â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble
consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse
â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble oa/ua ea/ia cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble oa/ua ea/ia cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble oa/ua ea/ia cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble oa/ua ea/ia cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble oa/ua ea/ia cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane duble oa/ua ea/ia compuse vocale duble consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât compuse vocale duble consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât compuse vocale duble consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât compuse vocale duble consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât compuse vocale duble consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât compuse vocale duble consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât duble consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse duble consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse duble consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse duble consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse duble consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse duble consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse
duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale
consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse
duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble
consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse
duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale
duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse vocale duble consoane
consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse consoane duble oa/ua ea/ia â/î doar/decât cs/x cuvinte compuse
deReguliscriereAplicații ÎNŢELEG Ș I E XERSE Nicoleta Nedelescu Petriţa VlaicuDaniela Chindea CO C T , I A
deReguliscriere Nicoleta Nedelescu Petrit, a VlaicuDaniela Chindea Nume Prenume Clasa Școala ÎNŢELEG Ș I EXERSEZ COLE C T , I A
Reguli de scriere. Aplicații Daniela Chindea, Nicoleta Nedelescu, Petrița Vlaicu Copyright © 2015 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate Editura Litera tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: Corectori:Redactor:Editor:www.litera.rocontact@litera.roVidrașcușifiiiMihaelaSpurcaciuGabrielaNiță,Păunița Ana Copertă: Vlad Panfilov Tehnoredactare: Olimpia Bolozan Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CHINDEA, DANIELA Reguli de scriere. Aplicații/Daniela Chindea, Nicoleta Nedelescu, Petrița Vlaicu. București: Litera, 2015 ISBN 978 606 33 0074 5 I. Nedelescu, Nicoleta II. Vlaicu, 811.135.1’35(075.33)Petrița
CUVÂNT-ÎNAINTE
Dragul nostru elev, a vorbi și a scrie corect românește este o dato rie de onoare a fiecărui român.
Am pregătit un material care să te ajute să înțelegi anumite re guli de scriere în limba română și să le folosești în comunicarea scrisă. Vei afla când folosim cratima, în alte situații decât în ortograme, când scriem cu literă mare, când folosim vocale sau consoane duble, când scriem oa și nu ua, e și nu ie, decât sau doar etc. Vei înțelege de ce scriem greșeală, așază, înot sau Istanbul. Pentru a facilita înțelegerea, fiecare temă respectă următoarea structură: observarea și analiza unor exemple, explicarea regulilor, aplicații.Unele exerciții te vor provoca să îți dezvolți creativitatea și să aplici ce ai învățat în redactarea unor comunicări scrise. Îți urăm succes! Autoarele
4 Folosirea cratimei OBSERVĂ !
l „— Babă‑Iarnă, Moș‑Omăt, hai să ne jucăm prinselea!” (Legenda ghiocelului, de Eugen Jianu) l „Greuceanu luă cu dânsul și pe fratele său și merse, merse, merse cale lungă, depărtată, până ce ajunse la Faurul‑Pământului, cu care era frate de cruce.”(Greuceanu, de Petre Ispirescu) l „Apoi, Făt‑Frumos se duse în grajdurile împărătești unde erau cei mai frumoși armăsari din toată împărăția.” (Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, de Petre Ispirescu) l „ — Sunt, pașă, neam de beduin, Și de la Bab‑el‑Mandeb vin Să vând pe El‑Zorab.” (El‑Zorab, de George Coșbuc) l „Apoi, până la Dunăre nu mai e decât câmpie, cu sate, cu nesfârșite lanuri de porumb, ovăz sau floarea‑soarelui.” (Cartea Oltului, de Geo Bogza) l Pe parcursul secolului al XIX‑lea, orașul București s‑a îmbogățit cu edificii frumoase, multe dintre ele monumente de arhitectură. l TVR‑ul va transmite un documentar despre Munții Făgăraș. l RATB‑ul (Regia Autonomă de Transport București) a introdus cardul electronic de călătorie. l Ho‑ho‑ho! se auzi glasul lui Moș Crăciun din sania trasă de reni. l Băiatul începu să râdă cu poftă: Ha‑ha‑ha! l Floarea‑de‑colț este o plantă pe care o întâlnim pe stâncile golașe ale munților. Ea este ocrotită de lege. l „Și, scăpând de această pacoste, încălecară și plecară la drum, repede ca vântul; când, ce să vezi d‑ta?” (Greuceanu, de Petre Ispirescu)
Ea se folosește pentru a arăta că două cuvinte se rostesc împre ună, pentru a despărți un cuvânt în silabe sau pentru a lega între ele unele cuvinte care se repetă.
, ham‑ham, pis‑pis). RE Ţ INE! EXERSEAZ Ă ! 1 Subliniază numele personajelor scrise cu cratimă în textele de la rubrica Observă!. 2 Alcătuiește enunțuri cu cinci dintre cuvintele pe care le‑ai subliniat la exercițiul 1.
,
Alte utilizări ale cratimei sunt următoarele:
4. scrierea
1. scrierea cuvintelor compuse (prim‑ministru, ciuboțica‑cucului, câine‑lup, gura‑leului, Cluj‑Napoca, după‑amiază, de‑a dura);
); 3. scrierea
, pH‑ul, BCR‑ul); 5. scrierea
5 l „Regele Soare, așa a fost numit Ludovic al XIV‑lea, fiindcă, la fel ca Soarele, era centrul întregii vieți din Franța.” (Istorie. Enciclopedie pentru copii, de Adriana Bădescu) Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe funcții.
2. scrierea abrevierilor, adică a prescurtărilor (d‑ta pentru dum neata, P‑ța pentru Piața numeralelor formate din cifre romane sau arabe și grupurile ‑lea/ ‑a (al 11‑lea, a XI‑a); cuvintelor provenite din abrevieri sau sigle (ProTV‑ul unor cuvinte identice, repetate accidental (cioc‑cioc ha‑ha‑ha
6 3 Încercuiește cuvintele scrise corect din fiecare pereche: câine‑lup/câine lup d‑lui/dlui hamham/ham‑ham lalala/la‑la‑la BRDeul/BRD‑ul al‑X‑lea/al zece‑lea al 3‑lea/al trei‑lea dupăamiază/după‑amiază d‑ta/dta d‑voastră/dvoastră 4 Unește cuvintele astfel încât să obții cuvinte noi, după model: câine rândunicii rochița lup câine‑lup floarea cocoșului creasta cucului ciuboțica soarelui 5 Completează partea care lipsește din cuvintele compuse de mai jos: Harap‑ ________ Scufița‑_______ _______ ‑Napoca _______‑ amiază prim‑_________ Albă‑ca‑________ 6 Scrie cinci nume de orașe care se scriu cu cratimă. 7 Compune textul unei probleme folosind următoarele cuvinte scrise cu cratimă: a 2‑a, a 3‑a, a 4‑a. 8 Unește fiecare cuvânt cu abrevierea (prescurtarea) potrivită. dumneaei d‑ta dumnealor d‑ei dumneata d‑lor
7 9 Transformă cuvintele, după model: al nouălea – al 9‑lea a patra – a 4‑a al cincilea – a doua –al doilea – a unsprezecea –al zecelea – a douăzecea –10 Completează cu ajutorul cifrelor romane potrivite și al crati‑ mei următoarele enunțuri: Am călătorit cu trenul într‑un compartiment de clasa a _______ . În clasa a _______ vom studia istoria. La concursul de șah, Mircea a obținut locul al _______ . Concurentul de pe locul al _______ a obținut o medalie de bronz. Carol al _______ a fost unul dintre regii României. La sfârșitul clasei a _______ , elevii susțin Evaluarea Națională. FII CREATIV! Alcătuiește un text în care să folosești cuvintele: Albă‑ca‑Zăpada, Făt‑Frumos, Scufița‑Roșie. Trebuie să verifici: dacă ai găsit un titlu potrivit; dacă ai scris corect cuvintele; dacă ai folosit toate cuvintele indicate.
8 Scriem â sau î? OBSERVĂ ! l „— De ce a fost construit pe apă? întrebă Rosie. Pentru că era un oraș fermecat, îi răspunse Nana.”
