Părțile de vorbire by Editura Litera

dePărțilevorbireAplicații ÎNŢELEG Ș I E XERSE Ioana Pencea CO C T , I A

substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul pronumele verbul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul substantivul adjectivul numeralul pronumele verbul substantivul adjectivul

1 Nume Prenume Clasa Școala dePărțilevorbire ÎNŢELEG Ș I EXERSEZ Ioana Pencea

Părțile de vorbire. Aplicații Ioana Pencea Copyright © 2021 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate Editura Litera tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: Corectori:Redactor:Editor:www.litera.rocontact@litera.roVidrașcușifiiiGabrielaNițăMihaelaSpurcaciu,Păunița Ana Copertă: Vlad Panfilov Tehnoredactare: Banu Gheorghe Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PENCEA, IOANA Părțile de vorbire. Aplicații/Ioana Pencea. București: Litera, 2015 ISBN 978 606 33 0073 8 811.135.1(075.33)

Cuvintele pe care le folosim sunt părți de vorbire pentru că, împreună, ne ajută să formulăm comunicări cu sens. Veți afla că fiecare cuvânt are un nume: de substantiv, de adjectiv, de verb, de pronume sau de numeral, după ceea ce denumește, arată sau exprimă. Cuvintele pot avea și alte nume, dar despre acelea veți învăța în clasele mai mari. Veți aplica ceea ce ați învățat în exerciții diverse, cu grad diferit de dificultate, care vă vor însoți în înțelegerea părților de vorbire. Vă urez succes! Autoarea

CUVÂNT-ÎNAINTE

Dragi copii, gramatica unei limbi reprezintă ansamblul de reguli de folosire a acelei limbi. Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor grama ticale ale limbii române reprezintă un proces complex, care necesită studiu de durată și care trebuie început, cu pași mici, încă din învăță mântulVăprimar.propun un material care să vă introducă în lumea părților de vorbire, o parte a gramaticii.

Subliniază substantivele din următorul text: z „În cameră, în așteptarea farfuriei cu plăcinte, Anca îl așeză pe pitic pe o perniță pe care să stea ca un prinț. Dar piticul nu se mulțumi cu atât […] Anca mai puse sub el o perniță. Piticul protestă din nou […]” (Mircea Şerbănescu – Piticul cu picioare scurte)

Substantivul este partea de vorbire care denumește: – ființe: copil, mamă, frate, bunic, pisică etc. – lucruri: carte, stilou, masă, pantof etc.

– emoții: bucurie, tristețe, plictiseală, furie etc.

– la numărul singular: casă plural: case – la genul masculin: un câine – doi câini feminin: o cană – două căni neutru: un caiet – două caiete

z „Zberăt, răget, țipet, vaiet, mii de glasuri spăimântate Se ridică de prin codri, de pe dealuri, de prin sate.” (Vasile Alecsandri – Viscolul)

Substantivele pot fi: –comune (hartă, fericire, tunet etc.) proprii (România, Iulia, Deva, Decebal etc.)

Substantivul

– fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, trăsnet etc.

2 Găsește substantivele și spune ce denumește fiecare. z „Când se abat furtuni asupra satului, cu vânt, cu trăsnete și potop de apă, Petrică se cațără pe scară și privește vijelia prin oblonul podului. Vede cum aleargă rafalele de ploaie, cum se zbuciumă copacii și cum ulițele se prefac în pâraie cu bulbuci.” (Călin Gruia – Ograda)

5 Completează spațiile de mai jos cu substantive proprii, conform cerinței: nume de familie: nume de persoane: nume de animale: denumiri geografice: nume de ziare, reviste: nume de opere literare: nume de sărbători naționale:

5 z „Unde‑i unul, nu‑i putere La nevoi și la durere. Unde s doi, puterea crește Şi dușmanul nu (Vasilesporește.”Alecsandri – Hora Unirii) 3 Scrie câte trei substantive care să denumească: fenomenelucruri:ființe: ale naturii: stăriacțiuni:sufleteşti: 4 Subliniază substantivele proprii din textele următoare: z „Ştefan Vodă, de ce ești trist, de ce geme inima ta? — Sunt părăsit și singur, mamă Vrâncioaie!” (Eusebiu Camilar – Povestiri eroice) z „Dragu mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri.” (Ion Creangă – Amintiri din copilărie) z „Sfarmă Piatră i ține calea și l ridică ncet pe palmă, Săriți, voi, urgia lumii! săriți!… țipă Statu Palmă, […] Puneți stavili netrecute sus din ceruri până jos… Trestiana, Trestiana, mi‑au răpit‑o Făt‑Frumos.” (Vasile Alecsandri – Răzbunarea lui Statu-Palmă)

8 Scrie substantivele pădure, vizuină, vânător, iepure, ogar la numărul plural. Alcătuiește cu ele trei propoziții formate din patru cuvinte. 9 Alcătuiește două enunțuri cu substantive proprii care denu‑ mesc ape.

Găsește substantivele din textele următoare. Subliniază cu o linie pe cele la numărul singular ș i cu două linii pe cele la numărul plural: z „Aurind pe câmpuri z „Trosnește focul, soba dogorește, Grâul ș i secara, Pe ziduri, umbre urcă ș i coboară. Soarele în aur Tac nepoțeii mâlc. Tăcerea crește.” Îmi îmbracă țara.” ( Ş t.O. Iosif – A fost odată ) (Victor Tulbure – Vara )

Subliniază substantivele din versurile de mai jos și scrie‑le în coloana corespunzătoare, pentru a arăta la ce număr sunt: singular plural z „Fulgul de zăpadă știe Că el e o bucurie, Iarna când cu ochii mari Ninge codrii(Nichitaseculari.”Stănescu – Fulgul de zăpadă ) „Parcă s mâțe cu târlici, Alergând după vreo SăniileMinge, cu tălpici Peste care ninge Ninge…” (Gh. Tomozei – Ninge )

