LECTURĂ!
CLASA I TEXTE LITERARE ŞI APLICAŢII
Daniela Elena Ioniţă
Gabriela Bărbulescu
START la
ŞI APLICAŢII LECTURĂ!
CLASA I TEXTE LITERARE
Daniela Elena Ioniţă
Gabriela Bărbulescu
Acest auxiliar a fost avizat de Ministerul Educației prin Ordinul nr. 3022/2018 și se regăsește la poziția nr. 848 din anexa ordinului.
Start la lectură! Texte literare și aplicații. Clasa I Gabriela Bărbulescu, Daniela Elena Ioniță
Copyright © 2024 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate
Editura Litera
tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro
Editor: Vidrașcu și fiii
Redactor: Mihaela Spurcaciu
Corector: Carmen Bîtlan
Tehnoredactare și prepress: Lorena Ionică
Design copertă: Lorena Ionică
Ilustrație copertă: Shutterstock
Ilustrații interior: Dreamstime, Shutterstock, Arhiva Litera
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României BĂRBULESCU, GABRIELA
Start la lectură! Texte literare și aplicații: clasa I/ Gabriela Bărbulescu, Daniela Elena Ioniță. –București: Litera, 2024 ISBN 978 630 342 085 1
I. Ioniță, Daniela Elena 37 82
Dragul nostru elev,
Te invităm într-o călătorie imaginară prin lumea magică, fascinantă a poveștilor cu întâmplări nemaivăzute și nemaiauzite în care vei întâlni eroi și zmei, prințese și cavaleri, vrăjitoare, animale care vorbesc și multe altele. Lectura te poartă cu mintea și cu inima în tărâmul fermecat al cărților, să descoperi personaje, întâmplări și emoții.
Ți-am pregătit texte adecvate vârstei tale, scrise de autori români și străini, care să te convingă că lectura este o activitate utilă și plăcută. Pentru fiecare text, vei găsi câteva cerințe sub forma unei fișe de lectură, care să te ajute să înțelegi ceea ce ai citit. Nu uita să revii la text ori de câte ori este nevoie!
De ce să citești?
l Ca să îți îmbogățești vocabularul. Reține cuvintele și expresiile noi.
Caută în dicționar înțelesul cuvintelor pe care nu le înțelegi. Folosește-le apoi în discuțiile tale cu ceilalți.
l Ca să te exprimi cu mai mare ușurință. Dacă citești, vei formula mai ușor mesaje și te vei face mai bine înțeles.
l Ca să îți dezvolți imaginația. Lectura îți permite să evadezi din realitate în lumi nebănuite.
l Ca să îți dezvolți gândirea. Observă amănuntele importante, pune-ți întrebări despre ce citești, realizează legături între evenimente, identifică asemănări între întâmplările citite și viața ta, între sentimentele trăite de personaje și ceea ce ai simțit tu în anumite momente.
Fiecare copil învață să citească într-un ritm diferit și este nevoie de timp și de exercițiu pentru a căpăta cursivitate în lectură. Așadar, nu da înapoi atunci când ți se pare prea greu!
Nu uita, un moment zilnic de lectură independentă te va ajuta să îți dezvolți obiceiuri sănătoase în privința cititului.
Succes!
Autoarele
Ridichea uriașă
poveste populară rusească
Un moș a plantat în grădină o ridiche și a crescut ridichea aceea mare, mare, foarte mare!
Într o zi, moșul a încercat să smulgă ridichea din pământ A apucat ridichea de frunze și a tras, a tras… dar ridichea nu a ieșit
Moșul a chemat‑o și pe babă în ajutor Baba s‑a prins de mijlocul moșului, moșul de frunzele ridichii și au tras, au tras, dar ridichea nu a ieșit
Atunci, baba a chemat‑ o pe nepoțică Fata s‑a prins cu amândouă mâinile de mijlocul babei, baba de moș și moșul de ridiche Au tras, au tras, au tras, dar ridichea nu a ieșit
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Cine a plantat în grădină?
