Istorie, manual pentru clasa a VII-a de la editura Litera
Istorie
Manual pentru clasa a VII-a
Maria Mariana Gheorghe
Irina Ema Săvuță
Aurel Constantin Soare
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3393/28.02.2017.
119 – număr unic de telefon la nivel național pentru cazurile de abuz împotriva copiilor 116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin Ordinul de ministru nr. ………….
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2024–2025.
Inspectoratul școlar
Școala/Colegiul/Liceul
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Istorie. Manual pentru clasa a VII-a Maria Mariana Gheorghe, Irina Ema Săvuță, Aurel Constantin Soare
Referenți științifici: conf. univ. dr. Florentina Nițu, Facultatea de Istorie, Universitatea din București prof. dr. Mihai Manea, Colegiul Național „Spiru Haret”, București
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României GHEORGHE, MARIA MARIANA
Istorie: manual pentru clasa a VII a Maria Mariana Gheorghe, Irina Ema Săvuță, Aurel Constantin Soare. – București: Litera, 2024
ISBN 978 630 342 036 3
I. Săvuță, Irina Ema
II. Soare, Aurel Constantin
94
Deşteaptă‑te, române!
Deşteaptă‑te, române, din somnul cel de moarte, În care te‑adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte‑ți altă soarte, La care să se‑nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că‑n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că‑n a noastre piepturi păstrăm cu fală‑un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna națiune, ai voştri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru‑n vine, „Viața‑n libertate ori moarte!” strigă toți.
Preoți, cu crucea‑n frunte! căci oastea e creştină, Deviza‑i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine‑n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!
CUPRINS
Unitatea 1. Lumea la sfâr şitul secolului al XIX‑ lea
şi începutul secolului al XX lea 13
Lecția 1. Marile alianțe politico militare în lume 14
Lecția 2. Primul Război Mondial. Evoluția alianțelor. Fronturile de luptă 20
• STUDIU DE CAZ. Revoluția industrială şi războiul. Noul armament şi victimele lui ...... 24
• STUDIU DE CAZ. Viața în tranşee şi frontul de acasă ............................................ 26
• STUDIU DE CAZ. România şi Primul Război Mondial ................................ 28
Lecția 3. Tratatele de pace. Noua hartă
2. Perioada interbelică: o lume în schimbare ...........................................
Lecția 1. Viața cotidiană: organizarea oraşelor, lumea rurală, invențiile şi viața casnică, divertismentul, sănătatea oamenilor, cultura ................................................................... 42
• STUDIU DE CAZ. Femeia în viața publică ......... 46
•
Lecția 2. Cetățean şi stat în democrație
2. Al Doilea Război Mondial: alianțe militare şi fronturile de luptă (1939–1945), România şi Al Doilea Război Mondial, Conferința de pace ............................................. 74
• STUDIU DE CAZ. Noile mijloace de distrugere în masă 78
• STUDIU DE CAZ. Viața pe front şi în frontul de acasă ........................................ 80
Lecția 1. Reconstrucție şi modele ale dezvoltării economice. Viața cotidiană – de la dramele războiului la prosperitate ................................... 90
• STUDIU DE CAZ. Declarația Universală a Drepturilor Omului 94
• STUDIU DE CAZ. Protestul tinerei generații..... 96
Lecția 2. Democrație versus comunism –modele de organizare a statelor. Războiul Rece (1945–1991) 100
Lecția 3. Uniunea Europeană: principii de organizare şi funcționare ............. 106
Lecția 4. Lumea contemporană: o lume multipolară – globalizarea; noua diversitate culturală şi revoluția informațională ................ 112
• STUDIU DE CAZ. Noile forme de divertisment –jocurile şi tehnologia. Consecințe ............... 116 • STUDIU DE CAZ. Terorismul 118
• STUDIU DE CAZ. Migrații în lumea
STRUCTURA MANUALULUI
Manualul de Istorie pentru clasa a VII a este structurat pe unități tematice, care dezvoltă conținuturile din programă. Prezentate într o formă deosebit de atractivă, lecțiile cuprind exemple de activități care conduc la formarea de competențe specifice disciplinei. Organizarea conținutului permite crearea de conexiuni cu celelalte discipline studiate.
VARIANTA DIGITALĂ
Varianta digitală cuprinde integral conținutul manualului în variantă tipărită, având în plus o serie de activități multimedia interactive de învățare (AMII): animate, statice, interactive.
Paginile din manual pot fi vizionate pe diverse dispozitive (desktop, laptop, tabletă, telefon), oferind o excelentă experiență de navigare.
AMII animate filmulețe sau animații
AMII statice
galerii de imagini, informații suplimentare, diagrame și hărți
AMII interactive
jocuri sau exerciții, la finalul cărora elevul poate verifica corectitudinea răspunsurilor oferite
COMPETENȚE GENERALE
ȘI
Activitățile multimedia interactive de învățare încurajează elevii să‑şi dezvolte gândirea critică şi să‑şi sporească interesul şi cunoş tințele.
Navigarea în varianta digitală permite parcurgerea manualului şi revenirea la activitatea de învăţare precedentă.
SPECIFICE,
conform programei şcolare pentru disciplina Istorie, clasa a VII ‑ a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017
1. Utilizarea în contexte diverse a coordonatelor şi repre zentărilor despre timp şi spațiu
1.1. Utilizarea coordonatelor de timp şi spațiu în prezenta rea faptelor şi proceselor istorice
1.2. Compararea faptelor/proceselor istorice din perspec tivă temporală şi spațială
2. Utilizarea critică ş i reflexivă a limbajului de speciali ‑ tate ş i a surselor istorice
2.1. Folosirea surselor istorice în vederea descoperirii ele mentelor de continuitate ş i schimbare în procesele istorice
2.2. Explorarea surselor istorice prin utilizarea instrumen telor specifice gândirii critice
3. Manifestarea comportamentului civic prin valorifica rea experienței istorice ş i a diversității socio culturale
3.1. Determinarea relațiilor dintre personalitățile şi grupu rile umane în desfăşurarea faptelor istorice
3.2. Prezentarea unor elemente de continuitate ş i schim bare în evoluția sistemului de valori
4. Folosirea autonomă ş i responsabilă a instrumentelor necesare învățării permanente
4.1. Realizarea unor proiecte individuale sau de grup prin utilizarea resurselor multimedia
4.2. Aplicarea unor tehnici de muncă intelectuală care va lorizează cooperarea, disciplina şi perseverența
4.3. Folosirea perspectivelor multiple şi a capacităților de analiză critică pentru luarea deciziilor pe bază de ar gumente şi dovezi pertinente
RECAPITULARE INIȚIALĂ
ÎMI AMINTESC DIN CLASA A VI ‑ A
Istoria reprezintă ş tiința care studiază evoluția societății umane din cele mai vechi timpuri până astăzi, sub toate aspectele sale, economice, sociale, politice şi culturale. Istoria este o călătorie în timp şi în spațiu.
EPOCA STRĂVECHE
EVUL MEDIU
Timpul istoric este studiat de cronologie. Este reprezentat cu ajutorul axelor cronologice.
Realizează o axă/friză cronologică a celor mai importante evenimente studiate în clasa a VI a la is torie. Poți realiza o friză cronologică în format electronic (Timeline Maker) sau poți să o desenezi pe hârtie/carton. Nu uita să treci în axa cronologică explicațiile evenimentelor marcate. Poți adăuga, în dreptul fiecărei date de pe friza cronologică, imagini reprezentative.
Spațiul este locul în care se desfăşoară evenimentele istorice. El este reprezentat cu ajutorul hărților. Harta se citeş te prin intermediul legendei, al culorilor şi al simbolurilor care sunt folosite. Hărțile pot fi: fizice, politice, istorice etc.
ETAPELE ANALIZEI UNEI HĂRȚI
ETAPA 1. Identificarea și prezentarea
◗ Identificarea hărții: titlul, autorul (dacă numele său este menționat);
◗ Identificarea tipului hărții: fizică, politică, economică, culturală etc.
ETAPA 2. Analizarea conținutului
◗ Identificarea informațiilor oferite de hartă și de legenda acesteia: culori pentru diverse spații, linii care delimitează state, puncte, pătrate, cercuri pentru localități, bătălii, monumente etc.; săgeți pentru direcție.
ETAPA 3. Prezentarea importanței istorice
◗ Plasarea temei hărții într-un context istoric. Explicarea și interpretarea datelor hărții.
Harta fizică a lumii
1. Cu ajutorul imaginilor, pe baza unei diagrame Venn, realizează o comparație a lumii cunoscute în Evul Mediu şi în Epoca modernă, stabilind o asemănare şi două deosebiri.
Evul Mediu Epoca modernă
Deosebiri
Deosebiri
Asemănări
2. Dacă Timpul şi Spațiul ar fi două personaje, gândeşte te cum ar arăta, cum ar fi îmbrăcate, ce ar spu ne, ce ar face etc. Reprezintă printr un desen/afiş/avatar cele două personaje. Ce mesaje crezi că ar transmite aceste două personaje oamenilor? Realizează împreună cu alți colegi de clasă o expoziție cu produsele voastre şi discutați despre motivele pentru felul în care ați reprezentat cele două personaje.
I. LIMBAJUL DE SPECIALITATE
1. Selectează, din lista de mai jos, termenii istorici utilizați la domeniul de conținut „Geneza spiritului modern”: umanism, Antichitate, Renaștere, demos, reformă, perspectivă, agora, burghezie, luteranism, baroc, monarhie absolută
2. Alcătuieş te un text, de aproximativ cinci rânduri, în care să utilizezi următorii termeni istorici: Iluminism, opinie publică, rațiune, drepturi și libertăți, epoca luminilor, filozof
II. SURSA ISTORICĂ SCRISĂ
C O N Ț I N U T Ce spune sursa? D E D U C E R E Care este mesajul pe care îl transmite?
C O N T E X T În ce perioadă istorică se întâmplă evenimentele?
Încadrați sursa istorică aici!
Citeş te cu atenție sursele de mai jos.
A. „Expansiunea Europei dincolo de ocean (începând din 1492/1498) a apărut tot mai puternică... ca o cotitură în cadrul istoriei universale, care a despărțit realmente istoria mai veche a Eurasiei de epoca modernă: Columb (1492) și Vasco da Gama (1498) au deschis în realitate drumul către globalizarea istoriei universale, prin contacte mai directe și mai importante decât oricând înainte între toate continentele, inclusiv cele izolate până atunci. Pentru prima dată, forma sferică a Pământului a fost decisivă, și chiar esențială pentru importantele evoluții înregistrate.” (Imanuel Geiss, Istoria lumii )
B. „Dar dacă printre lucrurile omenești, există vreunul de care trebuie să ne apropiem cu șovăială, mai mult, de care trebuie să fugim cu orice chip, blestemându-l și respingându-l cu oroare, acela este, fără îndoială, războiul, mai nelegiuit, mai dezastruos, mai plin de primejdii și cu urmări mai durabile, mai monstruos și mai total nedemn de om, ca să nu spun de creștin.” (Erasmus din Rotterdam, Adagii )
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Indică evenimentul istoric la care face referire sursa A .
b. Menționează din sursa A numele navigatorilor ale căror expediții au deschis drumul către glo balizarea istoriei universale.
c. Selectează din sursa B două informații despre unul dintre lucrurile omeneş ti de care trebuie să fugim cu orice chip.
d. Scrie o relație cauză efect stabilită între două informații selectate din sursa A , precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
e. Pornind de la sursa A , prezintă două cauze şi două consecințe ale expansiunii Europei dincolo de ocean.
III. SURSA ISTORICĂ VIZUALĂ
Analiza unei imagini presupune rezolvarea următoarelor aspecte:
• Titlul şi tipul imaginii: (afiş, tablou, desen) .
• Perioada în care a fost realizată: .
• Ce îți sugerează imaginea? .
• Personajele: .
• Expresia fețelor/Mişcările personajelor: .
• Alte obiecte prezente în imagine: .
• Culorile folosite/Semnificația culorilor: .
• Opinia ta despre imagine: Îmi place, pentru că ... . Nu-mi place, pentru că ... ... ... ... ... ...
1. După modelul de mai sus, analizează imaginea alăturată.
2. Imaginează ți un dialog între persoanele din imagine.
Joseph Wright of Derby, Un filosof ținând curs despre planetariu, 1766
1. ÎNCADRARE ÎN TIMP
V. RELAȚIA DE CAUZALITATE (CAUZĂ–EFECT)
Cauzalitatea este relația dintre două evenimente. Primul eveniment este considerat cauză, al doi lea eveniment, cel produs, este efect.
Lanțul evenimentelor este un organizator grafic care te ajută să stabile ş ti relații de cauzalitate între evenimente istorice.
1. Ai nevoie de hârtie colorată, foarfece, creioane/markere, lipici. Scrie pe fiecare element al lanțului câte o cauză sau o consecință a evenimentului studiat.
2. Realizează un lanț al evenimentelor cu şase elemente pentru tema „Revoluția franceză”.
VI. ANALIZA UNEI PERSONALITĂȚI ISTORICE
Joc de rol
Convinge publicul că ești... Construiește ți rolul după schema:
a. Cine sunt?
b. Când și unde trăiesc?
c. Trei fapte/evenimente la care am participat.
d. De ce sunt considerat o figură importantă?
e. Cu cine am fost contemporan?
f. Motivează-ți deciziile. Scrie trei motive care au condus la adoptarea unei decizii a personalității respective ori au declanșat o acțiune, un eveniment, un fapt.
Pune-te în pantofii personajului istoric... . Prezintă gândurile posibile, emoțiile, comportamentele, motivațiile deciziilor adoptate.
Spațiul istoric
Caracterizare Perioada
Realizări/Măsuri adoptate
Urmările acțiunilor sale
Napoleon Bonaparte
Multiperspectivitatea este procesul de analiză a eve nimentelor istorice din mai multe perspective (unghiuri, puncte de vedere). Înțelegerea faptului că, alături de pro pria noastră perspectivă, există şi perspectiva altuia (sau perspectivele altora). Prin urmare, acelaşi eveniment isto ric poate fi descris diferit.
Împreună cu colegii de clasă, imaginați vă că sunteți una dintre persoanele din imaginea alăturată, ce reprezintă eve nimente desfăşurate în Europa în anul 1848. Cum ați descrie evenimentele?
VII. INSTRUMENTE DE LUCRU
FIȘA DE OBSERVARE SISTEMATICĂ A ACTIVITĂȚII ȘI A COMPORTAMENTULUI
(se completează la sfârșitul fiecărei unități de învățare)
Eu
Comunic cu profesorul şi colegii
Colaborez/Urmez instrucțiunile
Mă implic/Acționez
Îmi spun părerea
Cer ajutor când am nevoie
Respect regulile
Îmi rezolv sarcinile de lucru
Niciodată Uneori Deseori Întotdeauna
JURNALUL DE ÎNVĂȚARE reprezintă o colecție de însemnări, observații, gânduri ale unei persoane. Menționarea într un jurnal a sarcinilor de învățare, a paşilor parcur şi, a dificultăților şi a reuşitelor poate constitui un bun exercițiu de reflecție asupra propriului proces de învățare. Se completează la sfâr şitul fiecărei ore de istorie.
▸ Ce am învățat nou din această lecție?
▸ Cum mă simt când învăț la istorie?
▸ Ce dificultăți am întâmpinat?
▸ Dacă aş putea schimba ceva, ce aş schimba?
▸ Mi a plăcut . De ce?
▸ Nu mi a plăcut . De ce?
▸ Ce aş dori să înțeleg mai bine?
▸ Cum pot utiliza în viitor această experiență de învățare? ... ...
Fişă de autoevaluare – munca în echipă
⭑ Cel mai mult mi a plăcut etapa de (exemple: documentare şi selectare a informației, prezentare grafică, prezentarea rezultatului către ceilalți colegi etc.) , pentru că .
⭑ În echipa de proiect m am simțit , pentru că .
⭑ Colaborarea cu colegii mei din echipă a fost .
⭑ Produsul realizat de echipa noastră a fost apreciat, pentru că .
Vizita la muzeu/Turul virtual
I. Pregătirea vizitei include: obiectivele care trebuie urmărite; fişe de lucru/observare: numele obiectivului observat, locul în care se găseş te, data la care a fost realizată vizita, alte observații; instrumente de scris; carnet de notițe; regulile de comportament pe care trebuie să le respecți la vizitarea unui muzeu: deplasarea se va face în liniş te; este interzisă atingerea exponatelor.
II. Realizarea vizitei
III. Valorificarea vizitei şi redactarea Jurnalului de călătorie. Pentru vizite virtuale, nu uita să accesezi Google Art & Culture (https://artsandculture.google.com/ )!
PORTOFOLIUL este „cartea de vizită a elevului” şi se compune din materiale obligatorii şi opționale, selecta te de elev sau cerute de profesor. Portofoliul pot fi realizat individual sau în grup. Acesta conține: teme, fişe individuale de studiu, proiecte, investigații, teste şi lucrări scrise, chestionare, fotografii, autoevaluări şi altele. ... ...
PROIECTUL reprezintă o altă modalitate de evaluare a elevilor, este o altă oglindă a muncii voastre. Pro iectul este o activitate mult mai complexă decât investigația. Începe în clasă şi continuă în afara şcolii (individual sau în grup) câteva zile sau săptămâni. Se încheie tot în clasă prin prezentarea unui raport sau a produselor realizate. Permite o abordare interdisciplinară.
INVESTIGAȚIA îți permite să îți dezvolți inițiativa şi creativitatea, să te implici în activitățile de grup, să fii deschis către idei noi.
Etapele investigației
1. Stabilirea temei investigației;
2. Alcătuirea planului investigației;
3. Selectarea materialelor cu care se va lucra: cărți, pliante, dicționare, surse de pe internet etc.;
4. Colectarea datelor necesare: informații şi imagini;
5. Formularea propriilor concluzii;
6. Redactarea raportului investigației şi prezentarea acestuia.
Lumea la sfâr ş itul secolului al XIX‑lea ş i începutul secolului al XX‑lea
LECȚIA 1
LECȚIA 2
STUDII DE CAZ
LECȚIA 3
RECAPITULARE
TEST DE EVALUARE
PROIECT UNITATEA
Congresul de la Berlin (13 iunie – 13 iulie 1878) desfășurat în urma conflictului dintre Imperiul Țarist și cel Otoman. Au fost adoptate mai multe hotărâri, dintre care unele au condus la reorganizarea statelor din Peninsula Balcanică.
Marile alianțe politico militare în lume
Primul Război Mondial. Evoluția alianțelor. Fronturile de luptă
• Revoluția industrială şi războiul. Noul armament şi victimele lui
Să utilizezi coordonatele de timp şi spațiu în prezentarea faptelor şi a proceselor istorice.
Să compari fapte şi procese istorice din perspectivă temporală şi spațială.
Să foloseş ti sursele istorice în vederea descoperirii elementelor de continuitate şi schimbare în procesele istorice.
Să explorezi sursele istorice prin utilizarea instrumentelor specifice gândirii critice.
Să determini relațiile dintre personalitățile şi grupurile umane în desfăşurarea faptelor istorice.
Să prezinți elemente de continuitate şi schimbare în evoluția sistemului de valori.
Să realizezi proiecte individuale sau de grup prin utilizarea resurselor multimedia.
Să aplici tehnici de muncă intelectuală care valorizează cooperarea, disciplina şi perseverența.
Să foloseş ti perspectivele multiple şi capacitățile de analiză critică pentru luarea deciziilor pe bază de argumente şi dovezi pertinente.
MARILE ALIANȚE POLITICO ‑ MILITARE ÎN LUME
Lumea în a doua jumătate a secolului al XIX lea şi începutul secolului al XX lea. Principalele imperii coloniale
Cuvinte-cheie
Personalitate
OTTO VON BISMARCK (1815-1898)
Cancelar al Prusiei și, mai apoi, al Germaniei la sfârșitul secolului al XIX-lea. Diplomația lui, numită „politică realistă” (Realpolitik), și modul autoritar în care a condus statul german i-au adus renumele de „Cancelarul de Fier”.
Marile puteri – tensiuni politice şi concurență economică
Statele europene dominau la nivel economic, financiar, politic, cul tural aproape întreaga lume. Europa realiza 2/3 din producția indus trială mondială, deținea 90% din capitalurile investite şi 80% din flota comercială militară. Cre ş terea demografică ş i dinamica economiei acestor țări au creat prosperitate şi noi piețe de desfacere în Africa, Asia şi America, dar şi tensiuni politice, competiții economice pentru acapararea de noi teritorii pentru resurse.
În secolul ,,imperialismului”, marile puteri coloniale (Marea Britanie, Franța, Germania) au concurat pentru resurse şi bogăție. Ele au acți onat diferit şi au avut ca scop exploatarea coloniilor în folosul creş te rii eficienței economice a metropolelor. Marea Britanie, prin marele său imperiu colonial, avea supremația maritimă în lume. Germania, ca primă putere industrială europeană, a promovat pangermanismul şi deschiderea spre Orientul Apropiat. Imperiul Țarist şi a intensificat propaganda panslavistă şi îşi dorea extinderea în Peninsula Balcanică şi în Asia. Imperiul Austro ‑ Ungar a continuat politica de a acapara noi teritorii în Balcani. Franța, înfrântă în războiul cu Prusia din 1870–1871, dorea revanşă militară şi politică. SUA , ca mare putere la nivel econo mic mondial, dispunea de resurse şi de forță de muncă din emigrație. O nouă putere mondială a apărut în Extremul Orient – Japonia. Deschiderea ei spre modernitate şi lumea europeană a avut loc în era Meiji („era luminii”). Pentru țările mici şi mijlocii, naționalismul în creş tere genera conflicte şi tensiuni între popoarele din centrul şi sud‑es tul Europei.
Necesitatea politicii de alianță
La sfâr şitul secolului al XIX lea şi începutul secolului XX lea, marile puteri ale Europei au intensificat relațiile diplomatice pentru a putea să găsească formele cele mai eficiente ale unor alianțe cu alte state care să le confere participanților forța militară şi politică pentru a se impune în relațiile internaționale continentale.
Alianța celor Trei Împărați
Alianță sau Puterile Centrale
Tripla Înțelegere sau Antanta
Alianța desemnează o înțelegere politică, pe bază de tratat, prin care țările semnatare se obligă să acționeze în comun. O alianță mi litară presupune o înțelegere prin care statele semnatare îş i asumă obligația reciprocă de a acționa cu forțe armate contra unui adver sar comun.
Pentru a‑şi întări capacitatea de a se apăra într o lume tot mai mili tarizată şi tensionată, statele Europei au negociat acorduri privind for marea unor alianțe politico ‑ militare în scopul asigurării securității lor şi al creş terii puterii de a contracara un atac armat.
Progresul tehnologic realizat odată cu revoluția industrială a secolu lui al XIX lea a condus la o cursă a înarmărilor în care sume foarte mari erau alocate armatelor şi armamentului performant. Conflictele au un rol determinant în formarea alianțelor. Crizele po litico militare: marocană (1905–1906, 1911), bosniacă (1908) şi războa iele balcanice (1912–1913) au mărit tensiunile dintre statele europene şi au impus necesitatea constituirii unor alianțe militare. Amenințările la adresa securității statelor şi dorințele unor state de a se alinia cu par tea dominantă, pentru a participa la împărțirea beneficiilor victoriei, au determinat contextul în care s au format alianțele. Unele înțelegeri aveau la bază interese de moment, multe dintre ele fiind temporare, al tele au fost mai durabile, formând adevărate blocuri politice şi militare.
Austro-Ungaria
Belgia
Danemarca
Franța
Germania
Marea Britanie
Italia
România
Japonia
A. Harta lumii, 1900
Olanda
Norvegia
Portugalia
China
Rusia
Spania
Imperiul
Otoman
Statele Unite
Imperialism
Panslavism
Dicționar
Marile alianțe politico ‑ militare
În a doua jumătate a secolului al XIX lea, scena politică a continentului european a fost marcată de mutații semnificative. În acest context, în anul 1873 s a format Alianța celor Trei Împărați, care a fost compusă din Germania, Austro Ungaria şi Rusia. Dar între Austro Ungaria şi Rusia au apărut divergențe. Din acest motiv, în anul 1878, Rusia a părăsit alianța. Tensionarea relațiilor internaționale a determinat formarea a două mari alianțe politico militare în Europa, la sfâr şitul secolului al XIX lea şi începutul secolului al XX lea.
B. Afiș al Triplei Alianțe (1882)
Regele Italiei, Umberto I, împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, și împăratul Austriei, Francisc Iosif
C. Antanta – afiș rusesc din anul 1914 reprezentând statele membre ale alianței.
A. PUTERILE CENTRALE (TRIPLA ALIANȚĂ)
Tripla Alianță a luat naş tere în două etape:
1. 1879 – prin tratatul secret de alianță încheiat între Germania ş i Austro Ungaria, a fost consfințit un pact de apărare;
2. 1882 – la inițiativa cancelarului german Otto von Bismarck, Italia a aderat la această alianță.
Inițial, pactul avea caracter defensiv, urmărind împiedicarea atacu lui Franței asupra Germaniei. Cele trei țări au convenit să se sprijine militar reciproc.
Alianța a creat în Europa Centrală un bloc militar deosebit de important.
România a aderat la Puterile Centrale în anul 1883 printr un tratat secret, din cauza deteriorării relațiilor diplomatice cu Imperiul Țarist.
B. ANTANTA (TRIPLA ÎNȚELEGERE)
Etapele formării alianței:
1. acordurile franco ruse (1891–1894), prin care cele două țări îşi pro miteau ajutor reciproc în scopul prevenirii unui atac din partea altor state;
2. 1904 – acordul dintre Marea Britanie şi Franța (Antanta Cordială) a pus capăt concurenței coloniale anglo franceze, împărțind zonele de influență;
3. 1907 – acordul dintre Marea Britanie şi Rusia a condus la formarea alianței Tripla Înțelegere (Antanta).
Acest bloc militar şi politic a determinat o colaborare mai strânsă între țările semnatare contra politicii Germaniei şi Austro Ungariei. Alianțele formate în această perioadă prin unirea capacităților mili tare au creat premisele ca două sau mai multe state să poată exercita o influență mai mare în impunerea propriilor interese în negocierea cu alte state.
Pentru statele mari, structura acestor alianțe a modelat configura rea puterii în sistemul relațiilor internaționale în Europa. Pentru statele mici, alianțele au fost cel mai important element al politicii externe şi al puterii lor. Înarmarea fiecărui stat membru al unei alianțe politi co militare şi pregătirile de război au constituit etapa premergătoare marii conflagrații.
Descopăr
AUSTRO-UNGARIA
ROMÂNIA
LEGENDĂ
Tripla Alianță
Tripla Înțelegere (Antanta)
D. Europa marilor alianțe
Rețin
Europa domina aproape întreaga lume. Marile puteri coloniale concurau pentru resurse şi bogăție.
În 1882, s a format Tripla Alianță, compusă din Germania, Austro Ungaria şi Italia.
Din 1904, Franța şi Marea Britanie au format Antanta Cordială. Acordul a fost completat, în 1907, cu Rusia, luând naş tere Tripla Înțelegere sau Antanta.
HARTA POLITICĂ A EUROPEI 1914
E. Tripla Alianță, statele membre și anul aderării
(TRIPLA ÎNȚELEGERE)
FRANȚA FRANȚA ANGLIA RUSIA ANGLIA RUSIA
F. Tripla Înțelegere, statele membre și anul aderării
Aplic și analizez
I. Spațiu şi timp
Pe baza surselor A– F de la paginile anterioare, precizează statele membre ale marilor alianțe create la sfâr şitul secolului al XIX lea şi începutul secolului al XX lea.
II. Limbajul de specialitate şi sursa istorică
1. Citeş te cu atenție sursele de mai jos.
A. „Un rol decisiv în realizarea aspirațiilor imperialiste ale statelor europene în Africa l-a jucat inaugurarea, în anul 1869, a Canalului Suez. Prin urmare, aceasta a dus la agravarea conflictului Angliei cu Franța pentru dominație în Africa, în Egipt, apoi în estul Africii; cu Italia, din cauza Etiopiei și a Somaliei și, în final, la confruntarea anglo-bură (olandeză) în Africa de Sud, în anul 1902. La sfârșitul secolului al XIX-lea, piețele lumii erau împărțite, iar sursele de materii prime erau luate în stăpânire. Orice schimbare a acestei situații ar fi putut duce la o nouă divizare a lumii, posibil de realizat doar prin mișcări de agresiune la cel mai înalt nivel, adică prin confruntări armate.” ( Atlas istoric – Epoca modernă )
B. „Din 1871 până în 1890, Europa trece prin epoca bismarckiană. Om al Vechiului Regim, cancelarul Bismarck, nu are altă ambiție decât să mențină un statu-quo* european avantajos de acum înainte pentru Germania, și nicio altă perspectivă decât aceea a echilibrului european. În această viziune, grija sa principală este să interzică Franței să-și găsească aliați care ar putea să o ajute să-și pregătească revanșa de care se teme, el va elabora sisteme de alianțe destinate să împiedice Franța să-și găsească parteneri.” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. IV) * statu-quo = situație existentă sau care a existat la un moment dat.
C. „Balcanii constituiau, la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, zona fierbinte a continentului. Aici se confruntau interesele marilor puteri politice, Rusia și Austro-Ungaria în primul rând, dar și marile religii ale lumii (creștinismul cu variantele sale, catolicismul și ortodoxismul, și islamismul).” (Horia Dumitru Oprea, Istorii regăsite)
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Indică, pe baza sursei A , teritoriul pe care şi l dispută marile puteri europene.
b. Menționează, din sursa B, unul dintre scopurile lui Bismarck în derularea relațiilor internaționale.
c. Selectează, din sursa C , două motive care au stat la baza conflictelor din Balcani.
d. Scrie o relație cauză efect stabilită între două informații selectate din sursa A . Precizează rolul fie căreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
e. Stabileş te o asemănare şi o deosebire între informațiile oferite de sursele A şi C .
2. Analizează, pe baza tabelului de mai jos, marile alianțe politico militare create la sfâr şitul secolului al XIX lea şi începutul secolului al XX lea. Completează, după model, tabelul. Portofoliul personal.
„Actori” (statele componente ale marilor alianțe)
Obiectivele fiecărui „actor” implicat în evenimente (cauze ale aderării)
Franța • recuperarea provinciilor pierdute în Războiul din 1870-1871
Natura relației dintre „actori” (competiție, schimb, colaborare etc.)
• colaborare cu Rusia, Anglia, competiție cu Germania
Acțiuni ale participanților la evenimente
Consecințe ale deciziei și acțiunii „actorilor”
Evaluez și creez
III. Comportament civic
1. Discută cu colegul de bancă despre mesajul sursei C de la pagina 16. Cui îi este adresat?
A. Henri Meyer – China –Prăjitura regilor și a împăraților, ilustrație publicată în Le Petit Journal (1898)
B. Caricatura franceză „Reînnoirea triplei. O cauterizare pe un picior de lemn”, care arată starea precară de sănătate a Triplei Alianțe: Austria și Germania ajută Italia. Marea Britanie îi controlează pulsul. Rusia și Franța urmăresc de pe margine.
2. Pe baza cunoş tințelor dobândite la disciplina Arte vizuale și abilități practice şi a cerințelor de mai jos, analizează, împreună cu colegii de clasă, sursele vizuale A şi B.
a. Identifică titlul documentului.
b. Stabileş te subiectul şi tipul ilustrației.
c. Observă compoziția, culoarea, desenul, lumina, personajele şi obiectele.
d. Identifică prejudecățile/clişeele utilizate de autor pentru descri erea personajelor.
e. Formulează o opinie despre relațiile dintre personalitățile isto rice şi grupurile umane în desfăşurarea faptelor istorice.
IV. Multimedia şi învățarea permanentă.
1. Propune sarcini de lucru pentru tema „Marile alianțe politico mili tare în lume” utilizând metoda „Cubul”.
2. Folosind resurse multimedia, realizează un portofoliu de imagini cu tema „Alianțe politico militare la sfâr şitul secolului al XIX lea şi începutul secolului al XX‑lea”. Portofoliul personal.
Nu uita să te întorci la pagina 11!
virtuală
și alianțe înaintea Marelui Război
Biblioteca
Tratate
Tripla Alianță
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL. EVOLUȚIA ALIANȚELOR. FRONTURILE DE LUPTĂ
Cuvinte-cheie
Personalitate
JOSEPH JOFFRE (1852–1931)
General și mareșal al Franței în timpul Primului Război Mondial. A fost comandant al forțelor franceze pe frontul de vest până în anul 1916. S-a remarcat în timpul Bătăliei de la Marna. Popularitatea sa i-a adus numele de Papa Joffre
AXA CRONOLOGICĂ
1914 Începe Primul Război Mondial
1916 Intrarea României în război
1917 Intrarea SUA în război
1918 Sfârșitul războiului
Cauzele izbucnirii Primului Război Mondial
La începutul secolului al XX lea, Europa se afla într o stare tensio nată, într un sistem de alianțe politico militare care se îndrepta spre un conflict armat. Conflictele teritoriale din Balcani şi din vestul con tinentului (Franța dorea reîncorporarea provinciilor Alsacia şi Lorena, luate de Germania în urma pierderii războiului din 1870–1871), riva ‑ litățile economice între Germania şi Marea Britanie, imperialismul şi interesele diferite ale statelor industrializate au condus marile puteri la o luptă continuă pentru reîmpărțirea coloniilor Cursa înarmărilor deosebit de puternică, formarea blocurilor militare (Puterile Centrale şi Antanta), creş terea tensiunilor internaționale între Rusia şi Imperiul Austro Ungar, între Marea Britanie, Franța şi Germania, naționalismul radical din centrul şi estul Europei erau tot atâtea premise ale izbucni rii Primului Război Mondial.
Pretextul începutului Marelui Război
La 28 iunie 1914, în timp ce vizita oraşul Sarajevo din Bosnia, arhi ducele moş tenitor al Austriei, Francisc (Franz) Ferdinand, şi soția sa au fost asasinați de un student sârb, Gavrilo Princip. O lună mai târziu, Austro Ungaria declara război Serbiei, acuzată că ar fi organizat aten tatul şi, astfel, începea Primul Război Mondial. Atentatul de la Sarajevo a fost doar pretextul Marelui Război.
Evoluția alianțelor
Războiul a cuprins într o săptămâ nă aproape întregul continent eu ropean. Pe parcursul conflictului, componența alianțelor s a modificat continuu. În ciuda înțelegerilor exis tente, unele state s au declarat neu tre, precum România (1914–1916) şi Italia (1914–1915), altele precum Turcia (1914) şi Bulgaria (1915) au intrat în război de partea Puterilor Centrale Alături de statele Antantei au intrat, pe rând, în război Japonia (1914), Italia (1915), România (1916), SUA (1917), Grecia (1917). Conflictul început în anul 1914 a devenit mondial prin im plicarea locuitorilor din coloniile im periilor participante la Marele Război Atentatul de la Sarajevo
Fronturile de luptă
În perioada anilor 1914–1918 acțiunile militare s au desfăşurat pe fronturile de vest şi de est , dar şi pe cele secundare (balcanic, italian, mediteraneean).
În anul 1914, pe frontul de vest , Germania, cu majoritatea armatei sale, a atacat Luxemburgul, Belgia şi Franța. Succesul acestei ofensive a obligat Franța să se retragă, să se reorgani zeze şi să treacă la apărare. Bătălia de la Marna dintre germani şi franco brita nici, la final, a condus spre transforma rea războiului de mi ş care în război de poziție (de tranşee) şi la respingerea ar matei ocupanților.
Pe frontul de est , ofensiva ruse contra armatelor Puterilor Cen nu a avut succes. La presiunea militară germană, armata Rusiei s a retras (bă tălia de la Tannenberg , august 1914 –germanii barează invazia rusă). Armata Imperiului Austro Ungar a fost înfrântă pe toate direcțiile ei de acțiune.
În anul 1915, pe frontul de vest țiunile militare ofensive s au redus, s permanentizat acțiunile de poziție, în tran ş ee (ele devin modul principal de protecție împotriva artileriei grele).
Pierderile umane au fost foarte mari. Pentru prima dată în istoria răz boaielor s au folosit gazele toxice, ca armă de luptă, cu efecte distru gătoare asupra militarilor (în bătălia de la Ypres, 22 aprilie – 25 mai 1915, Germania foloseş te prima gazele neuroparalizante).
Pe frontul de est , ofensiva Rusiei contra Austro Ungariei a fost ba lansată de Germania, care a preluat controlul frontului.
În anul 1916, pe frontul de vest , armatele Puterilor Centrale au de clanşat o ofensivă, iar pe frontul de est, au organizat apărarea pozițiilor. Ulterior, armatele franco engleze au contraatacat reuşind să oprească armata germană în vest la Verdun, februarie – decembrie 1916. Franța a rezistat acestui atac german.
Pe frontul de est, România a intrat în luptă în august 1916, trecând la ofensivă în Transilvania împotriva Puterilor Centrale şi la defensivă în sudul țării (fiind înfrântă la Turtucaia), apoi s a retras spre aliniamentul râului Siret, stabilizându se frontul. A urmat reorganizarea armatei ro mâne şi dotarea ei cu armament modern de către Franța.
Dicționar
Revoluția bolșevică
Armata IX rusă
Armata I austroungară
Armatele III și VIII austro-ungare
Podișul Central Moldovenesc Colinele Tutovei
Armata II română
Armata IV rusă
Armata I română
Armata IX germană
Planul comandamentului ruso-român
Primul plan de campanie al comandamentului german
Al doilea plan de campanie al comandamentului german
Frontul de est. Planuri ale beligeranților pentru anul 1917
Armata VI rusă
Armata III bulgară
În anul 1917, pe frontul de vest , s a creat un avantaj militar prin intrarea în război a Statelor Unite ale Americii, de partea Antantei. Armatele franceze şi engleze, folo i aviația, au trecut la ofensivă.
, Puterile Centrale au început ofen i României. Nu au avut succesul pre area revoluției bolşevice din octombrie/noiembrie 1917, a încheiat, separat, pace cu Litovsk (3 martie 1918). După victoriile militare de pe frontul românesc de la Mără ş ti, , din anul 1917, România, rămasă sin gură, a fost obligată să încheie Pacea de la Buftea ‑ (24 aprilie/7 mai 1918).
, pe frontul de vest, a avut loc la final Bătălia Franței, o mare ofensivă a armatelor Antantei, la şi muniții, a fost obligată să a încheiat această conflagrație
Pentru prima dată în istorie, ca o caracteristică a erei industriale, războiul a fost tehnicizat. Acesta a fost total devastator: 21,2 milioane de răniți, 6 milioane de prizo în toată Europa, multe regiuni ale con tinentului fiind complet distruse. Războiul a produs, de asemenea, mutații importante la nivel politic, economic, social şi militar asupra
amplificarea câmpului de luptă i radiotelegrafic. Sunt folo în acțiuni militare, arma chimică (gazele to xice), artileria de mare calibru, mitraliera, arma geniu, autovehicule, trenuri, transmisiuni, tancuri, aviație, submarine, cuirasate. În timpul războiului au apărut procedee de protecție a mediului contra agen ților toxici de luptă (masca contra gazelor), s a dezvoltat apărarea i antisubmarine. Aviația, prin acțiuni de distru gere a nodurilor de cale ferată, a gărilor, a depozitelor, a liniilor de urarea acțiunilor militare O altă nou carea rapidă pe calea ferată a trupelor, cu scopul de a distruge inamicul în bătălii succesive. Războiul în tranşee a făcut posibil ca forțele militare să fie adăpostite în linii extinse pe zeci de kilometri de tranşee puternic apărate. Costurile totale ale Primului Război Mondial au fost estimate la 180 de miliarde de dolari. care s-au confruntat pe parcursul Primului Război Mondial, anul intrării statelor membre în conflict și contribuția (în procente) la susținerea efortului de război.
