trăiască în siguranță. Sistemul de drumuri făcea legătura între provincii și Roma, permițând dezvoltarea comerțului. B Romanizarea – o cultură comună și o limbă vorbită pe trei continente

Procesul de romanizare a constat în adoptarea de către populațiile cucerite de romani, care trăiau în provinciile romane, a modului de viață, a tradițiilor, a religiei romane și a limbii latine. Romanizarea s‑a desfășurat pe tot cuprinsul statului, fiind mai puternică în orașe, care erau construite după model roman: aveau forum, temple, ateliere și magazine, terme, monumente. Romanii au construit orașe în toate provinciile stăpânite, iar locuitorii lor vorbeau limba latină. Aceștia erau funcționari romani, coloniști, foști soldați (veterani), localnici care s‑au romanizat. Orașele erau conduse de consilii alese din rândul cetățenilor romani. În anul 212 d.Hr., toți oamenii liberi din imperiu au devenit cetățeni. Astfel, treptat, limba latină și cultura romană s‑au răspândit pe teritorii din Europa, Asia și Africa (documentul 2A, pag. 85). C Urmări ale romanizării

Romanizarea a permis instaurarea unui model de conducere unic și a unui mod de viață asemănător în toate provinciile Imperiului Roman. Ideile și credințele religioase au putut circula cu ușurință, romanizarea contribuind și la răspândirea creștinismului. Limba latină era cea în care se scriau actele oficiale, legile, operele literare sau științifice. Totuși, în provinciile din jumătatea de răsărit a imperiului, limba și cultura greacă și‑au păstrat importanța. Trăind împreună cu populațiile locale, romanii au contribuit la formarea unor popoare noi, precum galo‑romanii (în Franța de azi), sau daco‑romanii (în spațiul românesc). Limba latină vorbită de popoarele romanizate se află la orginea limbilor moderne franceză, italiană, spaniolă, portugheză, română.

De reținut!

√ Pax romana este numele dat perioadei de pace și prosperitate din Imperiul

Roman, caracteristică secolelor I–II. √ Procesul de romanizare s‑a manifestat prin preluarea de către populațiile cucerite a culturii și civilizației romane, precum și a limbii latine. √ Civilizația latină, alături de cea greacă, se află la baza celei europene moderne.

Explorez. Aplic

ATUNCI ȘI ACUM

1 Ani de pace și belșug în Imperiul Roman a. Indică o asemănare și o deosebire între măsurile aplicate de cei trei împărați romani redați în imaginile A, B, C. b. Explică motivul pentru care împăraților ce au domnit după anul 117 li se adresa urarea „Să fii mai fericit decât Augustus și mai bun decât Traian!”. c. Precizează două probleme cu care se confrunta un împărat roman în privința conducerii statului. Descrie soluțiile pe care le‑ar fi putut adopta pentru rezolvarea lor.

A. Octavian Augustus (27 î.Hr. – 14 d.Hr.) A instaurat pacea în stat și a reconstruit Roma. A stabilit, prin lege, drepturile și îndatoririle locuitorilor din provinciile romane.

B. Traian (98–117 d.Hr.) A întemeiat provinciile Dacia și Arabia. A luat măsuri pentru educarea copiilor săraci. A fost numit Optimus (cel mai bun). C. Marcus Aurelius (161–180 d.Hr.) A apărat imperiul, care era atacat de populațiile vecine. A modernizat legile și a sprijinit economia.

2 A fi cetățean roman a. Numește cele două categorii de locuitori ai Imperiului Roman menționate în documentul A. b. Indică, pe baza documentului A și a tabelului B, trei avantaje de care se bucurau locuitorii Imperiului Roman. c. Compară drepturile și îndatoririle cetățenilor din Imperiul Roman cu cele ale cetățenilor din România zilelor noastre. Ce asemănări și deosebiri poți identifica?

Scrierea cu alfabet latin

În Antichitate, romanii au preluat alfabetul de la greci și l-au adaptat limbii latine, vorbite de ei. Ca urmare a procesului de romanizare, alfabetul latin a fost utilizat în toate provinciile Imperiului Roman, depășind chiar granițele acestuia. La început, alfabetul latin avea 22 de litere, dar a fost extins la 26 de litere. În diferite limbi moderne, inclusiv în limba română, acestuia i s-au mai adăugat litere, în funcție de sunetele graiurilor respective.

Inscripție latină dedicată împăratului roman Traian  Indică un motiv pentru care alfabetul limbii române numără 31 de litere și nu 26, ca cel latin antic. Enumeră literele limbii române care sunt diferite de cele din alfabetul utilizat de romani.

A. Locuitorii aflați sub stăpânirea Romei sunt împărțiți în două categorii: cei mai capabili, mai curajoși și mai talentați au primit drepturile politice de cetățeni; restul, sunt cei supuși. Nimic nu împiedică pe cineva să devină cetățean, nici marea, nici întinderea uscatului: nu există nicio diferență între Europa și Asia în această privință. Legile sunt aceleași pentru toți. Peste tot, cetățile nu se mai luptă între ele, ci se întrec în frumusețe și bunăstare. (după Aelius Aristides, Elogiul Romei)

3 Investigând urmele trecutului

Formați grupe de câte 4–5 elevi. Căutați informații privind existența urmelor culturii și civilizației romane în localitatea, în județul sau în regiunea în care trăiți. Le puteți descoperi citind cărți despre istoria locală aflate la biblioteca școlii, vizitând muzeul de istorie sau accesând internetul. Realizați apoi o scurtă descriere a acestora.

Prezentați în cadrul clasei rezultatele activității grupelor.

Cetățeanul roman Drepturi Îndatoriri

 De a vota  De a fi ales  De a fi preot  De a avea una sau mai multe proprietăți (pământ, locuință etc.)  De a deschide un proces în justiție

B.

 De a se prezenta la recensământ (înregistrarea locuitorilor)  De a-și îndeplini serviciul militar  De a plăti taxele datorate statului  De a participa la ceremoniile religioase

Tăbliță cerată, cu text în limba latină, descoperită la Alburnus Maior (provincia romană Dacia, azi Roșia Montană, jud. Alba, sec. al II-lea d.Hr.). Face parte din colecția Muzeului Național de Istorie a României.

Axa timpului

27 î.Hr. – 14 d.Hr. 98–117 d.Hr. 161–180 d.Hr.

212 d.Hr.

Domnia împăratului Octavian Augustus Domnia împăratului Traian Domnia împăratului Marcus Aurelius Acordarea cetățeniei pentru oamenii liberi din Imperiul Roman

Sec. III d.Hr.