2. Ce legumă a fost plantată?
3. Cine a chemat o pe nepoțică?
Nepoțica a chemat în ajutor cățelușul Acesta s‑a agățat de nepoțică, nepoțica de mijlocul babei, baba de moș și moșul de ridiche și au tras, au tras, au tras, dar ridichea nu a ieșit
Cățelușul a chemat pisica în ajutor Ea s a agățat de coada cățelului, cățelușul de nepoțică, nepoțica de mijlocul babei, baba de moș și au tras, au tras, au tras, dar ridichea nu a ieșit
— Stați că mai aduc eu un tovarăș în ajutor! zise pisica Și a chemat șoricelul
S‑a prins șoricelul de coada pisicii, pisica de cățeluș, cățelușul de nepoțică, nepoțica de bunică, bunica de moș, moșul de ridiche și au tras, au tras, au tras și, în sfârșit, ridichea a ieșit
l Numerotează imaginile în ordinea desfășurării acțiunii din poveste:
Ade lectură
Scrie titlul poveștii Decupează, din Anexa 1, personajele din poveste
și lipește le apoi în spațiile date
B
Colorează imaginea care reprezintă locul desfășurării acțiunii
C Desenează personajul tău preferat din poveste
Explică‑le colegilor alegerea ta
Leul și șoricelul
după La Fontaine
A fost odată un șoricel care, din greșeală, trezi din somn un leu
Leul, furios, puse laba pe el ca să îl mănânce
Vă rog să mă iertați, o să mi plătesc greșeala, spuse șoricelul, speriat
Leul izbucni în râs: — Ia te uită! Un șoricel care crede că poate face o favoare unui leu!
Bine, bine, ești liber! și îl lăsă să plece
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Cine l‑a trezit pe leu?
2. Cum era șoricelul când l‑a trezit pe leu?
3. Cum era leul?
Câteva zile mai târziu, leul căzu într‑ o capcană Prins într‑ o plasă groasă, nu se mai putea mișca deloc
Cum era el așa, supărat, pe neașteptate auzi un glăscior: Măria Ta, ai nevoie de ajutor?
— A, tu ești! zise leul, recunoscându l pe șoricel imediat Din păcate, nu cred că poți face ceva pentru mine…
Ba pot! zise micuțul șoricel Pot să rod plasa!
Și cu dinții săi tăioși rupse plasa și îl eliberă pe leu Aveai dreptate, prietene! Nu s a întâmplat niciodată, până acum, ca un animal așa mare și puternic, ca mine, să i fie atât de recunoscător unui animal așa mic precum ești tu! zise leul, mulțumindu‑i șoricelului din tot sufletul!
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Ce i s a întâmplat leului?
a a fost prins de vânător;
b a adormit;
c a plecat în vacanță;
d a căzut într o capcană
2. Cum l‑a salvat șoricelul?
a a săpat o groapă;
b a construit un pod;
c i a aruncat leului o funie;
d a ros plasa cu dinții săi tăioși
AFișă de lectură
Colorează cu galben stelele cu însușirile care se potrivesc leului și cu verde pe cele care se potrivesc șoricelului, așa cum reies din textul citit
curajos fricos mic recunoscător ambițios
deștept
B
Cine a spus? Unește ce se potrivește
BINE, EȘTI LIBER!
O SĂ-MI PLĂTESC GREȘEALA!
BA POT!
AI NEVOIE DE AJUTOR?
AVEAI DREPTATE, PRIETENE!
NU CRED CĂ POȚI FACE CEVA PENTRU MINE.
C
Colorează personajul cu care ți ar plăcea să semeni
Explică alegerea ta: Mi-ar plăcea să semăn cu …, pentru că …
Lampa lui Aladin
poveste populară arabă
A fost odată un flăcău numit Aladin, singurul fiu al unei văduve sărace Într‑o zi, acesta întâlni un vrăjitor misterios care îi făcu o propunere ciudată:
— Ți ar plăcea să câștigi o monedă de argint?
— Aș face orice, stăpâne, pentru o asemenea răsplată!
— Trebuie doar să cobori în peștera de aici prin acest chepeng* prea strâmt pentru mine!