(Inimă de sticlă – Povestea celor trei prințese, de Sally Gardner) l „În cel de‑al treilea an a învățat să sufle în sticlă și s‑o modeleze și, până la sfârșitul anului, a făcut trei pahare minunate, ce arătau de parc‑ar fi fost rupte din razele curcubeului.” (Inimă de sticlă – Povestea celor trei prințese, de Sally Gardner)
l „— Trebuie să oprim racheta până nu absoarbe toată energia solară, a strigat Boo, altfel Orașul din Junglă va îngheța! […] — Uită‑te în jur, a spus Asano. Poate găsești vreun întrerupător. În caz de urgență, racheta asta ar trebui oprită de undeva.” (Agentul Boo, Prima misiune oficială, de Alex de Campi, Edo Fuijschot) l „Pareiasaurus avea 2,5 m în lungime, corpul masiv și spatele protejat cu solzi osoși, încastrați în piele. Mâncător de plante, avea dinții mici, cu margini zimțuite, pentru ruperea frunzelor.” (Dinozaurii, Enciclopedie pentru copii) l „Ziua cernuse o ploaie măruntă. În frunze, picăturile atârnau ca stră lucitori cercei de cleștar. În razele soarelui jucau țânțarii de aur. În afară de sunetul subțire de aripi, nu se auzea niciun zgomot.” (Năluca, de Cezar Petrescu) l „Toți îl căutau pe Gheorghieș acasă, să‑l cheme la masă. […] Nu‑i mai trebuia masă și mâncare. Se sătura mâncându‑și zmeul cu ochii, de drag ce‑i era. Iar zmeul zbârnâia falnic în înălțimi, speriind toate paserile ceriului.”( Cu zmeul, de Cezar Petrescu) l „Tândală a plecat la bâlci ca să cumpere un măgar. A găsit unul pe gustul lui. S‑a tocmit și a căzut la învoială de preț. Bucuros că a făcut o ispravă bună, a legat măgarul după dânsul și a pornit spre casă.” (Măgarul blestemat, de Cezar Petrescu)
l „— Împărate, să trăiești mulți ani, pilda asta însemnează vârsta fete lor Măriei‑Tale, și că a sosit timpul a le da la casa lor. Atunci împăratul hotărî să le mărite.” (Făt‑Frumos cu părul de aur, de I.C. Fundescu)
Se
RE Ţ
Se
l „— Dar, ia gândește‑te, Măria‑Ta, că un supus era supusul Măriei‑Ta le, ș‑avea un stăpân, iar Măria‑Ta, purtând grija tuturor, erai sluga tuturora.” (Neghiniță, de Barbu Ștefănescu Delavrancea)
9 l „O clipă, î nvățătorul cuprinse cu ochii toată î ncăperea scundă și î ntunecoasă, cu pereții goi, unde se aflau înghesuite pe capete de bănci at â tea suflete tinere, scăpate în buruiană, cu soarta î n m â i nile lui.” (Școala din Ponoare, de Cezar Petrescu) l „Moșneagul își scutură mâneca largă a mantiei și, scoțând de acolo covorul făcut sul și desfăcându‑l în doi timpi și trei mișcări, îl așternu pe pământ, în fața lui Habarnam.” (Aventurile lui Habarnam în Orașul Soarelui, de Nicolai Nosov)
Conform Hotărârii Academiei Române din anul 1993, sunetul (î) este redat cu ajutorul a două litere: â și î. Se scrie întotdeauna î la început și la sfârșit de cuvânt: în, îi, înțeles, împăcare, între, târî, coborî, pârî etc. Se scrie î în interiorul unor cuvinte care s‑au format prin adău‑ garea unui grup de litere: ne + împăcat = neîmpăcat, re + împădurire = reîmpădurire, pre + întâmpina = preîntâmpina. scrie â în interiorul tuturor cuvintelor (cu excepția celor de la punctul anterior): român, cântec, pâine, râde, dansând. scrie â și nu ă în cuvintele: cârâi, mârâi, târâi etc. scrie și se pronunță ând și nu ind în cuvintele: creând, agreând; după consoanele ș și j se scrie și se pronunță â: înfă țișând, aranjând, angajând. INE!
Se
10 EXERSEAZ Ă ! 1 Subliniază în textele date cuvintele care conțin â sau î. Tran‑ scrie zece cuvinte din cele subliniate, la alegere. Încercuiește cu albastru litera î și cu verde litera â. 2 Completează cu literele â sau î spaţiile libere: g__nd r__nd p__r__u __ncet c__ntec z__mbete p__ine m__r__i p__r__ 3 Bifează cuvintele scrise corect: bâlci urît rândunică neîncredere semiântuneric grîu rămâne pămînt tărâm bineînțeles cîrd hotărâm urâ coborî încruntă Scrie forma corectă a cuvintelor scrise greșit: 4 Scrie enunțuri folosind patru dintre cuvintele date, la alegere: întâi, România, sfânt, românesc, coborî, vârî, semiîntuneric, neîncetat.
11 FII CREATIV! Imaginează‑ți o țară în care împăratul și împărăteasa sunt literele  și Î. Descrie tărâmul fermecat în 5–7 enunțuri, precizând unde este acesta, cum arată locuitorii, ce ocupații au, cum sunt casele lor, ce culori predo mină, ce mirosuri te‑au încântat, de ce am vizita „cu gândul” această țară. Subliniază cuvintele care conțin â sau î. Completează cu un desen.
12 Scriem e sau ie? OBSERVĂ ! l „S‑a scoborât de pe frunză și‑a purces să caute din nou furnica. A umblat încoace, încolo – furnica nicăieri.” (Cât un fir de neghină, de Emil Gârleanu) l „Șarpele șuierător, știuca șireată, șoimul, șoarecele dau de știre că e vremea petrecerilor! Știuleții din șopron, știubeiele, șuncile‑n șir, puse la fum și șofranul, toate‑s bune…” (Carte de citire, carte de iubire, de N. Stănescu, Gh. Tomozei) l „Într‑o bună zi, băiețelul își luă săniuța și alergă în piață, unde zări o sanie mare și roșie.”(Crăiasa Zăpezii, de Hans Christian Andersen) l „Crăiasa Zăpezii și‑a pierdut atunci puterea asupra lui Kay și copiii s‑au întors acasă, bucuria lor fiind fără margini.” (Crăiasa Zăpezii, de Hans Christian Andersen) l „Cum n‑oi mai fi pribeag, De‑atunci înainte, M‑or troieni cu drag Aduceri aminte.”(Mai am un singur dor, de Mihai Eminescu) l Ieri a fost un concurs de zmeie la Ploiești. Trei băieți au ieșit învingă tori. În încheiere, un ieșean a făcut o demonstrație. l „— Dau și eu de veste c‑o să fie vreme frumoasă, dar la ce bun! spuse cu tristețe cocoșul. Mâine‑i duminică și ne vin oaspeți.” (Muzicanții din Bremen, de Frații Grimm) l „Apoi nu știi? Eu n‑am mamă. A murit în postul Crăciunului…” (Un om năcăjit, de Mihail Sadoveanu) l „Nu mă uit dacă se folosește și el cu o para, două…” (O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale) l „Fata de împărat o urmări cu privirea, dar mingea pieri, de parcă n‑ar fi fost, și fântâna era tare adâncă, atât de adâncă, de nu‑i putea zări fundul!” (Prințul fermecat, de Frații Grimm)
Atenție! Scriem poet, poezie. ! Încercuiește cuvintele din textele de mai sus care conțin grupul de sunete ie. 2 Alcătuiește enunțuri cu cinci dintre cuvintele încercuite. Scrie, în coloane separate, cuvintele în care vocalele ie se pro ‑ nunță într‑o silabă, respectiv în silabe diferite: pietre, suie, scrie, familie, baie, piere, miere, vie, întârzie, taie, troieni, băieți, martie, ciocârlie, ianuarie, aprilie.
13 Grupul de sunete ie se pronunță legat atunci când se află în ace eași silabă: iepure, caiet, băieți, baie etc. Se scrie e, dar se pronunță ie în pronumele personale și în forme le verbului a fi (ești, este, e, eram, erai, era, erați, erau). În celelalte situații, la început de cuvânt și de silabă, se scrie e și se pronunță e (ecran, epocă, eră, examen, aerodrom, alee, creez, efectuez, agreez, poet etc.)
3
Pronunțare într‑o silabă Pronunțare în silabe diferite pietre scrie
1
RE Ţ INE! EXERSEAZ Ă
14 4 Desparte în silabe următoarele cuvinte: ieșire – zmeie –boieri – poet –pierdut – pietre –farfurie – vrabie –jucărie – ploaie –5 Completează după model: nu ie le ie 6 Completează spațiile libere cu e sau ie: Mâine ____ s în parc cu Teo. Crina ____ ste fetița cu părul blond. A treia zi a săptămânii ____ ste m____rcuri. Îi ____ dor de vacanță. Cred că ____l a plecat la plimbare. 7 Taie cuvintele scrise incorect: Ploiești – Ploești băieți – băeți statue – statuie trebue – trebuie caiet – caet poet – poiet boer – boier ești – iești el – iel 8 Scrie sub fiecare imagine denumirea potrivită: ______________________ __________________ _______________ 9 Unește fiecare fluture cu floarea potrivită, în funcție de sunetul care se aude la început, când pronunțăm fiecare cuvânt: esteeramele el echerechitateenigmăecran echipăecoueliceeșec ești ei eu e iee
15 10 Descoperă greșelile, apoi transcrie corect enunțurile urmă‑ toare pe spațiile de mai jos. Pădurea iera verde la începutul primăverii. Băețelul a construit o căsuță pentru păsărele. Radu și Mihai ierau prieteni cândva. Lui Mircea îi trebue o pereche de ochelari. Iei se îndreaptă spre eșire. Alina a pus cinci plante în erbar. FII CREATIV! Alcătuiește un text cu titlul „Iedul năzdrăvan”. Te poți ajuta de urmă toarele întrebări: Cum arată iedul năzdrăvan? Care sunt prietenii lui? Ce mănâncă el? Cum se joacă?