6 6

7 10 Scrie pluralul substantivelor: tigru, codru, membru, astru, după model. (un) tigru (nişte) tigri (toți) tigrii 11 Scrie formele de plural pentru substantivele date, după model:singular plural plural propoziție propoziții propozițiile acvariusolfegiudeceniuserviciuexercițiupoezieexplicațiecolivieemoțiecâmpie 12 Încercuiește varianta corectă pentru fiecare situație: a) dresor de tigri b) dresor de tigrii a) întinderi de codrii b) întinderi de codri a) membri aceștia b) membrii aceștia a) alți codri b) alți codrii a) câțiva membri b) câțiva membrii a) acei tigrii b) acei tigri a) amândoi codri b) amândoi codrii a) doi membri b) doi membrii

8 13 Completează pe spațiile punctate cu substantivul codri sau codrii: z „Vor geme pe plaiuri izvoarele n noapte Şi ncet grăitoarele unde, Bătrânilor ……… și or spune mustrarea, Iar ……… cu glas vor răspunde.” (Octavian Goga – Lăutarul) z „Ca un glas domol de clopot Sună ……… mari de brad.” (George Coșbuc – Noapte de vară) 14 Formează pluralul substantivelor de mai jos și observă cum se scriu: felie, rochie, ie, farfurie, colivie, farmacie, serie, albie, cofetărie, gulie, cutie, păpădie. 15 Găsește substantivele din textul următor și spune genul fiecăruia dintre ele. z „În aer ciocârlia, pe casă rândunele, Pe crengile pădurii un roi de păsărele Cu o lungă ciripire la soare se ncălzesc Şi pe deasupra bălții nagâții se nvârtesc.” (Vasile Alecsandri – Oaspeții primăverii) 16 Scrie în coloane substantivele din textele următoare, pentru a arăta genul lor: z „Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la (Mihaipământ?”Eminescu – Ce te legeni…)

9 z „În dimineața următoare, Dorothea o sărută pe fata verde și frumoasă, apoi dădu mâna cu ostașul cu favoriții verzi, care îi întovărăși până la poarta orașului.” (L. Frank Baum – Vrăjitorul din Oz) masculin feminin neutru 17 Scrie în coloane câte patru substantive pentru fiecare gen, dupămasculinmodel: feminin neutru  ochi  floare  fular 18 Analizează substantivele din textul următor, conform cerin‑ țelor din tabel: z „Avea ca vreo șase ani Şi visa să strângă bani, Socotind pe uși, cu cretă, Cât costă o(Tudorbicicletă.”Arghezi – Bănuțul) Substantivul Felul Genul Numărul

10 19 Formează substantive după model. Alcătuiește enunțuri cu substantivele obținute. a munci → muncă Munca sfințeşte locul! a răsplăti → a triumfa → a descrie → 20 Analizează substantivele din textul de mai jos urmărind cerin‑ țele din tabel: z „Au fost odată doi frați. Cel mai mare dintre dânșii, Barbu, era văduv și avea doi copii, iar cel mai mic, Pascu, trăia n fericire cu nevastă‑sa și cu cei patru copii ai lor.” (Ioan Slavici – Băiet sărac şi horopsit) Substantivul Felul Genul Numărul 21 Subliniază substantivele și arată ce denumește fiecare. z „Pe frunza unui nufăr, o broscuță se bucura și ea de frumusețea și răcoarea(Emildimineții.”Gârleanu – Mărinimie) z „În liniștea sfântă a codrului, în măreția și sălbăticia acestor locuri […] toate te(Alexandrufarmecă.”Vlahuță – România pitorească) z „În micul ciobănaș mijeau toate darurile omului adevărat: blândețea, îndrăzneala, mândria, vrednicia, omenia.” (Poveste populară – Cei trei prieteni)

Analizează substantivele scrise cu doi „i” din textul următor, conform cerințelor din tabel: z „Şi a trecut vara. Au venit țăranii cu plugurile de au arat miriștea; prepelița s a mutat cu puii într un lan de porumb de alături; dar peste câtăva vreme au venit oamenii de au cules porumbul, au tăiat cocenii și au întors locul.” (I.Al. Brătescu Voinești – Puiul)

Substantivul

Felul Genul Numărul 23 Analizează substantivele din textul de mai jos, după modelul dat: z „Când intră prințul cu Cenușăreasa, deodată se lăsă o liniște deplină și dansul se opri, iar viorile tăcură, toți privind fermecați de frumusețea(Charlesfetei.”Perrault – Cenuşăreasa) felul Cenuşăreasa substantiv propriu genul feminin substantiv numărul singular

11 22

12 24 Alege două substantive care denumesc acțiuni și alcătuiește cu ele enunțuri. 25 Scrie propoziții în care ultimele cuvinte să fie substantivele: patrie, istorie, soare. 26 Identifică două substantive ce denumesc stări sufletești și alcătuiește propoziții cu acestea. 27 Formează substantive după model și alcătuiește enunțuri cu acestea. frumos – frumusețe vesel –mândru – isteț –înalt – devotat –

13 28 Găsește două substantive ce denumesc stări sufletești opuse. Formulează propoziții cu acestea. 29 Alcătuiește trei propoziții folosind substantivele: Diana, Dianei, cu Diana. 30 Formulează enunțuri în care substantivul copil să fie așezat, pe rând, la început, la mijloc și la sfârșit. 31 Alcătuiește enunțuri în care să folosești următoarele enume‑ rări de substantive: Albă-ca-Zăpada, Pinocchio și Făt-Frumos; cleştele, rindeaua și ciocanul; Bucureşti, Piteşti, Ploieşti și Arad.