Negreni
PIATRA
Descopăr
La 28 iulie 1914 a început Primul Război Mondial.
În această conflagrație mondială s au confruntat statele care au format Tripla Alianță (sau Puterile Centrale) şi Antanta (sau Tripla Înțelegere).
România a intrat în război în 1916.
Au existat mai multe fronturi: de vest, de răsărit sau de est, secundare.
Principalele bătălii au fost la: Marna, Verdun, Tannenberg, Somme, Mărăş ti, Mărăşeş ti, Oituz etc.
Războiul s a încheiat cu victoria statelor Antantei la 11 noiembrie 1918.
„Națiunile care dansează”, carte poștală care prezintă națiunile „Triplei Înțelegeri” făcând un dans în jurul coifului german, în speranța victoriei.
Rețin
Istoria altfel
Infanteria franceză
Bătălia de la Ypres
Militari români
Militari germani în drum spre front
Revoluția industrială şi războiul. Noul armament şi victimele lui
Inovații tehnologice și de producție datorate celei de-a doua
revoluții industriale
Noi surse de energie –electricitate și petrol
Noi forme de finanțare și de organizare a afacerilor
Noi mijloace de transport și comunicare- tren, automobil, avion
Noi produse –sticlă, fibre artificiale, îngrășăminte, coloranți chimici, explozibili, oțel, carbon, aluminiu
Noi puteri economice și industriale. Imperialism –conflicte internaționale, război mondial
Revoluția industrială a cunoscut mai multe etape, importanța acordată ş tiințelor şi tehnologiei fiind din ce în ce mai mare. La în ceputul secolului al XX‑lea, pe fondul izbucnirii unor noi conflicte, descoperirile ş tiințifice au fost făcute mai ales în domeniul militar, în industria de armament: de la mitraliere, tancuri şi tunuri cu mai mare precizie şi rapiditate a tirului la extinderea rețelei de căi ferate şi la îmbunătățirea comunicațiilor prin telegraf, apoi prin telefon şi radio. Primul Război Mondial a reprezentat o etapă nouă în istoria mili tară a lumii datorită introducerii tehnologiilor noi care au schimbat tehnica de război. Câteva dintre inovațiile introduse în timpul războ iului au dus la creş terea numărului de victime.
Artileria are ca noutate mitraliera. Arma geniu a avut un rol semnificativ în acest război, prin executarea lucră rilor genistice: drumuri, rețele de transmisiuni, tran ş ee, camuflaj, adăposturi colective, obstacole pentru inamic. Transmisiunile – mijloace cu fire şi radio – au asigurat co municarea eficientă între armate, comandamente şi trupe.
Gazele toxice au făcut multe victime (1 300 000 de oameni gazați, peste 90 000 au avut o moarte teribilă). Grenadele de mână ofensive şi contraofensive, bombele incendiare au făcut mii de victime pe câmpurile de luptă. De aceea, în acest război s a impus dezvoltarea sistemului de fortificații. Tranşeele au devenit baza războiului de po ziții pentru a asigura protecția trupelor.
În domeniul luptelor maritime, apar şi se dezvoltă noi mijloace: cuirasatele, cruci ş ătoarele, torpiloarele, sub ‑ marinele, monitoarele ş i canonierele. Toate acestea au schimbat misiunile forțelor navale, au impus noi tactici contra navelor adverse.
B. Mitralieră britanică Vickers în acțiune lângă Ovillers în timpul bătăliei de la Somme din 1916. Echipajul poartă măști de gaze.
C. Submarine
A. Armele Primului Război Mondial
Primul Război Mondial a fost conflictul care a bene ficiat din plin de marile inovații ale revoluției industriale din etapa a doua (1850–1914). El a adus dimensiunea aeriană a câmpului de luptă prin folosirea avionului şi a zepelinului. Primele avioane au realizat zboruri de recu noaş tere a căilor de comunicații inamice, a depozitelor, a gărilor, a nodurilor de cale ferată şi a dispunerii arma telor. Acțiunile aviației militare au condus la apariția arti leriei antiaeriene, ca măsură de contracarare a acestora.
Analizez şi rezolv
D. Tanc
E. Avioane
În anul 1916, pe frontul de vest, tancul (carul de luptă) a fost folosit prima dată în lupta armată. El avea rolul să neutralizeze mitralierele inamice, să distrugă tranşeele şi trupele de infan terie. Apare acum binomul tanc avion, care urma să dețină un rol determinant în cel de Al Doilea Război Mondial. Utilizarea noului armament a provocat numeroase victime: morți, răniți (mutilați) şi dispăruți (10 milioane de morți, 21,2 milioane de răniți).
1. Găseş te diferențele dintre cele două imagini alăturate.
a. Descrie armamentul militarilor.
b. Căror armate crezi că le aparțin cei doi militari?
2. Citeş te cu atenție sursa de mai jos.
„În Primul Război Mondial se vor întrepătrunde tendințe, factori şi energii, ele potențând propriile tensiuni şi adu când potențialul conflictual până la o explozie globală. Pe baza industrializării, Primul Război Mondial a adus o tehnicizare necunoscută până atunci a modului de des făşurare a războiului terestru (focul de artilerie concentrat, mitraliera, aruncătorul de flăcări, motoriza rea, tancurile, substanțele toxice), a celui maritim (flote de război, submarine), şi pentru prima dată a celui aerian (zepelinul, bombardierul, avionul de luptă şi cel de vânătoare).” (Imanuel Geiss, Istoria lumii) Răspunde la următoarele cerințe:
a. Precizează din sursă o consecință a industrializării în desfăşurarea Primului Război Mondial.
b. Menționează, pe baza sursei, tipurile de operațiuni militare desfăşurate în Primul Război Mondial.
c. Indică, pe baza sursei şi a imaginilor A – E, noile arme utilizate în Primul Război Mondial.
d. Realizează împreună cu colegii de clasă o dezbatere cu tema „ Ştiință în război”.
3. Elaborează un eseu despre experiența de război a participanților militari la marea conflagrație folo sind din sursele media şi de pe internet mărturii ale participanților: jurnale, corespondență de război, caiete ale militarilor, reportaje de presă, baze de date dedicate.
4. Documentează te împreună cu alți colegi de clasă şi realizați un proiect de grup despre noua tehnică de război de la începutul secolului al XX‑lea şi urmările folosirii acesteia. Elaborați apoi un afiş tematic care să îndemne la pace, nu la război! Portofoliul personal.
I.
II.
Viața în tranşee şi frontul de acasă
Soldați în tranșee pe frontul de vest
Frontul de acasă
Viața în tranşee
Condițiile de război au devenit din ce în ce mai aspre şi cu efecte de o parte şi de alta a frontului. Memoriile şi scrisorile soldaților, do cumentele de război, dar şi memoria colectivă au surprins aceste as pecte, care au stat la baza unor studii istorice. Viața pe front a fost o luptă permanentă pentru supraviețuire. Din anul 1915 războiul de mişcare s a transformat în război de poziție. În acest context, tranşe ele – ş anțuri adânci întărite care aveau ca scop protejarea soldaților de bombardamentele artileriei ş i de atacurile cu grenade ş i gaze asfixiante – au devenit ele mentele principale ale războ iului. Acestea erau legate prin tuneluri şi înconjurate de sârmă ghimpată. Viața în tran ş ee a fost deosebit de grea, atât vara, când era foarte cald, cât şi iarna, când frigul era foarte greu de suportat. Igiena era precară, bolile s au răspândit foarte uşor. Foarte dificilă a fost aprovizi onarea cu apă, cele mai multe surse de apă fiind contaminate. Aprovizionarea cu mâncare era şi ea o problemă permanentă.
Acasă, frontul cuprindea copii, femei şi bătrâni. Viața economică a fost şi ea subordonată cerințelor războiului. În loc de producția obiş nuită se fabrica acum armament, muniție, uniforme etc. În uzine, în locul bărbaților au început să muncească femeile. Condițiile grele de viață, insuficienta aprovizionare cu alimente, grija copiilor, oboseala şi epuizarea acumulate prin muncă, preocuparea pentru cei de pe front au dus la schimbări majore în mentalitatea oamenilor, în structura so cială şi în dezvoltarea economiei. În aproape toate oraşele au izbucnit revolte provocate de foamete şi de cumplita oboseală a populației, de boli şi de lipsuri. În acei ani, s au înregistrat puține căsătorii, ceea ce reflecta atât lipsurile materiale, cât şi mobilizarea pe front a bărbaților. Tot în spatele liniilor, s au aflat şi refugiații, cei pe care războiul i a obligat să îşi părăsească locurile natale, pentru a supraviețui. Viața lor a fost extrem de dificilă.
Femei muncind într-o fabrică de armament
Analizez şi rezolv
1. Urmăreş te împreună cu colegii de clasă un fragment din filmul Crăciun fericit (Joyeux Noël, 2005). Realizați apoi o dezbatere referitoare la impactul războiului asupra relațiilor dintre oameni.
2. Identifică, pe baza surselor istorice prezentate pe parcursul lecției, două elemente de schimbare în evoluția comunităților umane care au apărut în timpul Primului Război Mondial.
3. Imaginează ți că eş ti un soldat în tranşee. Scrie‑le celor dragi de acasă o scrisoare în care să le poves teş ti despre experiența războiului. Portofoliul personal.
4. Citeş te cu atenție sursele de mai jos.
Odesa
Iubite domnule Paul, Am primit zilele acestea depeșa (scrisoarea) dumitale, prin care îmi comunicați că fiul meu Aurel (aflat pe front) este bolnav de stomac. Deși știrea aceasta nu este tocmai îmbucurătoare, totuși vă mărturisesc depeșa dumneavoastră m-a liniștit în mare măsură, căci după 8 luni de zile am primit iarăși o știre și știu cel puțin că în aceste vremuri grele se află în viață. Vă rog să primiți din partea soției mele și din partea mea cele mai călduroase mulțumiri pentru demersurile dumneavoastră și vă asigurăm că vă vom păstra multă recunoștință pentru interesul ce l-ați arătat.
1917
(scrisoarea lui Băiulescu, prin care acesta îi mulțumește lui Paul Augustin de la Letca pentru informațiile date despre fiul său, Aurel)
Dragă Lunca.
Sunt sănătos, cu ajutorul lui Dumnezeu, în lupta ce am avut în ziua de 6 septembrie 1916, regimentul s-a distins și a fost dat prin ordinul de zi pe armată. Am avut multă mulțumire sufletească, am scris prin altă carte poștală că un glonț a trecut prin urechea mea stângă. Mi-a trecut rana aproape pe deplin. Sunt mulțumit că copiii sunt cuminți și ascultă de povețele mele. Ce faceți cu zepelinele?
Aici stăm toată ziua sub focurile artileriei. Vă sărut pe toți, Alexandru.” (scrisoarea colonelului Alexandru Stoenescu, regimentul 10 infanterie, către soția sa Elena, 1916)
Dragă băiete, Azi îmi aduse domnul Niculescu scrisoarea ta. Du-te dragă tată cu încrederea nestrămutată că vei învinge. Nu uita cine au fost strămoșii tăi și fă cinste numelui de român. Ție mai cu seamă îți revine datoria mai mult să lupți ca să ne putem vedea la locul nostru, care acum sângerează de ocupația boghilor (dușmanilor). Nu te îngriji de viață care nu mai aparține decât regelui și țării tale. Numai gândul că voi sunteți făuritorii României Mari să-ți înalțe sufletul și să-ți înlăture ultima picătură de îndoială. Căci a muri pentru patrie este moarte de erou. Deci înlătură de la tine gândurile ce nu se leagă de cauza sfântă a victoriei. Dă dovadă că te-ai purtat după cum ne scrii, și inima mea de părinte va binecuvânta. Mama ta și frații tăi își doresc să te vadă reîntors victorios și nicidecum nu uită să se roage pentru tine și pentru salvarea scumpei noastre țări. Salută pe frații tăi de arme în numele meu, și cu Dumnezeu înainte! Vasilică, tată, nu uita că nimeni din familia ta n-a fost laș și că cinstea a fost deviza familiei tale.” (scrisoarea unui tată către fiul său, soldatul voluntar Vasile Florescu, trimisă din Galați în 1917)
Răspunde la următoarele cerințe: Transcrie în caiet tabelul de mai jos şi completează cadranele conform cerințelor.
Cadranul I: sunetele și imaginile pe care ți le inspiră textele scrisorilor.
Cadranul II: sentimentele pe care ți le-a trezit conținutul textelor scrisorilor.
Cadranul III: stabilirea unor legături între conținutul textelor scrisorilor, pe de o parte, și cunoștințele și experiența ta de viață, pe de altă parte.
Cadranul IV: „morala” sau „învățătura” ce se desprinde din conținutul de idei prezentat.
România şi Primul Război Mondial
Neutralitatea României
România, prin poziția sa geo grafică, era o zonă de interes pen tru marile puteri europene. După câ ş tigarea independenței de stat, România a fost nevoită să adere la Puterile Centrale (tratatul secret din 18/30 octombrie 1883) din ca uza pericolului țarist. Totodată, țara noastră avea teritorii româ ne ş ti aflate sub dominație străină – Transilvania, Banatul, Cri ş ana, Maramure ş ul, Bucovina erau în Imperiul Austro Ungar, Basarabia în Imperiul Țarist. Românii din aceste teritorii luptau să se elibereze de sub stăpânirea acestor puteri ş se unească cu statul național român modern.
După declanş area Primului Răz boi Mondial, Consiliul de Coroană din iulie/august 1914 a decis adop tarea unei politici de neutralitate armată. Timp de doi ani, România a căutat să asigure pregătirea arma tei pentru război, să ducă tratative cu ambele tabere militare care do reau să o atragă de partea lor, lu cru datorat poziției geostrategice şi resurselor de petrol şi hrană pe care le avea. Opinia publică româ nească a susținut intrarea țării în război alături de Antantă.
La 4/17 august 1916, guver nul Ion I.C. Brătianu a semnat cu Antanta un tratat politic ş i o con venție militară, prin care se recu noş tea că teritoriile române ş ti din Austro Ungaria să se unească cu România la sfâr ş itul conflagrației, dacă această alianță va ie ş i victo rioasă. La rândul său, țara noastră trebuia să declare război Puterilor Centrale.
Planul de operații al României, definitivat la începutul anului 1916, a purtat denumirea de Ipoteza Z
Participarea la Primul Război Mondial
Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916 a decis ca România să declare război Puterilor Centrale şi să fie alături de Antantă. Armata română a intrat în război în data de 15/28 august 1916. Obiectivul central al primei campanii a fost eliberarea Transilvaniei prin ofensiva armatelor 1, 2 ş i 4 de pe aliniamentul munților Carpați, iar în sud, armata a treia, pe linia Dunării, urma să apere țara contra unui atac germano bulgar. Militarii români au obți nut eliberarea unei părți din teritoriul Ardealului, până aproape de Sibiu şi Sighişoara. În sud, la Turtucaia, românii au fost înfrânți de armatele germano bulgare şi au fost nevoiți să se regrupeze în condițiile unei contraofensive austro ungaro germane asupra României. În ciuda luptelor grele duse de militarii români la Jiu, pe Olt, pe Argeş‑ Neajlov, armata română a suferit pierderi mari şi a fost nevoită să se retragă în Moldova pe aliniamentul râului Siret (decembrie 1916).
Două treimi din statul român au fost ocupate de armatele ina mice, inclusiv Bucureş tiul. Familia regală, guvernul, zeci de mii de locuitori au luat drumul pribegiei în Moldova. În teritoriul cucerit, Puterile Centrale au organizat un regim de ocupație militară care a produs pagube de circa 18 miliarde de lei aur.
Campania din anul 1917
Cu sprijinul Antantei, în mod special al misiunii mili tare franceze, aflată sub conducerea generalului Henri Berthelot, România şi a refăcut armata, şi a sporit capa citatea de luptă (a primit armament modern, muniție echipament din partea Franței) şi, în vara anului 1917, a respins atacurile germane de la Mărăş ti (iulie–august), Mărăşeş ti şi Oituz (iulie/august). În toamna anului 1917, prin ieşirea Rusiei sovietice din război şi încheierea pă cii dintre aceasta şi Puterile Centrale (februarie/martie 1918), România a fost obligată să încheie o pace dure roasă, la 24/7 mai 1918.
În noile condiții ale victoriei Antantei pe frontul de vest ş i ale semnării de către Germania a armistițiului (11 noiembrie 1918), România a reintrat în luptă alături de învingători în noiembrie 1918.
România şi Conferința de pace de la Paris
Tratatele de pace au recunoscut pe plan internațio nal toate actele de unire ale provinciilor române ş ti cu România (Basarabia, Bucovina, Transilvania). Un rol deosebit în aceste tratative l au avut oa menii politici (Ion I.C. Brătianu), regina Maria şi diplomații români.
Analizez şi rezolv
Regele
Ferdinand și regina Maria decorând militarii care au luptat la Mărășești, august 1917
Bătălia de la Mărăști
„Ostași! Veți lupta alături de marile națiuni cu care ne-am unit. O luptă aprigă vă așteaptă. Cu bărbăție să îndurăm însă greutățile și cu ajutorul lui Dumnezeu izbânda va fi a noastră. Arătați-vă deci demni de gloria străbună. De-a lungul veacurilor un neam întreg vă va binecuvânta și vă va slăvi.” (Proclamația regelui Ferdinand, 28 august 1916)
1. Identifică cu ajutorul motoarelor de căutare zece monumente de dicate eroilor din Primul Război Mondial. Realizează un portofoliu de imagini cu acestea. Precizează tipul monumentelor descoperite (mausoleu, arc de triumf, cruce, cimitir etc.).
2. Realizează împreună cu alți colegi de clasă o investigație referitoare la importanța anului 1917 pentru istoria românilor.
3. Utilizează „Tehnica 3 2 1” şi notează:
a. trei termeni/noțiuni din ceea ce ai citit/învățat la tema „România şi Primul Război Mondial”; b. două idei despre care ai dori să înveți mai mult în continuare; c. o capacitate, o pricepere/o abilitate pe care consideri că ai do bândit o în urma activității de predare învățare.
Situri ale memoriei Primului Război Mondial
Jurnal de călătorie
Mergi la Biblioteca virtuală (pagina 31) și realizează un tur al expozițiilor dedicate participării României la Primul Război Mondial. Nu uita să completezi jurnalul de călătorie conform modelului de la pagina 12.
Aplic şi analizez
I. Spațiu şi timp
1. Explică, utilizând o hartă a lumii, de ce evenimentul militar desfăşurat între anii 1914 şi 1918 este con siderat un război mondial.
2. Realizează în format electronic sau desenează o friză cronologică în care să se regăsească cinci dintre cele mai importante evenimente istorice din timpul Primului Război Mondial. Sau accesează Timeline Maker şi inițiază o friză cronologică, pe care să notezi cele cinci date. Nu uita să treci în axa cronolo gică explicațiile evenimentelor marcate. Poți adăuga, în dreptul fiecărei date de pe friza cronologică, imagini reprezentative. Portofoliul personal.
3. Transcrie şi completează în caiet, după model, cu câte un exemplu, următorul tabel cronologic referi tor la operațiunile militare desfăşurate în cadrul Primului Război Mondial.
Anul
România
Frontul de est Frontul de vest 1914 neutralitate 1915 1916 1917 1918
II. Limbajul de specialitate şi sursa istorică
1. Citeş te cu atenție sursele de mai jos.
A. „Eșecul marilor ofensive din toamna lui 1914 și pericolul prăbușirii frontului pe care acestea l-au creat determină statele majore din cele două tabere să nu mai întreprindă noi acțiuni de anvergură înainte de a-și asigura serios pozițiile defensive. Pentru a se apăra de inamic, fiecare se îngroapă în tranșee legate între ele prin tuneluri și apărate de sârmă ghimpată.” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei )
B. „Un obuz trăsnește bubuind. Îndată după el, încă două. Și într-o clipă se dezlănțuie iadul. Bombardament de artilerie prin surprindere. Mitraliere încep să țăcăne. Pentru moment nu-i nimic de făcut decât să rămân unde mă aflu. Se pare că va veni un atac. Peste tot suie rachete luminoase. Fără întrerupere. Stau cocârjat într-o pâlnie mare, cu picioarele în apă până la burtă. Dacă va începe atacul, mă voi afunda în apă, cât voi putea de adânc, cu fața în noroi, având grijă doar să nu mă înec. Va trebui să fac pe mortul. Deodată aud cum focul sare înapoi. Imediat mă las în apă, cu casca pe ceafă și cu gura numai atât în afară, ca să pot răsufla. Apoi rămân nemișcat, căci ceva zăngănește, zdupăie și tropăie tot mai aproape – în mine nervii se fac ghem și îngheață.” (Erich Maria Remarque, Nimic nou pe frontul de vest)
C. Soldați și ofițeri în tranșeele Primului Război Mondial
D. „Intrarea decisivă a SUA în Primul Război Mondial și victoria Revoluției din octombrie în Rusia epuizată de război (1917) au fost două evenimente deosebit de importante... Prin ieșirea din război a Rusiei Sovietice prin pacea separată de la Brest-Litovsk (1918), Germaniei i se deschidea încă o dată perspectiva unei victorii militare în vest. Însă ofensivele vestice germane vor eșua și în consecință armata germană va fi nevoită să se retragă la granița vestică. Prăbușirea Bulgariei, a Turciei și a Austro-Ungariei (septembrie/octombrie 1918) va sfâșia brusc flancurile Germaniei... Numai armistițiul (din 11 noiembrie 1918) va împiedica ofensiva decisivă a aliaților în primele zile ale lui 1919, ofensivă în fața căreia Germania nu avea oricum nicio șansă.” (Imanuel Geiss, Istoria lumii )
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Pornind de la sursa A , precizează care erau cele două tabere aflate în război ş i menționează câte trei state membre pentru fiecare alianță.
b. Indică, pe baza sursei B, armele utilizate în Primul Război Mondial.
c. Prezintă, pe baza surselor B şi C , starea de spirit a soldaților care au luptat în Primul Război Mondial.
d. Stabileş te o asemănare între informațiile oferite de sursele A – C .
e. Scrie o relație cauză efect stabilită între două informații selectate din sursa D, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
f. Informează te şi discută cu colegul de bancă despre opere literare şi filme artistice sau documentare dedicate Primului Război Mondial.
şi creez
III. Comportament civic
1. Discută cu colegul de bancă despre monumentele dedicate Primului Război Mondial din localitatea voastră sau întâlnite în călă toriile voastre. Realizați o scurtă descriere a acestora şi a modului în care comunitatea locală se ocupă de protejarea lor.
2. Plecând de la imaginea alăturată, realizează un organizator grafic (schemă) referitor la rolul femeilor în Primul Război Mondial.
IV. Multimedia şi învățarea permanentă.
1. Priveş te cu atenție imaginile de mai jos. Consultă surse multimedia pentru a afla detalii despre artiş ti. Discută apoi cu colegii de clasă despre motivele care i au determinat să‑şi numească operele astfel.
2. Împreună cu colegul de bancă, com pletați, pentru tema „Primul Răz boi Mondial”, schema alăturată numită Arborele lui Sapiro.
3. Contemporanii au considerat Primul Război Mondial ca fiind Marele Răz boi. Construie ş te două argumente care să susțină acest punct de vedere.
Biblioteca virtuală
Vizitează https://muzeulvirtual.ro/ pentru a vedea expozițiile „România în Marele Război” și „Centenar Mărăști, Mărășești, Oituz”.
FRUCTUL
• soluția conflictului
RAMURILE
• efectele pentru cei din jur
TULPINA
• părțile implicate
SOLUL
• mediul în care s-a iscat conflictul
FRUNZELE
• acțiunile părților (personajelor implicate)
SCORBURA
• esența conflictului
RĂDĂCINA
• cauzele conflictului
Evaluez
Vizita reginei Maria într-un spital, în anul 1917
Albin Egger-Lienz, Fără nume
John Singer Sargent, Gazați
Primul Război Mondial
TRATATELE DE PACE. NOUA HARTĂ A EUROPEI
Personalitate
THOMAS WOODROW WILSON (1856-1924)
Președinte al Statelor Unite ale Americii în timpul Primului Război Mondial. A susținut realizarea unei păci drepte, bazate pe principiul autodeterminării, și înființarea Societății Națiunilor.
În timpul celor patru ani de război iluzia păcii a fost permanent prezentă la soldații simpli, la aparținătorii lor şi la populația civilă, iar la sfâr şitul conflagrației mondiale, cetățenii Europei au simțit bucuria revenirii la normalitate.
Conferința de Pace de la Paris
La 18 ianuarie 1919 s au deschis lucrările Conferinței de Pace, la care au participat 27 de state, plus patru dominioane şi India, a că rei contribuție a fost foarte importantă, de şi nu era stat beligerant. Pre ş edinte al conferinței a fost desemnat prim ministrul Franței, Georges Clemenceau, în calitate de reprezentant al țării gazdă. Încă de la început, cele trei mari puteri europene învingătoare (Franța, Anglia, Italia) au acceptat ca partener egal Statele Unite ale Americii, deşi acestea au intrat în război abia în anul 1917, dar şi Japonia, pentru problemele din afara Europei. Rusia sovietică nu a fost invitată.
O specificitate a Conferinței de Pace din anii 1919–1920 a fost impli carea expertizei în procesul de negociere şi în cel decizional, aşa cum nu se mai întâmplase până atunci. O explicație pentru această proce dură este faptul că aranjamentele de pace se adresau întregului sistem internațional şi nici chiar liderii marilor puteri (Georges Clemenceau –Franța, Thomas Woodrow Wilson – Statele Unite ale Americii, David Lloyd George – Regatul Unit, Vittorio Orlando – Italia) nu puteau desci fra complexitatea interdependențelor lumii.
Toate tratatele de pace încheiate au reprezentat aplicarea celor 14 puncte din programul preşedintelui SUA, Woodrow Wilson, care promovau principiul autodeterminării popoarelor, „oportunitatea dezvoltării autonome pentru popoarele din Austro Ungaria”, princi piul naționalității, egalitatea statelor în relațiile internaționale, renun țarea la diplomația secretă
William Orpen, Semnarea păcii în Sala Oglinzilor, Versailles, 1919
Tratatele Sistemului de pace de la Versailles
Tratatele de pace de la finalul Primului Război Mondial au fost în cheiate de Puterile Aliate cu Germania la Versailles, în 28 iunie 1919, cu Austria la Saint‑ Germain ‑ en ‑ Laye, în 10 septembrie 1919, cu Bulgaria la Neuilly, în 27 noiembrie 1919, cu Ungaria la Trianon, în 4 iunie 1920, şi cu Imperiul Otoman la Sèvres, semnat la 10 august 1920 şi apoi înlo cuit cu tratatul de la Lausanne în anul 1923. Toate tratatele aveau cla uze teritoriale, militare, economice vizând despăgubirile de război pe care trebuiau să le plătească statele învinse. Toate aceste documente au inserat statutul minorităților, care prevedea drepturile acestora în noua hartă politică a Europei.
Tratatul cu Germania prevedea pierderea coloniilor, înapoierea unor teritorii Franței (Alsacia şi Lorena), Belgiei şi Poloniei (era recu noscută ca stat independent). Armata era redusă şi a fost desființat serviciul militar. Statul a fost obligat să plătească despăgubiri de răz boi în sumă totală de 132 de miliarde de mărci de aur (sumă stabilită la Conferința de la Spa, 1920).
Tratatul cu Austria recuno ş tea constituirea statelor Polonia, Cehoslovacia şi a Regatului Sârbilor, Croaților şi Slovenilor, apartenen ța Bucovinei la România (art. 59) şi cedarea Tirolului de Sud, a regiu nilor Trieste şi Kraina, a Peninsulei Istria şi a oraşului Zadar către Italia.
Tratatul cu Bulgaria obliga acest stat la unele rectificări de graniță în favoarea Regatului Sârbilor, Croaților şi Slovenilor, a Greciei (căreia îi ceda Tracia apuseană, pierzând ieşirea la Marea Egee), respectiv a României, restabilind frontiera româno bulgară hotărâtă prin Tratatul de pace de la Bucureş ti, din 10 august 1913, prin care Cadrilaterul re intra în componența României.
Tratatul cu Ungaria recuno ş tea unirea Slovaciei ş i Ucrainei Subcar patice cu Cehoslovacia, a Croației, Sloveniei, Voivodinei ş i a vestului Banatului cu Serbia, a Transilvaniei, Criş anei, Maramure şului şi Banatului românesc cu România.
Tratatul cu Imperiul Otoman nu a fost aplicat. La data de 21 ianua rie 1920 lucrările conferinței de pace au fost finalizate. Pentru recunoaş te rea de către principalele puteri aliate (Franța, Regatul Unit, Italia, Japonia) a unirii Basarabiei cu România a fost semnat Tratatul de la Paris (28 octom brie 1920).
Coperta Tratatului de la Versailles, versiunea în limba engleză
AXA CRONOLOGICĂ 1918
T.W. Wilson lansează
„Cele 14 puncte”
28 iunie, Tratatul de la Versailles
28 iunie, Liga Națiunilor
10 septembrie, Tratatul de la SaintGermain-en-Laye
4 iunie, Tratatul de la Trianon
Dicționar
Stema Ligii Națiunilor (utilizată începând cu 1939)
Palatul Națiunilor de la Geneva, sediu al Ligii Națiunilor
Liga Națiunilor
În cadrul Conferinței de Pace care a încheiat Primul Război Mondial s a hotărât şi înființarea unui organism internațional menit să apere pacea: Liga Națiunilor. Aceasta, numită ulterior şi Societatea Națiu nilor, a avut sediul la Geneva.
Scopul principal al organizației a fost prevenirea unui nou război, printr o politică de securitate colectivă, dezarmare şi rezolvarea dispu telor internaționale prin negociere şi arbitraj.
Principalele instituții ale Societății Națiunilor au fost: Adunarea Ge ‑ nerală, care era formată din toate statele membre ale Ligii şi care se reunea anual pentru a discuta probleme generale şi pentru a face reco mandări, Consiliul şi Secretariatul Permanent . Sub patronajul Societă ții Națiunilor se găseau: Curtea Permanentă de Justiție Internațională, Comisia pentru Dezarmare, Organizația Sănătății, Organizația Inter‑ națională a Muncii etc. Un rol important în cadrul acestei instituții l a avut diplomatul român Nicolae Titulescu, care a fost pre ş edinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor în anii 1930 şi 1931.
Impactul tratatelor. Noua hartă a Europei
O sesiune a Adunării
Ligii Națiunilor, 1923
Cele cinci tratate de pace semnate în această perioadă sunt cunos cute ca fiind parte ale Sistemului de pace de la Versailles, ele fiind do cumente juridice internaționale care au consfințit realizarea dreptului la autodeterminare a popoarelor din centrul şi estul Europei, apariția unor noi state independente (Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, Austria, Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia), reîntregirea unora deja existente (România, Serbia), dispariția a patru imperii (Imperiul Țarist, Imperiul Austro Ungar, Imperiul German şi Imperiul Otoman), prevenirea unui nou război prin crearea Socie tății Națiunilor, reglementarea statutului minorităților din Europa etc. În urma aplicării prevederilor acestor tratate de pace s au creat mari tensiuni politice şi economice, care s au datorat problemelor emi granților şi minorităților. Despăgubi rile de război erau foarte mari şi de neîndeplinit pentru Germania, ceea ce a provocat tensiuni în viața poli tică europeană şi a creat posibilita tea generării un nou conflict armat de către statele revan ş arde, revizi oniste, nemulțumite de prevederile acestor tratate. Acestea au fost pre mise care au condus la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial.
Descopăr
Imperiile multinaționale care s au destrămat după Primul Război Mondial.
UNIUNEA
REPUBLICILOR
SOVIETICE
SOCIALISTE (URSS)
CEHOSLOVACIA
Harta Europei după Primul Război Mondial
Rețin
În 1919–1920 s a desfăşurat la Paris, Conferința de Pace de după Primul Război Mondial, la care au participat reprezentanți din 27 de state. Deciziile importante erau luate de un „Consiliu al celor patru”.
Clauzele Tratatului de la Versailles erau foarte grele şi umilitoare pentru Germania.
La Paris au fost trasate noile frontiere ale statelor europene şi au fost puse bazele Societății Națiunilor.
Încercarea eliminării consecințelor războiului, noua ordine politică şi teritorială a Europei erau departe de a mulțumi însă toate statele şi, astfel, în perioada următoare au apărut noi tensiuni internaționale.
Regina Maria
TURCIA (din 1923)
„Am făcut cunoscute aspirațiile și trebuințele poporului meu. Am pledat, am explicat, am rupt multe lănci încercând să apăr interesele noastre. Am dat țării mele o imagine vie.”
(Regina Maria, despre Conferința de Pace de la Paris) Pe baza modelelor de la pa gina 10, analizează rolul Reginei Maria în timpul Primului Război Mondial ş i al Conferinței de Pace. Găse ş te două argumente care să susțină rolul Reginei Maria în realizarea visului de uni tate națională a românilor.
Aplic şi analizez
I. Spațiu şi timp
Pe baza hărții Europei de la pagina 35:
a. Indică noile state apărute pe harta Europei după Primul Război Mondial.
b. Explică numele statului român după 1918, România Mare.
c. Realizează un tabel cronologic referitor la semnarea tratelor de pace în cadrul Conferinței de la Paris, 1919–1920.
II. Limbajul de specialitate şi sursa istorică
Matricea conceptuală este un exercițiu de reprezentare a conținutului unui termen necunoscut, după modelul următor:
Cuvântul Definiție
Enunț/Propoziție
Desen armistițiu încetarea operațiunilor militare
La 11 noiembrie 1918, Germania semnează armistițiul care pune capăt Primului Război Mondial.
1. Pe baza modelului de mai sus, realizează matricea conceptuală a următorilor termeni: conferință, tratat, Liga Națiunilor.
2. Analizează cu atenție sursele de mai jos.
A. „… din ianuarie până în iunie 1919 are loc, la Paris, Conferința de Pace care adună delegații din aproximativ treizeci de țări. Nu au fost invitați nici reprezentanții statelor învinse, nici cei ai tinerei Republici a sovietelor. Clemenceau susținea că rușii trădaseră cauza aliaților și că era necesar să se continue războiul de intervenție pentru a se ridica o «barieră» împotriva bolșevicilor. Ședințele plenare, cele 16 comitete de experți și comisiile de tot felul (52 în total), joacă un rol mai puțin important decât «Consiliul celor Zece», format din șefii de guvern și miniștrii afacerilor externe aparținând celor cinci principale puteri învingătoare: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia. Dar organul principal de decizie este «Consiliul celor Patru», din care, începând de pe 24 martie, fac parte francezul Clemenceau, britanicul Llyod George, italianul Orlando și președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, venit personal la Paris pentru a apăra principiile «noii sale diplomații».”
(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei )
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Precizează, din sursa A , componența „Consiliului celor Zece”.
b. Identifică, în sursa B, membrii „Consiliului celor Patru”.
B. „Consiliul celor Patru”
c. Menționează, pe baza surselor A şi B, organul principal de decizie al Conferinței de Pace.
d. Precizează tratatele de pace încheiate în cadrul Conferinței de la Paris din 1919–1920.
e. Prezintă două prevederi ale unuia dintre tratatele semnate în cadrul Conferinței de Pace.
3. Au rezolvat tratatele de pace problemele care au dus la izbucnirea Primului Război Mondial? Cu ajutorul tehnologiilor de informare şi comunicare descoperă surse pentru a rezolva această situaţie problemă.
Evaluez şi creez
III. Comportament civic
1. Creează un cvintet* pentru a ilustra conceptul de pace.
* Cvintetul este o strofă cu cinci versuri. Primul vers este format dintr un singur cuvânt care denume ş te subiectul. Al doilea vers este format din două cuvinte care definesc două însu şiri ale subiectului. Al treilea vers este format din trei cuvinte care exprimă acțiuni (verbe). Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimentele noastre față de subiect. Al cincilea vers este format dintr un cuvânt care arată însuşirea esențială a subiectului. Exemplu: Prieten / Bun, blând /, însoțește, sfătuiește, alină / Mă gândesc la el / Putere. Portofoliul personal.
2. Citeş te cu atenție sursa de mai jos.
„Dorințelor lui Wilson, care vrea «să pună bazele unui nou sistem de relații internaționale» și care gândește pe termen lung, i se opun concepțiile pragmatice ale englezilor, dar mai ales preocupările pentru securitate ale francezilor. În condițiile unor abordări atât de diferite, delegații la Conferință vor încerca să găsească compromisuri acceptabile pentru toți. Formulate încă din ianuarie 1918, într-un mesaj adresat Congresului Statelor Unite (care enumeră cele «14 puncte» faimoase pe care va trebui să se sprijine viitoarea pace), tezele lui Wilson afirmă într-un mod cu totul nou dreptul popoarelor la autodeterminare și preconizează abandonarea diplomației secrete, libertatea mărilor, dezarmarea, «garanțiile mutuale de independență politică și integritate teritorială», toate acestea în cadrul unei «Ligi a Națiunilor».”
(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. IV)
Răspunde la următoarele cerințe:
Jurnal de învățare
Nu uita să te întorci la pagina 11!
Biblioteca virtuală
Conferința de pace 1919–1920
a. Precizează din sursă numele preşedintelui american care a fost autorul „Celor 14 puncte”.
b. Indică, pe baza sursei, două dintre propunerile preşedintelui american ce trebuiau să stea la baza ne gocierilor de pace.
c. Scrie o relație cauză efect stabilită între două informații selectate din sursă, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
d. Realizează un proiect despre valorile promovate de preşedintele american în cadrul Conferinței de Pace de la Paris şi al constituirii Ligii Națiunilor.
IV. Multimedia şi învățarea permanentă. Învăț să învăț
1. Citeş te, timp de cinci minute, lecția din manual. Discută apoi cu colegul/colega de bancă despre ceea ce ai citit şi completează pe caiet tabelul următor:
Cunoş tințe/ Informații confirmate de text
Cunoş tințe/ Informații contrazise de text –
Cunoş tințe/Informații noi, nemaiîntâlnite până acum +
Cunoş tințe incerte/ Informații noi, care merită să fie cercetate ?
2. Realizează împreună cu alți colegi de clasă un studiu de caz despre noua hartă a Europei, plecând de la informații oferite de surse multimedia.
Tratatul de la Versailles
VERIFIC CE ȘTIU
1. Precizează alianțele politico militare realizate la sfâr şitul secolului al XIX‑lea şi începutul secolului al XX‑lea şi identifică pe harta alăturată statele membre ale acestora.