16 Scriem ea sau ia? OBSERVĂ ! l „Pe deasupra codrilor, Peste vârful munților, Prin ceața măgurilor, Spre noianul mărilor, La crăiasa zânelor, Minunea minunilor, Din ostrovul florilor.” (Povestea lui Harap‑Alb, de Ion Creangă) l „Și cum ajung în pădure, sapă o groapă adâncă de un stat de om, lângă un izvor, unde în fiecare zi pe la amiază venea cerbul de bea apă, apoi se culca acolo pe loc și dormea […] până ce asfințea soarele.” (Povestea lui Harap‑Alb, de Ion Creangă) l „Aceasta era vechea convenție pe care primul venit din sălbăticie o făcuse cu omul. Și asemenea tuturor lupilor și câinilor sălbatici care i‑au urmat și au făcut la fel, Colț Alb statornici o învoială, care‑l privea doar pe el.” (Colț Alb, de Jack London) l „Chiar atunci se auziră pași de dincolo de ușă. Habarnam se strecură repede în pat și se acoperi cu pătura. Intrară în odaie.” (Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi, de Nikolai Nosov) l „Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.” (Iarna, de Vasile Alecsandri) l „Și eu trec de‑a lung de maluri Parc‑ascult și parc‑aștept Ea din trestii să răsară Și să‑mi cadă lin pe piept.” (Lacul, de Mihai Eminescu) l „Dar abia e locul gol, Și mulțimea năvălește Iarăși stol.”(Iarna pe uliță, de George Coșbuc)
17 După ch, gh se scrie: ea când alternează cu e: cheamă/chem, blochează/blochez, gheată/ghete, veghează/veghez, gheață/ghețuri; ia când nu există forme alternante: chiar, maghiar, ghiaur. Se scrie întotdeauna cea, gea când fac parte din aceeași silabă: ceapă, ceas, acea, geantă, geacă, fugea, tăcea. Scriem cia, gia în secvențe pronunțate în silabe diferite: Lucian – Lu‑ci‑an, Ligia – Li‑gi a, cianură – ci a‑nu‑ră. Scriem corect abia, viață. Scriem ea, dar pronunțăm [ĭa] când alternează cu e: ea/el, aleea/alee, creează/creez, efectuează/efectuez. RE Ţ INE! EXERSEAZ Ă ! 1 Selectează câte trei cuvinte care conțin grupurile de sunete ea și ia din textele date, apoi alcătuiește enunțuri cu ele. ea: ___________________________________________________ ia: ___________________________________________________ 2 Completează spațiile libere cu ea sau ia. c____s st____ locu____ ac____ ch____mă p____ ră plăc____ gh____tă p____ță p____tră ale____ g____că
18 3 Colorează numai plicurile pe care sunt scrise corect toate cuvintele: 4 Taie cuvintele scrise greșit din fiecare pereche: fiare – feare chiamă – cheamă ceașcă – ciașcă tăcea – tăcia aleea – aleia să piară – să peară lucrează – lucriază creează – creiază chiar – chear 5 Schimbă forma, după model: a) nuiele – nuia ierburi –crăiese – piețe –b) trăiesc (azi) – trăiam (ieri) croiesc –el taie – el suie –6 Găsește cuvinte cu sens opus celor de mai jos: răspunde – bună –dimineață –_______________ vine –7 Ordonează silabele pentru a forma cuvinte: mie, ia, so –ia, bu, nă, ru –să, ia, cră –dea, per –ves, tea, po –sea, mă –gea, să, tă –țea, as, fin –ciarăefectueazăteamăcreiază searăabealaleaamiază gheațăvegheazăgeantăviață neampiatrăea ceață
19 8 Desparte în silabe și grupează în tabel cuvintele în care gru‑ pul de sunete ia se pronunță în aceeași silabă și cuvintele în care sunetele i și a se pronunță în silabe diferite. piață, fiartă, Ligia, biata, Maria, viață, Lucian, Ciprian, pian, ziar, iarbă, iarnă. pia‑ță Li‑gi‑a 9 Schimbă forma fiecărui cuvânt, după model: floare – floarea culoare cicoare – minune –parte – zare –carte – dreptate –scrisoare – sare –mare – zare –10 Scrie pe petalele fiecărei flori cât mai multe cuvinte care să rimeze cu cel scris în mijloc, după model: 11 Imaginează‑ți un dialog între un fluture și un fir de iarbă. Scrie, pe spațiul de mai jos, 4–6 replici ale acestui dialog. perdea curea nuia
l „— Cioară, cioară, moaie‑ți aripa ta‑n apă și stinge para asta verde.” (Călin Nebunul, de Mihai Eminescu) l „În vremea veche – pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului –, în vremea veche trăia un împărat întunecat și gânditor ca miazănoaptea și avea o împărăteasă tânără și zâmbitoare ca miezul luminos al zilei. […] Când era spre seara zilei a treia, buzduganul, căzând, se izbi de o poartă de aramă și făcu un vuiet puternic și lung.” (Făt‑Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu) l „De mâncare avea dulceața florilor și bea roua adunată dimineața pe frunze. […] Și așa, iaca, a sosit și ziua nunții. Sobolul a venit s‑o ia pe Degețica; de acum înainte va trebui să stea cu dânsul în adâncimile pământului și să nu mai vadă niciodată soarele, pentru că sobolul nu putea suferi soarele.” (Degețica, de Hans Christian Andersen)
La început de cuvânt scriem totdeauna oa: oare, oameni, oaste.
După consoană scriem și pronunțăm oa: coadă, doar, foarte, joacă, moară, poartă, soare. Scriem și pronunțăm ua în cuvântul trotuar! După vocală scriem și pronunțăm: oa când alternează cu o: cuvioasă/cuvios, respectuoasă/ respectuos; ua când nu alternează cu o, ci cu uă: a doua/două, piua/piuă, roua/rouă, ziua/ziuă. RE Ţ INE!
20 Scriem oa sau ua? OBSERVĂ !
21 EXERSEAZ Ă ! 1 Desparte în silabe cinci dintre cuvintele ce conțin grupul de sunete oa din textele de la pagina 20: 2 Încercuiește litera din dreptul șirurilor care conțin numai cuvinte scrise corect: a) culoar, trotuar, fermoar, patinoar; b) oarecare, uameni, oaste, oase; c) doare, duarme, coase, sfuară; d) răcoare, rumoare, moare, cicoare. 3 Transformă după model: lalea – laleaua fidea –stea – curea –viorea – acadea –măsea – lulea –bidinea – saltea –4 Colorează doar picăturile de ploaie pe care cuvintele sunt scrise corect: 5 Ordonează literele pentru a forma cuvinte. Scrie cuvintele formate pe spațiile libere: o, r, ă, m, a – z, r, b, o, a, ă –l, o, a, c, ă – a, o, ă, l –f, s, a, o, r, ă – b, m, b, a, o, n, e, o 6 Alcătuiește un enunț cu două dintre cuvintele formate la exercițiul 5. a doua pluaia ziua soare coamă fluare
–
l „Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele l urc, stele le scapără n cale.” (Sara pe deal, de Mihai Eminescu) l „Cucoșul atunci se așază pe țol, scutură puternic din aripi și îndată se um ple ograda și livada moșneagului, pe lângă paseri, și de cirezi de vite […]” (Punguța cu doi bani, de Ion Creangă) l „Ea însă tot merge pân’ la ușă, cum poate, crezând că părerea o înșală… și cum ajunge, și începe: — Trei iezi cucuieți Ușa mamei descuieți!”( Capra cu trei iezi, de Ion Creangă) l „Când colo, ce să vezi: croitorașul pășea pe urmele lor, voios nevoie mare.
Substantivele și adjectivele feminine la numărul singular se scriu și se pronunță cu a: fruntașa, gureșa, tovarășa, plaja, tija. Unele verbe care se termină în ș sau j, la timpul prezent, persoa na a III‑a se scriu și se pronunță cu ‑ează: înfățișează, angajează (ca lucra–lucrează). Unele verbe terminate în ș sau j, la timpul trecut, se scriu și se pronunță cu ‑ea: sfârșea, îngrijea (ca în citea). Scriem și pronunțăm ea în cazul cuvintelor care se termină cu: eală: greșeală, oblojeală, tânjeală; ean: clujean, ieșean, someșean; – eață: roșeață, verdeață; ească: strămoșească, vitejească. RE Ţ INE!
Dar vezi ca nici de astă dată împăratul nu se învoi să‑și țină făgăduiala și i ceru să săvârșească o a treia ispravă vitejească.” (Croitorașul cel viteaz, de Frații Grimm) l La festivalul de folclor „Floare de tei”, un ieșean cântă o melodie. Se scrie și se pronunță a și nu ea: așază, deșartă, înșală, mușama, șade, șapcă, șase, jale, jar.
–
22 Scriem ea sau a? OBSERVĂ !
–
23 EXERSEAZ Ă ! 1 Realizează corespondența, după model: 2 Alcătuiește două enunțuri cu ajutorul cuvintelor așază și înșală. 3 Completează spațiile libere cu a sau ea: sfârș___ coș___r aș___ză reaș___ză îngrij___ coj___ vitej___scă ieș___n roș___lă tânj___lă plaj___ tij___ 4 Taie varianta greșită din fiecare enunț: Văzându i rana, bătrâna a încercat să o oblojească/oblojască. I‑a dispărut roșeața/roșața din obraji. El se angajează/angajază să respecte regulamentul. Gureșa/Gureșea vrăbiuță se așeză pe ramura înflorită a caisului. Băiatul și a pus șapca/șeapca pe cap și a plecat. Când ziua se sfârșa/sfârșea, se culca cu gândul la plaja însorită. FII CREATIV! Scrie un scurt text pornind de la zicala „Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată”, în care să folosești cuvintele: greșeală, grija, așază, șase. brașovean clujean bucureștean craiovean timișorean Cluj‑Napoca București Brașov Timișoara Craiova
24 Cuvinte cu vocale duble OBSERVĂ ! l „Și fiindcă ține morțiș că a văzut cu ochii lui o asemenea varză, satul a hotărât să‑l pedepsească.” (Păcală scapă pe Tândală de la spânzurătoare, Poveste populară) l „Peste‑a nopții feerie Se ridică mândra lună, Totu‑i vis și armonie –Noapte bună.” (Somnoroase păsărele, de Mihai Eminescu) l „Și fiindcă mulți umblaseră în deșert să găsească pe fata de împă‑ rat, vrură să‑și încerce și ei norocul, că așa le făgăduise‑mpăratul: să‑i dea jumătate din împărăție și pe fiică‑sa de nevastă cui s‑o învred‑ nici s‑o aducă.”(Viteazul cu mâna de aur, de G. Dem Teodorescu) l „…el hotărî într‑o zi să adune la sfat pe toți supușii săi, ca să le dea de știre cum că voiește cu tot dinadinsul ca lucrurile să meargă într‑alt fel pe viitor.”(Jupân Rănică Vulpoiul, de Alexandru Odobescu) l „Mai întâi ieși cu jalbă vornicul Lupu Falcă‑Lată, cerând să i se facă dreptate pentru toate necuviințele cu care Jupân Rănică Vulpoiul în drăznise a se purta către soția și către copiii d‑sale.” (Jupân Rănică Vulpoiul, de Alexandru Odobescu) l „Aici, în partea aceasta de jos a orașului, se vântură bogățiile și marele negoț al portului. Aici sunt fabricile, gările, pescăriile și docurile, cu lar gul lor bazen înconjurat de magazii de grâne și de mărfuri, la ușa cărora trag corăbiile din Dunăre, ca o trăsură la scară.” (România pitorească, de Alexandru Vlahuță) l Am vizionat filmul „Căsuța din prerie”. l În tradiția populară, Sf. Mare Proroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor.