34 În textele de mai jos, observă cum s‑au scris substantivele subliniate: z „Vizitiii aprinseră un foc mare în șopron și se încălzeau în jurul lui.” (Cezar Petrescu – Un om între oameni) z „Fiii tăi trăiască numai în frăție Ca a nopții stele, ca a zilei zori.” (Mihai Eminescu – Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!) z „E! asta e […] Morții cu morții și viii cu viii.” (I.Al. Brătescu‑Voinești – Proză) z „Hangiii în toate veacurile sunt oameni cu socoteală.” (Mihail Sadoveanu – Opere) z „Copiii – cinstea părinților, iar părinții – lauda copiilor. (Proverb)

14 32 Alcătuiește trei propoziții în care să folosești nume de copii. 33 Găsește perechi de substantive cu înțeles opus și alcătuiește enunțuri. z „Ziua scade, noaptea crește Şi frunzișul mi‑l (Mihairărește.”Eminescu – Ce te legeni…) z „Cum veni seara, își luă tolba cu săgețile, arcul și paloșul, și se duse în grădină, așteptând dimineața.” (Petre Ispirescu – Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos)

Alcătuiește enunțuri cu cinci dintre substantivele de la exerci‑ țiul 34. Citește cu atenție substantivele de mai jos și observă cum se scriu: z botgros, ciuboțica cucului, floarea soarelui, contabil‑șef, bunăvo ință, rea‑voință, gură‑cască, fluieră‑vânt, untdelemn. z Baia de Aramă, Delta Dunării, Târgu Ocna, Piatra Neamț, Valea Cerbului, Câmpulung, Bistrița Năsăud, Sinan Pașa, Jumătate de Om Călare pe Jumătate de Iepure Şchiop. Alcătuiește enunțuri cu cinci dintre substantivele de la exerci‑ țiul 36.

Subliniază substantivele din fragmentul dat: z „Gura ta a tăcut așa de curând și farmecul vorbelor dulci, ce le poate spune o mamă, au sunat așa de puțin în auzul meu.” (Dimitrie Anghel – Mama) Scrie propoziții cu substantivele la genul feminin din textul de la exercițiul 38.

15 35

16 40 Gândește‑te la un substantiv care să numească o acțiune. Alcătuiește patru propoziții cu acesta. 41 Scrie un text, de 8–10 enunțuri, cu titlul Țara mea. Subliniază substantivele folosite. Completează cu un desen.

a) Subliniază adjectivele din textele de mai jos: z „Peste fagi cu vârfuri sure A căzut amurgul rece, Înserarea mută trece Furișată prin(Georgepădure.”Topîrceanu – Acceleratul) z „Trecea prin codri pustii, prin munți cu fruntea ninsă, și, când răsărea dintre stânci bătrâne luna cea palidă ca fața unei fete moarte, atunci vedea din când în când câte o streanță uriașă atârnată de cer (Mihai[…].”Eminescu – Făt-Frumos din lacrimă) z „După un timp, cavalerul s a însurat cu o femeie trufașă […]. Fata cavalerului, în schimb, blândă și drăgălașă, era aidoma răposatei sale măicuțe, care fusese de o bunătate fără margini.” (Charles Perrault – Cenuşăreasa) z „Cică era baba asta o zgripțuroaică urâtă și bătăioasă și rea de mama focului.”(Alexandru Vlahuță – România pitorească) Adjectivul Adjectivul este partea de vorbire care arată o însușire a unui substantiv.Exemplu: frumos, curios, albă, mare, înaltă, dificil etc.

Adjectivul are același gen și număr ca și substantivul pe care îl însoțește: Feminin: plantă frumoasă Singular: floare parfumată Masculin: arbore frumos Plural: flori parfumate Spunem că adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl însoțește.

18 z „Şi de i vremea bună, rea, Mie‑mi curge(MihaiDunărea.”Eminescu – Revedere) b) Găsește în texte adjective cu înțeles opus (antonime). 2 Scrie pe spațiile punctate adjectivele potrivite din paranteză: z „Mult e …………………. și …………………… Limba ce‑o vorbim Altă limbă …………………. Ca ea nu găsim.” (dulce, frumoasă, armonioasă) (George Sion – Limba românească) 3 În textul de mai jos, găsește adjectivele. Scrie‑le în coloane, împreună cu substantivele pe care le însoțesc. z „Părea un tânăr voievod Cu păr de aur moale, Un vânăt giulgi se ncheie nod Pe umerele goale. Iar umbra feței străvezii E albă ca de ceară Un mort frumos cu ochii vii Ce scânteie n afară.” (Mihai Eminescu – Luceafărul) Substantivul Adjectivul  voievod  tânăr

Subliniază adjectivele. Scrie în coloana întâi pe cele care arată însușiri fizice, iar în cea de‑a doua, pe cele care arată însușiri sufletești: „Cât sunt de frumoși copiii Cei cuminți […] Dar copiii răi la suflet Sunt urâți precum i acel Care m a lovit pe mine.” (Elena Farago – Cățeluşul şchiop) z „Dascălul nostru era un holtei frumos, zdravăn și voinic.” (Ion Creangă – Amintiri din copilărie) Era blândă, duioasă și ascultătoare. Pe chipul său rotund se citea bunătate. Frații mai mari o iubeau mult. Însușiri fizice Însușiri sufletești  frumoşi  cuminți Scrie trei propoziții despre livadă, în care să folosești cel puțin patru adjective care exprimă însușiri fizice. Subliniază le. Găsește patru exemple de adjective care exprimă însușiri sufletești și alcătuiește cu ele câte o propoziție.

