5 minute read
5. Alexandru Macedon și civilizația elenistică
În cursul domniei sale, care a durat numai treisprezece ani, Alexandru Macedon (cel Mare) a străbătut peste 30 000 de kilometri și a cucerit teritorii de pe trei continente: Europa, Asia și Africa.
Dicționar
Advertisement
diadoh – urmaș, moștenitor, nume dat comandanților militari care și‑au împărțit între ei imperiul întemeiat de Alexandru
Macedon; elenism – civilizație care îm‑ bină trăsăturile grecești cu cele orientale, formată ca urmare a întemeierii
Imperiului Macedonean; sinteză – combinare a mai multor elemente într‑o nouă formă, cu trăsături comune.
Înțeleg și învăț
Sistematizarea cunoștințelor
Pentru a înțelege și a reține informații noi, este utilă ordonarea acestora. Citește cu atenție textul lecției, apoi completează pe caiet o diagramă după modelul de mai jos, notând, în fiecare cadran, informațiile corespunzătoare.
1 conducător … 2 state rivale … 3 evenimente …
5
ALEXANDRU MACEDON ȘI CIVILIZAȚIA ELENISTICĂ
A Afirmarea Regatului Macedoniei
Regatul Macedoniei a fost un stat care s‑a afirmat în secolul al IV‑lea î.Hr. sub conducerea lui Filip al II‑lea. Acest stat se afla în nordul Greciei. În urma Războiului peloponeziac, atât Sparta, cât și Atena au decăzut, astfel că regele Filip al II‑lea a profitat de slăbirea puterii cetăților‑stat grecești, reușind să le cucerească (documentul 1A, pag. 61). În urma înfrângerii suferite la Cheroneea, în anul 338 î.Hr., Atena a fost nevoită să recunoască stăpânirea Macedoniei. B Alexandru Macedon și sinteza elenistică
Politica regelui Filip al II‑lea a fost continuată, din anul 336 î.Hr., de fiul acestuia, Alexandru Macedon. După ce și‑a întărit stăpânirea asupra Greciei și a regiunilor învecinate, Alexandru s‑a îndreptat împotriva Imperiului Persan. Acesta era condus de regele Darius al III‑lea, pe care Alexandru l‑a învins pe câm‑ pul de luptă, la Issos și la Gaugamela. Înfrângând Imperiul Persan, Alexandru a ocupat Egiptul, Fenicia, Palestina, Siria, Asia Mică, Mesopotamia și Persia. În Orient, a stabilit la Babilon capitala imperiului pe care l‑a întemeiat. Apoi a ajuns în fruntea armatei sale până în nord‑vestul Indiei, regiune care a devenit granița de răsărit a acestui stat (harta, pag. 61).
Teritoriile stăpânite de Alexandru au format Imperiul Macedonean. În cadrul acestuia, el a dorit să întemeieze o nouă civilizație, care să reprezinte o sinteză între instituțiile de conducere, tradițiile, cultura Greciei și cele orientale. Astfel, Alexandru (numit și cel Mare) a pus bazele civilizației elenistice. C Civilizația elenistică
Domnia lui Alexandru cel Mare s‑a încheiat în anul 323 î.Hr. După moartea întemeietorului său, Imperiul Macedonean s‑a destrămat, fiind împărțit între principalii comandanți militari (numiți diadohi) ai lui Alexandru. S‑au format astfel statele elenistice, printre care s‑au numărat Siria, Egipt și Macedonia. Regii care le conduceau aveau putere absolută asupra pământului și a locuito‑ rilor, fiind ajutați de sfetnici sau de funcționari greci. Cultura elenistică a con‑ tinuat să se dezvolte în aceste state, iar influențele grecești (limba și literatura greacă, alfabetul grecesc, arta) s‑au răspândit din Europa de Vest până în Asia (aplicația 3, pag. 61).
De reținut!
√ Ca urmare a scăderii puterii cetăților‑stat grecești, acestea au fost cuceri‑ te de Regatul Macedoniei. √ Alexandru Macedon (cel Mare) a întemeiat un imperiu imens, ce cuprin‑ dea teritorii din Europa, Africa și Asia. √ Civilizația elenistică a îmbinat trăsăturile culturii grecești cu cele ale culturii orientale.