INE! EXERSEAZ Ă ! 1 Încercuiește cuvintele ce conțin vocale duble din textele date. 2 Alcătuiește enunțuri cu patru dintre cuvintele încercuite la exercițiul 1. 3 Citește, apoi colorează cu verde vocalele duble din cuvin tele următoare: muzee, continuu, turnee, științific, feerie, scriitor, cooperăm . 4 Colorează cu portocaliu casetele în care cuvintele sunt scrise corect: fică Andrea orhidee Andreea coperant fiică scriitorcooperant scritor orhide
25 Vocalele duble sunt două sunete identice care se pronunță de re gulă în silabe diferite: contraamiral (con‑tra‑a‑mi‑ral), licee (li‑ce‑e), reexamina (re‑e‑xa‑mi‑na), fiind (fi‑ind), știință (ști‑in‑ță), alcool (al‑co‑ol), coopta (co‑op‑ta). Se scriu și se pronunță cu o singură vocală prerie, proroc. Vocalele duble se întâlnesc și în unele nume proprii străine sau românești scrise după model străin. În unele dintre ele nu se pronunță decât o vocală: Aaron, Iisus, Nausicaa. În unele cuvin te din limbi străine vocalele duble se pot citi diferit față de cum se scriu: speech (discurs) se citește [spič]. Ţ
RE
26 5 Completează cuvintele cu vocalele duble potrivite: z____logie al____ f____nță c____rdonator conșt____nță trof____ șt____nță contin____ crustac____ v____tor muz____ f____ndcă 6 Desparte în silabe cuvintele: neelegant – agreez –licee – alcool –aceea – cooptat –asiduu – zoologică –ființe – creez –7 Formează cuvinte noi, după model: evalua – reevalua elucidat – neelucidat examina – evaluat –emite – eligibil –educat – echilibrat –8 Alcătuiește enunțuri cu două dintre cuvintele formate la exer‑ cițiul anterior. 9 Completează următorul rebus cu ajutorul unor cuvinte ce con‑ țin vocale duble și vei descoperi pe coloana A–B titlul acestui capitol. 1. Copil politicos sau ____ 2. Grădină cu animale ____ 3. Împăratul Roșu avea trei fete sau ____ 4. ____ este cartea mea. 5. Un liceu – mai multe ____ 6. Alex are o ____ de proiect. 7. „____ băiet păduri cutreieram” este titlul unei poezii scrise de Mihai Eminescu. 8. Un muzeu – mai multe ____ 9. Neclar sau ____ 10. Drumul dintr‑un parc sau dintr‑o grădină se numește ____ . 11. Soldații săpau șanțuri sau ____ A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 B
27 10 Caută în dicționar, apoi încercuiește forma corectă a fiecărui cuvânt din perechile următoare: liceie/licee alee/aleie idee/ideie proroc/prooroc zmeie/zmee curcubeie/curcubee alcol/alcool zoolog/zolog fiică/fică 11 Ordonează silabele de pe petale și scrie în centrul florii cuvân tul obținut. 12 Realizează câte un desen sugestiv pentru fiecare cuvânt dat. idee fiică zoologie trasee at e ne fec tu ță ști in gre ez a
l
l
28 Cuvinte cu consoane duble OBSERVĂ ! Știați că semințele de chia conțin de 15 ori mai mult magneziu decât broccoli, de 8 ori mai mult Omega 3 decât somonul, de 5 ori mai mult calciu decât laptele, de 3 ori mai mult fier decât spanacul, de 3 ori mai mulți antioxidanți decât afinele, de 3 ori mai multe fibre decât ovăzul? (Bioplanet, CHIA, un remediu natural pentru o viață sănătoasă) În fizică, accelerația gravitațională este accelerația imprimată unui obiect de către gravitația unui alt obiect. Calea ferată transsiberiană este o rețea de cale ferată care leagă Moscova și partea europeană a Rusiei cu Orientul Îndepărtat Rus, Mongolia, China și Marea Japoniei. l Jean Omer Marie Gabriel Monnet este unul dintre fondatorii Uniunii Europene.
l
l Caz cu multe semne de întrebare la o grădină zoologică din India: un pui de tigru alb s a înnegrit peste noapte, iar nimeni nu înțelege de ce. l A făcut un curs de înot de o lună și a învățat două stiluri: bras și fluture. l Bunicii lui locuiesc la Sânnicolaul Mare. l Concursul care se realizează cu participarea mai multor regiuni se numește interregional.
l Carpații Occidentali, alături de Carpații Orientali și Carpații Meridio nali formează trei mari grupe muntoase ale României. Există cuvinte care se scriu cu două consoane identice care se rostesc împreună: cuvinte compuse: Sânnicolaul Mare cuvinte derivate: nn: înnoda (în + nod), înnopta (în + noapte), înnegri (în + negru) Atenție! Scriem îneca, înota. – cc: accent, succes, vaccinare. rr: interregional, ss: transsiberian, tt: posttotalitar. RE Ţ INE!
29 Atenție la despărțirea în silabe! Când, într un cuvânt, sunt două consoane identice între vocale, acestea se despart în silabe diferite. accent ac cent înnorat în norat EXERSEAZ Ă ! 1 Citește și pronunță clar cuvintele următoare. Caută în dicțio‑ nar semnificația cuvintelor pe care nu le cunoști! cc accelera, accelerare, accelerat, accelerator, accelerație, accent, accentua, accentuat, acces, accesa, accesare, accesat, accident, occident, occidental, boccie, bocceluță, boccea, occipital; nn (a) înnădi, înnădire, înnămolit, înnăscut, (a) înnebuni, înnebunit, (a) înnegri, înnegrire, înnegrit, înnegurat, (a) înnisipa, (a) înnobila, (a) înnoda, înnodare, înnodătură, înnoire, înnoitor, (a) înnopta, înnoptat, înnoroire; n înot, (a) înota, înotător, înotat, (a) înainta, înainte, înalt, înavuți, înaripat, înarma, înapoi, înapoia; rr, ss transsaharian, transsiberian, transsudat, interregional, interregn. 2 Transcrie cincisprezece cuvinte dintre cele date la exercițiul 1.
30 3 Desparte în silabe cuvintele: înnegrit – înalt –bocceluță – înainte –înnoptat – înnodătură –înot – interregional –transsiberian – occident –accelerat – acces –înnegrește – înotătoare –4 Formulează patru enunțuri folosind cuvinte de la exercițiul 1 care conțin n și nn. 5 Formează perechi de cuvinte cu același înțeles. (a) intra, occident, coliziune, (a) accesa, legat, (a) accelera, modernizat, înnegurat, urât, (a) urgenta, înnoit, încețoșat, bocciu, vest, accident, Exemplu:înnodat. occident – vest 6 Completează spațiile libere cu înn sau în: „Irinuca era o femeie nici tânără, nici tocmai bătrână; avea bărbat, și o fată balcâză și lălâie, de ți era frică să optezi cu dânsa în casă.” (Amintiri din copilărie, de Ion Creangă)
31 „— Mare furtună! rosti Pif. Acuma se eacă corăbiile.” (Pif, Paf, Puf, de Cezar Petrescu) „— Nu vorbi așa! E câinele care a scăpat un copil de la ec.” (415, de Cezar Petrescu) 7 Eu spun una, tu spui multe! accent – __________ acces –accelerat – vaccin –înotător – boccea –FII CREATIV! Alcătuiește un text în care să folosești cuvintele: înălțime, înnoptat, înnorat, înainte, înnămolit, înot, accident, Occidentali, ( ) înnoi, accesibilă. Nu uita de titlu și de alineate.
Exemple: ambulanță, amplasa, combate, complăcea, emblemă, imbatabil, improviza, îmbolnăvi, împărat, umbla. Excepție: Istanbul. Exceptate de la regulă sunt și cuvintele compuse: avanpremieră, avanpost, avanport, nonprofit, Sânpetru ș.a. RE Ţ INE!
32 Litera m înainte de p și b OBSERVĂ ! l „Valentino a urcat spre porțile palatului ca să îi vorbească împăratului.” (Inimă de sticlă – Povestea celor trei prințese, de Sally Gardner) l „Pif a dat fuga în casă. Și‑a luat și el pălăria. Au pornit cu toții tiptil, pe sub gard, pe urmă printre porumburi, să nu i vadă nimeni. Până la iaz au scăpat cu bine. Câmpul era gol.” (Pif, Paf, Puf, de Cezar Petrescu) l „După această plimbare la muzeu, i‑a dat în gând să‑și înmărmu‑ rească prietenii, povestind cum a văzut el asemenea dihanie în carne și oase. Un nume, așa de aproape, cam potrivise el. Ba Ra Bum Bosaur. Barabumbosaur.” (Barabumbosaur, de Cezar Petrescu) l „Leul cel tânăr tresări de uimire. Înțelese imediat că nu seamănă cu restul turmei, dimpotrivă, este un leu tânăr și puternic.” (Leul și oaia, Povestire populară) l „«Acum știu ce am de făcut» își zise iepurașul în sinea lui. Din salt în salt, părăsi câmpia și urcă printre stânci, acolo unde știa că trăia pe jumătate ascuns eretele.” (De ce are iepurașul urechile lungi, Poveste cubaneză) l Astăzi vedem în avanpremieră un film sensibil și plin de curaj în ace‑ lași timp: dramă, comedie și muzică pe același ecran. l La Istanbul temperaturile sunt în general plăcute, depășind mai rar, vara, limita caniculei, iar iarna, punctul de îngheț. Înainte de p și b se scrie m (nu n).