19 4

20 7 Găsește, pentru substantivele din coloana întâi, adjectivele potrivite din coloana a doua și unește‑le prin săgeți, după model: I II I II câmpiimunțivremeșsoarecoală spațioasăstrălucitormănoasesemețiploioasă zirazemingebunicăcer înstelatrominunatăauriiduioasășie 8 Scrie adjective cu înțeles opus adjectivelor: nou, vesel, gras, înalt, bun, mare, lat, lung, subțire. 9 Scrie cât mai multe adjective potrivite pentru următoarele substantive: copiisoareceroperăpeisaj 10 Găsește adjectivele din textul de mai jos. Scrie numărul și genul fiecăruia. z „Lăzi de lemn scump […], și n ele se grămădeau bani de aur, pietre nestemate, licărind cu o mie de focuri albastre, verzi și roșii […].” (Victor Eftimiu – Fluierul ciobănaşului)

z „Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Împrejuru ne s adună. Ale Curții mândre neamuri: Caii mării, albi ca spuma, Bouri nalți cu steme n frunte, Cerbi cu coarne rămuroase, Ciute sprintene de munte.” (Mihai Eminescu – Povestea codrului)

b) Scrie o propoziție în care cuvântul voinic să fie adjectiv. substantivuluiÎnaintea substantivDupă

a) Subliniază adjectivele din versurile următoare. Arată unde sunt așezate față de substantivele pe care le însoțesc, ordonându‑le conform cerințelor din tabel: z „Un voinic cu ochi de vultur lungă vale o măsoară. Şapte ani de când plecat ai, zburător, cu negre plete Ş‑ai uitat de soarta mândrei, iubitoarei tale fete!” (Mihai Eminescu – Călin – file din poveste)

Acordă adjectivele din paranteză cu substantivele pe care le însoțesc: z „Să vă fie casa-casă, Să vă fie masa-masă! Tot cu mesele (întinsă) Şi cu fețele (aprinsă) Tot cu casele (grijită) Cu (bun) oaspeți (locuită).” (Vasile Alecsandri – Pluguşorul)

22 13 Folosind cât mai multe adjective, scrie o propoziție despre natură. 14 Scrie adjectivele din paranteză astfel încât să se acorde cu substantivele pe care le însoțesc, conform modelului: zile (minunat, plăcut, senin): minunate, plăcute, senine operă (atractivi, interesant): decor (încântători, fermecătoare): vreme (senin, viforoase, blânzi): 15 Subliniază adjectivele și completează tabelul. z „În iarba înaltă înflorește acum ochiul boului cu petale desfăcute și albe, cu miezul rotund și galben, ca un bănuț auriu, un fel de crizan temă sălbatică. Se ridică cutezător ciucurul roșu al trifoiului, se leagănă pâlcuri de sânziene galbene și albe cu miros piperat și amețitor.” (Ion Agârbiceanu – Adormirea Mânuței) Adjectivul Substantivul pe care îl determină Genul Numărul

a) Subliniază adjectivele din textul de mai jos: z „Rareori numai, albastrul limpede al cerului adânc se pătează de câte un punct negru, dar trecător: e un vultur prădalnic care ochește poate din înălțimile văzduhului vreo sprintenă veveriță; glasul vântului îți strânge inima […].” (Calistrat Hogaș – Pe drumuri de munte)

17 Găsește adjectivele din textul de mai jos. Analizează‑le conform schemei și după modelul dat: z „În inima bietei prepelițe era o luptă sfâșietoare. Ar fi vrut să se rupă în două: jumătate să plece cu copiii sănătoși, care sufereau de frigul toamnei înaintate, iar jumătate să rămâie cu puiul schilod care se agăța de ea cu desperare.” (I.Al. Brătescu Voinești – Puiul) adjectiv genul sănătoşi adj. masculin numărul plural

18 Alcătuiește propoziții în care să folosești grupurile de cuvinte: este bună, este plăcut, este aromat. Subliniază adjectivele.

b) Scrie o propoziție în care cuvântul albastru să fie adjectiv.

24 19 Subliniază adjectivele din versurile de mai jos. z „Pe o câmpie Mare, bogată Urma odată O Aspră,bătăliecumplită, neasemănată, Încât cadavre nenumărate Zăceau grămadă(Grigoreneîngropate.”Alexandrescu – Corbii şi barza) 20 Analizează adjectivele strălucitoare, fericită, cutezători, captivant. 21 Scrie trei propoziții despre anotimpul primăvara, în care să folosești cât mai multe adjective. 22 Formează adjective după model. Scrie apoi propoziții cu acestea. bucurie – bucuros

25 23 Găsește adjectivele din textele următoare. Subliniază‑le. z „Se gândea că o albină i Slabă, mică și (Tudorpuțină.”Arghezi – Tâlharul pedepsit) z „Tu erai mândră atunci, o, țară nemângâiată… dragostea moșiei întărea ca o za de oțel latele tale piepturi și brațele lor erau tari.” (Alecu Russo – Cântarea României) z „— Ce roșie e apa! — Roșie și necăjită, zise împărăteasa.” (Barbu Şt. Delavrancea – Stăpânea odată) 24 a) Subliniază adjectivele din textele următoare: z „Ca un glas domol de clopot Sună codrii mari de brad.” (George Coșbuc – Noapte de vară) z „Bistrița, cuminte, îl ocolește făcând un cot larg în dreapta.” (Alexandru Vlahuță – România pitorească) z „Să mi fie somnul lin Şi codrul aproape.”(MihaiEminescu – Mai am un singur dor) b) Alcătuiește propoziții cu adjectivele subliniate.

26 25 a) Subliniază adjectivele din versurile: z „Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos.” (Vasile Alecsandri – Miezul iernei) b) Analizează adjectivele găsite. 26 Găsește două substantive potrivite adjectivului semețe și alcătuiește cu ele propoziții. 27 Transformă propozițiile date, adăugând câte două adjective. Soarele IzvorulAlbinelerăsare.zboară.clipocește. 28 Scrie o propoziție în care să se afle trei adjective la numărul singular, genul feminin.

27 1

Subliniază numeralele din textele următoare: z Când doi se ceartă, al treilea câștigă. (Proverb) z „Plecat am nouă din Vaslui Şi cu sergentul zece Şi nu‑i era, zău, nimănui În piept inima(Vasilerece.”Alecsandri – Peneş Curcanul) z „Eu am trecut în clasa a patra, iar Budulea Taichii s a făcut student.” (loan Slavici – Budulea Taichii) z „Şi au trecut așa, ani peste ani, în total șase, și a ajuns acum flăcău de șaptesprezece ani, frumos și așezat, dar sfios.” (I.Al. Brătescu Voinești – Niculăiță Minciună) z „— Îți dau … două. Două pungi … pentru un suflet? Îți dau … zece. […] Îți dau … douăzeci.”(BarbuŞt.Delavrancea – Neghiniță)

2 Numărați din zece în zece, de la zero la o sută, scriind nume‑ rele cu litere. Numeralul Numeralul este partea de vorbire care arată: – numărul: unu, cinci, trei, o sută, şase mii etc. – ordinea într o enumerare: primul, al doilea, al zecelea etc.