Recapitulare
2. Cu ajutorul schiței pictorului român Nicolae Tonitza, realizează, împreună cu colegul de bancă, o scurtă descriere a unei zile din viața unui soldat participant la Primul Război Mondial.
3. Formulează un argument pro şi unul contra utilizării descoperirilor ş tiințifice în scopuri militare.
4. Utilizând metoda „Cubul”, rezolvă următoarele cerințe:
a. Defineş te următoarele noțiuni: mari alianțe, neutralitate, război mondial, tranșee, armistițiu
b. Indică taberele implicate în Primul Război Mondial.
c. Descrie fronturile de luptă şi principalele operațiuni militare desfăşurate pe acestea.
d. Compară resursele celor două blocuri politico‑militare implicate în război.
e. Analizează rolul personalităților istorice (militari, oameni politici) în desfăşurarea evenimentelor Primului Război Mondial.
f. Prezintă urmările războiului.
5. Imaginea din stânga jos face parte din propaganda de război. Ce mesaj transmite aceasta? Cui îi este adresat? De ce? Construieş te un mesaj public despre pace/război folosind resurse multimedia.
6. Realizează o prezentare digitală despre evoluția frontierelor Europei după Primul Război Mondial. Precizează modificările de pe harta Europei, cauzele lor şi noile state apărute. Portofoliul personal.
7. Priveş te cu atenție imaginea din dreapta. Ce vezi?
Ce poveste ai putea spune? Consultă surse multimedia despre Primul Război Mondial
şi află adevărata poveste a acestei fotografii.
Pentru casă și țară!
Nicolae Tonitza –Soldat mâncând
Test de evaluare
I. Alege varianta corectă de răspuns. Portofoliul personal.
1. Cele două blocuri politico militare create la sfâr şitul secolului al XIX lea şi începutul secolului al XX‑lea erau:
a. Antanta şi Tripla Înțelegere; b. Antanta şi Tripla Alianță; c. Antanta şi Alianța celor Trei Împărați; d. Tripla Alianță şi Puterile Centrale.
2. Au participat la operațiunile militare pe frontul de vest:
a. Anglia, Franța, Germania; b. Anglia, Rusia, Austro Ungaria; c. Franța, Germania, Rusia; d. Anglia, Franța, Austro Ungaria.
3. Marile bătălii de pe frontul românesc, din anul 1917, s au desfăşurat la:
a. Mărăşeş ti, Vaslui, Oituz; b. Mărăşeş ti, Nicopole, Mărăş ti;
c. Mărăş ti, Mărăşeş ti, Oituz; d. Mărăş ti, Vidin, Mărăşeş ti.
4. Conferința de Pace care a încheiat Primul Război Mondial s a desfăşurat la Paris între anii: a. 1918–1919; b. 1919–1920; c. 1921–1922; d. 1923–1924.
II. Alege noțiunile dintre paranteze care completează spațiile libere ale textului (Antanta, alimente, submarine, umane, 1917, Verdun, intrarea, ofensiva).
În 1916, pentru că războiul se prelungea, pe frontul de vest s-a reluat , și germanii au atacat trupele franceze la , iar acestea au răspuns cu contraofensiva de pe râul Somme, cu uriașe pierderi și materiale. Pentru a împiedica aprovizionarea cu și materii prime a Puterilor Centrale, a introdus blocada maritimă. Riposta Germaniei, prin folosirea în atacarea navelor care aprovi zionau țările Antantei, a provocat nemulțumirea SUA și ca urmare, acesteia în război în anul
III. Elaborează, în aproximativ două pagini, un eseu despre relațiile internaționale în primele două decenii ale secolului al XX lea, având în vedere:
menționarea a două mari alianțe politico militare constituite la sfâr şitul secolului al XIX lea şi începutul secolului al XX lea; 1 p
precizarea evenimentului politico militar care a început în anul 1914 şi a unei cauze care l a generat; 1 p
prezentarea a două fapte istorice desfăşurate în cadrul evenimentului politico militar menționat; 2 p
menționarea a două urmări ale evenimentului politico militar prezentat. 1 p
Autoevaluare S I S II S III Oficiu Total
Punctaj pentru răspuns corect 2 p (0,5 p × 4) 2 p (0,25 p × 8) 5 p 1 p 10 p
Nu uita să completezi Fişa de observare a activității şi a comportamentului de la pagina 11. Portofoliul personal.
Proiect
Realizează împreună cu alți colegi de clasă un proiect cu titlul „Primul Război Mondial” după metoda „Pălăriile gânditoare”. Portofoliul personal.
Pălăria albă: Informează. Caută informații despre tema pusă în discuție, face conexiuni, oferă informația.
Sarcină de lucru: Realizează un tabel cronologic referitor la formarea marilor alianțe politico militare implicate în Primul Război Mondial.
Pălăria roşie: Spune ce simte. Îşi exprimă emoțiile, sentimentele.
Sarcină de lucru: Compară evoluția alianțelor, dar şi a fronturilor de luptă, stabileş te minimum două asemănări şi două deosebiri.
Pălăria neagră: Prezintă aspectele negative. Este criticul, prezintă posibile riscuri, pericole, identifică greşelile.
Sarcină de lucru: Identifică noile tipuri de armament şi efectele acestora asupra oamenilor şi a mediului.
Pălăria galbenă: Prezintă aspectele pozitive. Este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, explorează optimist posibilitățile.
Sarcină de lucru: Stabileş te cinci elemente care definesc viața în tranşee şi frontul de acasă.
Pălăria verde: Generează idei noi. Caută şi oferă soluții alternative.
Sarcină de lucru: Prezintă România în timpul Primului Război Mondial.
Sarcină de lucru: Identifică, cu ajutorul manualului şi al resurselor multimedia, numele personalităților de mai jos şi rolul acestora în istoria lumii în timpul Primului Război Mondial.
Perioada interbelică: o lume în schimbare
LECȚIA 1
STUDII DE CAZ
LECȚIA 2
STUDII DE CAZ
RECAPITULARE
TEST DE EVALUARE
Viața cotidiană: organizarea
orașelor, lumea rurală, invențiile
și viața casnică, divertismentul, sănătatea oamenilor, cultura
Să utilizezi coordonatele de timp și spațiu în prezentarea faptelor și proceselor istorice.
Să compari fapte și procese istorice din perspectivă temporală și spațială.
Să folosești sursele istorice în vederea descoperirii elementelor de continuitate și schimbare în procesele istorice.
Să explorezi sursele istorice prin utilizarea instrumentelor specifice gândirii critice.
Să determini relațiile dintre personalitățile și grupurile umane în desfășurarea faptelor istorice.
Să prezinți elemente de continuitate și schimbare în evoluția sistemului de valori.
Să realizezi proiecte individuale sau de grup prin utilizarea resurselor multimedia.
Să aplici tehnici de muncă intelectuală care valorizează cooperarea, disciplina și perseverența.
Să folosești perspectivele multiple și capacitățile de analiză critică pentru luarea deciziilor pe bază de argumente și dovezi pertinente.
VIAȚA COTIDIANĂ: ORGANIZAREA ORAȘELOR, LUMEA RURALĂ, INVENȚIILE ȘI VIAȚA CASNICĂ,
DIVERTISMENTUL, SĂNĂTATEA OAMENILOR, CULTURA
Cuvinte-cheie
Personalitate
HENRY FORD (1863–1947)
Fondator al industriei americane de automobile. A întemeiat Ford Motor Company (1903). Este autor al unui nou mod de organizare a producției industriale, cunoscut sub denumirea de fordism. El a afirmat: „Nu banii îți aduc siguranța. Siguranța țio poate da doar un bagaj valoros de cunoștințe, experiență și abilități”.
AXA CRONOLOGICĂ
1913 Banda rulantă
1920 Primul post național de radio (SUA)
1927 Prima emisiune de televiziune
Complexă și diversă, perioada interbelică a fost marcată de o serie de schimbări semnificative și evenimente importante, care au influențat evoluția ulterioară a lumii: tratatele de pace, modificările teritoriale, criza economică, ascensiunea totalitarismului, inovații culturale și artistice.
Orașele au fost în continuare mediul favorabil pentru dezvoltarea vieții moderne, pentru pătrunderea noilor tehnologii și adoptarea celor mai vizibile schimbări. Acestea au cunoscut o creștere rapidă datorită industrializării și migrării populației din zonele rurale către urban. După anul 1930 ritmul urbanizării s-a intensificat. În multe orașe din SUA s-au stabilit emigranți, în special italieni, germani, din Peninsula Scandinavă și din Europa Răsăriteană. Arhitectura orașelor a pus accent pe stiluri noi precum Art Deco și Bauhaus, stiluri moderne, cu clădiri care combinau funcționalitatea, formele geometrice și elemente decorative în mod inovator. În paralel, orașele erau și importante centre ale vieții culturale.
Lumea rurală. Agricultura a rămas principala ocupație a locuitorilor din întreaga lume, astfel, o mare parte a populației trăia la sate. Utilizarea pe scară mai mare a utilajelor mecanizate a dus la creșterea producției agricole. Veniturile locuitorilor de la sate erau foarte mici și abia acopereau cheltuielile pentru îmbrăcăminte, mâncare, biserică, școală, sănătate, impozite. Mulți dintre copiii țăranilor erau înscriși la școală, dar nu frecventau cursurile decât foarte puțini.
În multe țări au avut loc reforme agrare care au avut ca scop redistribuirea pământului. Aceste reforme au variat în funcție de țară și au avut impact asupra structurii sociale și economice din mediul rural. Urmare a faptului că oamenii au început să migreze din sate în orașe în căutarea unor oportunități de muncă mai bune, se constată o scădere a populației rurale în unele regiuni. În multe țări s-a modernizat infrastructura în mediul rural, s-au construit drumuri, școli și spitale, ceea ce a avut un impact semnificativ asupra calității vieții în sate.
New York, 1930
Invențiile
Perioada interbelică a fost o epocă în care inovația și tehnologia au evoluat rapid, deschizând oportunități în diverse domenii. Noile invenții și descoperiri au contribuit la transformarea semnificativă a societății.
Radioul a devenit cel mai popular mijloc de informare, de educare și de divertisment, fiind difuzate emisiuni muzicale, de teatru radiofonic sau sportive. În această perioadă au fost dezvoltate primele tehnologii pentru transmisia televizată. Acum se realizează noi inovații în cinematografie: sunetul sincronizat cu imaginea (sunetul vorbit) și tehnici de filmare avansate. Apariția discurilor de vinil (gramofon) a revoluționat industria muzicală și a permis o mai bună calitate a înregistrărilor.
În anii 1920 a fost creat primul sistem electronic de gestionare a datelor, deschizându-se calea pentru revoluția informatică ulterioară.
Automobilul a crescut capacitatea oamenilor de a se deplasa pe distanțe mari, de a face excursii sau de a-și petrece timpul în aer liber. Producția în serie a automobilelor, precum cele produse de Ford cu modelul T, a democratizat transportul rutier.
Viața casnică
Rolul femeii în societate și în familie s-a schimbat foarte mult după război, ea ocupând un loc din ce în ce mai important în economie. Acest fapt a atras după sine o modificare a vieții casnice și o scădere a timpului petrecut de femeie în gospodărie. Noile invenții modifică pozitiv viața casnică: aragazul, frigiderul, mașina de spălat, prăjitorul de pâine etc. Primul frigider electric pentru uz casnic, cunoscut sub numele de „Frigidaire”, a fost dezvoltat în 1927 de către General Motors și a transformat modul în care oamenii depozitau și păstrau alimentele. În anii 1930 apar și primele modele de mașini de spălat automate cu tambur rotativ.
În perioada interbelică, numărul femeilor angajate era în continuare destul de limitat, cele mai multe lucrând în sectorul public, ca funcționare, dar și în servicii, cel mai adesea în comerț.
Radio
Aragaz
Frigider
Dicționar
Echipa națională a Uruguayului, prima campioană mondială la fotbal, 1930
Cultura
Divertismentul
Epoca interbelică a adus și importante schimbări culturale. Apare jazzul ca stil muzical, se compun romanțe, se dansează în stilul charleston sau în cel denumit în SUA black bottom, se dezvoltă arta cinematografică, teatrul de stradă, publicitatea. Cinematograful este dedicat tuturor categoriilor sociale. Până în 1927 filmele nu sunt însoțite de sunet, replicile personajelor fiind redate sub formă de inserturi scrise (film mut). Cele mai îndrăgite au fost filmele de comedie cu actori precum Charlie Chaplin, Harold Lloyd, filmele de aventuri, precum Tarzan, sau desenele animate, precum Felix the Cat (Felix Motanul) Sportul a intrat și mai mult în atenția oamenilor. În 1896, la Atena s-au organizat Jocurile Olimpice moderne. Acestea au fost întrerupte de război, dar reluate regulat, din patru în patru ani, după 1920. Stadioanele au devenit din ce în ce mai multe și mai pline, a luat amploare sportul profesionist, fiind organizate și primele campionate mondiale. În 1930, se desfășura primul campionat mondial de fotbal. S-au organizat întreceri și pentru alte sporturi, precum box, tenis, ciclism, baschet etc.
Sănătatea
Primele publicații medicale au apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar s-au înmulțit după război, perioadă în care condițiile medicale și noile tipuri de boli apărute au determinat îmbunătățirea metodelor medicale, a instrumentelor și a medicamentelor necesare pentru diverse tratamente. Ca urmare a creșterii preocupării pentru menținerea sănătății, oamenii au început să practice sportul.
Știința. În fizică, danezul Niels Bohr, laureat al Premiului Nobel din anul 1922, aplică teoria cuantică la fizica atomului. În chimie, savanții au reprodus pe cale artificială majoritatea substanțelor, fibre sintetice, coloranți, vopseluri etc. În biologie, au fost descoperiți hormonii, substanțe care reglează funcțiile vitale umane. În medicină, în anul 1922, a fost descoperită insulina, revoluționând tratarea diabetului, iar în anul 1928, Alexander Fleming descoperă penicilina. Anesteziile generale și grefele de organe erau curente. Au apărut vitaminele, fiind izolate chimic aceste substanțe esențiale necesare dezvoltării sănătoase a oamenilor. Aeronautica face progrese remarcabile; în anii ’30 a apărut avionul cu reacție. În filozofie, germanul Martin Heidegger construiește o nouă viziune asupra existenței umane, iar Karl Jaspers propune ca omul să se întoarcă la sine însuși, în adâncul personalității sale. În această perioadă a crescut preocuparea pentru studierea istoriei. Oamenii doreau să cunoască mersul lumii, faptele și evenimentele din Marele Război, alte popoare și civilizații. Arheologia a scos la iveală cetăți antice din Siria, Orientul Apropiat, Afghanistan, lărgind cunoașterea trecutului lumii.
Artele. Literatura a tratat temele fundamentale, dureroase ale condiției umane. Apar noi curente literare: simbolismul, dadaismul (Tristan Tzara), modernismul etc. S-au remarcat scriitorii: în Franța, André Maurois, în Spania, Miguel de Unamuno, Ortega y Gasset, în Austria, Stefan Zweig, în Germania, Heinrich Mann. Apare romanul fluviu: francezul Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut (1913–1927). Irlandezul James Joyce (Ulise, 1922) a revoluționat forma romanului contemporan. Un alt mare scriitor al timpului a fost Franz Kafka, cunoscut pentru romanul Procesul, care explorează absurdul și înstrăinarea individului în societate. Peste ocean, în SUA, realizează opere remarcabile scriitorii Ernest Hemingway ( Adio, arme, Pentru cine bat clopotele, Bătrânul și marea) și F. Scott Fitzgerald (Marele Gatsby). În artele plastice se remarcă pictorii Salvador Dalí (suprarealism), Pablo Picasso, Georges Braque (cubism), Edvard Munch (expresionism) și Constantin Brâncuși, „părintele sculpturii moderne”. Aceste curente au revoluționat convențiile tradiționale și au pus accent pe vis, subconștient, irațional, emoții intense.
Constantin Brâncuși, Coloana infinitului
Orchestra Paul Whiteman (1921)
Descopăr
Stilul de artă vizuală, arhitectură și design Art Deco
Caracteristic perioadei interbelice, stilul Art Deco este caracterizat de lux și eleganță, de linii simple, de forme geometrice de precizie matematică, mai ales în arhitectură, de utilizarea materialelor moderne, precum sticlă, crom, bronz sau fier forjat. Ilustrative sunt în acest sens clădirile „zgârie-nori”, construcții funcționale, necesare creșterii activității economice și a populației, precum și ridicării orașelor pe verticală.
Buffalo City Hall, SUA
Palatul Chaillot, Paris, Franța
Rețin
Epoca interbelică a fost o perioadă de profunde schimbări culturale.
Orașele erau în continuare mediul favorabil pentru dezvoltarea unei vieți moderne, pentru pătrunderea noilor tehnologii și adoptarea celor mai vizibile schimbări.
Interbelicul a creat o epocă de schimbare a culturii, a modei, a calității vieții, a moravurilor și a civilizației umane.
Chrysler Building (în stânga), Empire State Building (în dreapta) – cele mai înalte clădiri din SUA și din lume în momentul în care au fost construite
Istoria altfel
Set de coafuri și pălării clasice din anii ’20
Galeriile Lafayette Paris
Femeia în viața publică
„Vot pentru femei!”, Annie Kenney și Christabel Pankhurst (Marea Britanie) militând pentru drepturile femeilor
Femei cu drept de vot, Brazilia, 1928
Comitetul premiilor Femina (Paris, 1926) din care a făcut parte și Elena Văcărescu, prima femeie membru de onoare al Academiei Române în 1925
Femeia în viața publică
Primii ani ai secolului al XX- lea au fost marcați de schimbări de mentalitate, de o transformare radicală a femeii și a rolului ei în societate, de o nouă percepție a femeii asupra ei înșiși. După mii de ani în care rolul femeii în societate a fost „minimalizat”, la sfârșitul Primului Război Mondial această situație a început să se schimbe și treptat va căpăta o nouă dimensiune. Sacrificiile femeilor au fost mari atât pe frontul de acasă, cât și pe front, acolo unde au servit ca asistente medicale și ca soldați („eroina de la Jiu”, Ecaterina Teodoroiu). Prin urmare, rolul femeii în societate s-a schimbat, acestea au jucat un rol semnificativ în viața publică în perioada interbelică.
Dreptul de vot
Mișcarea sufragetelor (sufragiu = drept de vot) a fost o campanie de activism politic și social care a militat pentru acordarea dreptului de vot femeilor. Emmeline Pankhurst și fiica sa Christabel Pankhurst au avut un rol principal în cadrul acestei mișcări. Astfel, multe țări au acordat femeilor dreptul de vot. De exemplu, Statele Unite au adoptat Amendamentul 19 al Constituției în 1920, care le-a conferit femeilor dreptul de vot la nivel federal. Dreptul de vot a fost acordat femeilor britanice de peste 30 de ani în 1918 și apoi a fost extins la toate femeile de peste 21 de ani în 1928.
Participarea la viața politică
Soția președintelui american Franklin D. Roosevelt, Eleanor Roosevelt a fost o personalitate puternică în politica americană și un promotor al drepturilor omului și al egalității de gen. Un alt exemplu îl reprezintă Regina Maria a României care a jucat un rol important în sprijinirea eforturilor de război ale României în timpul Primului Război Mondial și a avut o prezență semnificativă la negocierile de pace care au urmat sfârșitului acestuia, inclusiv la Conferința de Pace de la Paris din 1919.
Feminism
Perioada interbelică a fost marcată de mișcarea feministă, cu activiste notabile precum Virginia Woolf și Simone de Beauvoir. Aceste femei au luptat pentru drepturile femeilor, pentru accesul la educație și pentru egalitate de gen. În această perioadă, au fost înființate numeroase organizații feministe, cum ar fi Liga Femeilor pentru Drepturi din Regatul Unit. Elita feminină educată a promovat mișcarea feministă și în România. Printre cele mai cunoscute personalități ale mișcării de emancipare a femeii române s-au numărat Elena Văcărescu, Calypso Botez, Alexandrina Cantacuzino, Eleonora Stratilescu, Maria Buțureanu etc.
Munca și implicarea socială
Femeile au jucat un rol important în sindicate și organizații sociale, luptând pentru condiții de muncă mai bune, salarii echitabile și pentru îmbunătățirea stării sociale a lucrătorilor.
Învățământ și știință
Marie Curie a continuat să fie o figură deosebit de importantă în perioada interbelică. A fost prima femeie laureată cu două Premii Nobel (în fizică și chimie) și a avut contribuții semnificative în domeniul radioactivității. Amelia Earhart a stabilit recorduri de zbor și a fost una dintre cele mai cunoscute figuri ale timpului în domeniul aviației. Femeile au câștigat acces la învățământul superior într-o măsură mai mare decât în trecut și au devenit mai prezente în universități și cercetare.
Cultură și artă
Femeile au contribuit semnificativ la cultura și arta perioadei interbelice, de exemplu, Gertrude Stein și Virginia Woolf în literatură, Frida Kahlo, Tamara de Lempicka și Georgia O'Keeffe în pictură. Actrița Marlene Dietrich a fost una dintre cele mai mari staruri de cinema din perioada interbelică.
Moda și stilul de viață
Au fost influențate de tendințe precum mișcarea flapper (care a promovat o imagine mai independentă și liberă pentru femei) și stilul Art Deco. Anii 1920 au cunoscut o „revoluție” în moda feminină prin creațiile lui Gabrielle „Coco” Chanel, care a impus o nouă imagine a femeii, liberă și modernă. Ea a introdus în moda feminină pantalonul, taiorul, gențile supradimensionate, încălțămintea bicoloră, ceasurile unisex, „mica rochie neagră” și „costumul Chanel” etc.
Analizez și rezolv
1. Precizează trei meserii practicate de femei în secolul al XX-lea.
2. Compară informațiile pe care le cunoști despre rolul femeii în societatea antică, medievală, modernă cu cele aflate în lecție. Stabilește două asemănări și două deosebiri între statutul și rolul femeii astăzi și cel din trecut. Cum se poate explica lipsa de drepturi ale femeilor în trecut? Utilizează tehnologiile de informare și comunicare pentru obținerea surselor necesare rezolvării acestei situații-problemă.
Marie Mattingly Meloney la stânga, cu Irene, Marie și Eve Curie, în timpul vizitei soților Curie din 1921 în Statele Unite
3. Realizează, împreună cu colegii de clasă, o investigație despre viața și activitatea lui Coco Chanel. Repartizați-vă sarcinile de lucru. Lucrați împreună, ascultați-vă reciproc, argumentați pentru a convinge. La finalul activității, elaborați un jurnal în care să prezentați impresiile, emoțiile și sentimentele pe care le-ați trăit în timpul acestei activități. Portofoliul personal. Amelia Earhart, 1936
Costume Chanel
Cinematograful – artă și industrie
Cinematograful Lumière
Studiourile Edison, 1908
Cântărețul de jazz este considerat primul film cu sunet. El include, spre deosebire de alte producții anterioare, în afara coloanei sonore, un dialog vorbit.
Parisul a fost primul oraș în care, la 28 decembrie 1895, la Grand Café, un număr restrâns de spectatori au putut participa la o activitate inedită: proiectarea unor imagini în mișcare, ceea ce avea să se numească „film”. Peliculele Ieșirea muncitorilor din uzinele Lumière și Sosirea unui tren în gară au impresionat publicul. Inventatorul aparatului de filmat a fost chimistul Louis Lumière. Anul următor, frații Lumière și-au prezentat invenția atât în Europa, cât și în SUA, și au denumit-o cinematograf.
Primul studio cinematografic a fost înființat în 1897 de Georges Méliès. Noua artă însemna actori, regizori, scenariști, efecte și tehnici speciale, o adevărată industrie care a început să producă zeci de filme și miliarde de dolari. Primele filme erau scurte, mai puțin de un minut și, de regulă, era prezentată o singură scenă. Proiecțiile s-au mutat din cafenele în spații special amenajate; astfel, în 1908 existau deja 10 000 de cinematografe pe teritoriul SUA. Până în 1911, unul dintre cei mai cunoscuți maeștri ai artei cinematografice, David Griffith, a produs 200 de filme, descoperind primele filmări în mișcare (cu aparatul de filmat instalat pe o locomotivă), primul western, filmul de groază, filmul biografic etc. Unul dintre cele mai faimoase filme ale regizorului american este Născută în libertate, realizat în anul 1927.
În 1911, la București era prezentat primul film românesc, Amor fatal, regizat de Grigore Brezeanu, urmat, în 1912, de pelicula Războiul de independență
Cele mai cunoscute studiouri de film rămân cele din SUA: Hollywood, Nestor Film Company, New York, Universal Studios, Columbia, Paramount Pictures, Walt Disney.
Era de aur a Hollywoodului rămâne deceniul 1930–1940, când acesta a devenit centrul industriei cinematografice, producând filme clasice precum Cetățeanul Kane (1941), regizat de Orson Welles, și Pe aripile vântului (1939), regizat de Victor Fleming.
„Cetatea filmului”, Hollywood, SUA
Filmul mut este specific primei perioade a cinematografiei, în care se disting Charlot sau Charlie Chaplin, celebrul personaj cu mustață, melon și baston, Buster Keaton, Harold Lloyd, dar și un cuplu de comici, Stan Laurel și Oliver Hardy sau Stan și Bran. În aceste filme un rol important îl aveau efectele scenice și pantomima.
Lumea filmului captează publicul, Hollywoodul se transformă într-o uzină de vise ale americanilor, vedetele devin modele de viață, iar cinematografia ajunge o industrie aducătoare de profit.
Walt Disney a fost una dintre cele mai mari figuri din istoria cinematografiei și a divertismentului. În anul 1928 creează primul scurtmetraj cu Mickey Mouse, șoricelul căruia îi împrumută vocea sa. Numele lui Walt Disney avea să devină sinonim cu desenele animate. Printre filmele și personajele sale celebre se numără Alba ca Zăpada și cei 7 pitici, Minnie Mouse, Donald Duck, Goofy, Ariel, Mica sirenă, Simba, Cenușăreasa etc.
Din 1929, Academia Americană de Film recompensează cu Premiile Oscar mesajul filmului, arta interpretativă, tehnicile folosite în exprimare și producția în ansamblu. Arta cinematografică a devenit din ce în ce mai atractivă și mai diversă, un mod de viață și de câștig.
Regizori precum Frank Capra, Howard Hawks, Alfred Hitchcock, Fritz Lang, Ernst Lubitsch și Charlie Chaplin au creat opere semnificative în această perioadă, contribuind la dezvoltarea cinematografiei cu stiluri distincte și filme de referință.
A fost o perioadă în care actori celebri precum Greta Garbo, Clark Gable, Marlene Dietrich, Errol Flynn, Bette Davis au devenit vedete ale ecranului.
Analizez și rezolv
1. Precizează două progrese tehnice care au contribuit la dezvoltarea industriei cinematografice.
2. Consultă resurse de pe internet și indică două filme în care a jucat marele actor Charlie Chaplin.
3. Discută cu colegii de clasă despre personajele comice sau de desene animate care v-au impresionat în copilărie.
4. Folosește motoare de căutare și realizează un portofoliu de filme (10 exemple) din perioada de început a cinematografiei.
5. Citește, timp de cinci minute, studiul de caz: Cinematograful – artă și industrie. Discută apoi cu colegul/colega de bancă despre ceea ce ai citit și completează pe caiet tabelul de mai jos.
Cunoștințe/ Informații confirmate de text
Cunoștințe/ Informații contrazise de text –
Cunoștințe/Informații noi, nemaiîntâlnite până acum +
Cunoștințe incerte/ Informații noi, care merită să fie cercetate ?
Minnie și Mickey Mouse
Statueta Oscar
Charlie Chaplin, Charlot
Crize economice
Personalitate
JOHN MAYNARD KEYNES (1883–1946)
Economist britanic. Ideile sale au avut un impact puternic asupra teoriei economice moderne și a politicilor fiscale ale multor guverne în gestionarea crizelor economice, în special în perioada Marii Crize din 1929–1933.
Crizele economice sunt momente cruciale și critice, fenomene sociale masive și complexe în dezvoltarea societăților capitaliste. Cauzele apariției crizei economice țin de complexitatea interdependențelor la toate nivelurile societății, de o ruptură a echilibrelor anterioare, de perturbarea profundă a mecanismului economic. Deteriorarea relațiilor în cadrul procesului muncii, imposibilitatea de a continua modul de organizare și de funcționare a sistemului economic în vechile cadre conduc la restructurări, la restricții bugetare, la mari mutații economice, sociale și politice. Crizele economice transformă în mod radical condițiile de existență ale oamenilor, obligă societățile umane să descopere noi capacități de adaptare și de creație economică, să restructureze sistemul economic, sistemul de valori, să elaboreze alte strategii pentru a dezvolta o nouă organizare a muncii în sprijinul forțelor novatoare la nivel economic. Evoluția economică a societății după Primul Război Mondial a fost împărțită în patru etape.
A. 1919–1922 (1924) – refacerea după război Economia mondială a suferit pagube uriașe în timpul Marelui Război, ceea ce a dus la mărirea inflației, la devalorizarea monetară și la creșterea prețurilor. Producția a scăzut și forța de muncă s-a diminuat. Au fost distruse case, poduri, căi ferate, uzine, suprafețe agricole sau păduri. La acestea se adăugau uriașele pierderi umane. După război s-au făcut încercări de trecere de la producția de război la cea de pace, fenomen cunoscut sub numele de „criză de reconversiune”. Aceasta s-a înregistrat în majoritatea statelor europene, mai ales în cele în care s-au purtat lupte: Franța, Belgia, Germania, Serbia, Polonia, România etc. State precum SUA sau Japonia au fost mai puțin afectate, ieșind din război chiar cu o economie mai dezvoltată și cu o industrie diversificată. Dolarul a devenit etalonul de schimb în tranzacțiile internaționale.
Rata șomajului în SUA 1910–1940
B. Între anii 1924 și 1928 economia continentului și a lumii a realizat progrese și a recâștigat o mare parte din terenul pierdut în comerțul mondial. A fost o perioadă de echilibru și bunăstare economică.
București, Bulevardul Magheru, perioada interbelică
C. Anii 1929–1933 au fost marcați de o nouă criză economică, de data aceasta de supraproducție, care a lovit mai ales SUA, Marea Britanie, Germania. Greu încercată a fost și România, unde au fost afectate toate categoriile sociale, a crescut numărul șomerilor și multe firme au dat faliment. Marea Criză Economică din 1929, cunoscută și sub numele de „Marea Depresiune”, a fost una dintre cele mai devastatoare și profunde crize economice din istorie și a avut un impact semnificativ asupra economiei globale și asupra societății. După izbucnirea marii crize economice, la 24 octombrie 1929 (joia neagră), prin prăbușirea bursei din New York, activitatea economică mondială a scăzut dramatic, inflația și șomajul au crescut rapid, multe bănci au dat faliment. Industria lumii se dezeuropeniza, apărând noi concurenți, precum Japonia și China. Mărfurile pe care furnizorii europeni nu le mai puteau produce au fost realizate de alte economii extraeuropene. Europa a încetat să fie uzina lumii și Statele Unite ale Americii au devenit principalul creditor de pe glob. Țările Lumii Noi, furnizoare de materii prime, au început să fie producătoare de bunuri și au intrat în concurență cu statele cu tradiție industrială. În acest context, muncitorii au solicitat protecție împotriva șomajului, prin contracte colective de muncă, pentru obținerea unor condiții de muncă satisfăcătoare. Grevele au devenit forma de manifestare a nemulțumirilor clasei muncitoare. Conflictele de muncă, numeroase în această perioadă, au creat condițiile modificărilor legislației sociale în majoritatea țărilor. Sindicate, cooperative și asociații au luat naștere pentru protecția și lupta contra sărăcirii clasei muncitoare. O nouă politică, de intervenție a statului în economie, cunoscută cu numele de New Deal și promovată în SUA, a dus la sfârșitul crizei.
D. Între anii 1934 și 1938 , creșterea economică pe continent a avut multe aspecte de înnoire a tuturor structurilor societății, transformând radical statele europene.
Union Bank, SUA, 1931
Analizez și rezolv
1. Consultă un dicționar al limbii române (dexonline.ro) și definește următorii termeni: economie, inflație, supraproducție, șomaj, faliment, bursă, grevă. Te-ai mai întâlnit cu acești termeni? În ce context? Poți da exemple în acest sens?
2. Argumentează, într-un text de aproximativ cinci rânduri, de ce dolarul a devenit etalon de schimb pe piața tranzacțiilor internaționale în perioada interbelică.
3. Realizează o investigație din care să rezulte aspecte legate de viața cotidiană din România în timpul crizei economice din anii 1929–1933. Portofoliul personal.
Aplic și analizez
I. Spațiu și timp
Imaginează-ți că te poți întoarce în timp în perioada interbelică.
a. În ce zonă geografică a lumii te-ai întoarce?
b. Localizează pe harta mută a lumii spațiul ales.
c. Prezintă un argument pentru alegerea acestei destinații.
d. Indică două modificări în evoluția spațiului ales comparativ cu perioada actuală.
II. Limbajul de specialitate și sursa istorică
Citește cu atenție sursele de mai jos.
A. „Ori admitem că singurul rol legitim al femeii este de a fi soție și mamă, și atunci bărbații trebuie să-și facă datoria de a le lua pe toate în căsătorie și de a le asigura mijloace de trai, ori recunoaștem că, din cauza noastră, mare parte din femei nu pot fi chemate la împlinirea acestei misiuni și le deschidem căile prin care se pot întreține singure.”
(discurs al lui C.V. Ficșinescu, Iași, 29 martie 1898)
B. „Anii 1920 au adus schimbări uriașe în America. Femeile obținuseră de curând dreptul de vot. Pentru membrii claselor înstărite, viața era un vis: «Petrecerile erau mai luxoase... ritmul mai rapid, spectacolele mai mari, clădirile mai înalte» (F. Scott Fitzgerald, Marele Gatsby). Noul flux de bani alimenta economia. Cei cu buzunarele mai puțin căptușite au adoptat cu entuziasm sistemul de rate, prin care își plăteau noile mașini, radiouri și alte bunuri.”
( Istoria lumii , vol. IV, National Geographic)
C. „Mutilați de război, artiștii și scriitorii sunt obsedați de nou și de dorința imperioasă de a se elibera dorind să-și lărgească orizontul, ei imaginează doctrine avangardiste, originale... Totul devine o experimentare febrilă: futurism, cubism, dadaism, expresionism, suprarealism... Realitatea crudă readuce în literatură teme sociale – revoluția, inflația, șomajul, pauperizarea clasei medii... Cinematografia, mai ales, după apariția filmului vorbit, și radioul făceau concurență cărții. Revistele săptămânale, cu tiraje foarte mari și prețuri accesibile, concurează achiziționarea de cărți.”
(Maurice Baumont, Civilizații moderne)
D. „Între cele două războaie mondiale industria s-a dezvoltat și a devenit din ce în ce mai capabilă să satisfacă nevoile consumatorilor. [...] Populația urbană a sporit pe măsură ce a crescut rolul orașelor în organizarea și conducerea economiei. Chiar și agricultura a dat semne de schimbare: în mod tradițional, ea se baza pe producția de cereale, iar acum s-a înregistrat o ușoară deplasare spre cultivarea legumelor și a plantelor industriale. Societatea românească se îndrepta treptat tot mai mult spre orașe.”
(Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Istoria României )
E. „Criza economică mondială a fost o criză generală: semnele exterioare ale acesteia au fost scăderea dramatică a producției industriale, șomajul în proporții necunoscute până atunci, prăbușirea piețelor agrare și a prețurilor materiilor prime, a băncilor și a întreprinderilor. În cadrul comerțului mondial, [...] se vor prăbuși toate structurile comerțului liber care supraviețuiseră Primului Război Mondial.”
(Imanuel Geiss, Istoria lumii )
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Precizează, pe baza surselor A și B, o schimbare intervenită în statutul femeilor în primele decenii ale secolului al XX-lea.
b. Menționează din sursa B două modalități de petrecere a timpului liber în perioada interbelică.
c. Indică două curente culturale și două mijloace de informare și comunicare la care face referire sursa C .
d. Precizează din sursa D o schimbare care se petrece în agricultură.
e. Indică, pe baza sursei E , două dintre semnele exterioare ale crizei economice și modul de manifestare a acesteia în cadrul comerțului mondial.
f. Scrie o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa D, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
g. Compară informațiile din sursele A – E și stabilește două asemănări și două deosebiri în evoluția comunităților umane în perioada Primului Război Mondial și în perioada interbelică, precum și între deceniile trei și patru ale secolului al XX-lea.
Evaluez și creez
III. Comportament civic
1. Privește imaginea alăturată, care se referă la o meserie de la începutul secolului al XX-lea, care astăzi nu se mai practică. Identifică alte trei astfel de meserii și explică dispariția acestora. Numește o meserie care a apărut în perioada interbelică. Poți formula un punct de vedere pe baza răspunsurilor date? Care ar fi acesta?
2. Împreună cu alți colegi de clasă realizează o investigație din care să rezulte aspecte de viață cotidiană referitoare la oameni, clădiri, obiceiuri etc. din perioada interbelică a localității în care trăiți.
IV. Multimedia și învățarea permanentă.
Nu uita să te întorci la pagina 11!
Biblioteca virtuală
Stiluri de dans din perioada interbelică
criză economică
1. Accesează surse de pe internet și completează, în caiet, după model, împreună cu colegul de bancă, „Floarea de nufăr”*. Portofoliul personal.
*„Floarea de nufăr” este o tehnică cu ajutorul căreia se poate dezvolta o temă. Aceasta este trecută în mijlocul tablei/planșei. Inițial, pe primele opt petale se trec idei/informații/personalități etc. în sensul acelor de ceasornic. Cele opt idei/ informații/personalități vor deveni teme centrale pentru alte opt petale.
2. Consultă surse multimedia și descoperă elementul comun operelor celor cinci artiști care au creat în perioada interbelică.
A. Viața cotidiană
B. Organizarea orașelor
C. Lumea rurală
D. Invențiile
E. Viața casnică
F. Divertismentul
G. Sănătatea
H. Cultura
Jurnal de învățare
Lustragiu
Marea
CETĂȚEAN ȘI STAT ÎN DEMOCRAȚIE
ȘI ÎN TOTALITARISM
Cuvinte-cheie
• • • • •
Personalitate
FRANKLIN DELANO ROOSEVELT (1882–1945)
Președinte al SUA în perioada 1933–1945. A fost un susținător al principiilor democratice, a contribuit, prin politica de New Deal, la depășirea crizei economice, apoi la înfrângerea Germaniei naziste în perioada celui deAl Doilea Război Mondial. Este singurul președinte din istoria Statelor Unite care a avut patru mandate consecutive.
AXA CRONOLOGICĂ
1917 Revoluția bolșevică
1922 Mussolini preia puterea în Italia
1933 Hitler devine cancelar al Germaniei
În perioada interbelică au avut loc mari mutații în societate, în viața partidelor politice, în comunicarea cu oamenii, în relațiile dintre actorii vieții politice, în ierarhizarea criteriilor de evaluare de către cetățeni a activității liderilor politici, a instituțiilor statului, a îndeplinirii programelor de guvernare asumate.