Băiatul, micuț și sprinten cum era, reuși să se bage fără greutate prin deschizătura îngustă Lumina tremurândă a unei lămpi cu ulei lumina slab subsolul, și un spectacol nemaipomenit se înfățișă înaintea ochilor băiatului: o comoară uriașă
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Cu cine s‑a întâlnit Aladin?
a un prieten b un vrăjitor c un negustor
2. Ce îi oferă vrăjitorul lui Aladin?
a b c
3. Ce găsește băiatul în subsol?
a o cutie b o comoară c o carte
*chepeng – ușă sau capac cu care se închide intrarea într o pivniță, într o magazie
— Adu‑mi numai lampa! strigă vrăjitorul
Băiatul, mirat că, din întreaga comoară, vrăjitorul nu și dorea decât o lampă veche, o luă, se întoarse spre deschizătură, dar refuză să i o dea Atunci, vrăjitorul închise chepengul deasupra lui Aladin, fără să și dea seama că, în aceeași clipă, un inel îi alunecă de pe mână
Aladin, speriat, rămase în întunericul deplin din peșteră Simți deodată inelul sub picior, îl ridică și, fără să se gândească, și l puse pe deget, rotindu‑l cu cealaltă mână Îndată ce făcu acest gest, peștera se lumină brusc, și în fața lui apăru un duh care îl ajută să se întoarcă acasă
Emoționat, băiatul îi povesti mamei ce i se întâmplase și îi arătă vechea lampă cu ulei
— Să sperăm măcar că face lumină! spuse femeia și începu să o frece, ca să o curețe
Dar din gâtul lămpii apăru pe neașteptate un alt duh
— După atâtea veacuri, m‑ați eliberat! Vă mulțumesc! Pot să vă împlinesc orice dorință!
Din acea zi, văduva și fiul ei nu mai avură lipsuri și nevoi Orice dorință le era îndeplinită de slujitorul fermecat: mâncare, haine, ba chiar și o casă frumoasă
l Adevărat (A) sau fals (F)? Colorează caseta potrivită.
Vrăjitorul dorea toată comoara A F
Aladin este închis în peșteră A F
Duhul lămpii l‑a salvat pe băiat din peșteră A F
Duhul lămpii îndeplinea orice dorință A F
l Colorează imaginea care reprezintă unul dintre darurile făcute de duh lui Aladin.
Aladin se îndrăgosti de fiica sultanului Ca să i‑ o dea de soție, sultanul ceru patruzeci de sclavi*, patruzeci de casete cu bijuterii și patruzeci de gărzi
Tânărul luă lampa, o frecă mai tare ca de obicei și i ceru duhului să îndeplinească dorința nemaiauzită a sultanului Geniul bătu din palme, și, ca prin farmec, apărură cei patruzeci de sclavi negri cu cuferele prețioase și gărzile lor A doua zi, sultanul nu și putea crede ochilor: nu și imaginase vreodată că va vedea atâta bogăție — Și unde veți locui?
Sultanul îi ceru lui Aladin să construiască în cel mai scurt timp un palat mare și somptuos pentru fiica lui Aladin nu îndrăzni să îl înfrunte și, întors acasă, îl puse pe duh să ridice, pe un câmp plin de mărăcini, un palat ca‑n povești De ‑acum înainte nimic nu mai putea sta în calea nunții, care fu sărbătorită spre bucuria tuturor și mai ales a sultanului, fericit că găsise un ginere atât de bogat și de puternic
l Decupează din Anexa 2 și lipește ce a cerut Aladin duhului din lampă pentru sultan.
*sclav – persoană lipsită de orice drepturi, aflată în proprietatea unui stăpân pentru care muncește
AFișă de lectură
Scrie titlul poveștii Numerotează personajele
în ordinea în care au apărut în poveste
B
Numerotează întâmplările în ordinea în care s‑au petrecut
Duhul lămpii îi îndeplinește o dorință lui Aladin
Aladin coboară în peșteră și vede comoara
Aladin o ia de soție pe fiica sultanului
1 Aladin se întâlnește cu vrăjitorul
Sultanul îi cere lui Aladin un dar
Aladin refuză să îi dea lampa vrăjitorului
Duhul lămpii îi construiește un palat lui Aladin
la pagina 70, în Jurnalul de lectură. Lampa lui Aladin
Iepurele și țestoasa
după La Fontaine
A fost odată, într o pădure, un iepure care se tot lăuda că aleargă mai repede decât oricine și o tot lua în râs pe țestoasă Într‑ o bună zi, aceasta, sătulă de glumele lui, îi spuse:
— Cine te crezi? Și tu poți fi întrecut!