Subliniază numeralele din versurile de mai jos: z „Am un tunel și două mingi Şi un cuflaneltrei flamingi dau pe cinci bani patru lei buni, am șase ani și șapte luni, am opt culori și nouă pești versicolori;lespun povești cu unștunelidouă mingi, și un flanelcutrei flamingi.” (Şerban Foarță – De vorbă cu florile)

Subliniază numeralele din textele de mai jos: z „Ochilă atunci se ie și el după Harap Alb și pornesc tustrei înainte.” (Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb) z „Ipate se îmbogăți însutit și înmiit de când a venit Chirică în slujbă la dânsul.” (Ion Creangă – Povestea lui Stan-Pățitul) z „Câte zece se sculau să spuie […] cam pe unde trebuie să fie Pripășel.” (Barbu Şt. Delavrancea – Domnul Vucea) z „O dată, de două ori, de zece ori, de nenumărate ori, ridicai dealul cu cârdul de copii… — Da’ noi nu mai mergem acasă? … — Ba da, dar să ne mai dăm o dată.” (Mihail Sadoveanu – Moş Crăciun)

a) Găsește numeralele din textele de mai jos: z „Dar șapte turci pe el săriră, Şi șapte săbii l loviră, Şi al optulea, un turc bărbos, Izbi turbat de sus în jos.” (George Coșbuc – Coloana de atac) z „[…] doi oameni cu doi boi, la vreme de iarnă, abia își puteau scoate mămăliga. […] Cocioaba de pe malul stâng al Bistriței, […] un țap și două capre slabe și râioase […] era toată averea Irinucăi.” (Ion Creangă – Amintiri din copilărie)

b) Spune ce arată fiecare numeral găsit (numărul, ordinea).

Subliniază numeralele din textele de mai jos. Alcătuiește cu ele propoziții, oral, în care acestea să arate ordinea. „ Mă băiețaș, tu să ceri pe ele cincisprezece lei, să ai de unde lăsa. Cârciumarul de la bariera orașului l‑a întrebat cât cere pe lemne: — Unsprezece lei, a răspuns Niculăiță.” (I.Al. Brătescu Voinești – Niculăiță Minciună) „Copilul începu a număra banii tot luând câte unul din grămadă. Vezi că s douăzeci? zise el triumfător. Mie mi‑au ieșit numai optsprezece, zise jupânul. Hai să‑i mai număr o dată. Şi i mai numărară sub supravegherea lui Ioniță. Stai, că ai zis cincisprezece de două ori. Se poate să ai tu dreptate, că omul bătrân mai iute greșește. că știi număra și după douăzeci? Ştiu până la o sută.” (Ion Agârbiceanu – Întâiul drum) Prezintă un joc sportiv în maximum cinci propoziții, în care să folosești cel puțin cinci numerale. numeralele doi, a doua, primul, unu, al treilea, şapte, unsprezece, al nouălea, prima, douăzeci şi cinci, după ceea ce exprimă: Numărul Ordinea

Şi zici

[…]

29 6

8 Grupează

30 9 Completează spațiile libere cu numerale potrivite și scrie un titlu: Copiii ies în curte. Se organizează. copii vor juca volei. copii se vor juca de a v ați ascunselea. copil este ales conducătorul jocului. Era mai bine să‑l aleagă pe _________________________ . 10 Subliniază numeralele din textele de mai jos, apoi alcătuiește cu ele câte o propoziție legată de viața de școlar. z „Şi mă scol, ridic două degete; dar ce tare mi bătea inima! Banca a șaptea! … Cum a mers Mogâldea?” (Alexandru Vlahuță – Mogâldea) 11 Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte de scriere a numeralelor de mai jos: a) șaisprezece b) șasesprezece a) unsprezece b) unșpe a) șaptesprezece b) șaptisprezece a) optisprezece b) optsprezece a) al optulea b) al optălea a) al nouălea b) al noolea a) clasa întâi b) clasa întâia a) două zeci b) douăzeci a) paisprezece b) patrusprezece 12 Scrie enunțuri folosind numeralele: douăzeci, primii, al optulea, zece.

Subliniază numeralele din textele următoare. Merge ncet pe ulițe Cu trei mii de sulițe. (Ghicitoare) z Cine iese pe ușă Cu cincizeci de capete? (Ghicitoare)

z „Patru mâțe, după pește Vor să‑l prindă între dește Şi cu mâna, vrei, nu vrei, Una fuge, cu un crap, Să și‑l facă la proțap, Şi au rămas din patru, trei.” (Tudor Arghezi – Zece mâțe)

15 Alcătuiește propoziții în care ultimul cuvânt să fie, pe rând, numeralele: doi, cinci, al treilea, al şaptelea.

Le am trimis și celor patru. Le am trimis și celor patru colegi rezultatele.

z „Cucoșul s a apropiat, s a uitat cu un ochi la cărăbuș și a trecut mândru înainte.”(EmilGârleanu – Sărăcuțul!…)

Subliniază numeralele din enunțurile de mai jos. Precizează ce arată fiecare număr găsit (numărul sau ordinea): Doi au sosit de dimineață. Doi oaspeți au sosit de dimineață. Au plecat cinci, au venit doi. Trei copii pictează. Trei pictează, doi privesc. Numărul meu preferat este doisprezece. Opinia celor doi e bună. Opinia este a celor doi.

19 Alcătuiește propoziții cu numeralele subliniate la exercițiile de mai sus.

Formulează două enunțuri în care cuvântul nouă să fie, pe rând, numeral și adjectiv.