33 EXERSEAZ Ă ! 1 Observă și scrie cuvintele în tabel. mb ambiție, ambasadă, ambuscadă, bambus, bomboană, cimbru, combinație, Dâmbovița, decembrie, dumbravă, (a) îmbiba, îmbel‑ șugat, (a se) îmbujora, limbaj, membru, porumbel, romb, strâmb, timbru, (a) umbla, umbră, zâmbet, zâmbăreț, zimbru. mp amprentă, acompaniat, anotimp, câmp, Câmpeni, câmpie, cim panzeu, cimpoi, computer, cumpărături, deîmpărțit, dimpotrivă, impiegat, implant, (a) importa, impozit, imprevizibil, imprimantă, impropriu, impozant, împărat, împărțitor, împletitură, Olimpia, lampă, timp, trompetă, umple. Amintește‑ți! Substantivele sunt cuvinte care se numără. Adjectivele sunt cuvinte care arată însușiri. Verbele sunt cuvinte care arată acțiuni. mb mp Substantive Adjective Verbe Substantive Adjective Verbe
34 2 Silabele s‑au încurcat. Așază‑le astfel încât să formezi opt cuvinte: am, sep, ne, ba, com, bri, e, laj, bi, timp, bil, re, vam, tem, pu, im, zam, lă, ne, po, za, rumb, pir, po. 3 Scrie numele lunilor anului în care întâlnești grupul mb. 4 Transformă după model cuvintele de mai jos. podoabă – împodobit permeabil – impermeabil boboc – planta –bogat – probabil –belșug – pur –brațe – precis –blană – prudent –bujor – posibil –5 Caută în dicționar (sau folosește ex. 1) și scrie, pe rândurile următoare, cinci cuvinte în care mp să se afle la mijlocul cuvântului și trei cuvinte în care mp să se afle la sfârșitul cuvântului. Alcătuiește enunțuri cu două dintre cuvinte, la alegere.
35 6 Completează cuvintele cu literele m sau n: si___patie u___bra î___cepură u___bla î___prăștiaseră li___pede ava___premieră poru___bel Dâ___bovița co___puter 7 Cuvântul a împleti are mai multe înțelesuri: A reuni, a împreuna mai multe fire, jurubițe etc. A strânge părul în cozi. A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; a face o împletitură din fire de lână, de bumbac etc. prin tricotare cu andrele. A face colaci din bucăți de aluat. A se încrucișa, a se întretăia; a se îmbina. A împleti din picioare = a mișca repede din picioare; a dansa. Formulează câte o propoziție pentru fiecare dintre sensurile acestui cuvânt. 8 Desparte în silabe cuvintele: împlinește – împărat –bomboane – porumb –timp – câmpie –impozit – impresie –avanpremieră – îmbie –imposibil – bumb –campion – camping –ambițios – Istanbul –amplu – împărțitor –deîmpărțit – ambrozie –
36
ex
Există
RE Ţ
ex
l „Bunica Mavis și bunicul Frank nu sunt niște bunici obișnuiți. Mai ales când vine vorba de mâncare. Le place să experimenteze și încearcă tot felul de combinații de ingrediente.” (Minunata lume a lui Tom Gates, de Liz Pichon) l „Deschizând cartea cu poze colorate și lipind‑ o de fereastra expre ‑ sului, copilul striga fericit.” (Țara de Azur, de Vasile Nicolescu) l „Apoi, din direcția satului, se auzi zgomotul strident al celui mai pu ternic claxon din întreaga Anglie.” (O sută unu dalmațieni, de Dodie Smith) l „Marea este în reflux. E numai bine pentru baie.” (Un urs pe nume Paddington, de Michael Bond) l „Stai să ți explic: 35 de tone înseamnă greutatea a șapte elefanți uriași. Deși ți se pare extrem de multă mâncare, eu am făcut câteva calcule mai complicate și am descoperit că, pentru o persoană cu media de vârstă de 70 de ani, aceasta înseamnă un kilogram de mâncare pe zi.” (Un explorator trăsnit, Dora Măcean, Corina Istrate) l „Ruxandra avea rucsacul ticsit de atâtea lucruri că abia îl închidea. A rezolvat perfect toate exercițiile avute la examen și a luat nota 10. Xenia e prietena mea.” (Xenia și xilofonul, de Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei) x se pronunță cu ajutorul a două sunete: cs sau gz. Se scrie x și se pronunță cs în cuvinte ca: expediție, exigent, plorator, (a se) exprima, extemporal, Xenia, Xena, Alexe, Alexandru, pix, mexican. Se scrie x și se pronunță gz în cuvinte ca: examen, examinare, aminator, exersare, exact, exercițiu, exil. cuvinte în care se scrie cs și se rostește cs: facsimil, ticsit, (a) ticsi, micsandră, rucsac, cocs, Vasile Alecsandri, vacs, sconcs. INE!
Litera x, sunetele cs și gz OBSERVĂ !
Litera
37 EXERSEAZ Ă ! 1 Completează cu cs sau x cuvintele următoare: e__port, mi__er, co__ , lu__, ru__ac, e__erciții, e__plicație, e__cavator, fa__imil, e__celență, e__clamării, e__clusiv, mi__andre, e__traterestru, fi__ativ, e__tragere, Ale__andra, Ale__andri, __enia, pi__ . 2 Încercuiește, în cuvintele următoare, litera x, astfel: cu verde, când se rostește cs, cu albastru, când se rostește gz. taxi, xerox, există, exercită, xilofon, exemplu, Roxana, oxigenat, elixir, examinat, excepțional, maxim, exotic, mixt, exmatriculare, exercițiu, extraordinar, reexaminare, linx, box, ax, exact. 3 Desparte în silabe cuvintele: relaxare – _____________ , existent – _____________ , pix – ________ , examinare – ___________ , exemplu – ________ , Roxana – ________ , Alexandria – ___________ , cocs – _______ , micsandră – __________ , maxilar – _____________ , textile – ____________ , taxi – __________ , excursionist – _____________ , executare –_________ , text – _______ , saxofon – _____________ , exasperat – _____________ . 4 Scrie numărul de silabe, de litere și de sunete din care este format fiecare cuvânt. Exemplu: exact – 2 silabe, 5 litere, 6 sunete. expeditor – exercițiile – ________________ rucsac – excentric –5 Formulează propoziții în care să introduci cuvintele: ortodox, exprimare, rucsac, fix, ficși, pixuri, lexic, oxigenare.
l „— Bineînțeles, nu singur. Eram șaisprezece. Adevărat că fricosul acela de Știetot a sărit cu parașuta, așa că am rămas cincisprezece.”
l „Chiar dacă nu era ușor de crezut, Odrin nu mai era de mult în primul an de școală. Începând cu toamna asta, era chiar… în al treilea an de școală.”(Odrin în Țara Fiburnuțelor, de Dan Vasile) l „Dar o a doua îi trecu imediat pe lângă umăr! Și a treia, și a patra… Uriașul se năpustise asupra micuțului elf, tunând și șuierând zimți de foc! […]Ah, dacă aș mai avea acum cărăbușii de la orele de zbor din clasa întâi…” (Odrin în Țara Fiburnuțelor, de Dan Vasile) l „Elevii clasei a douăsprezecea au terminat anul școlar pe 29 mai 2015. Alina nu e numai „poeta” clasei, este „pictorița” și ei îi face plăcere […].” (Alina, poeta clasei, de Dan Cojocaru) l „A doua zi, la școala veche, s‑au prezentat cei șase băieți, pe fețele cărora se vedea clar că avuseseră o noapte de neliniște. Era desigur tare greu să iei o asemenea hotărâre în numai douăzeci și patru de ore.” (De‑a circul, de Dan Cojocaru) l „O mie de oameni a poftit rajahul la nunta fiicei lui. O sută de flautiști au cântat la nuntă.” (Daud și Sapilah, Basm popular indonezian) l „O sută unu dalmațieni” e o poveste îndrăgită de toți copiii.
Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi, de Nikolai Nosov)
(Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi, de Nikolai Nosov) l „— Ați auzit noutatea? strigă ea. Altă noutate! A mai venit în zbor un balon și s‑a spart. Purta paisprezece prichindei.” (Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi, de Nikolai Nosov)
38 Scrierea numeralelor OBSERVĂ ! l „Într‑o căsuță de pe strada Campanulelor locuiau laolaltă șaisprezece piticei‑prichindei.”(
Numeralele care exprimă ordinea se pot scrie cu litere sau cu cifre romane: primul sau I, al doilea sau al II‑lea, a doua sau a II‑a, al cincisprezecelea sau al XV‑lea. Atenție! Este incorectă scrierea cifrelor romane singure, neînsoțite de cuvintele a, al înainte și de ‑a, ‑lea după aceste cifre. Nu folosim aceste cuvinte când scriem numeralul I. Numeralul cardinal doisprezece și cel ordinal corespunzător se folosesc și la genul feminin când se referă la substantive feminine: ora douăsprezece, douăsprezece mii de lei, clasa a douăsprezecea.
RE Ţ INE!
Pentru a exprima data, pe lângă forma feminină putem folosi și formele de masculin: doi/doisprezece/douăzeci și doi aprilie. Sunt acceptate ambele forme: clasa întâi/ întâia. Atunci când aproximăm, putem formula astfel: prin construcții în care folosim cuvinte de legătură: Temperaturile maxime se situează între 38 și 40 de grade. Are concediu de la 5 iulie la 15 august. prin alăturarea numeralelor, despărțite prin linie de pauză: Temperaturile minime vor fi de 8–9 grade. Deschis 9–17.
39 Se scriu într‑un singur cuvânt numeralele: de la unu la nouăsprezece: unu, doi, zece, unsprezece, paispre ‑ zece, cincisprezece, șaisprezece, optsprezece, nouăsprezece; 11 un + spre + zece = unsprezece 15 cinci + spre + zece = cincisprezece 12 doi + spre + zece = doisprezece 18 opt + spre + zece = optsprezece Atenție! Se scrie: 14 paisprezece; 16 șaisprezece. care exprimă numere formate numai din zeci: douăzeci, treizeci, cincizeci, șaizeci, șaptezeci, optzeci.
Toate celelalte numerale se scriu folosind două sau mai multe cuvinte: douăzeci și cinci; o sută șaizeci și opt; o mie opt sute optzeci și trei etc.