Votul universal acordat pentru bărbați (în unele state și femeile puteau vota), discursul politic accesibil, concret și conectat la viața cotidiană a populației, politica pragmatică a liderilor politici, care trebuie să satisfacă nevoile electoratului, au creat noi mecanisme ale structurilor de putere în stat, care au produs efecte sociale pe măsura așteptărilor cetățenilor. La încheierea Primului Război Mondial, s-au instaurat regimuri democratice în unele dintre statele nou constituite în centrul și estul Europei, așa cum a fost cazul Cehoslovaciei. Continuă să păstreze sistemul democratic SUA, Marea Britanie, Franța, România etc.
Totu ș i, perioada interbelică, a fost dominată de instaurarea, inclusiv în noile state europene, a regimurilor autoritare sau dictatoriale (Polonia, Iugoslavia, Austria etc.) și totalitare (Italia și Germania). Se poate afirma că primele decenii ale secolului al XX-lea reprezintă o confruntare între democrație și totalitarism.
Democrația este regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Ea este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Dreptul la contestarea puterii este natural în democrație, precum dreptul la viață ori la libertate, și constă în prerogativa unei comunități de a-și hotărî singură soarta.
Expoziția Universală de la Paris, 1937
Într-un regim democratic, electoratul trebuie să aleagă între alternativele oferite de partidele politice și de elitele aflate la guvernare. Puterea în stat este obținută prin câștigarea alegerilor parlamentare. Legitimitatea sa este fondată pe cetățenii cu drept de vot. În democrație, puterea provine de la popor și guvernanții nu pot conduce instituțiile statului împotriva voinței generale, a opiniei publice. Prin alegeri, cetățenii cu drept de vot pot sancționa greșelile politice ale elitei conducătoare, aroganța puterii.
Secție de votare în Ohio, SUA (1920)
Democrația, înțeleasă ca puterea poporului, funcționează ca dialog permanent între conducători și societatea civilă, ca luptă neviolentă pentru legitimarea guvernământului reprezentativ, fundamentată pe consensul general și suveranitatea populară. Ea trebuie să facă față permanent provocărilor politice, sociale, economice și să ofere rezolvare problemelor care apar în societate. Constituțiile statelor democratice au garantat o serie de drepturi și libertăți ale cetățenilor. Ele au reprezentat un pas înainte spre consolidarea în aceste state a democrației. În actele fundamentale ale statelor democratice, puterea politică oferea, prin resurse, conținut, forme de manifestare, legitimitatea și autoritatea elitelor care guvernau. De aceea, în unele țări europene deficitul de legitimitate în democrațiile care se consolidau au îndreptățit pe cetățeni să organizeze diferite forme de nesupunere civică, ca, de exemplu, demonstrațiile anti-guvern, protestele față de o lege, de o hotărâre politică nefavorabilă unor oameni etc. În această perioadă avem în unele țări un spirit civic nedezvoltat, un nivel de cultură politică scăzut al electoratului, o proiecție tradiționalistă asupra dezvoltării statelor care au influențat negativ democrația interbelică.
Parlamentul reprezintă cea mai importantă instituție a unui stat democratic. În imagine, clădirea Parlamentului Britanic
TRĂSĂTURILE REGIMURILOR DEMOCRATICE
drepturi și libertăți democratice separarea puterilor în stat
alegeri libere pluripartidism
reprezentativitate constituții
Dicționar
Legitimitate
Totalitarism
TRĂSĂTURILE REGIMURILOR TOTALITARE
partid unic
teroare poliție politică
încălcarea drepturilor
și libertăților cetățenești cultul personalității
Chipuri ale totalitarismului
Vladimir Ilici Lenin (1870–1924), stânga, și Iosif Vissarionovici Stalin (1878–1953)
Adolf Hitler (1889–1945)
Paradă militară nazistă
Totalitarismul. În Europa, după Primul Război Mondial, confruntate cu absența îndelungată a exercițiului democratic, cu crize politice și diplomatice profunde, cu distrugeri materiale și pierderi umane uriașe, cu nemulțumiri ale cetățenilor față de prevederile sistemului de pace de la Versailles, societățile, lipsite de practica democrației îndelung exersate, devin martorele instaurării în unele state a regimurilor politice totalitare.
În contextul războiului, al Revoluției bolșevice, din 25 octombrie/7 noiembrie 1917, în Rusia s-a creat primul stat de extremă stângă (comunist) din lume –Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (1922). În Italia, Partidul Național Fascist, condus de Benito Mussolini, a impus regimul de extremă dreaptă (1922). În Germania, din ianuarie 1933, Adolf Hitler, conducătorul partidului nazist, a devenit cancelar/prim-ministru.
Mussolini inspectează trupele în timpul războiului italo-etiopian (1935–1936)
Instaurarea dictaturilor totalitare în Rusia, Italia și Germania s-a realizat prin cucerirea puterii de stat. Suprimarea libertăților individuale, încălcarea principiului separării puterilor în stat, dictatura totală a partidului unic, cultul personalității conducătorului suprem, represiunea fizică, teroarea și manipularea politică, exterminarea opoziției, distrugerea societății civile caracterizează sistemele totalitare.
Totalitarismele de extremă stângă și dreaptă au creat o realitate politică nouă pe continent, au avut un potențial de distrugere fără precedent în istorie la adresa statutului omului ca ființă politică, au politizat întreaga societate, instituind controlul statului asupra tuturor domeniilor vieții. „Totul prin stat, nimic în afara statului” declara Mussolini.
Toate mijloacele de comunicare (presa, radioul, televiziunea) erau controlate de partidul unic și de cenzură Singura acceptată în stat este ideologia oficială, promovată printr-o propagandă constantă și apărată de poliția politică Activitățile economice și profesionale sunt supuse statului și devin inseparabile de ideologia de partid.
Cultul personalității este o altă practică politică specifică regimurilor totalitare. Conducătorul este idealizat și adorat în mod excesiv. Fotografii, picturi și statui ale liderului sunt omniprezente în spațiul public, iar simboluri asociate cu el sunt promovate intens. Propaganda oficială îl prezintă ca fiind figura salvatoare a poporului. Oamenii sunt adesea forțați să jure loialitate liderului și să-i recunoască autoritatea supremă.
Totalitarismul a creat un sistem criminal de dezumanizare, îndoctrinare ideologică și renunțare în fața dictaturii, a generat un individualism al supraviețuirii, cu acceptarea sacrificării semenilor. Totalitarismul a întipărit în oameni virusul fricii și al neimplicării.
Descopăr
1. Participare și reprezentare politică
Cetățenii au dreptul de a vota în alegeri pentru a-și alege liderii și reprezentanții politici. Aceste alegeri pot include alegeri prezidențiale, parlamentare, locale și altele.
Există un sistem de partide politice care concurează pentru voturile cetățenilor, oferind opțiuni și alternative politice. Cetățenii pot candida ei înșiși la alegeri, dacă îndeplinesc anumite cerințe legale.
2. Drepturile și libertățile individuale
Constituția și legile asigură cetățenilor drepturi fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, libertatea religioasă, dreptul la viață privată și protecția împotriva discriminării. Justiția independentă și separația puterilor în stat protejează cetățenii de abuzurile guvernamentale.
3. Controlul cetățenilor asupra guvernului
4. Guvernare deschisă și participativă
1. Suprimarea participării politice
Alegerile pot fi doar o formalitate, unde partidele sau candidații opoziției sunt descurajați sau interziși, iar partidul sau liderul existent câștigă fără o adevărată competiție.
Puterea este adesea concentrată în mâinile unui singur lider, unui partid unic sau unei elite, iar cetățenii au puțină sau deloc influență asupra procesului decizional.
2. Limitarea drepturilor individuale
Cenzura strictă a mass-mediei și controlul informațiilor fac dificilă circulația liberă a ideilor și opiniilor.
Suprimarea libertății de exprimare și persecuția opozanților politici sunt obișnuite, iar critica față de guvern poate fi pedepsită.
3. Control total al statului asupra cetățenilor
4. Guvernare brutală a autorităților asupra cetățenilor
Președintele F.D. Roosevelt semnează Legea privind securitatea socială
Germania nazistă – intrarea purtătorilor de steag naziști la mitingul de Ziua Partidului de la Nürnberg, 1933
Rețin
Locuitorii unui stat, care au drepturi civile și politice, dar și obligații față de acel stat, se numesc cetățeni.
Statul democratic garantează cetățenilor o serie de libertăți și drepturi.
În regimurile totalitare de extremă dreaptă sau stângă, puterea aparține unei singure persoane sau unui grup restrâns de oameni.
Istoria altfel
Afiș sovietic, „Tovarășul Lenin curăță Pământul de gunoi”, noiembrie 1920, Mihail Cheremnykh, Viktor Deni
Un model democratic – SUA
B. Muncitor lucrând pe șantierul unui zgârie-nori din New York
La sfârșitul Marelui Război, Statele Unite ale Americii au devenit prima mare putere industrială și financiară a lumii. În perioada interbelică, SUA au continuat tradiția politică de izolaționism. Sub președinția democratului Woodrow Wilson (1913–1921), SUA nu au ratificat Tratatul de la Versailles (1919) și nici nu au devenit membre ale Societății Națiunilor. Au continuat să fie un stat federal, o democrație liberală funcțională, cu un sistem politic reprezentativ. Democrația americană, în baza constituției adoptate încă din anul 1787, a promovat imperativul libertății, al respectului omului, a oferit pe tot parcursul perioadei o legătură organică între instituțiile statului și cetățeni, a menținut separarea și echilibrul între puterile statului, accesul liber la educație, garantarea drepturilor individuale, libertatea presei, nefiind astfel posibile alunecările totalitare ca în statele europene.
Sistemul politic al SUA, republică federală, este prezidențial, puterea executivă fiind deținută de președintele SUA care este șeful statului, șeful guvernului și comandantul suprem al forțelor armate. O particularitate a democrației americane a fost „sistemul cu două partide”, format din Partidul Democrat și Partidul Republican. Acestea au câștigat toate alegerile prezidențiale din SUA din perioada interbelică și au controlat Congresul SUA. De la Marea Criză economică și New Deal, Partidul Democrat s-a poziționat, în general, ca centru-stânga în politica americană, în timp ce Partidul Republican s-a poziționat ca centru-dreapta.
C. „Cei [care] caută să stabilească sisteme de guvernare bazate pe înregimentarea tuturor ființelor umane de către o mână de conducători individuali... numesc asta o nouă ordine. Nu este nouă și nu este ordine.”
Franklin Delano Roosevelt, președintele SUA
Pe plan politic, președinția SUA a fost în anii 1918–1939, 10 ani la democrați și 12 ani la republicani. În noiembrie 1920, s-au desfășurat primele alegeri după război, la care, pentru prima dată, au participat și femeile care s-au eliberat treptat de constrângerile juridice și sociale.
1921–1929 au fost anii unei prosperități generale, caracterizată prin creșterea nivelului de trai al populației, prin pătrunderea progreselor tehnice în societate, prin electrificarea țării, prin construirea de noi artere rutiere sau aeroporturi. Orașele au suferit mari modificări, aveau cartiere specializate în afaceri, clădiri de tip zgârie-nori, noi mijloace de transport, dar existau și cartiere periferice în care locuiau emigranții.
Stilul de viață american capătă o identitate proprie: fiecare american mediu avea un autoturism, electrocasnice, un radio, un telefon. Era pasionat de sport, dans charleston, petrecea timpul liber mergând la meciuri de box, de fotbal american, de baseball, în cluburi de jazz, la cinematograf, citea presa și, mai ales, revistele. Acest model de viață se răspândește rapid „grație cinematografiei” și „lumea se americanizează”.
A. New York, SUA, 1920
Viața politică și economică americană avea să fie perturbată de marea criză din anii 1929–1933. Ea a fost un șoc pentru sectorul economic și pentru toate clasele sociale și a afectat segmente uriașe ale populației americane – aproximativ șaizeci de milioane de oameni. Dar anumite grupuri au fost lovite mai tare decât restul. Aproximativ jumătate din toți americanii de culoare erau șomeri. Violența rasială a început, de asemenea, să crească.
D. Memorialul Franklin Delano Roosevelt. Oameni care așteaptă pâine, în timpul marii crize economice din anii 1929–1933
Rezultatul a fost intervenția statului în viața economică și socială căutând soluțiile la criză. Pentru alegerile prezidențiale din 1932, ambele partide americane, democrat și republican, au desfășurat campanii electorale prudente. Democrații reveneau la Casa Albă prin intermediul lui Franklin Delano Roosevelt (1933 – 1945). Programul electoral al lui Roosevelt conținea o serie de principii inovatoare: controlul de către guvernul federal al operațiunilor bancare și bursiere, colaborarea dintre lumea afacerilor și guvernul federal pentru a se interveni în viața economică și pentru a se ajunge la un echilibru bugetar, intervenția federală în diferite domenii economice, politică cunoscută cu numele de New Deal. Aceasta presupunea trei programe reformatoare: asistență, recuperare și reformă, programe sociale pentru femei și copii. Președintele american a fost inițiatorul unui set de politici economice prin care au fost create sisteme de asigurare socială și reorganizate instituțiile bancare. Roosevelt a reușit să ofere pentru cei 12 milioane de șomeri locuri de muncă pentru a reînvia consumul. S-au construit 28 de baraje, hidrocentrale, s-au reîmpădurit mii de hectare, au fost deschise șantiere în țară pentru a reangaja șomeri.
Aceste măsuri au permis redresarea economică a Statelor Unite și creșterea încrederii americanilor în președintele Roosevelt.
Analizez și rezolv
1. Precizează regimul politic al SUA în perioada interbelică și două valori susținute de acesta.
2. Realizează împreună cu alți colegi de clasă o dezbatere și identifică trei elemente caracteristice ale stilului de „viață american” în anii prosperității.
3. Comentează împreună cu colegul de bancă citatul următor: „Singurul lucru de care trebuie să ne temem este chiar frica” (Franklin Delano Roosevelt – 4 martie 1933). În ce context istoric a rostit președintele american aceste cuvinte?
4. Definește New Deal și, consultând surse multimedia, identifică trei construcții realizate în SUA ca urmare a aplicării acestei politici.
5. Privește cu atenție sursa D. Ce vezi? Ce poveste spune imaginea? Ce poveste ai putea spune tu? Poți imagina un dialog?
E . Podul Golden Gate din San Francisco, SUA
Comunismul. Nazismul
Comunismul
Odată cu anul 1917, ideea comunistă a devenit fapt, prin trecerea Rusiei de la imperiu la primul stat comunist din lume. Lovitura de stat bolșevică a impus republica sovietică (25 octombrie/7 noiembrie 1917). Noua ideologie de extremă stângă (comunismul) a promovat un sistem social în care nu existau clase sociale, era desființată proprietatea privată, libera inițiativă a agenților economici era distrusă, economia era planificată, pe baza direcțiilor de dezvoltare impuse de Partidul Comunist și centralizată în planuri cincinale.
Muzeul Memorial Karlag, situat în fostul sediu al unuia dintre cele mai mari lagăre de muncă forțată ale gulagului sovietic din Karaganda, Kazahstan
Conducerea statului a aparținut Partidului Comunist și unicului lider, secretarul general al partidului, care în primii ani a fost Vladimir Ilici Ulianov (Lenin), urmat din 1922 de Iosif Vissarionovici Djugașvili (Stalin sau „omul de oțel”). Pentru a-și asigura puterea, Stalin și-a eliminat adversarii politici. A introdus cenzura, închisoarea politică, lagărul de muncă, teroarea polițienească. Politica economică dusă de el sufoca libertatea agenților economici și avea în vedere modernizarea Uniunii Sovietice prin colectivizare și industrializare forțate. Prin procesul de confiscare a proprietăților private din mediul rural s-au înființat asociații numite sovhozuri și colhozuri și au fost omorâți culacii, țăranii înstăriți.
Un rol important l-a jucat industria grea, cea constructoare de mașini și s-au impus planurile cincinale. Constituția URSS din 1936 a creat cadrul juridic pentru susținerea regimului totalitar, în care puterea a aparținut partidului unic, de fapt lui Stalin, care controla toate domeniile de activitate, cât și mijloacele de informare în masă.
Adversarii regimului au fost arestați, torturați, executați sau trimiși în temutele închisori din Siberia (gulag). Comunismul a fost un domeniu al morții. Marea Teroare a lui Stalin a fost exemplul clar al obiectivelor acestui regim criminal. Conducerea statului, a regiunilor, a instituțiilor era asigurată de nomenclatura comunistă care avea cartiere separate și drepturi în plus față de oamenii muncii. Propaganda comunistă era pretutindeni, fiind susținută de membrii de partid.
Pe plan extern, sub lozinca: „Proletari din toate țările, uniți-vă!”, URSS a reușit să își extindă dominația ideologică în întreaga lume, ajutând la impunerea unor regimuri comuniste în unele țări, mai ales după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Harta lagărelor de muncă forțată din URSS
A. „Cele mai impresionante sunt asemănările fatale apărute prin instituirea unui sistem de teroare: gulagul și lagărele de concentrare au fost variantele (sovietică, res pectiv germană) aceluiași instrument de teroare, care va merge până la înlocuirea numelui cu un număr. Celor două le-a fost comun principiul «muncă până la moarte», chiar dacă în gulag acesta nu a fost însoțit de mottoul cinic etalat la intrarea în lagărele național-socialiste «Munca te eliberează». Ambelor le-a fost comună mantia tăcerii, impusă gardienilor, deținuților și familiilor lor, prin urmare, lagărele de concentrare au fost secrete de stat de cel mai înalt ordin.”
(Imanuel Geiss, Istoria lumii )
Nazismul
Nazismul a fost regimul politic instituit în Germania între anii 1933 și 1945. Acesta avea la bază o ideologie nouă care dorea implementarea unei culturi noi, ariene, crearea unui stat autoritar, naționalist, organizarea unei structuri economice integratoare și riguroase – plan de patru ani, folosirea în politica internă a terorii și violenței contra evreilor, opozanților și extern – războiul pentru crearea unui imperiu. Născut printre ruinele Primului Război Mondial, nazismul era anti-individualist, antiliberal, anticomunist, anti-conservator, antidemocratic, antiparlamentar. Toate aceste caracteristici, dacă sunt luate împreună, oferă o imagine de ansamblu a ceea ce a fost nazismul – un regim politic criminal, o dictatură care a denunțat liberalismul, democrația, un stat al terorii în care sistemul lagărelor de concentrare era emblema lui. Führerul, conducătorul, a deținut puterea absolută, iar partidul nazist, NSDAP, Partidul Muncitoresc Național-Socialist German, a dominat total viața politică a Germaniei, a mobilizat masele, a impus pretutindeni în viața publică aspectele emoționale, mistice, a creat energii de masă, a militarizat relațiile sociale, a înființat o poliție politică prin care a instituit teroarea și frica. Propaganda nazistă a fost elementul dominator al impunerii ideologiei nocive în rândul tuturor cetățenilor, prin folosirea simbolurilor acestui regim în mod exagerat. Considerând, în mod eronat, rasa ariană, din care făceau parte germanii, ca fiind superioară, naziștii au susținut discriminarea rasială, purificarea societății prin înlăturarea celor considerați inferiori, antisemitismul și exterminarea în masă a evreilor (Holocaustul) și a altor grupuri, necesitatea spațiului vital pentru rasa ariană, pentru a justifica expansiunea teritorială și ocuparea altor țări din estul Europei. Ca urmare a acestei politici, în 1939, Germania era pregătită să înceapă un nou război.
Analizez și rezolv
Citește cu atenție sursa A de la pagina 60. Răspunde la următoarele cerințe:
1. Menționează din sursă variantele sovietică, respectiv germană, ale instrumentului de teroare specific regimurilor totalitare.
2. Scrie o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursă, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
3. Elaborează un afiș tematic despre gulag și victimele sale. Portofoliul personal.
4. Plecând de la informațiile multimedia, realizează un studiu de caz despre caracteristicile regimurilor totalitare din perioada interbelică.
Nazist în fața unui magazin evreiesc din Berlin, 1933
Congresul Partidului Nazist, Nürnberg, 1936
I. Spațiu și timp
Realizează un tabel cronologic al celor mai importante zece evenimente istorice petrecute în perioada interbelică în domeniul politic. Caută pe internet imagini care să ilustreze evenimentele din tabel.
II. Limbajul de specialitate și sursa istorică
1. Alege noțiunile dintre paranteze care completează spațiile libere ale textului
(fascism, stat, ideologii, cetățeni, democratic, contemporană). Societatea a cunoscut schimbări economice și politice care au marcat și evoluția comunităților umane, a relațiilor dintre individ și . Secolul al XX-lea a fost un secol al extremelor și din cauza noilor politice care s-au afirmat pe scena politică: comunismul sau extrema stângă, și nazismul, care reprezentau extrema dreaptă, dar și prin menținerea în unele state a regimului . Indiferent de tipul de regim, locuitorii unui stat, care au drepturi civile și politice, dar și obligații față de acel stat se numesc .
2. Recitește lecția din manual și completează, pe caiet, următoarea diagramă Venn, evidențiind trei asemănări și două deosebiri între ideologiile studiate. Portofoliul personal.
Mussolini și Adolf Hitler, Berlin, 1937
COMUNISM
Evaluez și creez
III. Comportament civic
Tineri fasciști, Italia, 1927 NAZISM
1. Scrie/Desenează/Realizează: Povestea ta despre democrație/valorile democratice Elaborează un afiș/desen/poster/colaj care ilustrează povestea, apoi, pornind de la produsul realizat, scrie O nouă poveste Portofoliul personal.
2. Accesează adresa: https://gulag.online și realizează un tur virtual al gulagului. Completează apoi, după modelul de la pagina 12, jurnalul de călătorie al acestei activități.
3. Ești un jurnalist și scrii un reportaj despre rolul conducătorului într-un regim politic totalitar. Cum te-ai documenta? Cum ai prezenta cititorilor tăi aceste evenimente?
Gândește-te la: ideea principală, imaginile și cuvintele pe care le-ai folosi, la mesajul pe care vrei să îl transmiți cititorilor tăi.
Nu uita să te întorci la pagina 11!
Aplic și analizez
Jurnal de învățare
Benito
IV. Multimedia și învățarea permanentă. Învăț
1. „Democrația este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum.” (Winston Churchill, fost premier al Marii Britanii). Formulează două argumente care să susțină afirmația de mai sus și construiește un mesaj public referitor la drepturile omului folosind resurse multimedia.
2. Citește cu atenție sursele de mai jos. Biblioteca
A. „Teroarea în forma de guvernare totalitară a încetat să mai fie un simplu mijloc de suprimare a opoziției, deși ea este folosită și în acest scop. Teroarea devine totală când ea ajunge independentă de orice opoziţie: ea domnește supremă când nimeni nu-i mai stă în cale. Dacă legalitatea este esența guvernării netiranice […], atunci teroarea este esența dominației totalitare”. (Hannah Arendt, Originile totalitarismului )
B. „Pentru fascism, lumea adevărată nu este lumea materială, superficială, în care omul devine un individ izolat de toți ceilalți, trăind prin el însuși și cârmuit de o lege naturală, care, instinctiv, îl face să trăiască o viață de plăceri egoiste și trecătoare. Omul fascismului nu este decât națiune și patrie; o lege morală care unește indivizii și generațiile într-o tradiție și într-o misiune.” (Benito Mussolini, Fascismul )
C. „Teroarea și ideologia reprezintă […] cele două mecanisme prin care totalitarismele au realizat dominația totală a omului, izolându-l de ceilalți oameni și de realitate. Acest fapt nu putea fi eficient decât dacă era pus în practică în fiecare clipă. De aceea, guvernările totalitare au realizat acest lucru dezvoltând «o mișcare constant menținută în mișcare, și anume dominația totală a fiecărui individ izolat în fiecare sferă a vieții».” (George Bondor, Hannah Arendt: totalitarismul și sfera publică )
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Formulează două întrebări care pot avea ca răspuns fragmentul subliniat din sursa A .
b. Compară informațiile din sursele A – C și stabilește o asemănare și o deosebire între acestea. Precizează pentru fiecare sursă punctul de vedere pe care îl susține.
c. Plecând de la sursele A – C , realizează împreună cu alți colegi de clasă o dezbatere referitoare la libertățile și rolul omului într-un sistem totalitar. Construiți pe baza surselor și folosiți un argument care să vă susțină punctul de vedere.
Sub conducerea lui Benito
în
Timbru emis în Germania (1937)
Cum a ajuns Hitler la putere
Revoluția bolșevică
Mussolini,
urma Marșului asupra Romei, în anul 1922, fasciștii preiau puterea în Italia.
Recapitulare
VERIFIC CE ȘTIU
1. Privește cu atenție imaginea alăturată. Ce știi despre cele două personalități? Indică domeniile în care au activat și discută cu colegul de bancă despre contribuția lor la dezvoltarea patrimoniului cultural mondial.
2. Citește cu atenție sursele de mai jos.
Charlie Chaplin (stânga) și Albert Einstein
A. „În 1895, Louis și Auguste Lumière au prezentat publicului primul film. Filmele mute, foarte populare, au fost în cele din urmă înlocuite cu cele «vorbitoare», care au deschis epoca de aur a cinematografiei în anii 1930 – comedii, drame, filme muzicale și desene animate. O parte din experiența cinematografică era buletinul de știri, un rezumat al evenimentelor mondiale proiectat înaintea filmului. Filmul a devenit un puternic instrument de propagandă pentru multe guverne, fie ele totalitare, precum cel din Germania hitleristă, sau democratice, precum cel din SUA.” ( Istoria lumii, vol. IV, National Geographic)
B. „În 1901, Guglielmo Marconi a transmis un semnal radio la peste 3 200 km, din Newfoundland, din Canada, până în Anglia. În curând, familiile se adunau în jurul radioului ca să asculte știri, comentarii ale meciurilor de fotbal sau baseball și piese de teatru. Liderii politici au profitat de noul mijloc de comunicare. Franklin Delano Roosevelt și-a transmis la radio discursul inaugural din 1933, prin care încerca să-i unească pe americanii descurajați de criză. De atunci înainte, Roosevelt s-a adresat frecvent alegătorilor, într-un serial radiofonic de discuții la «gura sobei».” ( Istoria lumii, vol. IV, National Geographic)
C. „Televiziunea, experimentată pentru prima dată în 1926, de inventatorul scoțian John Logie Baird, aducea laolaltă filmul și radioul. Până în 1939, își îmbunătățise calitatea suficient cât să fie prezentată la Expoziția Universală de la New York. Programele au debutat ca o versiune ilustrată a radioului. Evenimentele sportive puteau fi și văzute, nu doar ascultate. Politicienii au început să folosească televiziunea la fel ca radioul, uneori pentru a induce în eroare cu jumătăți de adevăruri și aluzii, alteori pentru a-și crea o imagine de vedetă, care să le aducă voturi. În cele din urmă, televiziunea a adus în casele oamenilor evenimente îndepărtate, în timp real.” (Istoria lumii, vol. IV, National Geographic)
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Indică mijloacele de comunicare prezentate în sursele A – C și numele inventatorilor lor.
b. Menționează, pe baza surselor A – C , un avantaj și un dezavantaj al utilizării mijloacelor de comunicare indicate anterior.
c. Explică importanța mijloacelor de comunicare pentru sistemele politice amintite în text.
d. Comentează împreună cu alți colegi de clasă rolul serialului radiofonic al președintelui american F.D. Roosevelt, „la gura sobei”. Consideri că această modalitate de a te adresa cetățenilor este necesară și astăzi?
e. Individual sau pe grupe, realizează o prezentare cu mijloace digitale a unuia dintre mijlocele de comunicare precizate în surse.
3. Folosind metoda „Fishbone Map” (coadă de pește), sintetizează cauzele apariției regimurilor totalitare. Portofoliul personal.
Cauzele apariției regimurilor totalitare
Test de evaluare
I. Alege varianta corectă de răspuns. Portofoliul personal.
1. Sufragetele au luptat pentru a obține: a. drepturi politice; b. drepturi civile; c. drepturi culturale.
2. Politica de intervenție a statului american pentru limitarea efectelor crizei economice s-a numit: a. New Age; b. New Deal; c. New York.
3. Primul stat comunist din istorie a fost: a. China; b. Rusia; c. Marea Britanie.
4. O caracteristică a regimurile totalitare este: a. pluralismul politic; b. monopartidismul; c. pluripartidismul.
II. Analizează sursele A – D.
A. „Până în luna iulie 1933, Germania devenise un stat monopartid, în cadrul căruia Partidul Nazist se voia singura autoritate politică în ceea ce privește toate aspectele vieții germane. [...] Legea privind asigurarea unității partidului și statului, promulgată în decembrie 1933, declara că partidul este «legat inseparabil de stat», dar explicația era formulată în termeni într-atât de echivoci, încât să fie cu neputință de înțeles. Două luni mai târziu, Hitler declara că responsabilitățile principale ale partidului erau [...] de a organiza propaganda și îndoctrinarea. [...] Organizarea partidului a fost creată și dezvoltată ca un mijloc de câștigare a puterii politice.” (Geoff Layton, Germania: Al Treilea Reich, 1933–1945 )
B. Adolf Hitler, portret C. Iosif Stalin, poster, 1938
Răspunde la următoarele cerințe.
D. Harta Statelor Unite ale Americii
a. Indică un spațiu istoric precizat în sursa A , respectiv în sursa D. 0,5 p + 0,5 p
b. Menționează secolul la care fac referire sursele A și C . 0,5 p
c. Numește practica politică ilustrată de sursele B și C 0,5 p
d. Precizează din sursa A numele unui lider politic și o responsabilitate a Partidului Nazist. 1 p
III. Realizează, în aproximativ două pagini, un eseu cu tema „Viața cotidiană în Europa din perioada interbelică”, având în vedere:
prezentarea consecințelor Primului Război Mondial asupra implicării femeilor în viața publică;
precizarea impactului revoluției industriale asupra vieții casnice;
identificarea a două modalități de petrecere a timpului liber în perioada interbelică;
menționarea a două urmări ale Primului Război Mondial asupra culturii din perioada interbelică.
Autoevaluare S I S II S III Oficiu Total
Punctaj pentru răspuns corect 2 p 3 p 4 p 1 p 10 p
Nu uita să completezi Fișa de observare a activității și a comportamentului de la pagina 11. Portofoliul personal.
Proiect
VIAȚA COTIDIANĂ ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
Utilizând metoda „Turul galeriei”*, imaginile din manual și tehnologii de informare și comunicare, realizează împreună cu colegii de clasă o investigație despre „Viața cotidiană în perioada interbelică”. Portofoliul personal.
* „Turul galeriei” este o metodă de învățare prin cooperare. Produsele realizate vor fi expuse ca într-o galerie, prezentate și susținute de reprezentantul grupului, urmând să fie evaluate și discutate de către toți elevii, indiferent de grupul din care fac parte.
ETAPE
1. Se formează grupe de câte 4–5 elevi.
2. Este anunțată tema: „Viața cotidiană în perioada interbelică”.
3. Fiecare grupă își primește sarcina de lucru, conform sugestiilor de mai jos.
4. Fiecare grupă va realiza un produs corespunzător temei anunțate: desen, afiș, poster etc.
5. Produsele sunt expuse în clasă.
6. Reprezentantul grupei prezintă în fața tuturor elevilor produsul realizat.
7. Se analizează împreună toate lucrările.
8. După „Turul galeriei”, grupele își reexaminează propriile produse prin comparație cu celelalte.
GRUPA A: ORGANIZAREA ORAȘELOR
GRUPA D: VIAȚA CASNICĂ
B: LUMEA RURALĂ
GRUPA E: DIVERTISMENTUL
C: INVENȚIILE
Mașini de calcul necesare pentru a urmări înregistrările salariale ale cetățenilor și taxele plătite
GRUPA F: SĂNĂTATEA OAMENILOR
G: CULTURA
GRUPA
GRUPA
GRUPA
New York, 1930
Bucătărie americană din anii 1930
O noapte în oraș
Surori medicale din anii 1930
Maurice Ravel dirijând Bolero
În drum spre școală
UNITATEA 3
Lumea în război
Soldații germani distrugând un punct de trecere a frontierei cu Polonia, 1 septembrie 1939
LECȚIA 1
LECȚIA 2
STUDII DE CAZ
Relațiile internaționale. Agresiunea statelor totalitare
Al Doilea Război Mondial: alianțe militare și fronturile de luptă (1939–1945), România și Al Doilea Război Mondial, Conferința de Pace
Să utilizezi coordonatele de timp și spațiu în prezentarea faptelor și a proceselor istorice.
Să compari fapte și procese istorice din perspectivă temporală și spațială.
Să folosești sursele istorice în vederea descoperirii elementelor de continuitate și de schimbare în procesele istorice.
Să explorezi sursele istorice prin utilizarea instrumentelor specifice gândirii critice.
Să determini relațiile dintre personalitățile și grupurile umane în desfășurarea faptelor istorice.
Să prezinți elemente de continuitate și schimbare în evoluția sistemului de valori.
Să realizezi proiecte individuale sau de grup prin utilizarea resurselor multimedia.
Să aplici tehnici de muncă intelectuală care valorizează cooperarea, disciplina și perseverența.
Să folosești perspectivele multiple și capacitățile de analiză critică pentru luarea deciziilor pe bază de argumente și dovezi pertinente.
RELAȚIILE INTERNAȚIONALE. AGRESIUNEA STATELOR
TOTALITARE
Cuvinte-cheie
Personalitate
ARISTIDE BRIAND (1862–1932)
Om politic francez, profund implicat în relațiile internaționale. A avut un rol important în înființarea Societății Națiunilor. A primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1926, împreună cu Gustav Stresemann (Germania) pentru eforturile de reconciliere și stabilizare a Europei după Primul Război Mondial.
AXA CRONOLOGICĂ
1921 Mica Înțelegere
1925 Tratatul de la Locarno
1934 Înțelegerea Balcanică
1938 Conferința de la München
1939 Pactul de neagresiune germano sovietic
Relații internaționale. Sistemul de securitate colectivă
În timpul celor patru ani de război, iluzia păcii a fost permanent prezentă la soldații simpli, la aparținătorii lor și la populația civilă, iar la sfârșitul conflagrației mondiale, cetățenii Europei au simțit bucuria revenirii la normalitate.
• 1928 – Pactul Briand-Kellog. Prin acest act semnat de 60 de state, războiul trebuia scos în afara legii. În 1929, s - a semnat în același scop și Protocolul de la Moscova. •
Urmările Primului Război Mondial au afectat ordinea politică existentă până atunci. Au apărut noi state pe harta lumii, altele au dispărut ori și-au modificat granițele. Frustrările apărute, cu consecințe grave pe plan politic european, au condus la cucerirea puterii politice de către fasciști în Italia, în 1922, la câștigarea de către bolșevici a Războiului civil din Rusia (exclusă din sistemul diplomatic internațional), în 1922, la destabilizarea regimurilor democratice, la conflicte armate între Grecia și Imperiul Otoman până în 1922, la ocuparea de către Franța și Belgia a zonei Ruhr, între 1923 și 1925, ca răspuns la neplata de către Germania a despăgubirilor de război.
Puține progrese democratice s-au înregistrat: dreptul de vot al femeilor în Marea Britanie, SUA, Germania, înființarea Ligii Națiunilor, instituție internațională care trebuia să asigure pacea între state, evitarea unui nou conflict mondial, și fondarea Biroului Internațional al Muncii.
În relațiile internaționale după Primul Război Mondial, principiul echilibrului între state a fost înlocuit de cel al securității colective. Acest sistem avea la bază prevederile tratatelor de pace încheiate în cadrul Conferinței de la Paris (1919–1920), principiile Ligii Națiunilor, ale tratatelor regionale și ale alianțelor încheiate în perioada interbelică. Printre acestea s-au numărat:
• 1921–1922, Conferința pentru dezarmare de la Washington. Cu acest prilej s-a semnat Convenția pentru prevenirea și limitarea armamentelor navale;
• 1924 – Planul Dawes. A avut ca scop gestionarea datoriilor de război și a reparațiilor pentru a preveni tensiunile și conflictele între state;
• 1925 – Conferința de la Locarno. Prin Tratatul de la Locarno, Germania a garantat granițele statelor vecine din vestul Europei, Franța și Belgia, dar nu și pe cele ale statelor vecine estice, Polonia și Cehoslovacia;
Deschiderea
Alianțele regionale. În anul 1921 se creează Mica Înțelegere alcătuită din România, Iugoslavia și Cehoslovacia. În 1934 se pun bazele Înțelegerii Balcanice, compusă din Grecia, Iugoslavia, România și Turcia. Aceste alianțe aveau un scop defensiv și trebuiau să protejeze statele membre de tendințele revizioniste ale vecinilor lor. Sistemul a fost completat și de tratatele bilaterale (încheiate între două state).
Lipsa unei armate, a resurselor financiare, divergențele dintre marile puteri au condus la ineficiența activității Ligii Națiunilor, a sistemului securității colective și la imposibilitatea de a împiedica izbucnirea unui nou război mondial.
Revizionismul
În perioada interbelică, eforturile diplomatice ale statelor învinse după conflagrație s-au îndreptat spre a revizui sau a modifica tratatele de pace semnate după Primul Război Mondial. Germania a fost una dintre țările care au resimțit cel mai puternic efectele tratatelor de pace, în special ale celui de la Versailles. Acesta a impus statului german condiții severe, inclusiv limitări ale capacității sale militare și plata unor reparații de război imense. Nemulțumirea și resentimentele legate de tratat au condus la mișcări politice și la eforturi pentru revizuirea prevederilor sale. Adolf Hitler și Partidul Nazist (Partidul Muncito resc Național-Socialist German – NSDAP) au profitat de această nemulțumire și au ajuns la putere cu promisiuni de revizuire a tratatelor de pace și de restabilire a măreției Germaniei.
Deși stat învingător în Primul Război Mondial, Italia a fost nemulțumită de prevederile teritoriale ale tratatelor de pace și s-a situat în tabăra statelor revizioniste. Alte state din Europa Centrală și de Est care au suferit modificări teritoriale semnificative, ca urmare a tratatelor de pace, au încercat să-și recâștige teritoriile pierdute sau să îmbunătățească condițiile impuse de tratate. Un astfel de exemplu este Ungaria, care a pierdut o mare parte din teritoriu în urma Tratatului de la Trianon și a avut revendicări teritoriale căutând revizuirea granițelor sale. Din rândul statelor revizioniste din perioada interbelică a făcut parte și Rusia Sovietică (din 1922, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) care nu a fost invitată la Conferința de pace din cauza regimului politic bolșevic. În Asia, Japonia a adoptat o politică revizionistă agresivă. După invazia Manciuriei, în 1931, Japonia a părăsit Liga Națiunilor și a continuat să-și extindă influența în China și în alte părți ale Asiei. Aceste acțiuni au stârnit îngrijorarea și condamnarea comunității internaționale.
Statele revizioniste s-au aliat în anul 1936 și au creat Pactul Anticomintern, care a fost inițial un acord (tratat) semnat între Germania nazistă și Japonia militaristă împotriva Internaționalei Comuniste (Comintern), organizație controlată de Uniunea Sovietică. Prin aderarea Italiei la Pactul Anticomintern în anul 1937 au fost puse bazele alianței care va fi cunoscută, mai târziu, ca Axa Roma–Berlin–Tokyo.