18 Citește textele și subliniază numeralele: z „Clasa a patra are înscriși cincizeci și șapte, au frecventat paisprezece, dintre care trei (Marinrepetenți.”Preda– Moromeții) z „Aradul era pe timpul acela de vreo treizeci de mii de locuitori, dintre care români vreo opt mii și sârbi vreo cinci mii.” (Ioan Slavici – Amintiți) z „A unsprezecea zi era o vineri.” (Mihail Sadoveanu – Nicoară Potcoavă)

17 Subliniază numeralele care arată ordinea. Doi băieți și trei fetițe din clasa a treia au cumpărat cincisprezece flori pentru o prietenă din clasa a doua.

32 16

33 1

(Ioan Slavici – Limir-împărat)

Pronumele poate fi: – la numărul singular: (eu, tu, el, ea) plural: (noi, voi, ei, ele)

Pronumele are trei persoane: – la persoana I: (eu, noi) a II‑a: (tu, voi) a III‑a: (el, ea/ei, ele) – la genul masculin: (el, ei) feminin: (ea, ele)

(Ion Agârbiceanu – Darul lui Moş Miron) z „Liei i se făcu milă de ea, o luă frumușel și dând cu ochii de un mușuroi, scurmă puțin pământul din el, o puse în scurmătură și o acoperi.—

Pronumele

Scurtă să ți fie și netedă calea, căci mare bine mi ai făcut – grăi râma – și să ți aduci aminte de mine când te vei afla în mare strâmtoare.”

Pronumele este partea de vorbire care ține locul unui substantiv. Cartea Mariei este nouă. Cartea ei este nouă.

Subliniază pronumele personale din textele următoare: z „[…] Eu sunt luceafărul de sus, Iar tu să mi fii mireasă. […] Ea trebui de el în somn Aminte să‑și(Mihaiaducă.”Eminescu – Luceafărul) z „— Uite ce i, nepoate. Noi pe aici nu mai știm ce să credem. Toți mințesc, numa sufletul din noi nu. Voi, pe acolo, trăbă s aflați mai iute veștile […].”

34 2 Descoperă în careu pronumele personale „ascunse”, apoi încercuiește‑le. P A E U R C T U D E F C H N O I K L M E P R V S S X B A W Y O M P E J K D M I C S I C E L E R D 3 Înlocuiește substantivele subliniate cu pronume personale: Elena îl întrece pe Adrian. Nicu și Ion sunt buni amici. Mamele îi ocrotesc pe copii. Ieri, m au vizitat Gina și Dana. Băieților le place fotbalul. 4 Subliniază pronumele personale din textele de mai jos. z „— Păi, ne a fost vorba unsprezece lei, jupâne. — Dar ce ești tu, turc? Dacă ți place; dacă nu, încarcă ți le și pleacă.” (I.Al. Brătescu‑Voinești – Niculăiță Minciună) z „— Ana, nu ți e teamă să ți pui viața în primejdie? o întrebă Marin privind o cu drag și (Marinrecunoștință.”Lungu–Drumul spre pace)

35 5 Observă pronumele evidențiate. Scrie‑le în tabel, în coloana potrivită. z „ Ce spui, cumnată? Da’ că l‑aș ucide în bătaie, când aș afla că el a prins pupăza, s o chinuiască. De amu bine că mi ai spus, las’ pe mine, că ți l ieu eu la depănat.”(IonCreangă – Amintiri din copilărie) z „ Povestea ciocârliei v a spus o dascălul vostru? Ei clătinară din cap că nu. Dacă i așa, nu v a spus nici cântecul ei. Nu ni l a spus. Să vi l spun tot eu, și, dacă puteți, să l învățați și voi. Vi l spun de mai multe ori.”(Ion Agârbiceanu – Ciocârlia) z „— Da’ nu te tot codi, că mămuca ne vede. Cum? Eu o văd că doarme. Ce fel de treabă e aceasta? Noi să lucrăm și ea să doarmă?!”(IonCreangă – Soacra cu trei nurori) Singular Plural pers. I pers. a II a pers. a III a pers. I pers. a II a pers. a III a eu tu el/ea noi voi ei/ele ne

z Maricica este harnică și ascultătoare. Maricica își face zilnic temele. Maricica deseori o ajută pe mama în gospodărie. Maricica merge și la cumpărături. Maricica este harnică și ascultătoare. Ea își face zilnic temele. Deseori o ajută pe mama în gospodărie. Ea merge și la cumpărături.

36 6 Analizează, conform modelului, pronumele personale din textele următoare, arătând persoana, numărul și genul (dacă este cazul). z „Tu du mă n alte lumi senine, Căci singura ți chemare sfântă E să mă nveselești pe mine; Tu ești poet – deci (Alexandrucântă.”Vlahuță – Tu eşti poet…) z „ Ei, Harap‑Alb – îi zise atunci Ochilă – dacă nu eram eu și cu Păsărilă, ce făceați voi acum? […] Amar era să fie de voi, de nu eram noi amândoi.” (Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb) tu = pronume personal, persoana a II a, numărul singular. 7 Citește cele două texte și spune care ți‑a plăcut mai mult. Motivează.