Iepurele izbucni în râs
— Nu cumva vrei să te iei la întrecere cu mine? Țestoasa, înfuriată de atitudinea iepurelui, acceptă provocarea
A doua zi, în zori, se întâlniră la linia de start, ca să înceapă întrecerea Iepurele abia se târa, fără chef și somnoros, pe când țestoasa, resemnată, începu cursa Gândindu se că broasca este oricum foarte înceată, iepurele hotărî să tragă un pui de somn
Du‑te sănătoasă, că din patru sărituri te ajung! îi strigă adversarei sale și se culcă
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Cine se lăuda că aleargă repede?
2. Ce a făcut iepurele la începutul cursei?
3. Din câte sărituri ar putea să o ajungă iepurele pe țestoasă? a 1 b 3 c 4
Soarele începu să coboare spre apus și țestoasa, care înainta cu greu, ajunsese aproape la un metru de linia de sosire În acel moment, iepurele se trezi brusc, speriat: văzu țestoasa departe, departe și goni nebunește s o prindă din urmă
Fugind rapid cu labele lui lungi, fu cât pe aici s o ajungă Încă puțin și ar fi reușit! Dar ultima sforțare fu de prisos, căci țestoasa tocmai ce trecuse linia de sosire!
Bietul iepure! Obosit și umilit, se prăbuși lângă adversara lui, care îl privea zâmbind, în tăcere Apoi, din gura ei se auziră aceste cuvinte:
— Cine merge încet, merge sănătos și ajunge departe!
l Numerotează imaginile în ordinea în care s-au petrecut întâmplările din poveste.
Fișă de lectură
A Scrie titlul textului Colorează personajele despre care ai citit!
B Unde se petrece întâmplarea? Încercuiește imaginea potrivită!
C Colorează cuvântul care denumește momentul zilei când a început cursa
D Colorează cuvântul care denumește momentul zilei când s a încheiat cursa
Decupează desenele din Anexa 1 și lipește animalele, respectând ordinea sosirii acestora
F
Desenează drumul pe care s‑au întrecut iepurele și țestoasa, așa cum ți l imaginezi!
Fata babei și fata moșneagului
după Ion Creangă
Erau odată un moșneag și o babă Fiecare avea câte o fată Fata babei era leneșă și rea la inimă Fata moșneagului era harnică, ascultătoare
și bună la inimă
Dar această fată bună și inimoasă era oropsită și de mama vitregă, și de fata ei Sora vitregă îi fura munca și se lăuda cu ea, apoi o vorbea de rău la moșneag: că i leneșă, că i soi rău și că s o alunge din casă
Într‑ o zi, moșneagul o chemă pe fata lui și îi spuse să plece încotro o vedea cu ochii Fata plecă, amărâtă și cu lacrimi în ochi
Și cum mergea ea, întâlni o cățelușă bolnavă, pe care o îngriji Apoi întâlni un păr înflorit, dar plin de omizi, pe care îl curăță După aceea, văzu o fântână părăsită O curăță și pe aceasta, până dădu de apă limpede și proaspătă Apoi găsi un cuptor gata‑ gata să se prăbușească Îl lipi
și îl vărui, de ți era mai mare dragul să îl privești
După mai multe zile, ajunse la căsuța Sfintei Duminici Aceasta o angajă să i hrănească animalele, pe care le numea „copiii” ei Fata îi hrăni
și îi spălă, deși aceștia erau tot soiul de balauri și jivine, mici și mari
l Unește însușirile potrivite fiecărei fete:
Frumoasă
Bună
Rea
Harnică
Ascultătoare Leneșă Inimoasă Țâfnoasă
Drept răsplată, Sfânta Duminică i‑a spus fetei să‑și aleagă o ladă din podul casei Fata a ales o pe cea mai mică, mai veche și mai urâtă dintre toate
Pe drumul de întoarcere, fata moșneagului întâlnește cuptorul, care i a dat plăcinte calde și gustoase Fântâna îi dăruiește apă limpede, dulce și rece ca gheața Părul era acum sănătos și i‑a dat pere galbene ca ceara, de coapte ce erau, și dulci ca mierea Cățelușa, voinică și frumoasă, i‑a dat o salbă de galbeni
Ajunsă acasă cu bine, tatăl ei a primit o cu mare bucurie Când a deschis lada veche, din ea au ieșit nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi
Moșneagul a întinerit pe loc, văzând atâtea bogății, dar baba plesnea de ciudă
l Asociază imaginile potrivite, după exemplul dat.