Dicționar
Tratat/Pact de neagresiune
Afiș de propagandă al statelor Axei, 1938
Revizionismul în perioada interbelică a fost un factor important în crearea unui climat de instabilitate și de tensiuni internaționale care au condus în cele din urmă la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Conciliatorismul
Din dorința de a evita un nou război, Marea Britanie și Franța au dus o politică îngăduitoare față de Germania. Teama de comunism a făcut statele occidentale să încurajeze expansiunea germană către estul Europei. Însă cele două state revizioniste, Germania și URSS, se vor alia în anii următori, începând cu semnarea Tratatului de la Rapallo (1922), care a fost reînnoit până la începutul marii conflagrații.
Agresiunea statelor revizioniste și totalitare
1931 Japonia a atacat China și a ocupat Manciuria.
1935 Adolf Hitler a încălcat prevederile Tratatului de la Versailles, prin reintroducerea serviciului militar obligatoriu și refacerea armatei germane, Wehrmacht.
1935 Italia a atacat Etiopia.
1936 Germania a ocupat zona renană.
1936 Începutul Războiului Civil din Spania (1936–1939).
1938 Anschluss (anexarea Austriei de către Germania nazistă).
1938 În urma Conferinței de la München, Regiunea Sudetă din Cehoslovacia era cedată Germaniei.
23 august 1939 A fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, un acord de neagresiune între URSS și Germania, prin care Adolf Hitler își asigura drumul liber pentru atacarea vestului Europei. Astfel, Uniunea Sovietică și Germania nazistă își împărțeau zonele de influență în Europa de Răsărit. Germania putea să atace Polonia, iar Uniunea Sovietică, statele baltice și Basarabia.
1 septembrie 1939 Germania nazistă a atacat Polonia. A început cel de-Al Doilea Război Mondial.
Descopăr
FOCARE DE RĂZBOI
1935 – Germania a reintrodus serviciul militar obligatoriu.
Defilare a armatei germane
1936 – Germania a ocupat zona renană.
FRANȚA Ri n Sena Elba
Zona renană
OLANDA
GERMANIA
BELGIA
1937
Pablo Picasso, Guernica, operă dedicată orașului basc cu același nume, bombardat de aviația germană în
timpul Războiului Civil din Spania
1938 – Conferința de la München, Cehoslovacia a fost dezmembrată.
Refugiați din Regiunea Sudetă a Cehoslovaciei
1938 – Germania a anexat Austria.
nazistă la Viena
1939 – Pactul de neagresiune germano-sovietic
Semnarea Pactului Ribbentrop‑Molotov, 23 august 1939. În spate, al doilea din dreapta I.V. Stalin.
Relațiile internaționale în perioada interbelică au fost tensionate din cauza tendințelor revizioniste ale unor state.
În 1935, Adolf Hitler a încălcat prevederile Tratatului de la Versailles, prin reintroducerea serviciului militar obligatoriu și refacerea armatei germane, Wehrmacht.
În 1936, Germania a ocupat zona renană și în 1937 a pus bazele Axei Roma–Berlin–Tokyo.
Pe 23 august 1939 a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, un acord de neagresiune între URSS și Germania.
La 1 septembrie 1939, Germania a atacat Polonia și astfel a început Al Doilea Război Mondial.
Joachim von Ribbentrop (Germania) semnând acordul de neagresiune
Istoria altfel
Afișul filmului Sunetul muzicii, unul dintre cele mai cunoscute și mai iubite filme din istorie, inspirat din viața Mariei Augusta Kutschera, din 1938, anul anexării Austriei de către Germania
Rețin
Paradă
Aplic și analizez
I. Spațiu și timp
Analizează hărțile de la paginile 17 și 35 și răspunde la cerințele următoare.
a. Prezintă evoluția teritorială a Europei în primele două decenii ale secolului al XX-lea, înainte și după Primul Război Mondial.
b. Cu ajutorul hărților, prezintă cauzele apariției curentului revizionist și ale tensiunilor din relațiile internaționale în perioada interbelică.
c. Realizează un tabel cronologic care să conțină principalele cinci evenimente istorice din sfera relațiilor internaționale, din deceniul patru al secolului al XX-lea.
II. Limbajul de specialitate și sursa istorică
Citește cu atenție sursele de mai jos.
A. „Nu de revizuirea Tratatului (Versailles) are nevoie umanitatea, ci de revizuirea propriilor prejudecăți. […] Ceea ce trebuie făcut pentru asigurarea păcii este ca popoarele, în deplină sinceritate și fără gânduri ascunse, să lucreze împreună pentru […] frontiere.” (Nicolae Titulescu, Discursuri )
B. „Dorită de Wilson, bazată pe un compromis între concepțiile idealiste, dar totodată pragmatice ale anglo-saxonilor și proiectul francez care concepea realizarea securității europene și a celei mondiale cu ajutorul unei armate internaționale și a unor sancțiuni militare aplicabile oricărui stat vinovat de agresiune, Societatea Națiunilor a demonstrat foarte curând că are puteri limitate. Desigur, Pactul inclus în tratate de negociatorii de la Versailles proclama, în caz de conflict între statele semnatare, necesitatea dezarmării și a arbitrajului realizat de Adunare sau de Curtea Internațională de Justiție de la Haga. Articolul 1 prevedea chiar și sancțiuni economice și financiare. Dar absența Statelor Unite în toată această perioadă interbelică, cea a URSS până în 1935, regula unanimității și lipsa unei forțe internaționale vor face toate aceste dispoziții inoperante.” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei )
C. „Pe 30 septembrie, prin mijlocirea lui Mussolini, s-au reunit la München șefii de guvern ai Marii Britanii, Franței și Germaniei și a fost semnat Pactul de la München, conform căruia au fost acceptate cererile naziste și a fost recunoscută anexarea Regiunii Sudete de către Reich (Germania). În acel moment, Franța și Marea Britanie au crezut că satisfăcuseră toate pretențiile naziste, dar curând se va dovedi clar că nu era așa. Hitler intenționa, de fapt, să continue expansiunea celui de-al Treilea Reich către Est. [...] În aprilie 1939, Hitler a decis ca până la sfârșitul anului să atace Polonia. Echilibrul internațional era din ce în ce mai compromis, dar nici Franța, nici Marea Britanie nu au luat vreo inițiativă radicală împotriva Germaniei, limitându-se să se declare garante ale granițelor Poloniei (31 martie). În aprilie, Hitler a denunțat pactul de neagresiune cu Polonia, semnat în 1934, și pactul naval cu Marea Britanie, încheiat în 1935. Nici în aceste condiții, Marea Britanie și Franța nu au hotărât să se alieze împotriva Germaniei cu Uniunea Sovietică. [...] Hitler a știut să profite cu abilitate de situație și să intre în acest joc diplomatic, oferind Uniunii Sovietice garantarea reciprocă a granițelor și extinderea zonei de influență pe seama vecinilor occidentali. Pe 23 august, a fost semnat «pactul de neagresiune» dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică.” (Flavio Floriani, Istoria ilustrată a nazismului )
D. „Obiectivul principal al politicii externe a României pe tot parcursul perioadei interbelice a fost menținerea frontierelor trasate la sfârșitul Primului Război Mondial. […] Guvernele românești au urmărit să păstreze sistemul de la Versailles și prin alte mijloace. Ele au susținut securitatea colectivă și pentru aceasta au sprijinit eforturile de a transforma Liga Națiunilor în apărător de nădejde al păcii și stabilității în Europa, și au promovat alianțe regionale cum au fost Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică, pentru a descuraja revizionismul din Europa de Est.” (Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Istoria României )
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Menționează din sursa B instituția care trebuia să asigure menținerea păcii dintre statele lumii după Marele Război și două motive pentru care această instituție internațională a avut puteri limitate.
b. Compară informațiile oferite de sursele A , B și C și stabilește o asemănare și o deosebire între evenimentele istorice prezentate.
c. Scrie o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
d. Realizează pe baza sursei C un tabel cronologic al principalelor evenimente istorice care au fost considerate încălcări ale tratatelor de pace încheiate după Primul Război Mondial.
e. Definește noțiunile subliniate în sursa D.
Evaluez și creez
III. Comportament civic
1. Privește cu atenție imaginea de la pagina 69. Precizează cărui eveniment îi este dedicat afișul. Discută cu colegul de bancă despre mesajul pe care îl transmite acesta și despre rolul personalităților din imagine în desfășurarea faptelor istorice studiate.
2. Elaborează un afiș tematic despre valorile și principiile democratice în relațiile internaționale în perioada interbelică, cu tema Revizionism versus conciliatorism
3. După modelul de mai jos, realizează un proiect despre diplomatul român din perioada interbelică Nicolae Titulescu.
a. Redactarea planului;
b. Selectarea listei bibliografice și studierea unor lucrări de sinteză de specialitate și a surselor istorice;
c. Redactarea lucrării;
d. Prezentarea importanței temei, a contribuțiilor personale;
e. Realizarea concluziilor, a listei bibliografice, a anexelor (tabele, glosare de termeni, imagini etc.). Portofoliul personal.
IV. Multimedia și învățarea permanentă. Învăț să învăț
1. Plecând de la sursa D, realizează, pe baza următorului plan de idei, o prezentare cu mijloace digitale despre politica externă a României în perioada interbelică.
• Menționează obiectivul principal al politicii externe românești.
• Indică alianțele regionale la care a aderat România în perioada interbelică.
2. Pe baza surselor B și D realizează împreună cu alți colegi o dezbatere referitoare la următoarea situație-problemă: rolul Ligii Națiunilor și limitele acestei instituții. Discută cu ei și utilizați tehnologii de informare și comunicare pentru obținerea și a altor surse necesare rezolvării acestei situații-problemă.
Conferința de la München, reprezentanții celor patru state (de la stânga la dreapta): Marea Britanie, Franța, Germania nazistă, Italia fascistă
Nu uita să te întorci la pagina 11!
Intrarea trupelor germane în Austria, martie 1938
Conferința de la München, 1938
Pactul Ribbentrop-Molotov
AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL: ALIANȚE MILITARE
FRONTURILE DE LUPTĂ (1939–1945), ROMÂNIA
ȘI AL
DOILEA RĂZBOI MONDIAL, CONFERINȚA DE PACE
Cuvinte-cheie
Europa –fronturile de luptă, septembrie 1939 –aprilie 1941
Personalitate
SIR WINSTON CHURCHILL (1874–1965)
Om politic britanic, primministru al Regatului Unit în Al Doilea Război Mondial. A fost ofițer în armata britanică, istoric, scriitor și artist. Este singurul prim ministru britanic laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (în 1953) și a fost prima persoană care a primit titlul onorific de Cetățean de Onoare al Statelor Unite.
AXA CRONOLOGICĂ
1939 1 septembrie, începutul celui deAl Doilea Război Mondial
1940 22 iunie, Capitularea Franței
1945 8 mai, Capitularea Germaniei
Germania nazistă (august 1939) Regiuni ocupate (septembrie 1939 – mai 1941) Aliații Germaniei (în 1940)
Anexări sovietice Țări neînvinse de Germania Țări neutre
Ofensive germane
Ofensive aeriene germane
Ofensive italiene
Ofensive sovietice
La 1 septembrie 1939, Germania a atacat Polonia și, astfel, a început cel de-Al Doilea Război Mondial. Din 17 septembrie, alături de URSS, a cucerit și a împărțit acest stat în baza Pactului Ribbentrop-Molotov. În acest război s-au confruntat statele Axei (Germania, Japonia, Italia și sateliții lor) și coaliția Națiunilor Unite (Marea Britanie, SUA, URSS și aliații lor). Operațiunile militare s-au desfășurat pe mai multe fronturi. Frontul de vest a fost una dintre cele mai active zone de conflict. Adeptul războiului fulger (blitzkrieg), Adolf Hitler, după invazia Poloniei, a ordonat atacarea țărilor din vestul și nordul Europei: Belgia, Franța, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Danemarca și Marea Britanie. Pentru că reacția statelor occidentale a întârziat să apară, perioada septembrie 1939 – mai 1940 este cunoscută sub numele de „războiul ciudat”, ca urmare a lipsei de acțiuni militare majore pe frontul de vest. În aproximativ trei săptămâni, în 1940, Germania a ocupat Parisul. Din 22 iunie 1940, două treimi din Franța au intrat sub ocupație germană. Hitler a ordonat începerea pregătirilor pentru invadarea insulelor britanice – operațiunea „Leul de Mare”, dar atacul a fost amânat de mai multe ori și s-a soldat, în final, cu o înfrângere (august–noiembrie 1940), ca urmare a rezistenței aviației britanice în fața atacurilor naziste.
Marea Mediterană
Marea Neagră
Marea Nordului
Marea Baltică
ROMÂNIA
Printre cele mai importante operațiuni militare se numără Debarcarea din Normandia. Pe 6 iunie 1944, forțele aliate au debarcat pe plajele din Normandia, Franța, în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Ziua Z (D Day). Aceasta a fost o operațiune masivă, care a marcat începutul sfârșitului pentru forțele germane din vest. Franța a fost eliberată de sub ocupația germană și pe tot frontul de vest s-au desfășurat lupte intense. Un exemplu în acest sens, a fost Bătălia pentru Ardeni, ultima ofensivă importantă a Germaniei pe frontul de vest.
Frontul de est a fost un teatru major de operațiuni militare, unde trupele germane s-au confruntat cu cele ale Uniunii Sovietice. Aici, bătăliile au fost extrem de violente și au avut un impact semnificativ asupra desfășurării conflictului global. În iunie 1941, Germania nazistă a declanșat Operațiunea Barbarossa, invadând Uniunea Sovietică. Acesta a fost cel mai mare front de luptă din istorie, întinzându-se pe o lungime de aproximativ 3.000 de kilometri. Soldații germani au avansat rapid, iar bătăliile au fost caracterizate de lupte acerbe, masive și de schimbări bruște de front. Frontul de est a fost caracterizat de condiții climatice extreme. Leningradul (astăzi Sankt Petersburg) a fost supus unui asediu prelungit de către trupele germane și finlandeze. Bătălia de la Stalingrad (23 august 1942 – 2 februarie 1943) a fost considerată una dintre cele mai mari și mai sângeroase confruntări ale războiului. Sute de mii de soldați au murit, iar orașul a fost aproape în întregime distrus. Aceasta a fost o victorie semnificativă pentru Armata Roșie și a marcat un punct de cotitură în război. Bătălia de la Kursk (5 iulie –23 august 1943) a fost cea mai mare bătălie de tancuri din istorie, desfășurată între Germania și Uniunea Sovietică.
Eforturile Armatei Roșii în respingerea invaziei germane au avut un impact major asupra sfârșitului războiului și asupra istoriei Europei de Est. În faza finală a războiului în Europa, Armata Roșie a asediat și a cucerit Berlinul, capitala Germaniei naziste. Bătălia pentru Berlin s-a desfășurat între 16 aprilie și 2 mai 1945. Luptele au fost grele, cu pierderi semnificative în rândul ambelor părți, iar evenimentele au dus în cele din urmă la capitularea Germaniei. Războiul s-a încheiat în Europa în mai 1945.
Frontul din Pacific. În 7 decembrie 1941, Japonia a atacat baza navală a SUA de la Pearl Harbor, Hawaii. Acest atac a marcat intrarea oficială a Statelor Unite în război. Războiul naval din Pacific a fost intens și a inclus unele dintre cele mai mari bătălii navale din istorie, precum Bătălia de la Midway (1942) și Bătălia din Marea Coralilor (1942), Guadalcanal (1942–1943), Bătălia din Golful Leyte (1944), luptele de pe insulele Iwo Jima (1945) și Okinawa (1945). Utilizarea bombelor atomice la Hiroshima – 6 august și
Dicționar
ZIUA-Z
Trupe americane pe plaja Golfului Leyte, octombrie 1944
Al Doilea Război Mondial a fost:
a. un război de distrugere totală, un război ideologic, în care beligeranții au vrut să-și impună viziunea lor asupra lumii;
b. un război total – mobilizarea umană, economică, culturală și morală pentru câștigarea războiului a fost a întregii societăți;
c. o dublă traumă, fizică și morală, încălcarea convențiilor internaționale, tortură, lagăre (concentrare și exterminare), bombă atomică;
e. un război devastator; pierderile celui de - Al Doilea Război Mondial au fost de șase ori mai mari decât cele ale Primului Război Mon dial. La finalul confruntărilor, multe regiuni ale Europei au fost distruse.
Nagasaki – 9 august 1945) și înfrângerea japonezilor au dus la încheierea războiului în Pacific. Japonia a capitulat în 2 septembrie 1945. Frontul din Africa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost un teatru de operațiuni desfășurat în principal între forțele aliate și cele ale Axei, fiind un loc crucial pentru controlul resurselor strategice și pentru consolidarea pozițiilor militare. Luptele între Afrika Korps (condusă de generalul german Erwin Rommel) și forțele aliate au inclus bătălii celebre, cum ar fi Bătălia de la Gazala (26 mai – 21 iunie 1942) și cele două bătălii de la El Alamein (iulie, respectiv octombrie – noiembrie 1942).
Națiunile Unite
Alianțele între URSS, SUA și Marea Britanie – formate încă din timpul conflictului – nu aveau să rămână permanente, din cauza diferențelor de ideologii. În conferințele de la Teheran (1943), de la Ialta și Potsdam (1945), liderii SUA, Marii Britanii și URSS au hotărât împărțirea lumii în sfere de influență, dar și organizarea Germaniei după război. Pentru asigurarea „păcii mondiale” și „respectarea drepturilor omului”, la 24 octombrie 1945, în San Francisco, s-au pus bazele Organizației Națiunilor Unite (ONU).
Conferința de pace care a încheiat cel de-Al Doilea Război Mondial s-a desfășurat la Paris între 29 iulie și 15 octombrie 1946. Au fost încheiate tratate cu fostele state aliate ale Germaniei, Bulgaria, Finlanda, Italia, România și Ungaria, fără a se ține cont de situația fiecăreia dintre ele, de contribuția lor la victoria finală împotriva Germaniei naziste. Tratatele de pace au pus bazele unei noi ordini internaționale după război.
România și Al Doilea Război Mondial
După o perioadă de neutralitate, România și-a schimbat aliații tradiționali și s-a alăturat în război puterilor Axei, cu scopul recuperării unor teritorii pierdute în iunie 1940, în favoarea URSS: Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Anul 1940 a fost marcat în istoria României și de alte anexări/rapturi teritoriale. Nord-vestul Transilvaniei a fost cedat Ungariei horthyste în urma celui de-al doilea Dictat de la Viena (30 august), iar Cadrilaterul (sudul Dobrogei) Bulgariei, în septembrie 1940. În acest context, la 22 iunie 1941, România a intrat în război alături de Germania nazistă împotriva URSS. Trupe ale armatei române au luptat pe frontul de est, participând inclusiv la Bătălia de la Stalingrad. Schimbarea cursului războiului determină ieșirea României din războiul alături de puterile Axei, la 23 august 1944. România s-a alăturat Națiunilor Unite, iar apoi a participat la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și a unei părți a Austriei, contribuind astfel la scurtarea și încheierea războiului în Europa. Tratatul de pace a fost semnat la 10 februarie 1947. Potrivit acestuia, România reintegra nord-vestul Transilvaniei, dar pierdea Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța, ocupate de URSS în 1940. Trebuia, de asemenea, să plătească URSS o mare despăgubire de război (300 000 000 $) și era considerată stat învins.
Conferința de la Ialta, 4 11 februarie 1945
Marile operațiuni militare ale celui de-Al Doilea Război Mondial
EUROPA
1 septembrie 1939 – armata germană a invadat Polonia, începutul celui de‑Al Doilea Război Mondial.
2 februarie 1943. Armata a 6 a germană a capitulat la Stalingrad Pierderi militare: Germania: 264 301 morți și răniți; 60 000 de prizonieri. URSS: 478 741 de morți, 650 878 de răniți. Pierderi civile: URSS – 100 000 de morți.
Iunie 1942 – Bătălia de la Midway
PACIFIC
2 mai 1945 –capitularea Berlinului
Rețin
Al Doilea Război Mondial s-a desfășurat între 1939 și 1945.
Germania a atacat țările din vestul și nordul Europei: Belgia, Franța, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Danemarca și Marea Britanie.
Pe 22 iunie 1941, Hitler a luat decizia aplicării planului „Barbarossa”, atacarea URSS.
În decembrie 1941, Japonia a atacat SUA.
Din 1942–1943, războiul a evoluat în favoarea aliaților.
Germania a capitulat în mai 1945.
Conferința de Pace s-a desfășurat la Paris în anul 1946. Tratatele de pace au fost semnate în anul 1947.
Martie 1945 –armata americană a obținut victoria de la Iwo Jima.
„O putem face!”, afiș din Al Doilea Război Mondial pentru susținerea moralului femeilor americane care au contribuit la efortul de război.
Istoria altfel
Noile mijloace de distrugere în masă
Toate evoluțiile din domeniul științei și tehnologiei din perioada interbelică și-au pus amprenta asupra domeniului militar determinând mutații cantitative și calitative.
Câmpul de luptă din cel de-Al Doilea Război Mondial a avut o nouă fizionomie în care tehnologia a evoluat permanent. Au apărut transformări deosebite în pregătirea, ducerea acțiunilor militare, în creșterea capacității de luptă a militarilor, în modul în care armatele pot duce războiul. În toate aceste domenii s-au realizat schimbări fundamentale, profunde și determinante, organizatorice și conceptuale.
Armatele beligerante au fost înzestrate cu noile arme și muniții care să realizeze războiul-fulger, să mărească pierderile umane și materiale, să distrugă rapid inamicul.
În cadrul războiului aerian au fost perfecționate avioanele (germanii au produs avionul Focke-Wulf Fw 190), au apărut spre finalul conflagrației rachetele V2, fabricate de germani, artileria antiaeriană a căpătat noi aparate cu performanțe superioare celor din Primul Război Mondial, sol-aer, radarele.
În desfășurarea războiului naval au fost construite noi nave, crucișătorul (CL-53 USS San Diego), cuirasate (HMS Dreadnought, Marea Britanie), submarinul (Curie).
Războiul terestru a dezvoltat tipurile de armament din 1914–1918, a creat o mai mare eficiență prin îmbunătățirea tancurilor (Panzer IV), rachetelor antitanc, mitralierelor (Vickers), motocicletelor, mașinilor de război, automobilelor militare, tunurilor de mare calibru, grenadelor, aruncătoarelor de grenade, revolverelor (Webley) etc. Echipamentele care asigură protecția contra efectelor armelor de distrugere în masă au fost și ele influențate de armele existente pe fronturile războiului. Au apărut noi categorii de armament, de tehnică de luptă și de echipament militar care au influențat, la rândul lor, formele de luptă, organizarea armatelor, a luptelor pe front, doctrinele militare etc. În războiul biologic, combatanții au folosit toxinele sau bacteriile, virușii etc. ca arme cu intenția de a ucide oameni. URSS a demarat programul de înarmare biologică în perioada interbelică, la cererea expresă a lui Lenin, prin care s-a dezvoltat producția de medicamente și vaccinuri. Pe lângă acestea, erau fabricate și cantități enorme de arme bacteriologice, cei mai cunoscuți agenți patogeni fiind: ciuma, antraxul, variola etc. Tot aici s-au efectuat cercetări asupra modalităților de înmagazinare și lansare a acestor viruși, cu ajutorul rachetelor purtătoare.
În războiul chimic au fost utilizate proprietățile toxice ale substanțelor chimice ca arme de distrugere a omului. Au fost testate în luptă în Primul Război Mondial, dar și în timpul campaniei Italiei împotriva Etiopiei din 1936 sau a Japoniei împotriva Chinei. Au fost folosite direct împotriva civililor. Realizând efectele surpriză ale noilor tipuri de muniții, ambele tabere beligerante au fabricat aceste substanțe până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Germania nazistă a folosit acid prusic (Zyklon B) în camerele de gazare, în genocidul îndreptat împotriva populației de origine evreiască, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
În războiul nuclear/atomic au fost folosite armele nucleare pentru distrugerea oamenilor și a mediului. Finalul conflagrației mondiale a fost marcat de întrebuințarea, pentru prima dată, a armei nucleare. Aviația SUA a lansat asupra Japoniei două bombe pe bază de fisiune, în urma cărora circa
A. Panzer II, tanc german
200 000 de oameni au murit la Hiroshima (6 august 1945) – fie direct, fie în urma efectelor radiațiilor – și 140 000 la Nagasaki (9 august 1945). Detonarea unui asemenea instrument a avut mai multe efecte: explozia propriu-zisă, eliberarea de energie termică, iradiere directă și pe termen lung și impuls electromagnetic.
Luptătorul în noile condiții tehnologice a fost supus la mari solicitări fizice și psihice, la permanenta adaptabilitate la cerințele frontului și la un ritm înalt de acțiune militară.
Toate acestea au condus la cea mai mare pierdere de vieți omenești și distrugere de bunuri materiale din istorie.
Analizez și rezolv
1. Folosind motoarele de căutare pentru imagini, realizează un portofoliu cu fotografii despre armele utilizate în timpul celui de -Al Doilea Război Mondial și precizează două dintre efectele negative ale acestora asupra oamenilor.
2. Împreună cu colegii de clasă, purtați discuții cu veterani de război sau cu membri ai Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” despre urmările războiului asupra oamenilor.
3. Citește, timp de cinci minute, lecția din manual. Discută apoi cu colegul/colega de bancă despre ceea ce ai citit și completează pe caiet tabelul următor:
Cunoștințe/ Informații confirmate de text
Cunoștințe/ Informații contrazise de text –
Cunoștințe/Informații noi, nemaiîntâlnite până acum +
Cunoștințe incerte/ Informații noi, care merită să fie cercetate ?
B. Enola Gay – avionul din care au fost lansate bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki
C. „Ciuperca atomică”
D. Hiroshima, 6 august 1945
Viața pe front și în frontul de acasă
Viața pe front în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost extrem de dificilă și periculoasă. Militarii pe front trăiau în condiții rudimentare, în tranșee, barăci sau chiar în aer liber. Condițiile meteo extreme – ierni foarte reci, pe frontul de est, căldură excesivă pe fronturile din Africa și Pacific – îngreunau și ele viața. Aprovizionarea era adesea dificilă, din cauza liniilor de comunicație întrerupte și a condițiilor naturale neprielnice. Rațiile erau insuficiente și exista riscul de malnutriție. Militarii primeau porții limitate și puțin variate de hrană, se confruntau cu lipsuri de alimente, apă, echipament etc. Luptele includeau atacuri aeriene, lupte în tranșee, asalturi de infanterie și contraatacuri. Bătăliile puteau dura zile sau săptămâni. Militarii trăiau sub amenințarea permanentă a rănirii sau a morții, experimentând suferință fizică și emoțională. Mulți dintre ei au pierdut camarazi și prieteni în luptă. Stresul mental și epuizarea fizică au fost aspecte semnificative ale vieții pe front. Toate acestea au avut un impact puternic asupra sănătății lor mintale. Trauma de război a devenit o problemă majoră pentru toți participanții, iar mulți veterani s-au confruntat cu dificultăți majore la revenirea în viața civilă. Comunicarea era dificilă, iar soldații erau izolați de familiile lor pentru perioade îndelungate. Menținerea moralului trupelor a fost o preocupare constantă, iar liderii militari au trebuit să găsească modalități de a menține determinarea și unitatea în rândurile lor. Un rol important în acest sens l-a jucat propaganda, care a fost extrem de puternică, având ca scop mobilizarea trupelor proprii și demoralizarea inamicului. Un alt aspect al vieții de pe front îl reprezintă prizonierii de război. Respectarea drepturilor prizonierilor de război în conformitate cu convențiile internaționale nu a fost întotdeauna garantată în practică. În Germania nazistă, prizonierii sovietici, în special, au suferit adesea condiții inumane, ca privarea de hrană și tratament brutal. În Uniunea Sovietică, prizonierii de război germani și aliații lor au suferit, de asemenea, condiții dure. Milioane de germani au fost ținuți în lagăre sovietice de prizonieri de război, iar mulți au murit din cauza lipsei de hrană și a tratamentului inuman. În teritoriile ocupate din Extremul Orient, armata japoneză a supus prizonierii de război la muncă forțată, la îngrijirii medicale inadecvate, la tortură și la o alimentație săracă în proteine. Tratamentul prizonierilor de război ai aliaților și ai SUA a fost, în general, în conformitate cu Convenția de la Geneva.
„Iubita mea Otilia, De 14 zile ne luptăm necontenit. Trag orbește, zgomotul e asurzitor, ne amețește, se trag focuri și salve de tun împreună cu cele de mortieră. Ne aruncă în toate părțile, sunt găuri în pământ peste tot… iar în găuri… ceva ce au fost oameni odată. Acolo le este mormântul. Eu fug în față cu arma în mână și-mi tot spun „groapa aceea nu e mormântul meu”. Nu a mai plouat de mult însă bocancii mi se afundă în noroi... Doamne cât sânge! Noaptea nu dormim de frica unui atac, sovieticii se luptă ca fiarele, ne bombardează neîncetat. Pierdem o sută de oameni ca să câștigăm un kilometru și pierdem o mie ca să-l păstrăm. Gloanțele-mi trec pe lângă urechi șuierând, privirea mi se fixează pe un punct și-l urmez orbește, alerg până la adăpost…. Al tău, Sima, 25.08.1941” ( https://aradculture.ro/scrisori-de-pe-front/)
A. Mitraliere sovietice
B. Debarcarea din Normandia, 6 iunie 1944
medicală. Odată cu încheierea războiului, prizonierii de război au fost eliberați. Aceasta a implicat procese complicate de repatriere și reintegrare în societate.
În concluzie, viața pe front în timpul celui de-Al Doilea Război
Mondial a fost extrem de grea și plină de provocări, iar soldații au trebuit să facă față unor condiții dificile și să lupte cu perseverență pentru cauzele pe care le reprezentau.
Frontul de acasă
Populația civilă a suferit enorm, fiind expusă la distrugeri masive, foamete și represiuni brutale. Orașe și sate întregi au fost distruse, iar milioane de civili au pierit în timpul confruntărilor. Situația populației civile în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost extrem de dificilă, aceasta fiind afectată de bombardamentele aeriene, de foamete, de migrația masivă, ocupație și persecuții.
Eforturile de război au implicat o puternică mobilizare economică. Din cauza necesităților războiului, multe bunuri de consum au fost raționalizate sau disponibile în cantități limitate. Hrana, îmbrăcămintea, benzina erau raționalizate.
Mulți bărbați au fost mobilizați pentru serviciul militar, lăsând locuri de muncă libere în industrie și în agricultură. Această situație a condus la o creștere a participării femeilor în economia de război a țărilor beligerante. Populația civilă din multe orașe a fost supusă bombardamentelor aeriene intense. Londra, Berlin, Varșovia, Dresda și alte orașe au fost grav afectate. Bombardamentele au dus la distrugerea unor întregi cartiere, cu pierderi masive de vieți omenești și daune materiale considerabile. Luptele urbane au devenit frecvente și intense. Numeroase orașe care au devenit teatre de luptă au fost distruse.
Oraș german în aprilie
Războiul a provocat un val de refugiați și deportați, mulți oameni fiind nevoiți să-și părăsească casele din cauza conflictului sau a persecuțiilor. În țările ocupate, populația civilă a fost supusă deportărilor, represiunilor și persecuțiilor. Milioane de evrei și alte grupuri considerate indezirabile (romii, comuniștii) au fost persecutați și omorâți în lagăre de concentrare și exterminare. Și în țările asiatice, milioane de civili au fost uciși sau folosiți ca sclavi. Sistemul lagărelor de muncă a fost folosit uneori împotriva propriilor cetățeni.
Analizez și rezolv
1. Imaginează-ți că ești un reporter din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe baza surselor (scrise, vizuale) din lecție, scrie un articol de aproximativ 30 de rânduri despre viața de pe front/frontul de acasă
2. Realizează împreună cu alți colegi de clasă:
a. o dezbatere despre valorile morale, civice, religioase etc. ce ar trebui promovate și în timpul războiului;
b. o investigație/prezentare a localității voastre pentru perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Căutați supraviețuitori ai războiului sau urmași ai acestora și realizați scurte interviuri despre modul în care războiul le -a influențat viața. Portofoliul personal.
C. Femei sudând într o fabrică de avioane, Daytona Beach, SUA, 1942
D. Newbury, 10 februarie 1943
E.
1945
Termenul „Holocaust” sau „Shoah” se referă la exterminarea a peste 6 milioane de evrei, dintre care 1,5 milioane de copii, prin aplicarea „soluției finale”, un program stabilit de naziștii conduși de Adolf Hitler. În sens mai larg, termenul cuprinde și alte victime care nu erau evrei, cum ar fi: romi, polonezi, prizonieri de război, persoane cu dizabilități sau adversari politici etc. Partidul Nazist și-a înființat un sistem birocratic și polițienesc bine pus la punct, format din trupe SS, SA etc., dar și din lagăre de muncă sau de exterminare. Persecuțiile au fost efectuate pe etape. Astfel, mai întâi, evreii au fost excluși din societatea civilă, prin Legile de la Nürnberg din 1935, obligați să poarte pe haine Steaua galbenă a lui David, strânși în ghetouri și, ulterior, duși în lagăre. Evreii și-au pierdut cetățenia și, astfel, drepturile civile. Legile au interzis căsătoriile mixte. De asemenea, evreii au fost excluși din educație, politică și industrie. Cele mai cunoscute lagăre de exterminare au fost la Belzec, Sobibor, Treblinka, Majdanek, Auschwitz, iar lagăre de concentrare la: Bergen-Belsen, Buchenwald, Dachau, Theresienstadt.
Harta lagărelor de concentrare și de exterminare din Europa
În România , după evenimentele din tragicul an 1940, pe fondul crizei politice, s-a accentuat propaganda antisemită și s-a intensificat nesiguranța populației evreiești. Primele izbucniri antisemite s-au înregistrat la Galați și Dorohoi, sub forma unor pogromuri. Odată cu instaurarea statului național-legionar (septembrie 1940) și cu preluarea puterii de către Ion Antonescu, s-a produs o apropiere de Germania și s-a aplicat legislația antievreiască. Un moment de manifestare antisemită l-a constituit organizarea celor două „trenuri ale morții”, unul care a plecat din Iași spre Călărași, iar altul de la Iași la Podul Iloaiei. „Trenurile morții” au provocat un număr foarte mare de victime.
(Exterminarea evreilor din Europa)
(Florin Petrescu, Istoria evreilor. Holocaustul )
Pogrom
Dicționar
Analizez și rezolv
1. Stabilește cu ajutorul dicționarului, originea termenului „Holocaust”. Identifică și alte semnificații ale acestuia.
2. Privește cu atenție imaginea alăturată.
• Ce vezi?
• Ce poveste ai putea spune?
• Poți imagina un dialog?
• Consultă surse multimedia și află povestea adevărată a Cz. Kwoka.
3. Citește cu atenție sursa de mai jos.
„Lupta împotriva comuniștilor, a evreilor și a altor reprezentanți ai «raselor inferioare», cum sunt țiganii, este, în principal, sarcina SS-ului. [...] Această «luptă» culminează cu masacrul populațiilor slave din Europa de Est (polonezi, ruși) și mai ales cu monstruoasa «soluție finală a problemei evreilor». [...] În toate țările ocupate de germani, evreii sunt arestați cu sutele de mii, deportați în Germania sau Polonia în lagăre, unde sunt obligați să muncească în condiții înspăimântătoare, fără hrană suficientă, fără condiții de igienă, supuși brutalităților sadice ale gardienilor care îi supraveghează. Cei care nu sunt în stare să muncească (bătrâni, copii, bolnavi) sau care își pierd puterile sunt asfixiați în camere de gazare, iar trupurile lor sunt arse în crematorii. Scopul lui Hitler este acela de a stârpi astfel în totalitate «rasa evreiască». În 1945, Europa va descoperi cu groază că 9 milioane de persoane, dintre care 6 milioane de evrei, au avut parte de această moarte oribilă în lagărele de exterminare: Auschwitz, Treblinka, Ravensbrück etc.” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. IV)
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Precizează din sursă un spațiu istoric în care s-au produs masacre în cel de-Al Doilea Război Mondial.
b. Indică din sursă unul dintre scopurile regimului nazist.
c. Scrie o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursă. Precizează rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
d. Elaborează împreună cu colegul de bancă un afiș tematic despre Holocaust. Portofoliul personal.
4. Redactează un jurnal care să valorizeze experiența participării la activități legate de trecutul evreilor, prin vizitarea sinagogii din localitatea ta, discuții cu supraviețuitori sau realizarea unei vizite virtuale (tur virtual) a lagărului de exterminare de la Auschwitz.
5. Fetița din imagine se numește Anne Frank și a trăit în Olanda. Consultă surse multimedia și descoperă cine a fost și ce ne-a lăsat moștenire Anne Frank. Realizează apoi cu alți colegi de clasă o dezbatere despre drepturile copilului într-un regim totalitar.
„Nu se poate ca idealurile mele să crească dintr-un pământ al morții, suferinței și rătăcirii. Văd cum încetul cu încetul lumea se preface într-un pustiu, aud tot mai tare bubuitul amenințător ce vrea să ne prăpădească, sufăr alături de milioane de oameni și totuși, dacă privesc la cer, cred că toate se vor schimba în bine și că această cruzime va trebui să piară odată, și atunci pacea și liniștea vor domni iarăși pe pământ.” (Jurnalul Annei Frank)
Intrarea lagărului de exterminare de la Auschwitz, „Munca te eliberează”
Czesława Kwoka, fotografie atribuită lui Wilhelm Brasse
Aplic și analizez
I. Spațiu și timp
1. Privește cu atenție harta de la pagina 76, apoi rezolvă următoarele cerințe:
a. Stabilește ce teritorii au fost pierdute de România în anul 1940.
b. Argumentează faptul că 1940 a fost unul dintre cei mai dificili ani din istoria românilor.
2. Transcrie și completează în caiet, după model, următorul tabel cronologic, indicând operațiuni militare desfășurate în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939–1945).
Frontul
Anul România
1939 neutralitate
Germania
atacă Polonia
II. Limbajul de specialitate și sursa istorică
1. Diferențiază faptele istorice de opinii
Citește cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă reprezintă un fapt real, scrie în caiet F, iar dacă reprezintă o opinie, scrie în caiet O.
a. La 1 septembrie 1939, prin invadarea Poloniei, a început cel de-Al Doilea Război Mondial. F O
b. Debarcarea din Normandia din 6 iunie 1944 a fost cea mai importantă operațiune militară a celui de-Al Doilea Război Mondial pe frontul de vest. F O
2. Recunoaște relația cauză efect
Citește cu atenție afirmația de mai jos. Dacă partea a doua explică de ce este adevărată prima parte, scrie în caiet DA , iar în caz contrar, scrie în caiet NU
a. În 1941 URSS a intrat în cel de-Al Doilea Război Mondial, deoarece a fost atacată de către Germania.
DA NU
b. În anul 1945 se termină cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru că statele Axei au fost învinse.