Explorez. Aplic
ATUNCI ȘI ACUM
1 Filip al II-lea și Alexandru Macedon (cel Mare)
Citește textul A, privește imaginea B, apoi rezolvă cerințele de mai jos.
A. Cuceririle regelui Filip al II-lea au fost favorizate de organizarea unei armate deosebit de eficiente. Fiecare provincie a Macedoniei contribuia cu câte trei unități, una de cavalerie și două de infanterie, la armata regelui.
Forța armatei o constituia falanga, formată din unități de luptători dotați cu o lance lungă de 5–7 m (sarisă). Filip al II-lea a combinat campaniile militare cu negocierile diplomatice, duse cu multă măiestrie. Această politică a fost continuată de fiul său, Alexandru Macedon. (despre Filip al II-lea, regele Macedoniei, sec. al IV-lea î.Hr.)
Hypatia din Alexandria, o femeie matematician
a. Precizează un avantaj de care s‑a folosit regele Filip al II‑lea pentru a obține victoria în cam‑ paniile sale militare. b. Caută într‑un dicționar înțelesul cuvintelor cavalerie și infanterie.
Explică în scris cele două cuvinte. c. Compară soldații din imaginea B cu cel din imaginea 1C, de la pagina 57.
Care sunt asemănările pe care le poți identifica în privința echipamentu‑ lui militar? B. Soldați din armata Regatului Macedoniei
În Epoca Antică, atât în Orient, cât și în lumea greacă, femeile aveau, în general, mai puține drepturi decât bărbații. Rolul lor era îndeosebi acela de a avea grijă de casă și de familie. Totuși, unele femei au reușit să devină cunoscute prin activitatea lor. Printre acestea s-a numărat Hypatia din orașul egiptean Alexandria. Ea a trăit în urmă cu peste 1500 de ani. Tatăl ei a fost matematician, așa că Hypatia a devenit, la rândul ei, interesată de matematică și de astronomie, contribuind la dezvoltarea acestor științe și a civilizației elenistice.
Hypatia (portret imaginar de J. M. Gaspard) Cunoști alte exemple de femei, din trecut sau din prezent, care au devenit cunoscute în literatură și artă ori prin activitatea lor științifică? Numește două dintre ele și precizează domeniul în care s-a afirmat fiecare.
Monedă cu chipul lui Alexandru cel Mare (sec. al IV-lea î.Hr.) Imperiul condus de Alexandru cel Mare
2 Un imperiu întins din Europa și până în Asia
Privește cu atenție harta de mai jos. a. Numește continentele marcate pe hartă cu cifrele 1, 2, 3. b. Precizează 1 locurile unde Alexandru cel Mare a purtat două bătălii împotriva Imperiului Persan, marcate pe hartă.
MACEDONIA Marea Neagră ASIA MICĂ Marea Mediterană MESOPOTAMIA
Marea Caspică Marea Aral EGIPT PERSIA Marea Roșie ARABIA Golful Persic
Atena Sparta Issos
Babilon
Gaugamela
2 3
Legendă
Întinderea imperiului condus de Alexandru cel Mare Atena, Sparta Babilon Bătălii
3 Alexandria din Egipt, un oraș elenistic
A. Farul din Alexandria (reconstituire) Lucrați în perechi. Priviți imaginea A și citiți cu atenție documentul B. Pornind de la acestea: a. Identificați trei informații care demonstrează că Alexandria din Egipt era, în Antichitate, un oraș elenistic. b. Transcrieți din documentul B construcțiile specifice Alexandriei antice. Căutați informații suplimentare și realizați câte o scurtă descriere a construcțiilor respective.
B. Capitala Egiptului elenistic a fost mutată la Alexandria, oraș întemeiat de Alexandru cel Mare. O populație pestriță umplea străzile orașului: fenicieni, africani, arabi, egipteni, greci, evrei. Cu toții vorbeau între ei limba greacă și respectau legile grecești. Alexandria a devenit cel mai strălucit oraș al vremii sale, cu farul și cu biblioteca sa imensă. (Frank Welsh, Istoria lumii)