40 EXERSEAZ Ă ! 1 Încercuiește numeralele scrise corect: un/unu copil, două zeci/douăzeci mai, clasa întâi/întâia, doi/două aprilie, ora doi/două, o sutăunu/o sută unu dalmațieni, cinșpe/cincisprezece lei, optisprezece/optsprezece metri, rândul opt/al optulea/al opta, treizeci și nouă/treizeșnouă/treijnouă de copii. 2 Citește cu voce tare și adaugă alte substantive care se potri‑ vesc numeralelor: două colege, ; doi bani, ; o mie de stele, ; douăsprezece creioane, ; șaisprezece galbeni, ; optsprezece ani, ; primul copil, ; al cincizecilea dansator, ; a cincizecea zi, . 3 Scrie cu litere numerele: 168, 88, 955, 66, 1001. 4 Completează cu numerale potrivite alegând din cele scrise între paranteze pentru a reconstitui titlurile cărților/poveștilor: ______ negri mititei ______ de mii de leghe sub mări ______ dalmațieni ______ săptămâni în balon Ocolul pământului în ______ de zile ______ feți cu stea în frunte Ali Baba și cei ______ de hoți Albă‑ca‑Zăpada și cei ______ pitici Capra cu ______ iezi Cei _____________ servitori leneși Cele _____________ fete de împărat și palatul fermecat (zece, douăzeci, o sută unu, 80, 40, doi, trei, șapte, douăsprezece, doisprezece, cinci)
41 5 Citește: două zile, unsprezece lebede, douăsprezece ursitoare, șaisprezece mingi, a douăzeci și una poveste, prima lună, întâia stea. Observă numeralele! Înlocuiește substantivele la genul feminin cu unele la genul masculin. Scrie forma corectă a numeralului. Exemplu: două zile – doi bănuți 6 Completează cu date despre tine: Numele meu este ____________________ . M‑am născut în anul _____ , luna ____ , ziua ____ , în localitatea __________ din județul _____________ . Sunt __________ copil din familie. Am/nu am ________ frați și surori. Când am venit la școală aveam _________ ani și ______________ luni. 7 Încercuiește varianta corectă: Stau în banca unu/prima/întâi. Suntem în mileniul al treilea/trei. Este ora doi/două. A plătit șasezeci/șaizeci de lei. Stă la apartamentul optișpe/optsprezece/optispezece/opt sprezece. Vine de la serviciu la unu jumate/jumătate/și jumătate. A aruncat sulița la douăjdoi/douăzeciși doi/douășdoi/douăzeci și doi deDeschis:metri. 10–18/între10 și 18/între10–18. Anul în care suntem se află în secolul XXI/al XXI‑lea. 8 Completează propozițiile scriind forma corespunzătoare a nu‑ meralului din paranteză, după model: Răspunsul l‑a dat ce‑a de a doua fetiță. (doi) A început școala a __________________ soră a Marinei. (trei) Cel _______________________ episod este cel mai interesant. (patru) Care este ___________________ minune a lumii? (șapte)
42 Scriem niciun sau nici un? Nicio sau nici o? OBSERVĂ ! l „— O! Ce liberă și ușoară mă simt, zise ea c‑o voce de un timbru de aur. Nicio durere, nicio patimă în piept. O! Îți mulțumesc…” (Sărmanul Dionis, de Mihai Eminescu) l „Viscolul se porni: Iar greierele se trezi Fără provizii. Nicio fărâmiță De viermișor sau musculiță.” (Greierele și furnica, de La Fontaine) l Niciun astronaut nu a pășit pe Marte până în prezent. l Nu e proastă și nu e nici o persoană incultă. l Nu am nici o soră, nici mai multe. l Nu e atent și nu e nici un om răbdător. l În penar nu am nici un stilou, măcar. Scriem într‑un cuvânt formele niciun , nicio când indică ine xistența ființei sau a lucrului la care se referă. ( Niciun zgomot, nicio adiere nu se simte. ) Scriem în cuvinte separate atunci când este o negație repetată: nici un , nici o . ( Nu e naiv și nici un om neștiutor. Mă confun dați, eu nu am nici o soră, nici mai multe.) RE Ţ INE! EXERSEAZ Ă ! 1 Completează spațiile libere cu ajutorul cuvintelor niciun sau nici un. Nu am găsit ________________ indiciu. Nu e nici ritmat și ______________cântec vesel.
43 Mă confundați, eu nu am ________________ premiu, nici mai multe. Pe cer nu se află ________________ nor. Nu mai am __________________ motiv să te cred. Nu e nici expert, dar _____________ amator. Nu ai ________________ avantaj dacă procedezi așa. 2 Taie varianta greșită: Alice nu mai are nicio/nici o teamă. Ea nu e nici pesimistă, dar nicio/nici o persoană veselă. Nu se întrevede nicio/nici o speranță. Sportivul acesta nu are nici o/nicio șansă, nici mai multe. Pinocchio nu a mai găsit nici un/niciun bănuț. Pe stradă nu mai circulă nicio/nici o mașină. 3 Formulează câte două răspunsuri negative pentru următoa‑ rele întrebări, astfel încât să utilizezi atât cuvântul nicio, cât și grupul nici o, după model: Câte diplome ai primit? Nu am primit nicio diplomă. Nu am primit nici o diplomă, nici două, ci trei. Câte fete au participat la concurs? Câte păsări ai desenat? Câte greșeli ai avut la test? 4 Alcătuiește câte un enunț cu fiecare dintre cuvintele: nicio, niciun, nici o, nici un.
l „Vrură după aceea s o îngroape, dar fata arăta atât de frumoasă de parcă s ar fi aflat doar în somn și n obraji avea aceiași bujori roșii dintotdeauna, așa că piticii nu se îndurară s o coboare în pământ.” (Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, de Frații Grimm) l „Într aceeași clipeală, toată pădurea începu a hăui, de ți lua auzul, și deodată se arătă înaintea lui șapte zmei, îl înconjoară, pune mâna pe el, și se sfătuiesc cum să l pedepsească, pentru ce să dea el drumul Agerului pământului, pe carele ei l a fost închis în crăcătița aceea.” (Poveste țărănească, de Petre Ispirescu) l „Vântul foșnește, trestiile îmi fac semne cu capul și mă invită, plecân du și moțul cafeniu toate odată, în aceeași direcție.” (Balade vesele și triste, de George Topîrceanu) l „Aceiași fulgi de zăpadă mari, albi și moi au căzut de dimineața până seara. Animalul se duse chelălăind la vale, pe aceeași urmă.” (Baltagul, de Mihail Sadoveanu) l Am recunoscut aceiași ochi blajini de altădată.
44 Scrierea pronumelui demonstrativ OBSERVĂ !
l „Și chiar în aceeași zi, privind pe fereastră, Doi ochi văzu minunăția de pom cu frunzele de argint în fața iatacului ei…” (Pomul cu merele de aur, de Frații Grimm) l „Nu le venea să creadă că era aceeași apă care li se păruse așa de urâtă.” (Prințul cu două chipuri, de Eufrosina Palla Aron) l „Abia se crăpa de ziuă când aceiași călăreți din ajun se opriră iar în fața colibei.” (Povești nemuritoare) l „Dar în aceeași vreme, fata își zicea în sinea ei: «Ce tot îndrugă nero‑ dul ăsta de broscoi! Că doar i‑e sortit să se bălăcească în apă cu cei de‑o ființă cu el și să orăcăie întruna; cum poate unul ca el să lege prietenie cu oamenii?!»” (Prințul fermecat, de Frații Grimm)
45 Aceeași este o formă a pronumelui și a adjectivului demonstra tiv la genul feminin, numărul singular. Aceiași este o formă a pronumelui și a adjectivului demonstrativ la genul masculin, numărul plural. RE Ţ INE! EXERSEAZ Ă ! 1 Încercuiește cuvintele aceeași și aceiași din textele observate. 2 Alcătuiește câte două enunțuri cu ajutorul cuvintelor aceeași și aceiași. 3 Încercuiește forma corectă din fiecare pereche: Colega a rămas aceeași/aceiași. În fiecare dimineață aceeași/aceiași elevi trec veseli spre școală. Jucăm baschet în aceeași/aceiași echipă. Aceeași/Aceiași privire mă urmărește mereu. În drumeție ne au îndrumat aceeași/aceiași ghizi. Am ascultat aceeași/aceiași melodie veselă. Am purtat aceeași/aceiași pantofi la petrecere. 4 Ordonează cuvintele pentru a forma propoziții: în, tabără, fiecare, merg, vară, aceeași, în; noștri, colegii, lucrează, baschet, de, antrenori, aceiași, cu;
46 5 Taie cu o linie forma incorectă. Copilul se uită la bunica lui cu aceeași/aceiași nedumerire. La școală am întâlnit aceeași/aceiași elevi veseli și prietenoși. Am stat împreună la aceeași/aceiași masă. Ana era de aceeași/aceiași vârstă cu Maria. A urmat aceeași/aceiași pași ca mine pentru a rezolva problema. Am citit aceeași/aceiași carte ca prietenul meu. 6 Adaugă fiecărui substantiv una dintre formele: aceeași, aceiași: ___________ sobă ___________ icoană ___________ băieți ___________ fată ___________ oameni ___________ ingineri ___________ arhitecți ___________ stradă ___________ floare ___________ plopi ___________ culegere ___________ ochi 7 Adaugă câte patru substantive diferite fiecărui adjectiv: aceeași – aceiași 8 Rescrie corect propozițiile următoare. Fii atent la toate cuvintele! Am simțit aceiași bucurie l a reântâlnirea cu doamnă învățătoare. Pe cer vedem aceeași norii care vestesc furtuna. Bunica are aceiași ochii buni și calzi. Am fost l a aceiași cuafeză. Aceeași alpiniști au excaladat versantul abrupt.
47 9 Colorează numai bărcuțele pe care cuvintele sunt scrise corect. 10 Desparte în silabe următoarele cuvinte: acea – aceea –aceia – aceiași –aceeași – aceleași –acela – același –FII CREATIV! Alcătuiește un text, pe o temă la alegere, în care să folosești formele aceeași și aceiași. Nu uita: Alege un titlu potrivit! Respectă regulile de ortografie și de punctuație! marinariaceiași aceiașipirați aceeașibarcă balenăaceiași
48 Scrierea pronumelui posesiv OBSERVĂ !
1 Încercuiește cuvintele noștri și voștri din textele de mai sus. 2 Alcătuiește un enunț cu fiecare cuvânt încercuit la exercițiul 1.