DA NU
3. Citește cu atenție sursele de mai jos.
A. „Campania din Polonia a reprezentat prima testare în război a teoriei războiului mobil, prin folosirea combinată a forțelor blindate și aeriene. Inițial, când s-a elaborat teoria în Anglia, acțiunea ei a fost comparată cu sclipirea fulgerului […], blitzkrieg, varianta germană. La 17 septembrie, armatele Rusiei sovietice au trecut granița răsăriteană a Poloniei. Această lovitură venită din spate i-a pecetluit soarta.” (Liddell Hart, Istoria celui de-Al Doilea Război Mondial , volumul I)
B. „7 decembrie 1941, Pearl Harbor, atacul japonez asupra bazei navale americane pare a fi un remarcabil succes tactic, dar limitat, incomplet pe plan strategic și dăunător prin implicațiile sale asupra războiului. Singurul avantaj al atacului a fost declararea războiului Germaniei și Italiei contra SUA, la 11 decembrie 1941. În acest cadru, războiul a devenit mondial.” ( Dicționarul celui de-Al Doilea Război Mondial, Larousse)
C. „În toamna lui 1942, ofensiva germană îndreptată înspre Caucaz a făcut ca o mare parte a Rusiei europene să treacă sub controlul Wermachtului (armata germană), la începutul iernii frontul stabilindu-se în jurul Leningradului, al Moscovei și al Stalingradului. Înfrângerea suferită de armata germană în luptele din fața ultimului oraș, la începutul lui 1943, marchează în Europa continentală începutul sfârșitului. La începutul verii 1943, germanii vor încerca o ultimă ofensivă în regiunea Kursk, folosind 50 de divizii dintre care 16 blindate, dar această mare bătălie se întoarce în favoarea sovieticilor.” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei )
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Construiește o axă cronologică pentru patru evenimente desfășurate în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial, utilizând informații din sursele A – C .
b. Precizează, pe baza sursei A , tipul de război purtat de germani.
c. Numește secolul și un spațiu istoric la care se referă sursa B.
d. Precizează din sursa C numele orașului în fața căruia înfrângerea suferită de armata germană a însemnat „în Europa continentală începutul sfârșitului”.
e. Compară informațiile din sursele A și C și stabilește o asemănare și o deosebire între acestea.
Evaluez și creez
III. Comportament civic
Transcrie în caiet și completează tabelul următor pentru a descoperi relația dintre personalități și grupurile umane în desfășurarea faptelor istorice în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial. Portofoliul personal.
„Actori” (marile puteri implicate în război și liderii lor)
Obiectivele (interesele) fiecărui „actor” implicat în evenimente
Natura relației dintre „actori”
Acțiuni ale participanților la evenimente
Consecințe ale deciziei și acțiunii „actorilor”
IV. Multimedia și învățarea permanentă. Învăț să învăț
1. Folosește motoare de căutare pe internet și realizează un portofoliu de aproximativ zece filme (documentare, artistice) dedicate celui de-Al Doilea Război Mondial.
2. Consultă surse multimedia și realizează împreună cu colegii de clasă o fișă de autor pentru compozitorul Dmitri Șostakovici. Realizați o scurtă audiție a Simfoniei a 8-a și discutați apoi despre această compoziție și legătura sa cu istoria celui de-Al Doilea Război Mondial.
3. Dezbate împreună cu colegii de clasă – folosind argumente pro și contra – „necesitatea” folosirii armelor nucleare în timpul războiului.
Nu uita să te întorci la pagina 11!
De la stânga la dreapta, I.V. Stalin, F.D. Roosevelt, W. Churchill. Conferința de la Teheran (1943), prima întâlnire a celor trei mari
Biblioteca virtuală
Intrarea României în Al Doilea Război Mondial
Mărturii din infern: Olga Gavor, supraviețuitoare a Holocaustului
Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial Cinematografie și istorie
Jurnal de învățare
Dunkirk (2017)
Salvați soldatul Ryan (1998)
Casablanca (1942)
Pearl Harbor (2001) Pianistul (2002)
Acolo unde se avântă vulturii (1968)
Recapitulare
VERIFIC CE ȘTIU
1. Realizează, după modelul de mai jos, harta conceptuală a temei „Relațiile internaționale. Agresiunea statelor totalitare”.
2. Transcrie în caiet și completează cu principalele state membre ale celor două alianțe.
Națiunile Unite Axa
3. Pe baza informațiilor obținute pe parcursul lecției, completează diagrama cauză-efect de mai jos. Portofoliul personal.
Al Doilea
4. Stabilește corespondența corectă dintre elementele celor două coloane:
1. Pearl Harbor a. 1943
2. El Alamein b. 1942
3. Midway c. tancuri
4. Teheran d. 1941
5. Kursk e. Africa
5. Filmul Dictatorul a avut premiera în anul 1940. Este un film de război și o satiră politică. Privește cu atenție imaginea de mai jos, apoi discută cu alți colegi de clasă despre semnificația sa.
6. Realizează împreună cu alți colegi de clasă un „minidicționar” al celui de-Al Doilea Război Mondial. În afara termenilor istorici, acesta poate conține și numele personalităților implicate în acest eveniment politicomilitar, precum și momentele importante ale conflictului. Nu uita că și Holocaustul a fost o pagină importantă și tragică a acestui eveniment.
7. Frontul de acasă a însemnat și o propagandă intensă pentru susținerea moralului soldaților de pe front. Care crezi că sunt semnificațiile/ mesajele imaginii de mai jos?
Război Mondial
Charlie Chaplin, în filmul Dictatorul (1940)
Test de evaluare
I. Alege noțiunile dintre paranteze și completează spațiile libere din text (Pearl Harbor, mondial , Germania , victime, Holocaust , adversari politici , evrei , Pacific, Normandia , Barbarossa). Portofoliul personal.
La 1 septembrie 1939, … a atacat Polonia și, alături de URSS, a cucerit și a împărțit acest stat în baza Pactului
Ribbentrop-Molotov. Pe 22 iunie 1941, Hitler a luat decizia aplicării planului ..., adică atacarea URSS. Anul 1941 s-a caracterizat și prin luptele din zona …, unde, la 7 decembrie, fără declarație de război, Japonia a atacat baza militară americană de la … . Implicarea SUA în război a făcut ca acesta să devină ... . La 6 iunie 1944, s-a declanșat debarcarea din ..., operațiune militară care a grăbit sfârșitul războiului din mai 1945. Cel de-Al Doilea Război Mondial a însemnat și ... sau Shoah -ul eveniment istoric ce se referă la exterminarea a peste 6 milioane de ..., dintre care 1,5 milioane de copii. În sens mai larg, termenul cuprinde și alte … care nu erau evrei, cum ar fi: romi, polonezi, prizonieri de război, persoane cu dizabilități sau … .
II. Ordonează cronologic desfășurarea celor mai importante bătălii ale celui de-al Doilea Război Mondial:
a. Bătălia de la El Alamein;
b. Atacul japonez de la Pearl Harbor;
c. Bătălia de la Midway;
d. Debarcarea din Normandia;
e. Atacarea Poloniei de către Germania;
f. Bătălia de la Kursk.
III. Citește cu atenție sursa de mai jos. „În cursul războiului, Aliații au elaborat, într-o serie de conferințe, un plan de organizare postbelică a Europei. Scopul comun era de a înfrânge și a pedepsi Germania ca să o împiedice să declanșeze un nou război. În ianuarie 1943, la Casablanca, președintele american Franklin Delano Roosevelt a lansat formula «capitulării necondiționate» a Germaniei. La Teheran, în luna noiembrie a aceluiași an, Roosevelt, Stalin (URSS) și Churchill (Marea Britanie) au stabilit deplasarea graniței de stat a Poloniei până la Oder și au acceptat ca URSS să încorporeze partea de nord a Prusiei Orientale și partea de est a Poloniei. Germania nu constituia încă punctul central al disputelor dintre cele trei Mari Puteri, deși pozițiile lor s-au vădit mai degrabă discordante.” (Flavio Floriani, Istoria ilustrată a nazismului )
Răspunde la cerințele următoare:
a. Indică, din sursă, scopul comun al Aliaților. 1 p
b. Precizează statele considerate de sursă Mari Puteri și numele conducătorilor acestora. 1 p
c. Menționează, din sursă, hotărârile adoptate de către Aliați în cadrul conferințelor de la Casablanca și Teheran. 1 p
d. Prezintă două dintre cele mai importante operațiuni militare ale anului 1944. 2 p
Nu uita să completezi Fișa de observare a activității și a comportamentului de la pagina 11. Portofoliul personal.
Pearl Harbor. Japonia atacă SUA.
Proiect
Realizează împreună cu colegii de clasă un proiect cu titlul „Lumea în război”, după metoda „Cafeneaua istoricilor”* . Portofoliul personal.
* Într-un cadru amenajat special (sala de clasă, în care băncile sunt așezate la fel ca într-o cafenea), este reînviată în „miniatură” vechea tradiție a cafenelei în care scriitori, oameni de artă, ziariști, istorici, politicieni, în general, se adunau în jurul unei cești aburinde de cafea sau de ceai, discutând diverse probleme literare, culturale, de interes socio-politic și civic.
• Colectivul de elevi este împărțit în cinci ateliere.
• Fiecare echipă, eterogenă ca aptitudini, capacități și interese, își va alege un lider – organizator al activității grupului.
• Pentru fiecare atelier se va propune o temă de discuție.
• Elevii vor folosi tehnologiile de informare și comunicare pentru a obține sursele necesare construirii și folosirii argumentelor ce vor fi susținute în cadrul discuției.
• După o lectură atentă a materialelor descoperite în spațiul virtual, membrii fiecărei echipe își vor exprima opinia față de chestiunile puse în discuție, susținând-o cu argumente.
• Liderul va avea rol de moderator, îndeplinind și sarcina de a consemna opinia majorității echipei.
• Liderul, reprezentantul sau orice alt membru al echipei cu veritabile aptitudini oratorice va comunica opinia generală referitoare la problemele discutate și va prezenta rezultatul muncii echipei sale.
Evaluarea/Autoevaluarea se va face urmărind:
• operarea cu termeni din text/texte;
• sesizarea legăturii de cauzalitate dintre evenimente;
• prezentarea personajelor istorice și a rolului lor;
• realizarea unui monolog/dialog imaginar între personalități;
• exprimarea unui alt punct de vedere cu privire la evenimentul/procesul istoric;
• manifestarea interesului și a inițiativei în comunicarea orală, în exprimarea opiniei proprii față de problemele puse în discuție.
Propuneri de teme ce pot fi discutate:
• Relațiile internaționale. Agresiunea statelor totalitare;
• Al Doilea Război Mondial: alianțe militare și fronturile de luptă (1939–1945);
• România și Al Doilea Război Mondial;
• Conferința de Pace;
• Noile mijloace de distrugere a oamenilor;
• Viața pe front și în „frontul de acasă”;
• Holocaustul.
1 septembrie 1943, o cafenea din Palermo, Italia
UNITATEA 4
Lumea postbelică
Sediul Parlamentului European, Strasbourg, Franța
LECȚIA 1
STUDII DE CAZ
LECȚIA 2
LECȚIA 3
LECȚIA 4
STUDII DE CAZ
Reconstrucție și modele ale dezvoltării economice. Viața cotidiană – de la dramele războiului la prosperitate
• Declarația Universală a Drepturilor Omului
• Protestul tinerei generații
Democrație versus comunism.
Modele de organizare a statelor. Războiul Rece (1945–1991)
Uniunea Europeană: principii de organizare și funcționare
Lumea contemporană: o lume multipolară – globalizarea; noua diversitate culturală și revoluția informațională
• Noile forme de divertisment –jocurile și tehnologia. Consecințe
• Terorismul
• Migrații în lumea contemporană
Ce vei reuși să faci?
Să utilizezi coordonatele de timp și spațiu în prezentarea faptelor și a proceselor istorice.
Să compari fapte și procese istorice din perspectivă temporală și spațială.
Să folosești sursele istorice în vederea descoperirii elementelor de continuitate și de schimbare în procesele istorice.
Să explorezi sursele istorice prin utilizarea instrumentelor specifice gândirii critice.
Să determini relațiile dintre personalitățile și grupurile umane în desfășurarea faptelor istorice.
Să prezinți elemente de continuitate și schimbare în evoluția sistemului de valori.
Să realizezi proiecte individuale sau de grup prin utilizarea resurselor multimedia.
Să aplici tehnici de muncă intelectuală care valorizează cooperarea, disciplina și perseverența.
Să folosești perspectivele multiple și capacitățile de analiză critică pentru luarea deciziilor pe bază de argumente și dovezi pertinente. Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2, 4.3.
RECONSTRUCȚIE ȘI MODELE ALE DEZVOLTĂRII ECONOMICE. VIAȚA COTIDIANĂ –
DE LA DRAMELE RĂZBOIULUI LA PROSPERITATE
Cuvinte-cheie
Personalitate
GEORGE CATLETT MARSHALL (1880–1959)
A fost un general, diplomat și politician american. A fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1953. Ca secretar de stat a coordonat European Recovery Program, mai cunoscut cu numele de Planul Marshall.
La terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, harta Europei s-a modificat radical. Potențialul economic redus, datorat distrugerilor din timpul războiului, căile de comunicații aproape inutilizabile, lipsurile alimentare, inflația galopantă, nivelul scăzut de trai al majorității cetățenilor, transferurile masive de populație, pierderile uriașe de vieți omenești au condus la alterarea vieții cetățenilor și la revenirea dificilă a țărilor Europei la economia de pace. S-au creat două mari blocuri politice și economice: în Vest – Blocul occidental, condus de SUA, iar în Est – Blocul răsăritean sau sovietic, condus de URSS. Acestea au corespuns unor viziuni politice și economice diametral opuse: regimul politic capitalist, liberal, democratic , în Vest, respectiv regimul comunist, totalitar, în Est (lagărul socialist).
Dezvoltarea statelor vestice pe calea capitalismului liberal
După război, țările Europei Occidentale au importat bunuri de consum pentru populație, materii prime pentru industrie, mașini și utilaje pentru revigorarea procesului productiv. Rolul Statelor Unite a fost de necontestat în ajutorarea economică a statelor democratice din vestul Europei. În iunie 1947, Statele Unite au acordat un ajutor, numit Planul Marshall, de circa 13 miliarde de dolari pentru 16 state europene. Ajutorul a fost refuzat de URSS și de sateliții săi. Cu scopul de a crea facilități pentru schimburile monetare și de mărfuri au fost ratificate acordurile de la Bretton-Woods, au fost înființate organisme mondiale cu rol benefic dezvoltării țărilor membre – GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) și FMI (Fondul Monetar Internațional), iar în Europa, OECE (Organizația Europeană de Cooperare Economică). Până la începutul anilor 1960, statele occidentale și-au refăcut și modernizat economiile, au depășit dificultățile economice, au diversificat și modernizat cererile de consum ale populației.
Democrațiile populare din Europa de Est și modelul economiilor planificate
Transformările politice și economice care se produc în această parte a Europei sunt un rezultat al ocupației militare sovietice. Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, Republica Democrată Germană, România și Ungaria s-au transformat în democrații populare, în care partidele comuniste aveau controlul politic, economic, social și cultural. Pe plan economic, între anii 1948 și 1953 se creează sistemul economic socialist planificat Economia acestor țări este centralizată,
planificarea tuturor ramurilor economice este realizată de partidele comuniste unice. Colectivizarea agriculturii și industrializarea forțată au condus la eliminarea liberei inițiative și la controlul total al dezvoltării economice de către comuniști. Acordurile economice între statele comuniste au fost dublate de tratate de alianță, de prietenie și asistență mutuală cu fiecare țară în parte. Din anul 1949, a fost înființat un organism economic al tuturor acestor țări, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) Modelul sovietic a constat în naționalizarea băncilor, a comerțului exterior, a minelor, a transporturilor, urbanizare accelerată, iar producția de bunuri de consum a fost voluntar sacrificată.
În 1973 a izbucnit o nouă criză economică, cunoscută sub denumirea de criza petrolului, dar prin folosirea unor tehnologii avansate și ca urmare a descoperirii unor noi resurse de energie s-a reușit depășirea acestui prag critic.
Începând cu anul 1986, liderul URSS Mihail S. Gorbaciov a propus un plan de transparență și reformare (democratizare), glasnost și perestroika, adică o schimbare majoră la nivelul economiei sovietice prin creșterea responsabilității producătorilor, prin relansarea sectorului privat și creșterea autonomiei întreprinderilor de stat. Lansarea acestor reforme, dar și alți factori au dus, în cele din urmă, la dezmembrarea URSS și la căderea blocului comunist din Europa.
MODELE ECONOMICE
CAPITALIST
Europa de Vest (Occidentul)
COMUNIST Europa de Est
Viața
cotidiană
Economie de consum
Economie dirijată
Libertatea pieței
Lipsa liberei inițiative pe piața economică
Bunăstare
Lipsa bunurilor de consum și a produselor alimentare
Dicționar
În a doua jumătate a secolului al XX- lea, schimbările au fost și în plan demografic, variind scăderea și creșterea populației. Primii ani ai perioadei postbelice au fost caracterizați de lipsuri și austeritate. Majoritatea statelor europene au fost afectate de război și populația a scăzut. După război, un fenomen specific perioadei a fost creșterea populației, fenomen numit baby boom. Guvernele democratice au pus în aplicare politici care să stimuleze creșterea economică, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai. Educația a fost considerată o prioritate și s-au făcut eforturi pentru reconstrucția și dezvoltarea sistemelor educaționale afectate de război. Accesul la educație a fost extins, aceasta a fost văzută ca o modalitate de a promova cunoașterea și înțelegerea democratică. S-au dezvoltat programe de securitate socială și politici
Perioada postbelică
Timbru poștal comemorativ al baby boom-ului postbelic
Femei din societatea americană
Buick Roadmaster Skylark, 1953
Fotografie de familie, Uniunea Sovietică, Abhazia, satul Leselidze, cca 1980
Afiș de propagandă, București, 1986
Apartament socialist din Lituania, Uniunea Sovietică
de bunăstare pentru a asigura o calitate mai bună a vieții pentru toți cetățenii. Accesul la servicii medicale și educaționale a fost îmbunătățit, iar nivelul de trai a crescut treptat. Datorită dezvoltării economice, începând cu anii 1950, viața cotidiană s-a diversificat, timpul liber a crescut, activitățile de recreere s-au înmulțit, iar tehnologiile au devenit parte din cotidian. Radioul, aparatele electrocasnice și, de la sfârșitul anilor 1950, televizorul au devenit nelipsite din casele oamenilor. Muzica, moda și sportul caracterizează această perioadă. În societățile comuniste, statul avea un control extins asupra economiei, instituțiilor și vieții cotidiene. Planificarea centralizată și controlul statului asupra resurselor determinau ce era produs, cât și cum era distribuit. În multe țări comuniste, statul avea un rol activ în alocarea locuințelor și asigurarea serviciilor publice de bază. Aprovizionarea cu alimente și bunuri de consum era adesea gestionată prin rații, iar accesul la unele produse putea fi limitat. Sistemul economic comunist s-a bazat pe planificarea centralizată a muncii și alocarea locurilor de muncă de către stat. Sindicatele erau sub controlul partidului comunist și s-a promovat o egalitate aparentă între muncitori. Educația a fost folosită pentru promovarea ideologiei comuniste. Sistemele de sănătate au fost în responsabilitatea statului și au avut scopul de a asigura îngrijire medicală pentru întreaga societate. Cu toate acestea, resursele medicale au fost limitate, iar calitatea serviciilor medicale a variat. Artele și cultura au fost încurajate să reflecte ideile și valorile comuniste. Războiul Rece, tensiunile politice și competiția ideologică au influențat, de asemenea, viața de zi cu zi. Experiența vieții cotidiene în lumea comunistă a variat semnificativ în funcție de țară și de perioadă.
În general, în spațiul comunist, în cadrul economiilor planificate, în ciuda unor măsuri care au contribuit la dezvoltarea economică (electrificare, industrializare etc.), nivelul de trai al populației a fost scăzut din cauza lipsei bunurilor de consum, a frigului din locuințe, a îngrădirii drepturilor și libertăților cetățenilor.
Țărani care predau grânele la stat, începuturile regimului comunist
1. Țările care au beneficiat de sprijin financiar american prin Planul Marshall.
2. Tehnologia secolului al XX-lea. Numește obiectul din imaginea alăturată și redactează un eseu, de aproximativ jumătate de pagină, despre rolul acestuia în viața cotidiană postbelică.
Rețin
La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, continentul european era cel mai grav afectat de război.
Lumea postbelică a fost marcată de intervenția SUA în proiectele de reconstrucție europeană, mai ales în Occident, prin intermediul Planului Marshall (1947).
Lumea postbelică a fost împărțită între cele două blocuri: democratic, cu o economie liberă, de piață, și blocul totalitar, comunist, cu o economie planificată.
Începând cu 1986, liderul URSS, Mihail Gorbaciov a propus reformare (democratizare) și transparență, perestroika și glasnost Lansarea acestor reforme, dar și alți factori au dus la dezmembrarea URSS și la căderea blocului comunist din Europa.
Logoul Planului Marshall –Pentru recuperarea europeană. Furnizat de Statele Unite ale Americii
Braun HF 1, 1958
Istoria altfel
Ne pare rău... Astăzi nu avem benzină. Anunț la o stație de benzină din SUA, octombrie 1973
Declarația Universală a Drepturilor Omului
La 24 octombrie 1945 a fost înființată Organizația Națiunilor Unite, instituție care are ca scop menținerea păcii și securității internaționale, dezvoltarea relațiilor de prietenie între națiuni, cooperarea în rezolvarea problemelor internaționale, promovarea respectului pentru drepturile omului și stimularea progresului social și economic la nivel global.
După Al Doilea Război Mondial, ONU a încurajat respectul pentru drepturile omului și libertățile fundamentale, fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie. Astfel, Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată în cadrul celei de-a treia sesiuni a Adunării Generale a ONU în data de 10 decembrie 1948, prin Rezoluția 217 A. Documentul are un preambul și 30 de articole care definesc principalele drepturi ale ființei umane.
Declarația este concepută ca „ideal comun atins, spre care trebuie să tindă toate popoarele și națiunile”. Ea este astăzi un document de referință pentru a analiza modul în care diferite state respectă drepturile omului. Ulterior, o serie de convenții, acte, înțelegeri au completat lista drepturilor omului (statutul refugiaților, discriminarea rasială sau sexuală, abolirea muncii forțate etc.). Este cel mai tradus document din lume (în peste 500 de limbi).
Declarația Universală a Drepturilor Omului este primul act internațional în care sunt exprimate clar și fără echivoc drepturile și libertățile fundamentale ce trebuie garantate ființelor umane din întreaga lume. Respectarea acestor drepturi reprezintă „fundamentul libertății, dreptății și păcii în lume”.
Declarația cere fiecărui individ și fiecărei instituții a statului să promoveze respectul pentru drepturile și libertățile omului și să lupte pentru recunoașterea lor efectivă.
Acest act a inspirat și legislația multor state. El este un ghid de referință pentru drepturile fundamentale ale omului, cu impact decisiv asupra scenei politice postbelice.
Roosevelt și Declarația Universală a Drepturilor Omului, 1949
Articolul 1
„Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.”
În practică, observăm că numeroase state ale lumii încalcă aceste drepturi. Anual, pe 10 decembrie, este marcată Ziua Internațională a Drepturilor Omului. Educația în spiritul drepturilor omului implică următoarele trei dimensiuni:
• învățarea despre drepturile omului, cunoașterea drepturilor omului, ce reprezintă acestea, modul în care sunt garantate și protejate și modul lor de aplicare;
• învățarea prin drepturile omului, recunoașterea faptului că modul și contextul în care este organizată și implementată educația pentru drepturile omului trebuie să se bazeze pe valorile drepturilor omului (de exemplu, participarea, libertatea gândirii și exprimării etc.) și că în educația pentru drepturile omului procesul este la fel de important precum conținutul procesului de învățare;
• învățarea pentru drepturile omului, prin dezvoltarea de aptitudini, atitudini și valori ce urmează apoi a fi aplicate în viața de zi cu zi și de a motiva participanții să devină activi, individual sau în grup, în promovarea și apărarea drepturilor omului.
Drapelul ONU
Eleanor
DREPTURILE CIVILE
DREPTURILE SOCIALE
DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI
• dreptul la viață
• secretul corespondenței
• întrunirile pașnice
• dreptul la viață privată și de familie
• libera circulație
• dreptul la egală protecție a legii
• dreptul la educație
• dreptul de a înființa sindicate
• dreptul la un nivel de trai decent
• dreptul de muncă
• dreptul de a fi un subiect de drept
• libertatea și securitatea persoanei
• inviolabilitatea locuinței
• onoare și demnitate
• dreptul la căsătorie și întemeierea familiei
• recunoaștere personalitate juridică
• dreptul de a circula în mod liber
• dreptul la odihnă și timp liber
• dreptul la asigurare în caz de șomaj, boală, văduvie, bătrânețe
• dreptul la asigurări sociale
• dreptul la recurs efectiv
DREPTURILE PROCEDURALE
DREPTURILE ECONOMICE
DREPTURILE POLITICE
DREPTURILE CULTURALE
• dreptul la un proces echitabil
• dreptul la proprietate
• dreptul la cetățenie
• dreptul la azil
• dreptul de a părăsi orice țară
• dreptul de a se bucura de arte
• dreptul de a participa la progresul științific și la binefacerile lui
• dreptul la o egală protecție a legii
• retribuție egală pentru muncă egală
• dreptul la alegeri
• dreptul de a avea un regim politic democratic
• Orice persoană are îndatoriri față de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă și deplină a personalității sale.
Analizez și rezolv
1. Explică semnificația simbolului din imaginea alăturată.
2. Menționează exemple din istorie în care populații sau grupuri de populații au fost discriminate.
3. Descrie motivele discriminării.
4. Exemplifică unele situații în care tu sau apropiații tăi ați fost discriminați.
5. Propune un set de măsuri care ar putea stopa acest tip de comportament în comunitatea ta.
6. Realizează o listă cu zece drepturi fundamentale ale omului care sunt precizate în Declarația Universală a Drepturilor Omului Portofoliul personal.
7. Informează-te despre Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea generală a ONU din 20 noiembrie 1989, și realizează împreună cu colegii de clasă o dezbatere despre aceste drepturi.
8. Precizează alte trei documente referitoare la drepturile omului care au fost adoptate de-a lungul istoriei.
Protestul tinerei generații
Protestul tinerii generații este o manifestare socială prin care tinerii își exprimă nemulțumirile sau revendicările legate de diverse aspecte ale societății, precum mediul înconjurător, drepturile civile, educația, politicile guvernamentale sau alte probleme importante. Aceste proteste pot avea diverse forme, cum ar fi manifestații de stradă, petiții, mișcări sociale sau acțiuni online.
1. Mișcarea pentru drepturile civile din SUA. În anii 1950 și 1960, tinerii, în special studenții, au fost implicați în proteste și demonstrații pentru a lupta împotriva segregării rasiale și pentru a obține drepturi civile egale pentru toți cetățenii americani. Marșul de la Washington din 1963, în care Martin Luther King Jr. a rostit celebrul discurs „I Have a Dream” („Am un vis”), a atras peste 250 000 de oameni și a avut un impact semnificativ în promovarea legislației care a pus capăt discriminării rasiale.
2. Revolta studenților din Paris (1968). Studenții francezi au început protestele la Universitatea Sorbona din Paris în mai 1968, revendicând schimbări în sistemul educațional și scandând împotriva guvernului conservator. Protes tele s-au răspândit în curând în întreaga Franța, iar mișcarea a inclus atât studenți, cât și muncitori. Guvernul a fost forțat să negocieze cu manifestanții. Protestul a adus schimbări semnificative, reforme în educație și societate.
3. Primăvara de la Praga (1968). Tinerii cehoslovaci au protestat împotriva dominației sovietice și au cerut reforme democratice în cadrul regimului comunist. Această mișcare a fost înăbușită brutal de către trupele sovietice în august 1968, dar a simbolizat dorința de libertate și democrație în blocul comunist din Europa de Est. Protestul a fost un simbol al rezistenței împotriva regimului comunist.
4. Mișcarea împotriva Războiului din Vietnam. Tinerii din SUA și din întreaga lume au organizat în anii 1960 și 1970 ample proteste împotriva implicării Statelor Unite în Războiul din Vietnam. Aceste proteste au inclus marșuri, demonstrații de stradă, greve și discuții publice. Au contribuit la creșterea opoziției față de război și, în cele din urmă, la retragerea trupelor americane din Vietnam în 1973.
5. Mișcarea hippy
Fenomen cultural și social din anii 1960 și 1970, mișcarea hippy face parte din peisajul mai larg al protestelor tinerei generații din perioada postbelică. Aceasta a reprezentat o formă de protest împotriva valorilor tradiționale și a sistemului existent la acea vreme. Reprezentanții curentului s-au opus războiului, consumului excesiv, consumerismului și conformității sociale. Aceștia au promovat idei precum iubirea, pacea, armonia, spiritualitatea și respectul față de mediul înconjurător. Tinerii hippy au fost printre cei mai vocali critici ai Războiului din Vietnam și au organizat numeroase proteste împotriva acestuia. Mișcarea hippy s-a remarcat prin simboluri și stiluri distinctive, iar stilurile de îmbrăcăminte au inclus haine lejere, colorate, inspirate din culturi alternative.
Martin Luther King, Marșul din Washington, 1963
Pentagon, 1967. Tineri care protestează împotriva Războiului din Vietnam. Un protestatar oferă o floare unui polițist militar.
Tinere hippy din anii ’70
„Flower Power” și „Make Love, Not War” au reprezentat sloganuri importante ale mișcării hippy, folosite pentru a promova ideea că puterea iubirii, a păcii și a solidarității poate schimba lumea. Florile, în special margaretele, au reprezentat simboluri ale non-conformismului și ale iubirii. Tinerii hippy purtau și ofereau flori. Alte simboluri ale mișcării au fost: semnul păcii, semințele de porumb (care semnificau legăturile strânse dintre oameni și dorința de pace și unitate), furgonetele Volkswagen, folosite de mulți tineri hippy ca mijloc de transport, simboluri ale libertății și ale aventurii. Mișcarea hippy a fost strâns legată de muzica rock. Trupele rock The Beatles, The Rolling Stones și artiștii Joan Baez, Janis Joplin, Jimi Hendrix au fost foarte influenți în această perioadă.
La sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea s-au desfășurat și alte proteste ale tinerei generații. În 1989, în Piața Tiananmen, Beijing, China, un tânăr s-a așezat în fața unui convoi de tancuri și a devenit un simbol al luptei pentru libertate și democrație. Protestele anti-globalizare, împotriva războiului din Irak începând cu anul 2003, Primăvara arabă (2010), Occupy Wall Street (2011) sunt alte manifestări ale nemulțumirilor tinerei generații. Aceasta s-a implicat tot mai mult în protejarea mediului, astfel protestele prin care se solicită măsuri împotriva schimbărilor climatice s-au accentuat după anul 2019.
Aceste mișcări au avut un impact semnificativ în societate și au dus la schimbări în politică și în atitudinea publică față de diverse probleme.
Analizez și rezolv
Monument dedicat protestelor din Piața Tiananmen (1989)
Festivalul Woodstock (15–18 august 1969)
S-a desfășurat la o fermă din Bethel, statul New York, SUA și a adunat peste 400 000 de participanți. Planificat inițial ca un eveniment muzical care să genereze profit, festivalul s-a transformat rapid într-un simbol al idealurilor de pace, iubire și unitate promovate de mișcarea hippy. Festi valul a fost marcat de fenomene deosebite (ploaie puternică, noroi), ilustrând ideea că oamenii se pot aduna pentru a susține pacea și iubirea, indiferent de obstacolele și provocările întâmpinate.
1. Elaborează un portofoliu cu imagini și articole referitoare la un actor/muzician/formație/artist implicat în protestele tinerei generații.
2. Realizează, împreună cu alți colegi de clasă, o investigație din care să rezulte aspecte din viața cotidiană pentru anii 1945–1960, 1960–1980, 1980–2000. Stabiliți cel puțin două asemănări și două deosebiri între aceste perioade de timp.
3. Care crezi că sunt astăzi două probleme cu care se confruntă generația ta? Formulează două soluții care ar putea rezolva aceste probleme. Portofoliul personal.
4. George McLaurin a fost primul student de culoare admis la Universitatea din Oklahoma în anul 1948. El a fost obligat să stea într-un colț, la distanță de colegii săi albi. Dar numele său a rămas pe lista de onoare ca unul dintre primii trei studenți din colegiu. „Unii colegi s-au uitat la mine ca la un animal, nimeni nu mi-a adresat niciun cuvânt, profesorii păreau că nici măcar nu-mi sunt alături, nici nu mi-au luat în seama întrebările, dar m-am dedicat atât de mult studiului, încât după un timp, au început sa mă caute să explic și să clarific întrebările lor.” Dezbate împreună cu ceilalți colegi de clasă situația prezentată mai sus. Ce stereotipii și prejudecăți ați identificat? Ce mesaj public ați construi pentru a susține o persoană care s-ar afla în situația lui George McLaurin?
Aplic și analizez
I. Spațiu și timp
Indică pe harta de la pagina 93:
a. cinci state europene care au beneficiat de ajutorul SUA prin Planul Marshall.
b. trei state europene care au refuzat ajutorul SUA pentru refacerea economică după război.
II. Limbajul de specialitate și sursa istorică
1. Alege noțiunile dintre paranteze care completează spațiile libere ale textului (Uniunea Sovietică, război, Europa, Marshall, postbelică, orașe)
La sfârșitul celui de-Al Doilea Mondial, continentul european era cel mai grav afectat. Au fost distruse, încă o dată, câmpurile agricole, , podurile și căile ferate, iar o mare parte a populației își pierduse viața în război. Lumea a fost marcată de intervenția SUA în proiectele de reconstrucție europeană, mai ales în Occident, prin intermediul Planului (1947). Inițial, acest plan urma să fie aplicat tuturor statelor europene, dar a fost respins de și de țările-satelit ale URSS. Astfel, ajutorul financiar s-a îndreptat doar spre 16 state din vestul .
2. Citește cu atenție sursele de mai jos.
A. „Prin intrarea umanității în era atomică, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1945), ritmul Revoluției industriale a cunoscut o nouă accelerare în țările deja industrializate ale Vestului capitalist și în Estul comunist, precum și în țările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, care vor face, la rândul lor, presiuni pentru a se «dezvolta» prin industrializare. În același timp, industrializarea trece ca o forță uriașă pe suprafața pământului, nivelând în spiritul culturii de masă mondiale (stilul pop, jeans, disco, Coca- Cola, TV) numeroase diferențe regionale și locale, care apăruseră și se menținuseră de-a lungul unei istorii milenare. În țările industrializate dispar treptat ultimele resturi ale culturii țărănești, același fenomen devenind tot mai frecvent și în țările în curs de dezvoltare; aici, «progreselor», «modernizării» le cad pradă ultimele relicve ale populațiilor preagrare (vânători, culegători), așa cum se întâmplă, de exemplu, în bazinul amazonian.” (Imanuel Geiss, Istoria lumii )
B. „Timp de douăzeci de ani, de la mijlocul anilor 1950 până la mijlocul anilor 1970, Europa de Vest cunoaște o dezvoltare extraordinară. Aceasta se datorează rapidității unei reconstrucții făcute cu ajutorul americanilor, a reechilibrării monedelor în urma acordurilor de la Bretton-Woods, a unei demografii redevenită dinamică, a creșterii productivității, dar și a acțiunii guvernelor care dau un imbold dezvoltării economice. Germania, Italia și, în mai mică măsură, Franța sunt marile beneficiare ale acestei dezvoltări rapide. Pe de altă parte, această dezvoltare are loc într-un context internațional liniștit. După crizele din perioada 1956–1962, începând din 1963 se instalează destinderea.” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei )
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Precizează, din sursa A , două evenimente istorice și secolul în care s-au desfășurat acestea.
b. Menționează, pe baza sursei B, două cauze ale dezvoltării extraordinare ale Europei de Vest.
c. Indică, pe baza sursei A , două urmări ale Revoluției industriale.
d. Numește, din sursa B, două state beneficiare ale acestei dezvoltări ale Europei de Vest.
e. Scrie o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A . Precizează rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
f. Pornind de la cele două surse, realizează un text, de aproximativ 10 rânduri, despre viața cotidiană din Europa în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Evaluez și creez
III. Comportament civic
1. Privește cu atenție sursa C și identifică elementele de noutate/ progres ale vieții cotidiene din perioada postbelică.
2. Plecând de la sursa D, realizează un interviu cu un membru al familiei tale/comunității locale care a trăit în perioada comunistă, din care să rezulte evoluția unor aspecte de viață cotidiană. Gândește-te la lucrurile pe care dorești să le afli și formulează 5–10 întrebări pe care le vei adresa în timpul interviului.
IV. Multimedia și învățarea permanentă.
1. Ce vezi în prima imagine de mai jos? Ce poveste ai putea spune? Poți imagina un dialog?
Ce vezi acum? Cum ai schimba povestea?
Care crezi că este povestea adevărată?
Consultă surse multimedia despre Ruby Bridges și află povestea adevărată a acestei imagini.
2. Realizează o prezentare multimedia (PowerPoint, Prezi, Canva, Padlet etc.) despre invențiile care au modificat viața cotidiană în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Nu uita să te întorci la pagina 11!
Biblioteca virtuală
Adevărata poveste a Rosei Parks
C. Bucătărie americană din anii 1950
D. Coadă în fața unui magazin alimentar din București, 1986
Planul Marshall
DEMOCRAȚIE VERSUS COMUNISM. MODELE DE ORGANIZARE A STATELOR.
RĂZBOIUL RECE (1945–1991)
Cuvinte-cheie
Personalitate
MIHAIL SERGHEEVICI GORBACIOV (1931–2022) Conducătorul Uniunii Sovietice între 1985 și 1991. Reformele sale au dus la încheierea Războiului Rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
AXA CRONOLOGICĂ
1949 S-a creat NATO
1949 A fost înființat CAER
1955 S-au pus bazele Pactul de la Varșovia
1961 Construirea Zidului Berlinului
1962 Criza rachetelor din Cuba
postbelică
Alianțele create în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie au avut ca scop scoaterea Germaniei și a aliaților ei din război. Ele nu s-au păstrat și după conflict, în special din motive politice.
Modele de organizare a statelor
URSS și țările din centrul și estul Europei erau comuniste, în timp ce statele din vestul Europei erau democratice Între 1945 și 1948, s-au instaurat regimuri comuniste în următoarele țări: Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, Republica Democrată Germană, România și Ungaria. Pentru a le controla mai ușor și a le păstra sub influența sa, Uniunea Sovietică a înființat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER – 1949), organizația economică, precum și Pactul de la Varșovia (1955), alianța militară a statelor comuniste. Comunismul a devenit un mod de conducere politică și în alte state – Coreea de Nord, Cuba și China. Principalul oponent al comunismului au rămas Statele Unite ale Americii. Divizarea Germaniei, în 1949, în Republica Democrată Germania (comunistă) și Republica Federală Germania (democrată), și
Țările fondatoare ale Alianței Nord-Atlantice (NATO): SUA, Canada, Marea Britanie, Franța, Olanda, Belgia, Luxemburg, Italia, Portugalia, Danemarca, Norvegia, Islanda (1949). Astăzi alianța are 32 de state membre.