Exemplu: ( A , b )
Supărată și invidioasă, fata babei a plecat și ea la drum, promițându‑i mamei bogății mai multe A întâlnit și ea cățelușa, părul, fântâna și cuptorul, dar nu a vrut să îngrijească pe nimeni, ca să nu și strice mânușițele A ajuns și la Sfânta Duminică, dar a ars mâncarea și i a opărit animalele Dornică să scape cât mai repede de așa ajutor, Sfânta
Duminică i‑a spus să își aleagă și ea o cutie din pod Fata babei s‑a suit și și a ales lada cea mai mare, mai nouă și mai frumoasă Apoi nu spune nici „Mulțumesc!” și pornește în goană spre casă În drum, întâlnește cuptorul cu plăcinte rumene, dar acesta o arde când vrea să ia una
Fântâna nu îi dă apă să și astâmpere setea, părul își ridică crengile sus, să nu poată ajunge la pere, iar cățelușa o latră și o mușcă
Obosită, flămândă și însetată, ajunge acasă Deschise repede lada, dar, din aceasta, au ieșit numai balauri
Și am încălecat pe o șa și v am spus povestea așa!
l Adevărat sau fals? Colorează caseta potrivită pentru fiecare enunț.
Fata moșneagului a ajuns la Sfânta Duminică A F
Fata babei era frumoasă, harnică și bună
A F
Baba o iubea foarte mult pe fata moșneagului
A F
Fata babei a luat cea mai mare ladă A F
Fata moșneagului a lipit cuptorul A F
Fata babei a curățat părul de omizi A F
AScrie titlul poveștii Decupează personajele potrivite din Anexa 2
și lipește le în spațiile date
B Completează tabelul cu personaje sau acțiuni ale acestora, așa cum reies din poveste:
Cine? Ce a făcut?
Moșneagul
A curățat pomul de omizi
Le a spus fetelor să își aleagă o ladă din pod
I a dat fetei babei o salbă de galbeni
Fântâna
Fata babei
A ales cea mai mică, mai urâtă și mai veche ladă
A ridicat crengile, să nu ajungă fata babei la ele
C Ce era în lada aleasă de fata moșneagului? Dar în cea aleasă de fata babei?
Baba
DNumerotează întâmplările în ordinea în care s‑au petrecut
Fata moșneagului îngrijește cățelușa
Fata moșneagului îngrijește animalele
Sfintei Duminici
Fata moșneagului curăță fântâna
E
1
Fata moșneagului pleacă de acasă
Fata moșneagului pleacă spre casă cu lada mică și veche
Fata moșneagului lipește cuptorul
Moșneagul se bucură de bogățiile din ladă
Fata moșneagului lipește și văruiește cuptorul
Desenează personajul tău preferat din poveste
Explică le colegilor alegerea ta
Maruşca şi cele douăsprezece luni
poveste populară slovacă
A fost odată ca niciodată o femeie care avea două fete Prima, pe care o chema Olena, îi era dragă ca ochii din cap, dar pe cealaltă nu o avea deloc la inimă, numai și numai pentru că ea, Marușca, era mai frumoasă În timp ce Olena se gătea și se dichisea cât era ziua de lungă, Marușca făcea toate treburile din gospodărie
Într o bună zi, cam după Anul Nou, pe un ger de crăpau pietrele, Olena zise că și‑ar dori să aibă toporași și îi porunci surorii ei:
Du te, Marușca, în pădure și adu mi un buchet de toporași să mi l prind la brâu Că nu mai pot răbda o zi fără ei!
Vai de mine, surioară dragă, ce ți a trecut prin cap? Unde s a mai auzit vreodată să crească toporași sub zăpadă? răspunse sărmana Marușca
Cum de îndrăznești să vorbești cu mine așa când eu îți poruncesc?
Pleacă acum! Și dacă nu mi aduci toporași, e vai și amar de tine!
Porni fata spre pădure, plângând în hohote
l Încercuiește răspunsul corect:
1. În ce anotimp are loc acțiunea poveștii?