37 8 Scrie pe spațiile punctate pronumele potrivite. Adesea …… privesc în oglindă. Colegii …… privesc cu admirație. Întotdeauna bunicul …… bate la șah. Zilnic …… batem cu bulgări de zăpadă. Vezi că …… cheamă mama. Cum te cheamă? (Cum …… numești?) Să …… puneți centurile! …… invităm la carnaval. ……‑am dus la film. ……‑ai dus la circ. ……‑am întrebat ceva! ……‑ai întrebat de ce? ……‑au încolonat. ……‑am încolonat. ……‑ați grăbit. ……‑au grăbit. 9 Completează spațiile punctate cu pronumele personale dintre paranteze. z „— Dar …… , măi, întreabă jeleparul, cum ai intrat în sac și ce cauți în …… ? N am intrat, răspunse Păcală, ci …… au vârât alții în …… . Şi de ce …… au vârât? Ca să …… arunce în Dunăre. Iacă, păcatele mele! răspunse Păcală, fiindcă vor să …… facă vornic și …… nu vreau să primesc […].” (loan Slavici – Păcală în satul lui) (el, mă, tu, m, te-, el, eu, mă) 10 Completează spațiile punctate cu pronumele personale: i-, -i, mi-, -mi, -l. z „Dacă …… am spus că nu …… pot împlini porunca, …… a răspuns că dacă nu voi face ce …… a poruncit, nu …… va sta capul unde …… stă acum.”(loanPop ‑Reteganul – Poveşti ardeleneşti) z „Pitica scoase inelul ce …… luase atunci de pe degetul fetei și‑…… arătă împăratului și fetei, care …… cunoscu, și …… crezură că el e mântuitorul(Gheorghelor.” Catană – Poveşti populare din Banat)

38 11 Citește textul următor și observă folosirea cratimei: z „— Mi ar fi rușine de moarte să plătesc astfel credința cu care m ai slujit. Lasă l la pustia să l aibă, și ți ia unul dintre iști zdraveni și voinici. — Ți‑am spus că dintre iști armăsari nu pot să‑mi iau. Dacă vrei să mi l dai pe cel slab, dă mi l […].” (Petre Ispirescu – Tinerețe fără bătrânețe şi viață fără de moarte) 12 Alcătuiește propoziții în care să folosești pronumele perso‑ nale eu, tu, noi, voi, ei. 13 În propozițiile de mai jos, înlocuiește pronumele cu substan‑ tive corespunzătoare: se bucură când primesc vești. Ei ____________ ciripesc vesele sub cerul senin. Ele ____________ se joacă nestingheriți cu balonașe. Ei şi ele ____________ muncesc cu hărnicie pământul moștenit de la Ei strămoși. 14 Alcătuiește câte o propoziție în care pronumele personale el, noi, ei să se afle la mijloc.

39 15

Alcătuiește patru propoziții în care să prezinți o acțiune de colectare a deșeurilor desfășurată de clasa voastră. Folosește pronumele personale eu, noi, el, ea, ei. Scrie o scurtă convorbire cu o persoană în vârstă, în care să folosești și pronumele personale de politețe: dumnea voastră, dumneata, dumnealui, dumneaei. 17 Încercuiește, în fiecare caz, litera corespunzătoare scrierii corecte a pronumelui personal: a) eu a) iel a) ea a) iei a) ele b) ieu b) el b) ia b) ei b) iele Scrie o propoziție în care să folosești pronume de gen mascu‑ lin, la numărul plural. Scrie două propoziții în care cuvântul noi să fie părți de vorbire diferite. Scrie, în fiecare caz, ce parte de vorbire este cuvântul noi.

40 1 Subliniază verbele din textele de mai jos: z „Şi deodată, dintre dealuri Se desprinde larg un zvon Depărtat și monoton, Ca un murmur lung de ape Revărsate peste maluri… Crește‑n luncă, mai aproape, Umple văile vecine De răsunet mare…

Verbul

z „Aleodor o ascultă și o dete în apă. Atunci știuca îi mai zise: — Ține acest solzișor, și eu voi fi la tine când te vei gândi la mine.” (Petre Ispirescu – Aleodor Împărat) pe spațiile punctate verbele potrivite: Frunzele de pe ramuri. Cerul cu nori grei. pe tulpinile plantelor. o ploaie deasă. la vale. Verbul este partea de vorbire care exprimă o acțiune (sare, aleargă, vine, cântă, mănâncă etc.) sau o stare (sunt, este, cred, visez, doare, mă gândesc etc.).

2 Scrie

z „Racul înapoi se da Broasca tot în sus sălta, Ştiuca foarte se izbea Şi nimic nu isprăvea.” (Al. Donici – Racul, broasca şi ştiuca)

Insectele ……………………………

……………………………

Şuvoaiele ……………………………

……………………………

ScuipăParcăParcăVine!…zboară,noată,foc,înghite drum, Şi‑ntr‑un val vârtej de fum Taie n lung pădurea toată.” (George Topîrceanu – Acceleratul)

41 3 Completează spațiile punctate cu verbele aflate în paranteză: z Lăcomia …………………… omenia. z Cine …………………… o dată și …………………… credința toată. z Urciorul ………………… de multe ori la apă, ori ……………… , ori …………………… . z Lauda de sine ………………. a bine. (Proverbe) (strică, a mințit, a mâncat, nu merge, se sparge, crapă, nu miroase) 4 Scrie, după modelul dat, mai multe forme ale verbelor a desena, a spune, a tăcea, a privi. a citi → citea, citi, a citit, citise; 5 Scrie un scurt text despre toamnă. Subliniază verbele. 6 Găsește câte un substantiv și câte un verb înrudite cu adjecti vele înalt, mândru, îndrăzneț, bucuros, după model: înalt – înălțime – a (se) înălța

Găsește verbele din textele de mai jos și spune la ce număr sunt: z „L au prins cu arcanul, l au doborât, l au legat, l au trimis la oraș.” (Zaharia Stancu – Desculț) z „Biata fată a unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătura și scutura. […] Dară baba pâra la unchiaș pe fiica lui și o tot ocăra.” (Petre Ispirescu – Fata moşului cea cuminte)