(Moș Ion Roată și Unirea, de Ion Creangă) Pronumele și adjectivele noștri, voștri se scriu întotdeauna cu un singur i (ai noștri tineri, tinerii noștri ), pentru că nu primesc articol. RE Ţ INE!
Ă
l „Ce curios, Adișor mamă, pe niciunul din copiii aceștia nu i am văzut până acum! Sunt noii tăi colegi de clasă? Sunt noii noștri vecini?” (Mesaj cifrat, de R. Moldoveanu) l „ Ba mai bine să îndrepteze Domnul pașii voștri peste Dunăre, cuvioșilor, că destul ne ați pângărit biserica și neamul cu smeritele voastre blagoslovenii.”( Popa Duhu, de Ion Creangă) l „ Țări surori și creștine, am zis, oameni buni; căci, precum ne închinăm noi, moldovenii, așa se închină și frații noștri din Valahia. Statura, vorba, hrana, îmbrăcămintea și toate obiceiurile câte le avem noi le au întocmai și frații noștri munteni. Țări megieșe, am zis, oameni buni; căci nu mai pârăuașul Milcov, ce trece pe la Focșani, le desparte. «Să l secăm dar dintr‑o sorbire» și să facem sfânta Unire, adică înfrățirea dorită de strămoșii noștri, pe care ei n au putut s o facă în împrejurările grele de pe atunci. Iaca, oameni buni, ce treabă creștinească și frumoasă avem de făcut.”
EXERSEAZ !
49 3 Scrie câte trei substantive potrivite fiecărui adjectiv, după model: copiii noștri colegii voștri _________________ noștri _______________ voștri _________________ noștri _______________ voștri _________________ noștri _______________ voștri 4 Completând corect careul de mai jos, vei descoperi pe verti cală o formă a pronumelui. 1. Pronume personal, persoana I, număr plural. 2. Pronume personal, persoana a II a, număr plural. 3. Forma de plural a pronumelui „vostru”. 4. Pronume personal, persoana a II‑a, număr singular. 5. Parte de vorbire care ține locul unui substantiv. 6. Pronume personal, persoana a III a, număr plural. FII CREATIV! Compune textul unei scrisori adresate unui prieten, în care să folosești cuvintele noștri și voștri. Nu uita să folosești elementele specifice unei scrisori (data, localitatea, formulele de început și de încheiere, ____________________________________semnătura)! , A 1 2 3 4 65 B
50 Scrierea cu literă mare OBSERVĂ ! l „Cu toate că pe mine nu mă atrăgeau banii, cercetam totuși cu cea mai mare atenție întinderea oceanului.” (20 000 de leghe sub mări, de Jules Verne) l „ M onica vedea când cerul, când pământul, când albastru, când verde. […] Vai, Olguța! N‑ai frică! Olguța, cădem! […] Monica închise ochii. Obrajii Olguței ardeau.” (La Medeleni, de Ionel Teodoreanu) l „Traian îl întrebă mirat: Când ți‑ai făcut toate aceste crestături, dacule? După fiecare victorie, împărate!” (Înțelepciune și vitejie, de P. Demetru Popescu) l „Pinocchio se uită lung la pahar, strâmbă nițel din nas, apoi întrebă: E dulce sau amară? Amară, dar o să‑ți facă bine. Dacă‑i amară, n‑o vreau!” (Pinocchio, de Carlo Collodi) l „ Uite ce zic eu, cumetre, vorbi Ogarul. Te văd desculț… Și apoi e noapte și frig… Mai ai și bani la dumneata… .” (Ciuboțelele Ogarului, de Călin Gruia) l „Când ți‑or pune piedici dușmanii să cazi Spada ta să fie și de‑acum, române, Fulger care‑aprinde, vânt ce rupe brazi, Și te‑ncrede‑a pururi că vei fi și mâine Tare cum ești azi.” (Cântec, de George Coșbuc) l Luna martie este prima lună a primăverii. l Solul de pe planeta Marte are culoarea roșie datorită conținutului mare de fier.
51 l „Odată, de demult – dintre toate zilele bune ale anului, taman în Ajunul Crăciunului – bătrânul Scrooge își făcea de lucru în casieria lui.” (Poveste de Crăciun, de Charles Dickens) În limba română scriem cu literă mare în mai multe situații.
Scriem român, italian, moldovean etc. și nu Român, Italian, Mol dovean etc. În interiorul comunicării scriem cu literă mică zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile, gradele de rudenie (ex.: luni, vineri, martie, aprilie, toamna, bunica, tataie etc.). EXERSEAZ Ă ! 1 Încercuiește cuvintele scrise cu majusculă (literă mare) din textele date. 2 Alcătuiește enunțuri cu patru dintre cuvintele pe care le‑ai încercuit la exercițiul 1.
RE Ţ INE!
Cel mai des întâlnite sunt următoarele: primul cuvânt dintr‑o comunicare; după punct, întotdeauna; de regulă, după semnul întrebării, semnul exclamării, trei puncte; în corespondență, după formula de adresare, care este urma tă de virgulă; nume proprii: de persoane, de animale, de planete, de orașe, de țări, de ape etc.; numele sărbătorilor naționale, internaționale, religioase; primul cuvânt dintr‑un vers, în poeziile clasice.
52 3 Arată ce denumește fiecare cuvânt: Olt – râu Dunăre –București – Franța –Alexandra – Azor –Venus – Mihai Eminescu –4 Scrie titlurile a două cărți citite de tine și numele autorilor: 5 Imaginează‑ți că te afli într‑o excursie și vrei să le trimiți buni‑ cilor o carte poștală. Scrie pe spațiul de mai jos un mesaj potrivit, precum și numele și adresa bunicilor. Destinatar: 6 Scrie, în ordine alfabetică, următoarele cuvinte: Sinaia, București, Prut, Ioana, Ana, Terra, Miaunica, Labiș, Radu. 7 Ordonează cuvintele din fiecare serie pentru a alcătui propo‑ ziții. Scrie, pe spațiul dat, propozițiile obținute. București, României, este, capitala Ana, sunt, Maria, colege, și, clasă, de excursie, am, la, fost, în, Predeal
53 8 Formulează întrebări potrivite pentru răspunsurile date: Trandafirul este o plantă ornamentală. Mihai Eminescu a scris poezia Luceafărul. Țara noastră se numește România. 9 Unește titlurile cu autorii potriviți: Ciuboțelele ogarului Carlo Collodi Pinocchio Barbu Ștefănescu Delavrancea Neghiniță Călin Gruia Heidi, fetița munților Frații Grimm Scufița‑Roșie Johanna Spyri FII CREATIV! Scrie un text pornind de la proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaște”. Nu uita să verifici dacă: titlul scris este potrivit; ai scris corect și îngrijit.
54 Grupul de litere iii OBSERVĂ ! l „Pe atunci se botezau copiii într o fântână sub un munte. Și fiindcă de câtva timp se iviseră niște tâlhari pe acel munte, care pândeau pe cei care veneau să și boteze copiii, strașnică poruncă dădu împăratul să pună oaste împrejurul fântânii, să păzească și să apere pruncul, când va fi să se ivească tâlharii.” (George cel viteaz, de Petre Ispirescu) l „Deși copiii din sat strigau la ea în zare, Din nefericire, o privighetoare îi căzu în gheare.” (Gaia și privighetoarea, de La Fontaine) l „Atunci toți fiii de împărați se rugară de dânsa să le gătească într o zi ea bucatele.”(Ileana Sînziana, de Petre Ispirescu) l „Așteptară ce așteptară și, dacă văzură copiii că tatăl lor nu se mai întoarce, o luară și ei înspre partea încotro se duse el, ca să‑l caute.”
(Soldățelul de plumb, de Hans Christian Andersen) l „Și copiii se țineau de mână, sărutau trandafirii și se uitau la cerul senin: Ce frumos e vara când trandafirii înfloresc!” (Crăiasa Zăpezii, de Hans Christian Andersen) l „Se sfătui cu boierii și găsiră cu cale să stea fata într un pridvor, cu un măr de aur în mână, să treacă toți fiii de împărați și de boieri pe dinain‑ tea ei, și, pe care îl va plăcea, să l lovească cu mărul.” (Făt Frumos cel rătăcit, de Petre Ispirescu) l Pasărea cea albă îi dărui fetei argintiii conduri cu aleasă cusătură de mătase. l Mama mângâie trandafiriii obrăjori ai copilei și o îmbrățișă cu drag. l La început mă sfiii să îi spun adevărul.
(Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul, de Petre Ispirescu) l „Când s a făcut ziuă și copiii s au sculat, au luat soldatul de plumb și l au pus pe marginea ferestrei […]”
55 Scriem iii: la finalul formei de plural articulat al substantivelor și adjecti velor masculine cu singularul în iu (fiu–f iii , cafegiu–cafeg iii , auriu–aur iii , propriu–propr iii ), al substantivului copil (cop iii ) și a adjectivului roșu (roș iii ); la anumite forme ale verbelor care se termină în ii (a se sfii –Eu mă sfiii să îi spun adevărul); alte verbe: a pustii, a îi prii. RE Ţ INE! EXERSEAZ Ă ! 1 Încercuiește cuvintele care se scriu cu iii din textele observate. 2 Desparte în silabe cuvintele încercuite: 3 Alcătuiește câte un enunț cu fiecare dintre cuvintele despărțite în silabe la exercițiul 3: 4 Observă modelul și completează: un copil – niște copii – toți copiii un fiu – niște – toți _________________ un geamgiu – niște – toți _________________ un palavragiu – niște – toți _________________
56 5 Transformă cuvintele, ca în model: pantofii aurii – auriii pantofi cerceii argintii –pantalonii maronii –obrajii trandafirii –6 Taie forma greșită: Norii cenușii/cenușiii au acoperit cerul. Argintii/Argintiii plopi străjuiesc lacul. Fumurii/Fumuriii ochelari ai bunicului s au spart. 7 Fiecare fetiță se gândește cum să scrie un enunț pentru tema la limba română. Colorează imaginea fetiței al cărei text este scris corect. 8 Completează spațiile libere cu forma corectă a cuvântului dintre paranteze: I am felicitat pe _______________ (propriu) mei elevi. Am admirat __________________ (smaraldiu) brazi. A privit o în ochii ei _________ (cafeniu) și a știut că spune adevărul. Felicia a pregătit ________ (auriu) globuri pentru bradul de Crăciun. ________________(plumburiu) nori nu vesteau nimic îmbucurător. __________________(cenușiu) munți veghează depărtările albastre. 9 Completează spațiile libere cu una dintre formele cuvântului copil: copil, copilul, copii, copiii. Acel ____________ a câștigat locul I la concursul de înot. Cei trei ___________ călătoresc cu vaporul. ______________ vor ajunge curând la cabană. Pe doi dintre _______________ îi vom cunoaște mâine. Voi sunteți _________________ domnului Popescu? ________________ a mâncat cu poftă delicioasa înghețată. Ce spectacol vor prezenta ________________ din clasa a II a? Fiii aveauîmpăratuluimantiiroșii. Fii aveauîmpăratuluimantiiroșiii.