Insigna Pactului de la Varșovia –„Uniunea pentru pace și socialism”
amenințarea extinderii comunismului au determinat statele democratice să înființeze NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord –1949), alianța militară a statelor democratice.
Războiul Rece
Rivalitatea politică și militară dintre cele două sisteme opuse a declanșat o perioadă de încordare diplomatică, de tensiuni economice și militare între aceste state, cunoscută sub denumirea de Războiul Rece (1947–1991). Acesta a fost o confruntare între cele două superputeri, SUA și URSS, care și-au disputat întâietatea și au încercat să domine țările lumii, să intensifice cursa înarmării nucleare și să desfășoare numeroase manevre militare. Conflictul s-a purtat pe mai multe căi – psihologică, economică, prin campanii de propagandă, spionaj, diplomație, sport și competiție tehnologică (Cursa Spațială). Tensiunile au crescut, în 1961, odată cu ridicarea Zidului Berlinului. Războiul Rece a înregistrat confruntări și în zona Asiei, între Coreea de Sud (democrată) și Coreea de Nord (comunistă), dar și în Vietnamul divizat. De asemenea, zone de conflict au fost Egiptul, America Latină și Cuba, primul stat comunist din emisfera vestică.
Între 1945 și 1960 s-a desfășurat procesul de decolonizare, în urma căruia aproape toate fostele colonii ale Marii Britanii și Franței și-au dobândit independența. Multe dintre statele noi apărute în Africa au refuzat să se alieze cu SUA sau cu URSS și, astfel, au pus bazele Mișcării de Nealiniere Între anii 1960 și 1970 s-a intensificat mișcarea internațională care milita pentru pace, împotriva producerii și testării armelor nucleare, rezultând proteste masive anti-război. Din anii 1970, ambele blocuri au început să facă acorduri pentru pace și securitate, urmând o perioadă de destindere. Au fost semnate tratate bilaterale pentru reducerea armamentelor strategice și tratate internaționale între Uniunea Sovietică și Statele Unite, iar vizita lui Richard Nixon în China a îmbunătățit relațiile dintre Washington și Beijing, o contrapondere strategică pentru URSS. Un exemplu în acest sens îl reprezintă semnarea unui Document final în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, desfășurată la Helsinki în anul 1975.
Dicționar
Consiliul de Ajutor Economic
Căderea Zidului Berlinului, 9 noiembrie 1989 – primul pas către reunificarea Germaniei, care s-a încheiat, în mod oficial, la 3 octombrie 1990.
Întâlnire între președintele SUA
George H.W. Bush și liderul sovietic Mihail S. Gorbaciov (1990)
Schimbările din URSS, propuse de Mihail Gorbaciov, au fost semnalul pentru dispariția „democrațiilor populare” și revenirea la statul de drept, pluripartidism, capitalism și respectarea drepturilor omului. Aceste măsuri au dus la căderea blocului comunist – marcată de demolarea Zidul Berlinului (1989), de dizolvarea Pactului de la Varșovia (1991) și a CAER (1991) – și, implicit, la sfârșitul Războiului Rece. După prăbușirea sistemului politic condus de Uniunea Sovietică, multe state au renunțat la comunism și au preluat valorile sistemului politic democratic. Alte state au adoptat o formă de socialism sau de autoritarism. Astăzi, în lume au mai rămas cinci state comuniste (China, Coreea de Nord, Cuba, Laos și Vietnam), fiecare încercând să se adapteze după posibilități sistemului capitalist.
Descopăr
Crize ale Războiului Rece
1. Blocada Berlinului (1948–1949)
Blocada Berlinului a avut loc între 24 iunie 1948 și 12 mai 1949, când forțele sovietice au închis toate căile de acces rutiere și feroviare către Berlinul de Vest, controlat de aliați. Pentru a asigura aprovizionarea cu alimente și alte necesități pentru populația blocată din Berlinul de Vest, aliații occidentali au organizat un pod aerian.
Încărcarea avionului de transport aerian C-54 cu saci de făină pentru locuitorii Berlinului de Vest
2. Războiul din Coreea (1950–1953)
Conflict între Republica Coreea (Coreea de Sud), sprijinită de Națiunile Unite (88% soldați americani), și Republica Populară Democrată Coreeană (Coreea de Nord), susținută de Republica Populară Chineză și Uniunea Sovietică. Luptele s-au încheiat în anul 1953 prin semnarea unui armistițiu. Coreea a rămas împărțită în cele două state.
3. Construirea Zidului Berlinului (1961)
Cele patru zone de ocupație ale Berlinului
Zidul construit între Berlinul Occidental și Republica Demo crată Germană avea ca scop stoparea emigrației populației spre zona occidentală a Germaniei. Construirea Zidului Berlinului
FRANȚA
URSS
SUA
MAREA BRITANIE
4. Criza rachetelor din Cuba (1962)
Criza rachetelor din Cuba a avut loc în anul 1962 și a fost un moment tensionat al Războiului Rece. În timpul acestei crize, Statele
Unite au descoperit că Uniunea Sovietică a instalat rachete nucleare în Cuba, la doar 145 de kilometri de coasta americană. Această descoperire a condus la o perioadă de intensificare a tensiunilor și la aproape izbucnirea unui conflict nuclear între cele două puteri. Negocierile intense între cele două părți au dus la încheierea pe cale pașnică a crizei.
5. Războiul din Vietnam (1955–1975)
Conflict între Republica Democrată Vietnam (Vietnamul de Nord), sprijinită de China și URSS, și Republica Vietnam (Vietnamul de Sud), sprijinită de Statele Unite. Înfrângerea Vietnamului de Sud a dus la unificarea țării sub conducerea comuniștilor.
6. Războiul din Afganistan (1979–1989)
Războiul afgano-sovietic a reprezentat intervenția Uniunii Sovietice în Afganistan pentru a susține forțele de orientare comunistă împotriva rebelilor islamiști. După un deceniu de lupte, Uniunea Sovietică s-a retras oficial din Afganistan în 1989, lăsând în urmă o țară devastată și divizată.
Rețin
Între 1945 și 1948, regimul comunist a fost instaurat în Europa de Est sub influența URSS.
Comunismul a devenit un mod de conducere politică și în alte state: China, Coreea de Nord și Cuba.
Uniunea Sovietică a înființat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER – 1949) și Pactul de la Varșovia (1955).
S-a constituit Alianța Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Perioada postbelică a fost marcată de Războiul Rece.
Rosinenbomber sau avioanele cu stafide a fost numele dat de populația Berlinului de Vest avioanelor americane care au contribuit la aprovizionarea orașului în timpul blocadei din 1948–1949. Avioanele au primit acest nume, întrucât, în afara unei game largi de provizii (făină, zahăr, legume deshidratate, sare, lapte praf, cărbune etc.), au fost distribuite copiilor de către piloții americani bomboane și stafide.
Istoria altfel
Doborârea unui elicopter sovietic de luptă de către luptătorii afgani
Rachete sovietice cu raza medie de acțiune. Defilare în Piața Roșie din Moscova
Războiul din Vietnam
Aplic și analizez
I. Spațiu și timp
1. Explică semnificația evenimentelor din axa cronologică de mai jos.
2. Pe baza informațiilor din lecție și a drapelelor de pe insigna Tratatului de la Varșovia, identifică, pe harta Europei, țările care au aderat la alianța politico-militară a statelor comuniste.
II. Limbajul de specialitate și sursa istorică
1. Alege noțiunile dintre paranteze care completează spațiile libere ale textului
(Pactul de la Varșovia, comunist, Uniunea Sovietică, Democrată, Republică Populară). Între 1945 și 1948, sub influența URSS, a fost instaurat regimul în următoarele țări: România, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și Germania . Pentru a le controla mai ușor și a le păstra sub influența sa, a înființat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER – 1949) și (1955), alianța militară a statelor comuniste. Comunismul a devenit un mod de conducere politică și în China, care s-a proclamat .
2. Caută informații pe internet referitoare la mișcările anticomuniste din Europa de Est. Cu ajutorul diagramei Venn, stabilește două asemănări și o deosebire între acestea.
3. Prezintă într-un eseu de aproximativ o pagină urmările construirii Zidului Berlinului pentru germani, dar și pentru celelalte țări europene.
4. Citește cu atenție sursele de mai jos.
A. „Pe 4 aprilie 1949, se semnează Tratatul Atlanticului de Nord de către reprezentanții celor două state ale Americii de Nord și de zece țări europene: cele cinci ale Pactului de la Bruxelles (Regatul Unit al Marii Britanii, Franța, Belgia, Luxemburg și Olanda), la care se alătură Italia, Portugalia, Norvegia, Danemarca și Islanda. Turcia și Grecia vor adera și ele în 1952, iar Germania în 1955. Totodată, se stipulează că Pactul Atlanticului are un caracter exclusiv defensiv și se face referință la principiile de bază pe care trebuie să se sprijine ordinea internațională: libertatea popoarelor, «principiul dreptului», dreptatea, bunăstarea populației, refuzul de a folosi forța în rezolvarea neînțelegerilor internaționale.” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei )
B. „În luna mai a aceluiași an, ca o ripostă la intrarea RFG în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), sovieticii transformă acordurile militare bilaterale care îi leagă de democrațiile populare (Albania, Cehoslovacia, Polonia, Republica Democrată Germană, România, Ungaria, Bulgaria și URSS) într-un «pact de prietenie, de colaborare și ajutor reciproc», Pactul de la Varșovia (Tratatul de la Varșovia), care creează o bază juridică menținerii armatelor sovietice pe teritoriul «statelor surori». Tratatul declara că semnatarii își bazau relațiile pe principiul neintervenției în afacerile interne și pe respectul suveranității și al independenței naționale.” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei )
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Indică alianțele politico-militare la care fac referire cele două surse.
b. Menționează din sursa A principiile de bază pe care trebuie să se sprijine ordinea internațională.
c. Precizează din sursa B rolul tratatului menționat în sursă.
d. Numește evenimentul istoric comun celor două surse.
Evaluez și creez
III. Comportament civic
1. Imaginile A și B reprezintă mărturia progresului tehnic și științific din secolul al XX- lea. Cercetează online, împreună cu colegul de bancă, evenimentele prezentate de către cele două surse. Discutați despre urmările acestora. Care este legătura evenimentului cu tema studiată?
A. Sputnik 1
B. Misiunea Apollo 11
2. Discută împreună cu alți colegi, urmările politicii de reformare realizate în URSS de Mihail Gorbaciov.
IV. Multimedia și învățarea permanentă
1. Împreună cu colegul de bancă, completați, pentru tema „Războiul Rece”, schema alăturată.
2. Citește, timp de cinci minute, lecția din manual. Discută apoi cu colegul/colega de bancă despre ceea ce ai citit și completează pe caiet tabelul următor:
Cunoștințe/ Informații confirmate de text
Cunoștințe/ Informații contrazise de text –
Cine?
De ce?
RĂZBOIUL RECE
Unde?
Cunoștințe/ Informații noi, nemaiîntâlnite până acum +
Când?
Cum?
Cunoștințe incerte/ Informații noi, care merită să fie cercetate ?
3. Formează împreună cu alți colegi grupe de 4–5 elevi. Fiecare grupă va alege unul dintre „momentele-cheie” din timpul Războiul Rece (criza Berlinului, criza rachetelor din Cuba, conflictele din Coreea, Vietnam etc.) și va realiza o prezentare în format electronic (Canva, Prezi, PowerPoint, Padlet etc.) a temei respective. Portofoliul personal.
4. Privește cu atenție sursa C . Despre ce crezi că au discutat cei doi șefi de stat? Imaginează-ți un scurt dialog între cei doi lideri referitor la criza rachetelor din Cuba (1962).
Biblioteca virtuală Anul 1968
Nu uita să te întorci la pagina 11!
John F.
conducătorii URSS și SUA în anul 1962
Jurnal
C. Liderul sovietic Nikita S. Hrușciov și președintele american
Kennedy,
Aselenizarea
Căderea URSS
Zidul Berlinului
UNIUNEA EUROPEANĂ:
PRINCIPII DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE
Cuvinte-cheie
Personalitate
ROBERT SCHUMAN (1886–1963)
Este considerat unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene. A exercitat și funcția de președinte al Parlamentului European între 1958 și 1960.
AXA CRONOLOGICĂ
1951
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului
1957 Tratatul de la Roma
1992 Tratatul de la Maastricht
2009 Tratatul de la Lisabona
Harta Uniunii Europene (2024)
Un proiect – o Europă unită
Ideea unei Europe integrate, a unui continent al națiunilor cu un singur guvern, a fost vehiculată încă de la începutul secolului al XX-lea. După Al Doilea Război Mondial, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, a lansat, la 9 mai 1950, declarația care prevedea ideea creării unei comunități europene și eliminarea opoziției seculare dintre Franța și Germania. El afirma necesitatea colaborării dintre cele două țări în privința celor mai importante două resurse – cărbunele și oțelul – preîntâmpinând astfel izbucnirea unei noi conflagrații mondiale.
Începutul construcției europene
În anul 1951 reconcilierea franco-germană a fost realizată prin crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO – membri: Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg), prima instituție europeană supranațională care a stat la baza Uniunii Europene. În anul 1957, prin Tratatul de la Roma (25 martie), cele șase state au fost de acord să creeze Piața Comună sau Comunitatea Economică
Europeană (CEE). Obiectivul său inițial a fost de a încuraja schimburile comerciale și consolidarea integrării economice între țările participante. În același timp, a fost înființată Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom), pentru a dezvolta industria nucleară.
Etapele extinderii europene
Extinderea CEE către alte țări a fost un proces lent. Aderarea unor noi state membre a extins piața comună și a contribuit la menținerea păcii și a prosperității în Europa. Orice membru nou trebuie să fie pregătit să semneze tratatele, să adopte întregul corp de legi al CEE și să respecte valorile europene, precum democrația, statul de drept , dar și drepturile și libertățile omului În anul 1973, au aderat la CEE Danemarca, Irlanda și Regatul Unit (a ieșit din UE în 2020). Odată cu eliminarea regimurilor autoritare din unele țări din sudul continentului, au aderat la construcția europeană Grecia (1981) și, apoi, Spania și Portugalia (1986). Cele 12 state membre au semnat la 7 februarie 1992 în localitatea olandeză Maastricht , Tratatul privind Uniunea Europeană (numit și Tratatul de la Maastricht). Tratatul a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. El este actul constitutiv al Uniunii Europene și este considerat o „nouă treaptă pe calea înfăptuirii unei uniuni tot mai strânse a popoarelor Europei”. Uniunea Europeană astfel constituită nu înlocuiește însă vechile Comunități Europene, ci le reunește sub un numitor comun, acela al unei noi „politici și forme de colaborare”. Cei trei piloni ai Uniunii Europene sunt: Comunitățile Europene, Colaborarea în politica externă și de securitate, Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală. Prin acest tratat a fost creată cetățenia europeană, complementară celei naționale și care conferă dreptul de a vota în alegerile europene, dreptul la libera circulație, dreptul la protecție consulară din partea ambasadelor altor state UE etc. Tot prin Tratatul de la Maastricht a fost creată Uniunea Economică și Monetară (moneda unică europeană – euro). S-a hotărât constituirea Comitetului Regiunilor, cu rolul de a asigura reprezentarea adecvată a intereselor tuturor regiunilor europene. După căderea regimurilor totalitare din Europa Estică și Centrală, fostele țări comuniste au început procesul de a democratiza societatea, de a făuri o economie funcțională de piață, de a înființa și a apăra statul de drept, de a respecta drepturile fundamentale ale omului. Ele au depus candidatura pentru aderare la Uniunea Europeană și în anul 2004 au fost primite opt state (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria), în 2007 încă două țări (Bulgaria și România), iar în 2013 a urmat Croația. În 2004 au devenit membre și insulele mediteraneene Cipru și Malta. Extinderea în continuare a UE este posibilă, zece membri fiind implicați în prezent în procesul de aderare: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Kosovo este o țară potențial candidată, care a depus cererea de aderare la UE.
SPAȚIUL SCHENGEN
A început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume, fără controale la frontierele interne. În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane care poate să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră. Include 27 de țări: 23 dintre cele 27 de state membre ale UE și toate statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb. Spațiul Schengen aduce beneficii economice semnificative tuturor cetățenilor și întreprinderilor din statele participante.
VALORILE UNIUNII EUROPENE
Demnitatea umană
Libertatea
Democrația
Egalitatea
Solidaritatea
Siguranța
Statul de drept
Justiția comunitară
Drepturile omului
Protecția minorităților
Instituțiile comunitare
Cadrul instituțional al Uniunii Europene este unic, iar sistemul său decizional evoluează în permanență. În cadrul UE, sunt luate decizii comune cu privire la agricultură, telecomunicații, transport, energie, protecția mediului înconjurător și, mai ales, hotărâri legate de drepturile omului. Politicile multiculturale au rolul de a înlătura confruntarea și urmăresc cooperarea, apărarea și protejarea omului și a drepturilor sale. În majoritatea cazurilor, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană elaborează politicile și legislația care se aplică în întreaga UE. Acest lucru are loc în cadrul așa-numitei proceduri legislative ordinare. În principiu, Comisia propune noi legi, iar Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene le adoptă. Ulterior, statele membre le pun în aplicare, iar Comisia se asigură că legile sunt aplicate în mod corespunzător.
1. PARLAMENTUL EUROPEAN
Dicționar
Integrare europeană
Parlamentul European este singura instituție a UE aleasă în mod direct, fiind vocea colectivă a oamenilor obișnuiți. Parlamentul European are 705 membri (ca urmare a retragerii Marii Britanii), numiți și deputați, din toate țările UE. Deputații sunt aleși în mod direct de către cetățenii europeni o dată la cinci ani.
2. CONSILIUL EUROPEAN
Consiliul European este format din liderii aleși ai țărilor UE, adică șefii de stat sau șefii de guvern. Acest organism stabilește principalele priorități politice și direcția politică generală a UE. Este condus de un președinte, care este ales o dată la doi ani și jumătate.
4. COMISIA EUROPEANĂ
Comisia Europeană este alcătuită din 27 de comisari, câte unul pentru fiecare țară din UE. Împreună cu președintele Comisiei Europene, comisarii sunt puterea executivă a UE, responsabilă de funcționarea curentă a UE. Mandatul lor durează cinci ani.
3. CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
Consiliul Uniunii Europene reprezintă guvernele țărilor UE. Ca organ de legiferare, Consiliul adoptă decizii cu majoritate de voturi. Președinția Consiliului este deținută de o altă țară a UE la fiecare șase luni.
5. CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este alcătuită din câte un judecător din fiecare țară a Uniunii Europene. Curtea de Justiție se asigură că legile sunt interpretate și aplicate în mod uniform.
Verifică totalitatea veniturilor și cheltuielilor UE.
Colaborează cu băncile centrale din statele UE.
Statele membre UE sunt caracterizate de pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate. Procesul democratizării continue a Uniunii Europene se identifică cu prevederea din Tratatul de la Lisabona prin care cetățenii comunitari au dreptul de inițiativă legislativă. Tratatul de la Lisabona fortifică valorile comune europene. Nevoile sociale ale cetățenilor sunt echivalente ca rang cu țintele economice ale Uniunii, ceea ce este un nou pas spre formarea unei uniuni politice. Sectoare precum protecția în cazul catastrofelor, a intervenției umanitare, sănătatea publică sunt introduse în strategia comunitară, pentru ca Uniunea să fie pregătită în fața unor evenimente critice și pentru a gestiona profesionist crizele care pot să apară, protejând cetățenii europeni.
6. CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
7. BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
Descopăr
Simbolurile UE
Identificarea cetățenilor comunitari cu ideea și construcția europeană se realizează și cu ajutorul unor simboluri, cum ar fi de exemplu: drapelul, imnul, mottoul, marcarea la 9 mai a Zilei Europei, moneda euro.
1. Drapelul european simbolizează atât Uniunea Europeană, cât și, în sens mai larg, identitatea și unitatea Europei. Drapelul prezintă un cerc format din 12 stele aurii pe fond albastru. Stelele simbolizează idealurile de unitate, solidaritate și armonie între popoarele Europei. Numărul stelelor nu are legătură cu numărul statelor membre, cercul fiind un simbol al unității.
2. Imnul european este un extras din Simfonia a IXa compusă de Ludwig van Beethoven, compozitorul care a decis să transpună în muzică versurile poemului Odă bucuriei, scris de Friedrich von Schiller. Imnul simbolizează nu numai Uniunea Europeană, ci Europa în sens mai larg.
3. Mottoul Uniunii Europene, „Unitate în diversitate”, a fost folosit pentru prima dată în anul 2000. Acesta arată că europenii s-au unit pentru a promova pacea și prosperitatea, acceptând totodată să-și deschidă spiritul către culturile, tradițiile și limbile atât de diverse ale continentului nostru.
4. Ziua Europei (9 mai) celebrează pacea și unitatea în Europa. Data marchează aniversarea momentului istoric reprezentat de „Declarația Schuman”, care a propus ideea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care ar face ca războiul dintre națiunile Europei să fie de neconceput.
5. Euro – moneda oficială a UE. Euro este moneda oficială a 20 țări din Uniunea Europeană, care alcătuiesc împreună zona euro.
Rețin
Realizarea unei uniuni europene a fost posibilă abia în secolul al XX-lea.
După Al Doilea Război Mondial s-a pus în discuție rezolvarea problemelor care duseseră la începerea conflictului și s-a propus realizarea unei alianțe francogermane, bazată pe o unificare a industriei cărbunelui și oțelului.
În anul 1957 s-au pus bazele Comunității Economice Europene.
Prin Tratatul de la Maastricht din 1992 s-a creat Uniunea Europeană.
Instituțiile principale ale uniunii sunt: Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European, Curtea de Justiție etc.
Istoria altfel
(Foto: Georges Boulougouris, European Union 2012 – EP)
Ca o recunoaștere a eforturilor de a menține democrația și pacea continentului, în 2012, Uniunii Europene i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace, „pentru că peste șase decenii a contribuit la progresul păcii și reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa”.
Aplic și analizez
I. Spațiu și timp
1. Analizează cu atenție sursele A și B.
A. „Uniunea Europeană este alcătuită din țări foarte diferite. Cea mai mare, Germania, are în jur de 82 de milioane de locuitori, iar cea mai mică, Malta, abia 400 000. Finlanda și Italia sunt state membre, la fel ca Portugalia și Polonia. Dacă ne uităm pe hartă, vom observa cât de mare este diversitatea UE. Se vorbesc limbi diverse și se scrie în trei alfabete diferite. Există tradiții, culturi, obiceiuri culinare și sărbători populare diferite. Chiar și experiențele istorice sunt diferite.” ( Europa: O revistă pentru tineri )
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Desenează pe caiet sursa B. Notează pe aceasta numele statelor membre ale Uniunii Europene în ordinea aderării acestora.
b. Realizează o axă cronologică cu etapele constituirii Uniunii Europene.
c. Precizează, pe baza sursei A , un element al diversității europene.
d. Numește simbolurile Uniunii Europene și explică semnificația acestora.
e. Informează-te în legătură cu pașii făcuți de România pentru aderarea la Uniunea Europeană.
II. Limbajul de specialitate și sursa istorică
1. Alege noțiunile dintre paranteze care completează spațiile libere ale textului (Tratatul de la Roma, circulație, Portugalia, Uniunea Europeană (UE), Jean Monnet, Piața Comună). este o organizație politică formată din 27 de state. (Prin referendumul din 23 iunie 2016, cetățenii Rega tului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au decis ieșirea din UE.) Uniunea Europeană s-a constituit de-a lungul a mai multor etape. , împreună cu ministrul de externe francez, Robert Schuman, au propus cancelarului ger man Konrad Adenauer un proiect la care au aderat șase state, în 1957, prin : Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg. Comunitatea Economică Europeană (CEE) sau avea ca scop libera a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor. Din 1973, s-au adăugat Marea Britanie, Irlanda și Danemarca; din 1981, Grecia, iar în 1986, Spania și .
2. Citește cu atenție sursele de mai jos.
A. „Parlamentul European este singura adunare parlamentară multinațională din lume și singura instituție a Uniunii Europene aleasă în mod direct de cetățeni. Prin urmare, el reprezintă circa 500 de milioane de cetățeni din toate statele membre ale UE. Alegerile pentru Parlamentul European sunt organizate o dată la cinci ani. Sediul oficial al Parlamentului European este la Strasbourg, la frontiera dintre Franța și Germania, un oraș care simbolizează reconcilierea dintre cele două țări după cele două războaie mondiale. Deputații se reunesc și în comisii parlamentare, la Bruxelles, unde pot fi organizate sesiuni plenare suplimentare.”
( Parlamentul European)
B. „Integrarea europeană reprezintă unul dintre cele mai importante fenomene pe care le cunoaște continentul nostru. Dacă inițial procesul urmărea, în primul rând, eliminarea pericolului unui nou război, ulterior s-au evidențiat numeroase avantaje ale creșterii cooperării între statele europene. Prosperitatea statelor membre și rolul din ce în ce mai important pe care instituțiile europene l-au jucat în viața economică și în relațiile internaționale au atras un număr din ce în ce mai mare de membri și au adâncit procesul de integrare.”
( Istoria secolului al XX-lea și educația pentru cetățenie democratică )
B. Harta mută a Europei
PPE - Partidul Popular European (Creștin Democrat)
S&D - Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European
CRE - Conservatorii și Reformiștii Europeni
Renew Europe - Renew Europe group
GUE/NGL - Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică
Verts/ALE - Verzii/Alianța Liberă Europeană
ID - Identity and Democracy
NI - Deputați neafiliați
Începând din 2009, conform Regulamentului de procedură al Parlamentului, un grup politic este constituit din cel puțin 25 de deputați aleși în cel puțin șapte state membre.
Răspunde la cerințele următoare:
a. Indică, pe baza sursei A , modul în care sunt aleși membrii Parlamentului European.
b. Precizează, din sursa A , numele orașelor unde își desfășoară activitatea organismele supranaționale.
c. Menționează, din sursa B, o urmare a integrării europene.
d. Scrie o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A , precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
e. Identifică în sursa C cel mai numeros grup politic din Parlamentul European.
Evaluez și creez
III. Comportament civic
1. Realizează un afiș în care să promovezi valorile Uniunii Europene.
2. Indică două măsuri adoptate de Uniunea Europeană care au legătură cu viața ta cotidiană (alimente, școală, călătorii, servicii etc.) Descrie cum acestea ți-au îmbunătățit viața. Portofoliul personal.
3. Explică deviza Uniunii Europene.
IV. Multimedia și învățarea permanentă
1. După modelul alăturat, realizează pe caiet harta conceptuală a temei „Instituțiile Uniunii Europene”. Portofoliul personal.
2. Scrie împreună cu colegul de bancă un set de cinci întrebări pe care le-ați adresa reprezentantului vostru din Parlamentul European.
3. Realizează o prezentare cu mijloace digitale despre „părinții fondatori” ai Uniunii Europene.
4. Utilizează „Tehnica 3-2-1” și notează: a. trei termeni/noțiuni din ceea ce ai citit/învățat la tema „Uniunea Europeană”;
b. două idei despre care ai dori să înveți mai mult în continuare;
c. o capacitate, o pricepere/o abilitate pe care consideri că ai dobândit-o în urma activității de învățare.
C. Repartizarea mandatelor în cadrul Parlamentului European, 23 octombrie 2019
Nu uita să te întorci la pagina 11!
Biblioteca virtuală
Declarația lui Robert Schuman, Paris, 9 mai 1950
Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene
Avantajele Uniunii Europene
Jurnal
GLOBALIZAREA; NOUA DIVERSITATE CULTURALĂ
ȘI
REVOLUȚIA INFORMAȚIONALĂ
Cuvinte-cheie
Personalitate
SIR TIMOTHY JOHN (TIM) BERNERS-LEE (n . 1955)
Programator englez, inventatorul World Wide Web. A dezvoltat primul server web, primul browser web și primele protocoale de comunicare HTTP și HTML.
O lume multipolară – globalizarea
Lumea contemporană se caracterizează astăzi prin două tendințe majore care interacționează în mod complex: multipolaritatea și globalizarea. Aceste două fenomene au un impact semnificativ asupra relațiilor internaționale, a economiei mondiale și a societății în ansamblul ei. Multipolaritatea se referă la existența mai multor centre de putere mondiale, în opoziție cu modelul bipolar care a caracterizat Războiul Rece, când SUA și URSS erau cele două superputeri care asigurau echilibrul mondial. Astăzi, puteri precum Statele Unite, China, Uniunea Europeană, Rusia, India și altele își afirmă influența pe scena mondială. Apariția mai multor state cu capacități militare, economice și politice semnificative conduce la o distribuție complexă a puterii, unde niciun stat nu poate dicta în mod unilateral politica internațională.
AXA CRONOLOGICĂ
1945 UNESCO 1990 www (World Wide Web) 1956 România devine membră
Globalizarea , un proces fundamental al istoriei universale, vizează transformări generale (economice, comerciale, financiare, sociale, politice, științifice și informaționale), stimulate de lărgirea, adâncirea și accelerarea interconectării la scară mondială în toate aspectele societății. Această interconectare se datorează progresului științifico-tehnic și fenomenelor specifice ultimelor două decenii ale secolului al XX- lea și începutului secolului al XXI-lea. Primul dintre aceste fenomene este prăbușirea sistemului comunist în statele Europei Centrale și Răsăritene, care a condus la extinderea economiei de piață și la adoptarea principiilor de guvernare democratică. Un alt fenomen este reprezentat de „reformele de tip neoliberal”, care au determinat deschiderea piețelor financiare și integrarea mondială a acestora, interdependența economică, privatizarea masivă, liberalizarea comerțului etc. Multitudinea acestor conexiuni explică fenomenul globalizării prin expresia „satul global”, o lume conectată prin tehnologie. Globalizarea face posibil schimbul rapid de bunuri și de informații între cele mai îndepărtate zone ale lumii, eliminând în mare parte barierele comerciale. Companiile pot accesa piețe globale, iar consumatorii beneficiază de o varietate mai mare de produse și servicii. Globalizarea a dus la uniformizarea limbajului și a comunicării, la crearea unei noi ordini a valorilor culturale, precum și la acceptarea limbii engleze ca limbă mondială de comunicare. Muzica, filmele, moda și alte aspecte ale culturii populare circulă pe scară largă, contribuind la o cultură globală comună. În lumea globalizată informația este mult mai accesibilă decât a fost în trecut, datorită dezvoltării tehnologiei și comunicațiilor. Globalizarea produce condiții necesare pentru creșterea libertății individuale. •
Deși globalizarea a adus cu sine o serie de beneficii, cum ar fi creșterea economică și accesul la informații, ea nu este lipsită de provocări. Unele dintre acestea includ inegalitățile economice, pierderea suveranității naționale în fața influenței corporațiilor și problemele sociale asociate cu migrația și schimbările economice rapide. Este important să se gestioneze globalizarea într-un mod echitabil pentru a maximiza beneficiile și pentru a minimiza impactul negativ asupra diferitelor comunități.
CARACTERISTICILE GLOBALIZĂRII
4 CREȘTEREA GRADULUI DE
Concurență
Transparență
Inegalitate socială
Poluare a mediului
Integrare economică
Deschidere
Interdependență
Capital
Servicii
Tehnologie
Informație
Bunuri
Persoane 1 EXTINDEREA FLUXURILOR DE
3 INTERNAȚIO NALIZAREA
Investițiilor
Comerțului
Finanțelor
Securității Schimburilor
Noua diversitate culturală
2 AVANSUL RAPID AL TEHNOLOGIILOR
Realitatea virtuală (VR)
Realitatea augmentată (AR)
Inteligența artificială (AI)
Dicționar
Noua diversitate culturală reflectă schimbările semnificative în structurile sociale, în special în contextul globalizării și migrației. Aceasta este rezultatul interacțiunii dintre oameni de diferite origini, cu valori, tradiții și perspective diferite. Diversitatea lumii constă în diversitatea lingvistică, ideologică, comportamentală, de grup, de comunitate, de organizare socială, precum și în diversitatea adaptărilor la mediu. Societatea globală este caracterizată de consumerism cultural, prin impunerea unei culturi universale, prin valori unice, prin mondializarea piețelor, prin tehnologie.
Globalizarea accentuează cultivarea unor stiluri de viață cosmopolite cu impact asupra activității cotidiene a miliardelor de oameni, crearea unei conștiințe a lumii ca spațiu unitar prin stabilirea unor elemente culturale ce au un caracter de universalitate și de uniformizare fără să țină cont de specificul unei anumite zone geografice sau al unui anumit grup local. Globalizarea forțează schimbarea și adaptarea oamenilor, îi obligă să reconsidere conceptele de cultură organizațională și de identitate culturală.
UNESCO sau Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură a fost înființată în anul 1945. Misiunea sa principală este promovarea păcii și securității internaționale prin colaborarea între națiuni în domeniile educației, științei, culturii și comunicării. Printre obiectivele sale principale se numără protejarea patrimoniului cultural și natural al lumii și promovarea diversității culturale și lingvistice.
Conexiune
Astăzi, există în întreaga lume numeroase festivaluri care promovează diversitatea culturală prin muzică, dans, artă și gastronomie, spectacole de teatru, expoziții de artă, ateliere și prezentări ale culturilor, proiecțiilor de film, concerte și expoziții de artă contemporană, instalații interactive și evenimente muzicale. Câteva exemple sunt: Festivalul Mosaïq (Montreal, Canada), Festivalul de Artă Video (Casablanca, Maroc), Festivalul Internațional de Teatru de Stradă (București, România), Festivalul Carnaval de Bahidorá (Morelos, Mexic), Festivalul WOMAD (diverse orașe din întreaga lume), Festivalul Anual Vivid Sydney (Australia), Festivalul Internațional de Film de la Toronto (Canada) etc.
Festivalul Internațional de Teatru de Stradă, București, 2014
Logo-ul „istoric” al www, creat de Robert Cailliau în 1990
Ziua Mondială a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare, stabilită la inițiativa UNESCO pentru data de 21 mai , joacă un rol important pe plan mondial în promovarea diversității culturale. Prin aceasta putem să învățăm că „împreună” înseamnă să acceptăm cultura celuilalt, să respectăm opinia celuilalt și să nu uităm că diversitatea este o sursă de bogăție și creație care conduce la unitate și desăvârșire.
Revoluția informațională se referă la transformările semnificative aduse de progresul tehnologic în domeniul informațiilor și comunicațiilor. Această expresie se referă la schimbările majore în modul în care oamenii produc, accesează, transmit și gestionează informațiile. Progresele realizate în domeniul calculatoarelor și comunicațiilor au permis creșterea capacității de stocare a datelor, a vitezei de procesare și a puterii de calcul. Computerele personale, internetul și dispozitivele mobile au devenit parte integrantă a vieții cotidiene. Oamenii pot comunica, colabora și accesa informații instantaneu, indiferent de locația lor geografică. Locul de muncă a evoluat semnificativ datorită tehnologiilor informaționale. Telemunca (munca de acasă) și colaborarea online au devenit din ce în ce mai comune, mai ales după pandemia de COVID-19, iar instrumente precum videoconferințele și platformele de gestionare a proiectelor au schimbat modul în care organizațiile și firmele lucrează. Big Data și analiza de date sunt alte manifestări ale revoluției informaționale. Cantitățile masive de date generate în fiecare zi au deschis oportunități semnificative pentru analiza acestora, ceea ce permite luarea unor decizii mai informate și eficiente. Informația și cunoașterea au devenit resurse-cheie în societatea modernă. Accesul la informații și educație este mai ușor ca niciodată, iar schimbul de cunoștințe a devenit un element central al progresului social și economic.
Pe măsură ce informațiile devin tot mai valoroase, apare și pericolul atacării și pierderii lor. În aceste condiții, se acordă o atenție sporită securității informaționale pentru protejarea datelor personale,
prevenirea atacurilor cibernetice și gestionarea riscurilor asociate cu tehnologiile informaționale.
Revoluția informațională este un proces continuu, cu inovații tehnologice constante care schimbă peisajul informațional. Inteligența artificială (AI), internetul obiectelor – IoT (conceptul de conectare a obiectelor fizice la internet și capacitatea acestora de a comunica între ele și cu utilizatorii umani) și alte tehnologii în dezvoltare continuă să definească modul în care interacționăm cu informațiile și au un impact profund asupra societății, economiei și culturii. Revoluția informațională a schimbat fundamental modul în care oamenii trăiesc și lucrează.
Descopăr
SCHIMBĂRILE DIN SOCIETATEA UMANĂ
Imprimarea 3D în spațiul medical
ca urmare a utilizării TIC, a internetului, a revoluției informaționale și a telecomunicațiilor
• comunicare permanentă de date, informație între indivizi
• acțiuni simultane de transmitere a datelor instantanee
CERCETAREA/INOVAREA
• laboratoare virtuale
• biblioteci virtuale online
• resurse computaționale
• instrumentație și aparatură high tech
Lumea contemporană trece prin numeroase schimbări la nivel mental, social, economic și, mai ales, politic.
Globalizarea se referă la evenimente cu efecte la nivel mondial, „dispariția” frontierelor și libera circulație a oamenilor, a bunurilor și a serviciilor, transformarea în „cetățeni internaționali” și realizarea unor pași spre depășirea diferențelor și atingerea unei unificări „supranaționale”.
Revoluția informațională a schimbat fundamental modul în care oamenii trăiesc și lucrează.
RECRUTAREA – FORȚA DE MUNCĂ
• loc de muncă oriunde în lume, accesat de la domiciliul angajatului
• mare flexibilitate
• adaptarea locului de muncă la necesitățile fiecărui individ
COMERȚUL
• produse nelimitate de înaltă calitate, prețuri reduse
• marketingul în funcție de cererea consumatorilor
• comenzi nelimitate de mărfuri online, plată
• orice agent economic comercial este accesat de orice cumpărător
BIROCRAȚIA
• accesarea, completarea, ghidarea tuturor serviciilor administrației statului de către cetățeni oriunde s-ar afla
Istoria altfel
Revoluția informațională –stiloul 3D
Noile forme de divertisment – jocurile și tehnologia. Consecințe
A doua jumătate a secolului al XX-lea a adus schimbări majore în viața cotidiană a societății, aceste schimbări fiind datorate, în mare măsură, progresului tehnologiei. Principalul concurent al radioului a devenit, mai ales după 1950, televizorul. La 2 iunie 1953, avea loc prima transmisiune în direct a unui eveniment, încoronarea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. În anii 1980 au apărut televizoarele cu circuite integrate, iar din anii 1990 televizoarele cu ecran plat și cele cu plasmă. Telefonul a devenit și el un obiect obișnuit și a cunoscut o evoluție spectaculoasă. În 1973, firma Motorola a creat telefonul mobil, la început de dimensiuni mari și cu o antenă de 10 cm. În anii 1990, a apărut o nouă generație de telefoane mobile, prin sistem GSM, ducând la micșorarea dimensiunilor acestora.