Grupează verbele din textele următoare pe două coloane, după număr: z „Şi tunuri sute bubuiau Se clătina pământul. Şi mii de bombe vâjâiau Trecând în zbor ca vântul.” z „Printre ierburi, lunecoasă, Trece ca un șarpe o coasă. Fraga tremură la soare: — Unde sunt copiii oare?” (Vasile Alecsandri – Peneş Curcanul) (Grigore Vieru – Fraga) z „Cei trei se priviră prostește și, nu știu cum, urechile lor pleoștite păreau că se micșorează din ce în ce.” (Mircea Sântimbreanu – Întrecerea) z „Femeile și copiii au sărit din colibele din gheață și zăpadă, rotunde, cu întăriri strâmte. Se bucurau toți de vânat. De o săptămână se hrăniseră numai cu pește uscat.” (Cezar Petrescu – Fram, ursul polar) z Leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește. (Proverb) singular plural

b) Subliniază verbele din textele de mai jos. Scrie‑le în tabel, conform cerințelor. z Cerul cerne fulgi mari și albi de zăpadă. Privim cu plăcere dansul lor amețitor. Parcă sunt niște fluturași argintii. z „Într‑o zi de vară, Iancu Corvin i‑a biruit pe turci în bătălia de pe râul Ialomița. La sfârșitul luptei, el a cercetat prizonierii turci. Erau mulți, iar unii tare furioși.”(Dumitru Almaș – Prizonierii din castelul de la Hunedoara) z „Dacă vei merge cu mine – îi zise calul – […] nu ți trebuie (să alegi) pe nimeni. Te voi sluji, cum am slujit și pe tatăl tău.” (Petre Ispirescu – Ileana-Sânziana) z „Urc dealul, străbat câmpul, ajung la pădure și pătrund în întunecimea ei jilavă și răcoroasă. Culeg bureți […]. Adun ramuri subțiri, aproape putrede, din inima pădurii. Fluieră mierlele.” (Zaharia Stancu – Desculț) z „Eu simt că voi muri n curând, Că nu mi mai sunt în fire…” (George Coșbuc – Mama) Verbul Timpul prezent Timpul trecut Timpul viitor cerne ×

43 9

a) Observă: am mâncat – mănânc – voi mânca timpul trecut timpul prezent timpul viitor

10 Formează verbe de la substantivele grabă, plecare, sosire, plimbare, după modelul: grabă – a se grăbi. Alcătuiește pro‑ poziții cu acestea.

12 Scrie la timpul viitor verbele din textul de mai jos: z „Se întoarseră (…………) dar iar în sat, căutară (…………) cea mai lungă dintre toate prăjinile și numai apoi îl duseră (…………) pe Păcală la Dunăre, – prăjina în frunte, sacul cu Păcală, piatra de moară, fruntea satului și apoi satul întreg, cu mic, cu mare, cum erau (…………).” (Ioan Slavici – Păcală în satul lui)

13 Scrie un scurt text privind comportarea civilizată în mijloacele de transport în comun, în care să folosești verbele: a (se) urca, a (se) opri, a ocupa, a oferi, a respecta.

Scrie verbele din textul de mai jos la timpul prezent: z „Cum Florița și Boanța stăteau (…………) așa uimite, deodată, ca din pușcă, sări (…………) o căprioară dintr un tufar, și cum sări, (…………) cum trecu (…………) pe lângă Florița, cum privi (…………) la ea, așa privi, (…………) încât ochii amândoi, și cel de a dreapta, și cel de a stânga îi săriră (…………) din cap și căzură (…………) la Florița în poală.”(Ioan Slavici – Florița din codru)

16 Alcătuiește trei enunțuri cu câte două verbe la fiecare timp învățat. 17 Scrie cinci propoziții în care să arăți cum îți petreci timpul liber. Folosește cinci verbe la timpul prezent, persoana I, numărul singular.

45 14

Scrie verbele cu sens contrar pentru: a aduna, a (se) bucura, a veni, a încurca, a urca, a sta. Subliniază verbele din textele de mai jos: z „Se rostogolește de câteva ori prin aer, simte fierbinţeala glontelui, ca un cărbune ce‑i arde carnea, își încordează puterile, caută să mai plutească sus, dar dedesubtul lui munţii parcă se prăbușesc.” (Emil Gârleanu – Vulturul) z „Porni și Costan în urma frăține‑său Porni, ajunse, o păți și se reînturnă.“ (Ioan Slavici – Zâna Zorilor) z „Ei copii, e grea tema? Copiii se privesc și râd veseli.“ (Mircea Sântimbreanu – O temă grea)

–

Formulează cinci propoziții despre cum îți petreci timpul liber. Subliniază verbele. Scrie după dictare textele de mai jos. Subliniază verbele. „Se codea zmeul, îngâna verzi și uscate, dară Greuceanu îi mai zise: Spune mi vei ori nu, eu tot le voi găsi, și încă și capul reteza‑ți‑l‑voi. Atunci zmeul, tot mai nădăjduindu se a scăpa cu viață dacă îi va spune, zise: În Codrul Verde este o culă. Acolo înăuntru sunt închise.” (Greuceanu) „Bate vântul dintr o parte Iarna‑i ici, vara‑i (Mihaideparte.”Eminescu Ce te legeni…) „Iar cerul este tatăl meu Şi mumă mea e (Mihaimarea.”Eminescu Luceafărul) „E vreme rea, cerul e înnourat și piloții văd ca prin ciur.” (Marin Lungu – Drumul spre pace)

46 18

47 20 Arată ce părți de vorbire sunt cuvintele subliniate: z „S așază bruma peste vii De ce nu mi vii, de ce nu mi vii?” (Mihai Eminescu – De ce nu-mi vii) 21 Scrie două propoziții în care cuvântul pui să fie părți diferite de vorbire. 22 a) Citește textele și observă cum au fost scrise verbele subliniate: z „[…] ieșii în curte, unde găsii pe Castor zăcând prăpădit lângă fereastră.” (I.Al. Brătescu Voinești – Moartea lui Castor) z „Mă gândii ce mă gândii, Coasa la pământ trântii, Cu haiducii mă nfrății.” (Poezie populară) b) Alcătuiește enunțuri folosind verbele subliniate.

CUPRINS Cuvânt-înainte .................................................. 3 Substantivul ................................................... 4 Adjectivul ...................................................... 17 Numeralul ...................................................... 27 Pronumele ..................................................... 33 Verbul .......................................................... 40