57 Acei __________________ se poartă respectuos cu colegii lor. Prințesa i a ajutat pe __________________ bucătăresei. Tu îi vei învăța pe ________________ să cânte la vioară. 10 Separă cuvintele pentru a obține propoziții. Transcrie corect propozițiile obținute: Fiiiîmpăratuluiauînvinszmeiicubuzduganeleaurii. Zglobiiicopiialeargăpepajișteadesmarald. Propriiiluifrațiaujuratsăîlalungedinîmpărăție. 11 Colorează căsuța cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt: zurbagii 3 4 zurbagiii 3 4 castaniii 3 4 castanii 3 4 fii 2 1 fiii 1 2 FII CREATIV! Alcătuiește un text cu titlul „Furtuna”. Folosește următoarele grupuri de cuvinte: copiii jucăuși, plumburiii nori, argintiii stropi, zglobiii miei. Nu uita să te exprimi corect și să scrii îngrijit! Furtuna
(Aventurile lui Habarnam în Orașul Soarelui, de Nicolai Nosov) l „Foiță și Buchia citiră zilnic în scuar pentru prichindeii‑spectatori. Începură cu povești scurte de tot, apoi găsiră unele nu prea lungi, dar foarte interesante, pe care le puteau citi într o singură seară.”
(Aventurile lui Habarnam în Orașul Soarelui, de Nicolai Nosov)
Formulare incorectă: Textele care le aveți de studiat sunt pe pagina trei. Când cuvântul (pronumele) care are funcția de complement în propoziție este însoțit de cuvântul (prepoziția) pe. Formulare corectă: Textele pe care le aveți de studiat sunt pe pagina trei. RE Ţ INE!
58 Care sau pe care? OBSERVĂ ! l „Ce frumos ne jucăm Cu toate cuvintele Pe care le știm!” (Poezii – jucării, de Daniela Crăsnaru) l „Aceasta era întrebarea care îl frământa pe Tudorache, elev mulți ani în clasa a IV a.” (De ce au dispărut zmeii?, de Mircea Sântimbreanu) l „Apare bunicul, care mă dojenește, dar nu prea tare, ținând cont de starea în care mă aflu.” (Oaspeți în livadă, de Sisica Popa) l „Uimirea mea a fost așa de mare, iar interesul pe care l am arătat […] l a încântat într‑atât încât pe loc a decis să facă din mine un mic colaborator.” (Cum am devenit colecționar de fluturi, de Aurelian Popescu Gorj) l „Pasagerii cad care încotro, iar veselia umple Poiana.” (Pe sub deal la carnaval, de Lidia Constantinescu) l „La capul patului se afla un mic dulăpior, pe care l luase în primul moment drept o banală noptieră.”
59 Formulări corecte: Aceasta e declarația pe care o dau acum. Care este autorul pe care l preferi? Ajutorul pe care l au dat acelor copii le a adus un strop de bucurie. Important! Folosirea greșită a formelor care/pe care poate duce la schim barea înțelesului comunicării. De exemplu: Mama s‑a întânit cu prietena pe care o aprecia foarte mult. Mama s a întâlnit cu prietena care o aprecia foarte mult. Din prima propoziție înțelegem că mama o aprecia pe prietenă, în timp ce, din a doua, înțelegem că prietena o aprecia pe mama. RE Ţ INE! EXERSEAZ Ă ! 1 Citește cu atenție enunțurile de mai jos și completează spațiile libere cu pe, acolo unde este cazul. Dați mi voie să ofer un dar muzical celor ____ care i am amintit mai devreme. Vecinul ____ care îl cheamă George locuiește la etajul al optulea. Aceasta este sportiva ____ care crezi că la anul va câștiga proba olim pică de floretă. Laptopul ____ care l am folosit s a stricat. Meciul ____ care l au urmărit s a terminat cu scorul 0–0. Au fost premiați toți cei ____ care au luat locul I. 2 Completează spațiile libere folosind, după caz, care sau pe care. Aida e colega _________ e născută în aceeași zi cu Mihai. Adresa de e mail _________ mi a dat o nu era corectă. Cartea _________ am citit o avea 168 de pagini.
60 Portretul _________ l am pictat i l am dăruit mamei de 8 Martie. _________ vrea participă, _________ nu vrea nu participă la concursul de matematică. Aș dori să aflu cât mai repede _________ este rezultatul examenului _________ l am susținut. A fost odată un împărat _________ avea trei fete. 3 Continuă pentru a forma comunicări: PloaiaCopilul care PloaiaCopilulSpectacolulPixul pe care SpectacolulPixul 4 Scrie două enunțuri după model: Actorul care îl interpretează pe Făt Frumos este cel pe care îl vedem în multe emisiuni concurs televizate. 5 Explică schimbarea sensului comunicării în enunțurile: Andrei privea persoana pe care o aștepta. Andrei privea persoana care o aștepta.
RE Ţ INE!
Palatul de cleștar, de Barbu Ștefănescu Delavrancea) l „La orfelinat a luat doar câteva fotografii, mingea și fluierul. Apoi au venit doi oameni cuminți, un bărbat și o femeie, care i au spus că vor să i fie părinți. S a bucurat.” (Cadoul de Crăciun, de Emilia Plugaru) l „Făt Frumos, ars de fulgere, nu căzu din el decât o mână de cenușă în nisipul cel fierbinte și sec al pustiului.” (Făt Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu) l „Când plecaseră în pețit, doi dintre ei, care erau mai mărișori de ani, își făcuseră socoteală că așa cum nu dăduseră niciodată greș cu acul, […] n aveau să dea greș nici acum, când trebuia să dezlege doar o ghicitoare.” (Croitorașul cel isteț, de Frații Grimm)
61 Doar sau decât? OBSERVĂ !
Cuvântul decât se folosește în propoziții afirmative și negative, atunci când ajută la realizarea unei comparații. (Sunt mai înalt decât tine. Nu sunt mai înalt decât tine.)
l „Duminică dimineața s a închis în casă și n a mai ieșit decât când zmeul lui a fost gata.”(
Cuvântul decât se folosește în propoziții negative. (Eu nu am decât opt ani.)
Cuvântul doar se folosește numai în propoziții afirmative. (Eu am doar opt ani.)
Cu zmeul, de Cezar Petrescu) l „Ține aste patru chei, și să nu cobori în cele patru încuieri de sub talpa palatului decât atunci când ți o pieri o rază din frunte și mărirea ți o îndoi grumajii.”(
l „Mai dreaptă împărțeală decât aceasta nu cred că se mai poate.” (Povestiri, de Ion Creangă) l „Decât niciodată, mai bine mai târziu.”
62 EXERSEAZ Ă ! 1 Încercuiește cuvintele doar și decât din textele de mai sus. 2 Alcătuiește câte două enunțuri cu fiecare dintre cuvintele încercuite. 3 Completează spațiile libere cu doar sau decât. El are __________ o bicicletă. Ți am luat __________ o floare. Ana a citit mai multe cărți __________ mine. Nu vreau __________ felul doi. Nu știe să vorbească __________ în limba engleză. Nu a obținut __________ locul al treilea. A observat __________ două greșeli în compunerea ei. A vrut să îi dea __________ un buchet de flori. 4 Transformă propozițiile negative în propoziții afirmative. Nu am mâncat decât o prăjitură. Nu am primit decât o carte în dar. Nu am văzut decât luna pe cer. Nu am înțeles decât o problemă la matematică. Nu am decât un frate.
63 5 Transcrie doar propozițiile corecte. Ți‑am luat decât o floare. Nu a fost decât ieri la școală. Ana aleargă mai repede decât mine. Nu a jucat decât într un meci. 6 Încercuiește forma corectă din fiecare pereche. Am venit doar/decât pentru a vorbi cu tine. El susține doar/decât proba orală a examenului de limba română. Te cunosc doar/decât pe tine. Am cules doar/decât o floare. Pe cer a apărut doar/decât o stea. E cald doar/decât în camera unde se află soba. 7 Alcătuiește două enunțuri cu sensurile diferite ale cuvântului decât. FII CREATIV! Scrie un bilet adresat mamei tale în care să folosești cuvintele doar și decât. Nu uita să folosești corect formulele de început și de încheiere și să semnezi!
CUPRINS Cuvânt înainte ................................................... 3 Folosirea cratimei ............................................... 4 Scriem â sau î? .................................................. 8 Scriem e sau ie? ................................................. 12 Scriem ea sau ia? ................................................ 16 Scriem oa sau ua? ............................................... 20 Scriem ea sau a? ................................................. 22 Cuvinte cu vocale duble ......................................... 24 Cuvinte cu consoane duble ...................................... 28 Litera m înainte de p și b ......................................... 32 Litera x, sunetele cs și gz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Scrierea numeralelor ............................................ 38 Scriem niciun sau nici un? Nicio sau nici o? ...................... 42 Scrierea pronumelui demonstrativ ............................... 44 Scrierea pronumelui posesiv ..................................... 48 Scrierea cu literă mare ........................................... 50 Grupul de litere iii ............................................... 54 Care sau pe care? ............................................... 58 Doar sau decât? ................................................. 61