Invenția care a influențat cel mai mult viața oamenilor a fost de departe computerul. Din 1953, IBM (International Business Machines Corporation) a lansat modelul de calculator electric 701, produs în masă, iar inventarea monitorului și a mouse-ului au transformat calculatorul în PC (personal computer). Utilizat în multe domenii, din anii 1970 el are un rol important în noile forme de divertisment. Prin intermediul acestuia se vor dezvolta jocurile video și cele pe calculator. Tot mai mulți tineri, copii și adulți sunt atrași și fascinați de ecranul telefonului sau al monitorului. S-a dezvoltat o adevărată industrie a jocurilor, iar consecințele utilizării lor sunt greu de estimat. Dacă jocurile educative facilitează învățarea, jocurile comerciale sunt însă mult mai atractive, grafica lor fascinantă oferă jucătorului impresia că se află într-o lume reală.
Jocurile sunt o modalitate inedită și deosebit de interesantă pentru a ajunge rapid la copii și la tineri. Prioritar este ca tinerii să aibă abilitățile secolului al XXI-lea – rezolvarea creativă de probleme, gândirea critică, creativitatea etc. Cu ajutorul activităților de divertisment, distractive, adolescenții dobândesc abilități, cunoștințe și conținuturi prin învățarea din experiență, prin folosirea jocurilor online, video sau digitale. Dorința de a fi „gamer” (jucător) este o realitate a zilelor noastre și afectează modul de viață al copiilor și adolescenților. Petrecerea unui timp destul de mare în mediul online pentru jocuri este des întâlnită la tineri, unii având un tip de dependență care le poate afecta personalitatea.
Jocurile online dezvoltă multe deprinderi și abilități-cheie (spiritul de observație, gândirea strategică, creativitatea, asimilare de cunoștințe de cultură generală, cultivarea de prietenii între adolescenți care conduc apoi la o învățare mai bună și la o înțelegere mai ușoară a informațiilor necesare dezvoltării lor, la dezvoltarea activităților multitasking – Insula Adevărului, Kahoot!). Jocurile de divertisment creează o stare de bine elevilor, aduc o bucurie activităților pe care le desfășoară în raport cu monotonia zilnică.
Platformele online și media socială au facilitat creșterea comunităților
B. Set de dispozitive pentru jocuri video
A. Magazin de jocuri video
de gaming, unde gamerii se conectează, împărtășesc experiențe și colaborează. Jocurile video au obținut recunoaștere ca formă semnificativă de expresie culturală și artistică, în care evenimente precum The Game Awards premiază realizările remarcabile în această industrie.
Industria de gaming a devenit o forță economică majoră, generând venituri semnificative și creând oportunități de angajare. Jocurile sunt recunoscute pentru potențialul lor în educație și terapie, unele dintre acestea fiind concepute pentru învățare și recuperare.
Gamingul a fost supus analizei și dezbaterilor cu privire la probleme precum reprezentarea, incluziunea și impactul violenței în jocurile video asupra comportamentului. Utilizarea excesivă a jocurilor video poate conduce la dependență, la afectarea sănătății (afecțiuni ale coloanei vertebrale și ale ochilor), la agresivitate și izolare de ceilalți, la dezorganizarea vieții sociale, pierderea serviciului, a relațiilor sociale, sentimentale și familiale, iar, în cazuri extreme, chiar la deces. Tulburările psihice generate de dependența de jocuri video au fost incluse de către Organizația Mondială a Sănătății pe lista afecțiunilor mintale.
Anii Activități/Exemple
1950-1960
1970-1980
1970
1980–1990
2000-prezent
Jocurile video: Tennis for Two (1958), Spacewar (1962)
Sălile de jocuri și consolele: Atari și Nintendo. Pac Man și Super Mario Bros
Jocuri de rol pe masă: Dungeons & Dragons (1974)
Gaming pe calculator: Doom (1993) și jocurile de strategie
Jocuri multiplayer online: Quake, EverQuest
Angry Birds (2009), Candy Crush Saga (2012)
Gamingul competitiv
Evenimente și ligi de e-sports: League of Legends, Dota 2
Gaming independent, platforme de distribuție digitală: Braid (2008), Limbo (2010)
Realitate virtuală (RV) și Realitate augmentată (RA)
C. Evoluția jocurilor video
Analizez și rezolv
1. Numește, din sursa B, două dintre dispozitivele folosite în jocurile video.
2. Documentează-te și discută cu colegul de bancă despre efectele jocurilor pe calculator asupra copiilor. Realizați apoi o investigație la nivelul clasei/școlii despre influența pozitivă/negativă a acestora asupra comportamentului elevilor.
3. Formulează o opinie și un argument pentru a explica interesul manifestat de copii și tineri pentru jocurile de tipul Second Life („A doua viață”).
4. Citește, timp de cinci minute, lecția din manual. Discută apoi cu colegul/colega de bancă despre ceea ce ai citit și completează pe caiet tabelul următor:
Cunoștințe/ Informații confirmate de text
Cunoștințe/ Informații contrazise de text –
Cunoștințe/Informații noi, nemaiîntâlnite până acum +
Cunoștințe incerte/ Informații noi, care merită să fie cercetate ?
5. Plecând de la sursele A – C , scrie un text de aproximativ o pagină despre importanța jocurilor video pentru tine. Portofoliul personal.
Terorismul
Terorismul este un fenomen complex, cu manifestări extrem de violente, desfășurate prin surprindere, împotriva unor ținte precise, care, în general, nu se pot apăra. El se prezintă ca o acțiune de pedepsire împotriva oricui se opune unei anumite idei, unei ideologii sau doctrine politice, unei filosofii, unei religii ori unei politici. Societățile liberale sau cu democrații liberale, tolerante și deschise sunt foarte vulnerabile la atacuri teroriste. Fiind un fenomen politic, o expresie a disfuncționalității sociale, terorismul acționează în acest spațiu, lovind în tot ce înseamnă ordine, organizare, autoritate și valori democratice.
Sentimentul de insecuritate și criza de identitate națională, etnică, culturală și individuală, lupta pentru putere și pentru impunerea autorității (de stat, de partid, de grup, de interese), sentimentul înstrăinării, degradarea condiției umane sunt posibile cauze ale fenomenului terorist. Forța principală a terorismului constă în surprindere și în folosirea ca armă a elementului uman.
Istoria terorismului în Europa în ultimii 45 de ani ne prezintă o situație alarmantă a acestor acțiuni – peste 16 000 de atacuri teroriste soldate cu mii de morți și răniți. La jumătatea anilor 1990, în jur de zece atacuri teroriste loveau Europa săptămânal. La acea vreme, patru organizații semănau teroarea de mai bine de 20 de ani pe bătrânul continent: Armata Republicană Irlandeză, gruparea bască separatistă ETA, Brigăzile Roșii din Italia și Grupul Baader-Meinhof din Germania Federală. La finalul anilor 1990, atacurile grupărilor teroriste europene scad în intensitate, dar Europa nu se bucură de liniște. Apar lovituri date de non-europeni, fie reglări de conturi, fie atacuri împotriva civilizației occidentale. În Orientul Mijlociu s-a dezvoltat terorismul palestinian, kurd și yemenit. Cu cât lumea devine mai complexă, cu atât amenințările de tip extremist proliferează și se diversifică.
Unele grupuri teroriste, între care Jihadul Islamic Palestinian, Hezbollah, Grupul Islamic Armat (GIA) din Algeria, Jihadul Islamic Egiptean, Hamas, teroriștii Siks și cei ceceni, PKK, kmerii roșii și alții, inclusiv cei din Al-Qaida și mai ales secta Aum Shinrikyo manifestă un interes deosebit față de mijloacele chimice și biologice.
Astăzi, în procesul mondializării economiei, informației și culturii, acțiunile de tip extremist iau forma unui „terorism nesângeros”, care se manifestă ca terorism cibernetic, psihologic și mediatic, răspunzând unor grupuri de interese, lumii interlope și crimei organizate. Avem terorismul biologic, chimic, nuclear, radiologic, terorismul informațional, politic (terorismul puterii), terorismul identitar, terorismul infracțional, terorismul economic; terorismul cosmic, terorismul genetic (bioterorism), terorismul religios etc.
Terorismul este o amenințare care vizează, în principiu, valorile democratice și necesită din partea statelor un răspuns în respectul
A. Președintele american Ronald Reagan și liderii afganilor mujahedini în Biroul Oval de la Casa Albă, 1983
B. Atacarea Turnurilor Gemene, New York, 11 septembrie 2001
C. Clădirea Pentagonului în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001
D. Desene ale copiilor. Un omagiu adus victimelor atacului terorist din 13 noiembrie 2015 la Teatrul Le Bataclan din Paris
acestor valori. Pe plan internațional, statele lumii au condamnat acțiunile teroriste și au luat măsuri de protecție a cetățenilor. ONU și UE au adoptat o serie de acte de condamnare a acțiunilor teroriste, definindu-le ca „acte criminale”. La nivel mondial se caută soluții pentru combaterea terorismului. S-au luat măsuri pentru protejarea granițelor, a aeroporturilor sau a altor căi de acces într-o țară și a fost îmbunătățită legislația în acest domeniu. Organizațiile mondiale și instituțiile Uniunii Europene au ca obiectiv și ajutorarea victimelor acțiunilor teroriste, elaborarea de măsuri care să coordoneze situațiile de criză, protecția civilă, creșterea spiritului civic și a solidarității.
SUA – Pentagon și World Trade Center 11 septembrie 2001
Madrid, Spania 11 martie 2004 autori necunoscuți
Londra, Marea Britanie 7 iulie 2005 patru teroriști sinucigași
Irak 14 august 2007
Paris, Franța noiembrie 2015
Nisa, Franța 14 iulie 2016
E. Atacuri armate și atentate teroriste semnificative, comise în lume în perioada 2001–2016
Analizez și rezolv
Analizează, cu atenție, sursele A – F și răspunde la următoarele cerințe.
F. „Astăzi, lumea se confruntă cu o mulțime de amenințări de natură economică, militară, socială, informațională etc. Un loc aparte îl ocupă terorismul internațional, care periclitează mediul de securitate la nivel mondial. De aceea, toți cei interesați de menținerea păcii trebuie să coopereze prin adoptarea unor măsuri economice, politice, diplomatice, militare și ecologice care să asigure un mediu de securitate stabil, pașnic, propice desfășurării nestingherite a vieții libere a individului. Prin urmare, menținerea unei stări de normalitate, a păcii, a cooperării între indivizi, state, organisme internaționale etc. este o necesitate a lumii actuale, atât de interdependentă din punct de vedere economic, politic, informațional, cultural, militar etc.”
( Istoria secolului al XX-lea și educația pentru cetățenie democratică )
1. Precizează, din sursa F, numele fenomenului care pune în pericol mediul de securitate la nivel mondial.
2. Indică, pe baza surselor A – F, o caracteristică a lumii actuale.
3. Scrie o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa F. Precizează rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
4. Prezintă, pe baza surselor B, C , D și E , două urmări ale atacurilor teroriste.
5. Realizează împreună cu colegii de clasă o dezbatere care să promoveze valorile și principiile democratice: libertatea și toleranța.
6. Elaborează împreună cu colegul de bancă un afiș care să îndemne la înțelegere, nu la violență!
7. Dezbate împreună cu alți colegi din clasă cazuri reale de terorism care implică prejudecăți și stereotipii.
8. Consultă surse de pe internet și află semnificațiile zilelor de 11 martie și 21 august. Organizează împreună cu alți colegi de clasă activități dedicate acestor zile.
Migrații în lumea contemporană
A. Migranți britanici pe puntea vasului Georgic, Australia (1949)
Fenomenul de migrație este specific istoriei. Grupurile umane s-au deplasat dintr-o zonă în alta, din diverse motive în toate perioadele de timp. După cel de-Al Doilea Război Mondial, Europa multiculturală, multietnică și pluralistă din punct de vedere politic a devenit spațiu al migrațiilor intra-europene. Numeroase comunități au fost dislocate ca urmare a politicilor dictatoriale ale regimurilor de extremă dreaptă și a primirii milioanelor de oameni veniți din Africa, Asia și America Latină pentru condiții de viață mai bune. Pentru atingerea obiectivelor culturale, economice sau sociale milioane de oamenii circulă în prezent așa cum nu au făcut-o niciodată în istoria umanității. Aceștia își schimbă reședința, temporar sau definitiv, legal sau ilegal, în calitate de rezident sau refugiat, licit sau ilicit pentru a-și atinge obiectivele economice, politice, profesionale sau culturale. În lumea actuală, fluxurile migratorii determină multe procese de aculturație, a căror stabilitate se întemeiază pe valorile democratice promovate de Occident, pe consolidarea unui mod de viață bazat pe aspirația la prosperitate, libertate și democrație. După anul 2000, în primele decenii ale secolului al XXI-lea, peste 200 de milioane de oameni, adică cca 3% din populația globului erau migranți internaționali. Cu 30 de ani în urmă, cifra era de 85 de milioane de migranți, adică 2,1%.
B. Migrația virtuală
Grație tehnologiilor informaționale, unii oameni migrează virtual. Prin acest tip de migrație, mulți oameni devin deschiși la valorile societății deschise, democratice, la respectul pentru ființa umană, pentru autonomia personală, libertatea religioasă, emanciparea femeii, controlul democratic al societății civile asupra statului. Fenomenul migrației contemporane a difuzat modelele existențiale ale bunăstării europene, a recompus tipuri de solidarități comunitare și a generat, pentru un anumit segment social, atitudini xenofobe, rasiste în rândul populației. Unul din șase cetățeni europeni este deranjat de prezența altor oameni de diferite rase în viața cotidiană. Partidele extremiste și xenofobe au obținut susținere parlamentară din partea unor cetățeni europeni nemulțumiți de politica dusă de guvernele țărilor lor în raport cu emigranții.
După căderea comunismului în țările din estul continentului, mulți oameni au migrat în vestul Europei, au adoptat un stil de viață nou, care avea la bază prosperitatea, egalitatea și libertatea.
Au apărut noi forme de prejudecăți și discriminări pentru noii migranți din Europa veniți din Orientul Apropiat, din Africa etc. S-a evidențiat o nouă xenofobie, un nou rasism față de acești migranți care prezintă alte caracteristici.
Imigranții de astăzi nu mai se integrează culturii țării care îi primește, ci își consolidează propriile elemente ale identității lor.
Migranții sunt în prezent într-un flux profesional sau de afaceri în țările gazdă.
Migrația de astăzi – intracomunitară și extracomunitară, sezonieră sau selectivă, legală sau clandestină – a generat noi fluxuri sociale care au în componența lor diferite etnii, țări de origine, statute de emigrare, experiențe diverse pe piața muncii, profiluri specifice de vârstă și de gen, modele de așezare spațială, de viață culturală și religioasă variate. Românii au emigrat după evenimentele din decembrie 1989 în spațiul european și american. În prima etapă (1990–1995) rata de emigrare a fost de 5% din populație, țările fiind Turcia, Israel, Italia, Germania și Ungaria. În etapa a doua (1996–2001), rata a crescut la 6%, iar la cele cinci țări se adaugă Spania, Canada și SUA. În etapa a treia (din 2002 până astăzi) rata este între 10% și 28%, iar din totalul plecărilor 50% au fost către Italia și 25% către Spania. În prezent, migrația a generat sinteze etnice, religioase, schimbări economice și reașezări ale raporturilor regionale și mondiale la nivel economico-social și politic. Atitudinea față de emigranți depinde de mulți factori (statutul social, nivelul de educație, venitul individual al cetățeanului european, apartenența lui religioasă etc.), care fac ca cetățenii europeni să se simtă mai mult sau mai puțin amenințați de fluxul migrației contemporane. Oamenii tratează fenomenul migrației în mod diferit, fiind influențați de factori contextuali sau locali și de opiniile exprimate de media.
Începând din 2015, migrația către Europa a crescut semnificativ. Criza actuală a migrației este cea mai gravă de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Numai în 2015 și în 2016, peste 2,5 milioane de persoane au solicitat azil în UE. Pentru reglementarea acestui fenomen al migrației s-au elaborat mai multe legi internaționale cum ar fi: Convenția ONU privind statutul refugiaților (1951) – semnată de 130 de țări, care prevede obligația de a nu trimite refugiații într-o țară în care sunt în pericol și de a le furniza asistență și protecție –
sau Convenția ONU pentru protecția drepturilor tuturor muncitorilor migranți și ale membrilor familiilor acestora din 1990. În prezent, Uniunea Europeană lucrează la cea mai bună abordare pentru a face față acestei crize fără precedent.
Analizez și rezolv
1. Precizează două tipuri de migrație pe baza informațiilor din lecție.
C. Afiș reprezentând evrei din statul rus emigrând în America la începutul secolului al XX-lea
E. Grup de migranți în drum spre UE, la granița dintre Serbia și Croația, 2015
2. Identifică, în sursele A – E , două dintre cauzele migrațiilor contemporane.
3. Care crezi că este povestea pe care o spune sursa C ? Dar sursa E?
4. Care este povestea ta despre migrațiile contemporane? Creează o schiță/desen/poster/colaj care ilustrează povestea. Scrie o nouă poveste pornind de la schiță/desenul/posterul/colajul realizat.
5. Menționează și alte urmări ale migrațiilor contemporane, în afara celor din lecție.
6. Dezbate împreună cu alți colegi de clasă, cazuri reale care implică prejudecăți și stereotipuri legate de migranți.
7. Redactează un text, de aproximativ o pagină, despre urmările pentru familia contemporană ale migrației forței de muncă din România.
D. Imigranți clandestini
Aplic și analizez
I. Spațiu și timp Numește două aspecte/elemente/produse pe care le găsim în toate zonele marcate ale hărții alăturate, reprezentând consecințe ale fenomenului de globalizare.
II. Limbajul de specialitate și sursa istorică
1. Alege noțiunile dintre paranteze care completează spațiile libere ale textului (contemporană, legal, migrație, deplasare, tradiții, negative). Fenomenul de este specific istoriei. Grupurile umane s-au deplasat dintr-o zonă în alta, din diverse motive, dar în perioada , sensul termenului de migrație a căpătat și alte valori. Astfel, asistăm la o a oamenilor de la sat la oraș, în special în țările puternic industrializate. Efectele au fost de cele mai multe ori : dispariția unor sate, a unor , o îndepărtare de propriile familii. Migrația s-a făcut și dinspre țările sărace spre cele bogate, sau ilegal, definitiv sau temporar.
2. Alege dintre mijloacele de comunicare de mai jos pe acela pe care îl consideri cel mai credibil. Realizează un text, de aproximativ cinci rânduri, în care să îți argumentezi opinia.
RADIO TELEVIZOR
Evaluez și creez
III. Comportament civic
REVISTE ZIARE INTERNET (rețele de socializare, pagini web, bloguri etc.)
1. Realizează o listă cu șapte obiective din patrimoniul cultural românesc care fac parte din Patrimoniul UNESCO.
2. După modelul prezentat mai jos, realizează împreună cu colegii de clasă un proiect pentru protejarea valorilor culturale din comunitatea voastră. Portofoliul personal.
• Temă: Protejarea valorilor culturale
• Scop și obiective (ce ne propunem, ceea ce urmează să fie realizat)
Exemple: identificarea valorilor culturale ale comunității, cunoașterea acestora de către membrii comunității etc.
• Grupuri-țintă (cui îi este adresat proiectul)
Exemple: membrii localității noastre, autoritățile locale etc.
• Activități
Exemple: căutarea informațiilor, investigații, jocuri, discuții cu membrii comunității.
• Locuri de desfășurare a activităților
Exemple: școală, primărie etc.
• Promovarea proiectului
Exemple: revistă, broșură, afișe etc.
• Urmări ale proiectului
Exemple: interes față de valorile culturale ale comunității.
Nu uita să te întorci la pagina 11!
Biblioteca virtuală
Ce este globalizarea?
Jurnal de învățare
Recapitulare
1. Selectează din lista de mai jos evenimentele istorice care se încadrează în perioada Războiului Rece.
RĂZBOIUL CELOR DOUĂ ROZE CRIZA RACHETELOR DIN CUBA BLOCADA BERLINULUI
ASEDIUL PARISULUI RĂZBOIUL DE 30 DE ANI RĂZBOIUL DIN COREEA
MARELE ZID CHINEZESC
RIDICAREA ZIDULUI BERLINULUI
2. Realizează un text de jumătate de pagină în care să utilizezi următoarele noțiuni: CAER, NATO, Tratatul de la Varșovia, Planul Marshall, Război Rece.
3. Discută împreună cu alți colegi de clasă despre „Rețelele de socializare și rolul lor în viața cotidiană a copiilor. Consecințe”.
4. Descrie rolul următoarele instituții europene: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
5. Transcrie în caiet și completează schema următoare:
Unde?
De unde?
6. Privește cu atenție imaginea alăturată. Poate fi considerată migrația virtuală un tip de migrație specifică secolului al XXI -lea?
7. Folosind resurse multimedia, construiește împreună cu colegul de bancă un mesaj public pe tema situației copiilor migranți.
8. Democrație versus comunism. Modele de organizare a statelor. Războiul Rece (1945–1991). Harta chinestezică* . Pe coli mari de carton, format A3, scrie împreună cu alți colegi, cu litere mari de tipar, câte un termen istoric referitor la tema dată, de exemplu: democrație, comunism, Război Rece, Cuba, Mihail S. Gorbaciov, perioadă postbelică, criza rachetelor, NATO, Tratatul de la Varșovia, CAER, Nikita S. Hrușciov, John F. Kennedy, Mao Zedong, Vietnam, Germania Democrată, Coreea de Nord, Zidul Berlinului etc. Colile de carton sunt puse pe jos într-o ordine aleatorie, la o distanță de aproximativ 50 cm distanță unele de altele. Elevul care este numit de profesor va trebui să sară de pe un carton pe altul după următoarele reguli:
• numai pe țările cu regim comunist;
• numai pe instituțiile cu caracter militar din perioada postbelică;
• numai pe lideri democrați etc.
Când elevul ajunge pe un carton trebuie să justifice alegerea făcută. Atunci când greșește este înlocuit de un alt elev.
* Harta chinestezică reprezintă o metodă interactivă de interacțiune centrată pe analiza fenomenului, producerea ideilor și rezolvarea de probleme. Este o metodă care urmărește învățarea asociativă.
Test de evaluare
I. Găsește corespondența corectă dintre elementele celor două coloane. Portofoliul personal.
1. Planul Marshall a. 1992
2. Mihail Gorbaciov b. planificare
3. economie dirijată c. reconstrucție
4. Uniunea Europeană d. reformare
II. Selectează dintre noțiunile de mai jos pe acelea asociate revoluției informaționale.
III. Prezintă, într-un text de aproximativ o jumătate de pagină, două cauze și două urmări ale migrațiilor din lumea contemporană.
IV. Citește cu atenție sursa de mai jos.
„Pentru a-i alunga pe aliați sau, pur și simplu, pentru a testa hotărârea americanilor, Stalin decide în iunie 1948 să blocheze toate căile de acces rutiere și feroviare în direcția Berlinului de Vest, condamnând orașul la izolare și lipsindu-l de electricitate. Imediat, americanii ripostează prin crearea unui gigantic «pod aerian», tranzitându-și avioanele prin cele trei culoare aeriene în care teoretic ai liberă trecere și transportând într-un an mai mult de 2 500 000 de tone de diferite provizii. În același timp, ei îi anunță pe sovietici că nu vor ezita să recurgă la forță pentru ca aceștia să respecte libera circulație aeriană către fosta capitală germană.” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei )
Răspunde la următoarele cerințe:
1. Precizează, din sursă, numele liderului politic care a decis blocarea Berlinului.
2. Menționează, din sursă, o modalitate prin care a fost aprovizionat Berlinul în perioada blocadei.
3. Scrie o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursă, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
4. Prezintă, în aproximativ zece rânduri, unul dintre „momentele-cheie” din timpul Războiul Rece (criza Berlinului, criza rachetelor din Cuba, criza Suezului, conflictele din Coreea, Vietnam etc.)
Nu uita să completezi Fișa de observare a activității și a comportamentului de la pagina 11. Portofoliul personal.
Recapitulare finală
1. Construiește un organizator grafic de tip hartă conceptuală în care să utilizezi noțiunile următoare: mari alianțe, Italia, Imperiul Austro‑Ungar, 1882, Tripla Alianță, România, 1891–1894, Relații internaționale, Rusia, 1907, Tripla Înțelegere, Germania, Marea Britanie, 1883, Franța, 1904
2. Plecând de la sursa A , realizează un text de aproximativ 10 rânduri, în care să prezinți schimbările petrecute în societate ca urmare a Primului Război Mondial.
3. Privește cu atenție imaginile de mai jos și identifică domeniul căruia îi aparțin: viața cotidiană, lumea rurală, divertisment, cultură, invenții, lumea urbană, relații internaționale, stat, revoluție informațională.
4. Transcrie pe caiet și completează diagrama Venn. Plasează, în zona corespunzătoare, noțiunile de mai jos:
Al Doilea Război Mondial, Germania, Stalin, Teheran, debarcarea din Normandia, Midway, URSS, Franklin Delano Roosevelt, război‑fulger, Marea Britanie, Benito Mussolini, Japonia, SUA, Italia, Winston Churchill, Ialta.
A. Muncitoare
fabrică de armament, 1918
5. Presupuneți că la cafeneaua organizată de clasa voastră au fost invitate toate personalitățile pe care le-ați întâlnit pe parcursul unității de învățare „Lumea postbelică”. Realizați jocuri de rol pentru fiecare dintre acestea după modelul de la pagina 10.
Dacă aș fi , aș face/aș spune, aș schimba .
6. Anagrame. Ordinea literelor a fost schimbată. Recunoaște/Refă cuvântul/expresia. erazgloblia, kesprertoia, țormdeacie, muscomni, tsta ed pdetr, papmlurirtidis, reginetra penureăoa, țoirevlua țialnformaionă, leum pomultilară, eterdivsita racultulă
7. Realizează împreună cu alți colegii o revistă în care să prezentați evenimente petrecute în comunitatea voastră (școală, localitate), în calitate de cetățeni europeni.
8. Discută cu colegul de bancă despre fenomenul globalizării și indicați două efecte pozitive și două efecte negative ale acesteia asupra vieții cotidiene și asupra identității culturale.
într-o
C.
D.
B.
PUTERILE AXEI
ALIAȚII
Evaluare finală
I. Alege varianta corectă de răspuns. Portofoliul personal.
1. Primul Război Mondial s-a desfășurat între anii: a. 1914–1917; b. 1914–1918; c. 1914–1919.
2. Perioada interbelică desemnează intervalul de timp: a. dintre Primul și Al Doilea Război Mondial; b. de după Primul Război Mondial; c. de după Al Doilea Război Mondial.
3. În cel de-Al Doilea Război Mondial s-au confruntat alianțele politico-militare: a. Tripla Alianță și Tripla Înțelegere; b. Axa și Națiunile Unite; c. Puterile Centrale și Națiunile Unite.
4. După Al Doilea Război Mondial se constituie ca organizație internațională pentru menținerea păcii: a. Liga Națiunilor; b. Societatea Națiunilor; c. Organizația Națiunilor Unite.
II. Definește și realizează scurte enunțuri cu termenii următori: Război Rece, Uniunea Europeană, globalizare, migrație, revoluție informațională.
III. Citește cu atenție sursa de mai jos.
„La ora bilanțului, Europa descoperă cu groază consecințele Primului Război Mondial: pierderi umane considerabile care lasă continentul sleit, iar populația sa îmbătrânită, ruine, care timp de un deceniu vor marca peisajul, o prăbușire financiară care sărăcește zona geografică ce fusese cea mai bogată din lume. Europa a încetat să mai reprezinte centrul de gravitație al planetei. Prin urmare, pe plan economic, concurenții săi din noile state i au acaparat piețele de desfacere. Coloniile și au dat seama de slăbiciunile sale, iar avântul mișcărilor naționaliste face să se clatine dominația imperialistă. Conflictul a tulburat echilibrele sociale pentru un timp îndelungat. În sfârșit, democrația liberală, aparent triumfătoare în 1918, este repusă curând în discuție în noile state unde aceasta a fost instaurată.” (Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. V)
Răspunde la următoarele cerințe:
a. Indică spațiul geografic la care face referire sursa. 1 p
b. Precizează, pe baza sursei date, două dintre consecințele Primului Război Mondial. 1 p
c. Scrie o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursă. Precizează rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 1 p
d. Pornind de la sursă, prezintă, în aproximativ 10 rânduri, câte trei caracteristici ale regimurilor politice democratice și totalitare din perioada interbelică.
Ce este diferit față de anul trecut?
Scrie pe o coală de hârtie colorată prenumele tău și cât mai multe lucruri pe care ai reușit să le faci în acest an datorită studierii istoriei.
Portofoliul personal.
Mi-a plăcut...
Activitatea mea preferată a fost...
Abilitățile pe care le-am dezvoltat sunt...
Personalitatea mea istorică preferată a fost...
Evenimentul istoric care m-a impresionat cel mai mult a fost...
Proiect
Împreună cu alți colegi de clasă, rezolvați într-o aplicație informatică (Canva, Prezi, Padlet, PowerPoint, e-book etc.) cerințele proiectului, în funcție de tipul predominant de inteligență* care vă caracterizează. Portofoliul personal.
* Teoria inteligențelor multiple a fost propusă de Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard. Acesta consideră că ființele umane posedă forme distincte de inteligență.
A. Inteligența verbală/lingvistică. Realizați un set de articole pentru ziarul Lumea în război în care să prezentați marile conflagrații ale secolului al XX-lea.
B. Inteligența logico-matematică. Elaborați/Construiți tabele/diagrame/scheme cronologice pentru tema: „Lumea la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI -lea”.
C. Inteligența muzicală/ritmică. Prezentați-le colegilor de clasă stilurile de dans din perioada interbelică.
D. Inteligența vizuală/spațială. Concepeți un desen/afiș/poster/album foto pentru tema: „Lumea contemporană: noua diversitate culturală și revoluția informațională”.
E. Inteligența naturalistă. Redactați un proiect vizând protecția mediului (ecologizare, colectare selectivă a deșeurilor etc.) pentru comunitatea căreia îi aparțineți.
F. Inteligența corporală/kinestezică. Realizați macheta unei construcții care să ilustreze un stil arhitectonic reprezentativ pentru secolul al XX-lea.
G. Inteligența intrapersonală. Redactați un jurnal reflexiv în care să se regăsească emoțiile, stările, sentimentele pe care le-ați trăit pe parcursul anului școlar în cadrul orelor de istorie.
H. Inteligența interpersonală. Proiectați o activitate de tip social în care să prezentați produsele realizate în cadrul acestui proiect.
LUMEA ÎN RĂZBOI
Soluții
Pg. 9: a. Marile descoperiri geografice; b. Columb, Vasco da Gama; c. războiul; d. cauză: prin contacte mai directe..., efect : Columb și Vasco da Gama au deschis în realitate drumul către globalizarea istoriei universale; e. cauze: lipsa metalelor prețioase, blocarea drumului către Extremul Orient, progresele în navigație etc., consecințe: descoperirea Americii, mutarea centrului comerțului în Atlantic etc.
Pg. 18: I. Tripla Alianță: Germania, Austro-Ungaria, Italia, România; Antanta: Rusia, Franța, Marea Britanie. II. 1.a. Africa, b. să mențină un statu-quo european avantajos; c. se confruntau interesele marilor puteri și marile religii ale lumii; d. cauză: un rol decisiv... Canalului de Suez; efect : Prin urmare, aceasta a dus... în anul 1902; e. orice asemănare și orice deosebire între informații.
Pg. 19: 2a. A. „Prăjitura regilor și a împăraților”; B. „Reînnoirea triplei. O cauterizare pe un picior de lemn”; b. caricatură.
Pg. 25: 2a. tehnicizare necunoscută până atunci a modului de desfășurare a războiului terestru; b. terestru, maritim, aerian.
Pg. 30: I. 1. La război au participat militari din coloniile britanice, din toate colțurile lumii; II. 1.a. Antanta: Rusia, Franța, Marea Britanie, Puterile Centrale: Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria; c. sunt impresionați și înspăimântați de lupte; d: descriu momente ale Primului Război Mondial; e. cauză: Prin ieșirea Rusiei din război... efect : Germaniei i se deschidea perspectiva...
Pg. 35: Imperiul Otoman. German, Austro-Ungar, Rus. Pg. 36: 1.a. Cehoslovacia, Ungaria, Austria, Regatul Sârbo-croato-sloven etc.; b. În 1918 s-au unit cu România: Basarabia, Bucovina și Transilvania. II.2. a. SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia; b. W. Wilson (SUA), G. Clemenceau (Franța), D. Lloyd George (Marea Britanie), V.E. Orlando (Italia); c. Consiliul celor patru; d. Versailles – Germania, Saint Germain –Austria, Neuilly – Bulgaria, Trianon – Ungaria, Sèvres – Turcia; e. prevederi teritoriale, prevederi economice etc.
Pg. 37: III. 2a. W. Wilson; b. abandonarea diplomației secrete, dezarmarea etc.; c. cauză: În condițiile unei abordări atât de diferite, efect : delegații la Conferință vor încerca să găsească compromisuri acceptabile pentru toți.
Pg. 39: I. 1.b; 2.a; 3.c; 4.b. II. ofensiva, Verdun, umane, alimente, Antanta, submarinelor, intrarea, 1917.
Pg. 53: II a. dreptul de vot; b. petreceri, spectacole; c. dadaism, expresionism, suprarealism; cinematografia, radio, reviste; d. cultivarea legumelor și a plantelor industriale; e. scăderea dramatică a producției industriale, șomajul; se vor prăbuși toate structurile comerțului liber; f. cauză: pe măsură ce a crescut rolul orașelor; efect : populația a sporit; Pg. 61: 1. gulagul și lagărele de concentrare; 2. cauză: Ambelor le-a fost comună... familiilor lor; efect : prin urmare lagărele de concentrare... ordin.
Pg. 62: II. 1. contemporană, stat, ideologii, fascismul, democratic, cetățeni.
Pg. 64: 2 a. filmul, radioul și televiziunea, Louis și Auguste Lumière, Guglielmo Marconi, John Logie Baird.
Pg. 65: I. 1.a; 2.b; 3.b; 4.b; II. a. Germania, SUA; b. XX; c. cultul personalității; Adolf Hitler, de a organiza propaganda.
Pg. 73: II. a. Liga Națiunilor; absența SUA, lipsa unei forțe internaționale; b. Orice asemănare; orice deosebire; c. cauză: regula unanimității și lipsa unei forțe internaționale; efect : vor face aceste dispoziții inoperante.
Pg. 83: 3. a. Polonia; b. de a stârpi rasa evreiască; c. cauză: cei care nu mai pot să muncească...; efect : sunt asfixiați în camerele de gazare.
Pg. 84: I. 1.a. Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța, nord-vestul Transil vaniei, sudul Dobrogei. II. 1. a. F; b. O, 2. a. Da; b. Da.
Pg. 85: a. 17 septembrie 1939, 7 decembrie 1941, 1942, 1943; b. război-fulger (blitzkrieg); c. XX, Caucaz, Rusia; d. Stalingrad; e. orice asemănare; orice deosebire; Pg. 86: 4. 1-d; 2-e; 3-b; 4-a; 5-c.
Pg. 87: I. Germania, Barbarossa, Pacificului, Pearl Harbor, Mondial, Nor mandia, Holocaustul, evrei, victime, adversari politici; II. e, b, c, a, f, d; III. a. era de a înfrânge și a pedepsi Germania ca să o împiedice să declanșeze un nou război; b. SUA, Marea Britanie, URSS, F.D. Roosevelt, W. Churchill, I.V. Stalin; c. un plan de organizare postbelică a Europei; a lansat formula „capitulării necondiționate” a Germaniei; deplasarea graniței de stat a Poloniei până la Oder și au acceptat ca URSS să încorporeze partea de nord a Prusiei Orientale și partea de est a Poloniei.
Pg. 93: 2. televizor.
Pg. 98: I. a. Franța, Marea Britanie, Danemarca, Italia, Turcia etc.; b. URSS, România, Ungaria, Bulgaria etc.; II. 1. Război, orașele, postbelică, Marshall, Uniunea Sovietică, Europei. II. 2. a. Al Doilea Război Mondial, Revoluția industrială, industrializarea, secolul al XX-lea; b. rapidității unei reconstrucții făcute cu ajutorul americanilor, reechilibrarea monedelor etc.; c. nivelează diferențe regionale și locale, dispar ultimele resturi ale culturii țărănești; d. Germania, Italia, Franța; e. cauză: Prin intrarea umanității în era atomică... efect : ritmul Revoluției industriale a cunoscut o nouă accelerare.
Pg. 104: I. 1. 1945 – sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, 1949 –blocada Berlinului, 1955 – Pactul de la Varșovia, 1962 – Criza rachetelor din Cuba, 1973 – Criza petrolului, 1989 – căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est. I. 2. URSS, Cehoslovacia, Polonia, Republica Democrată Germană, România, Ungaria, Bulgaria, Albania (1955–1968). II. 1. comunist, Democrată, Uniunea Sovietică, Pactul de la Varșovia, Republică populară. II. 4. a. Tratatul Atlanticului de Nord, Pactul de la Varșovia; b. Libertatea popoarelor, principiul dreptului, dreptatea, bunăstarea etc.; c. Baza juridică a menținerii armatelor sovietice pe teritoriul statelor surori; d. Războiul Rece.
Pg. 105: III. 1. Sputnik 1 – primul satelit, Misiunea Apollo 11 – aselenizarea, cursa înarmărilor; Războiul Rece.
Pg. 110: II. 1. Uniunea Europeană, Jean Monet, Tratatul de la Roma, Piața Comună, circulație, Portugalia.
Pg. 111: II. 2. a. Prin vot direct; b. Strasbourg, Bruxelles; c. Prosperitatea statelor; d. cauză: Parlamentul European... efect : prin urmare, el reprezintă... membre ale UE. e. PPE – Partidul Popular European.
Pg. 119: 1. Terorismul; 2. Amenințări; 3. cauză: Un loc aparte... la nivel mondial; efect : De aceea, toți cei... libere a individului. 4. pierderi de vieți omenești; distrugeri.
Pg. 121: 1. migrație legală, ilegală, virtuală etc. 2. Război, persecuții, nivelul de trai etc.
Pg. 122: II. 1 migrație, contemporană, deplasare, negative, tradiții, legal.
Pg. 123: 1. Criza rachetelor din Cuba, Blocada Berlinului, Războiul din Coreea, ridicarea Zidului Berlinului.
Pg. 124: I. 1.-c; 2.-d; 3.-b; 4.-a; II. holograme, imprimante 3D, rețele de socializare, internet, computer, www; IV. 1. Stalin; 2. Pod aerian; 3. cauză: Pentru a-i alunga pe aliați sau, pur și simplu, pentru a testa hotărârea americanilor, efect : Stalin decide în iunie 1948 să blocheze toate căile de acces rutiere și feroviare în direcția Berlinului de Vest.
Pg. 126: I. 1.b. 2.a; 3.b; 4.c; III. a. Europa; b. pierderi umane considerabile, prăbușire financiară etc.; c. cauză: Europa a încetat să mai reprezinte centrul de gravitație al planetei.; efect : Pe plan economic, concurenții săi din noile state i-au acaparat piețele de desfacere.
Manualul este prezentat în variantă tipărită și în variantă digitală. Varianta digitală are un conținut similar celei tipărite. În plus, cuprinde o serie de activități multimedia interactive de învățare (exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme, simulări).