2. După ce a trimis o Olena pe Marușca în pădure?
3. Cum se simțea Marușca atunci când a plecat în pădure?
Deodată, cum mergea ea așa, zări în depărtare o luminiță Se porni fata spre firul acela de lumină și așa ajunse pe o culme de deal Și ce să vezi? Acolo ardea un foc mare, iar în jurul focului, așezați pe doisprezece bolovani mari de piatră, ședeau doisprezece oameni Trei dintre ei aveau bărbile albe de tot, trei, mai tineri, le aveau doar puțin albite, alții trei erau încă mai tineri, iar trei dintre ei erau tineri de tot Ședeau cu toții în tăcere, privind neclintiți la foc
Acestea erau cele douăsprezece luni ale anului
Mai întâi, Marușca se înspăimântă și, de frică, înțepeni de tot Dar apoi prinse curaj, se apropie de ei și zise:
Oameni buni, îngăduiți‑mi și mie să mă încălzesc lângă voi, tremur toată de frig
Ce vânt te ‑a adus pe la noi, fată frumoasă? întrebă unul dintre cei doisprezece
Am venit să culeg toporași, răspunse Marușca Știu că nu e vremea lor, dar sora mea, Olena, și mama mi au poruncit să le aduc din pădure toporași Și dacă nu le duc, va fi vai și amar de mine!
Un om din cei mai bătrâni, Ianuarie, îi spuse unuia mai tânăr:
— Frățioare Martie, urcă tu pe bolovan
Și Martie se așeză pe bolovanul cel mai înalt, învârtind toiagul deasupra focului Flăcările îndată se ridicară și zăpada începu să se topească Copacii se acoperiră cu muguri, iar din iarbă apărură gingașe primele flori
l Unește ce se potrivește:
A zărit în depărtare o luminiță
A cerut voie să se încălzească la foc
Ianuarie
Martie
I a spus lui Martie să se urce pe bolovan mama
A învârtit toiagul deasupra focului
Marușca
Venise primăvara Prin tufăriș, ascunși pe sub frunze, înfloriră toporașii
Atunci, Marușca văzu că tot pământul era parcă acoperit cu o năframă albastră
Haide, Marușca, culege degrabă, o îndemnă tânărul Martie
Fata nu mai putea de bucurie Adună și tot adună toporași, până ce strânse un buchet mare ‑mare Le mulțumi apoi frumos celor douăsprezece luni și se grăbi spre casă
Când o văzu sosind acasă cu ditai mănunchiul de toporași, Olena tare se mai miră Dar și mai tare se miră mama vitregă Îi deschiseră ușa și pe dată se umplu casa de parfumul florilor
Furioase că Marușca adusese ce au cerut, cele două o trimiseră să aducă fragi și căpșune din pădure
Porni fata spre pădure, plângând în hohote Și iarăși, mergând spre firul de lumină, ajunse la cele douăsprezece luni ale anului De data asta, Iunie învârti toiagul deasupra focului și, cât ai clipi, zăpada se topi, copacii se acoperiră cu frunze, păsările începură să ciripească și peste tot florile își desfăcură petalele
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Cine a îndemnat‑ o pe Marușca să culeagă toporașii?
a Ianuarie; b Martie; c Iunie
2. Ce a făcut Marușca după ce a cules toporașii?
a a mulțumit; b a plecat; c a plâns
3. Ce a făcut Olena când a văzut toporașii?
a s a bucurat; b s a întristat; c s a mirat
Venise vara Prin iarbă erau fragi și căpșune, care iute se coceau, înroșindu se
Fata culese repede fructele și se grăbi spre casă
Olena și mama ei o trimiseră atunci să aducă mere rumene din pădure Multă vreme rătăci Marușca prin troiene până ajunse iar la cei doisprezece Septembrie se urcă pe bolovanul cel mai înalt și învârti toiagul Flăcările se ridicară, iar zăpada se topi îndată Iute prinseră copacii să înverzească, să înflorească și degrabă să rodească
Venise toamna Și deodată, fata văzu în vârful unui copac, sus de tot, atârnând mere rumene Marușca scutură copacul și din el căzu un măr; mai scutură o dată și căzu încă un măr
Furioasă că sora ei adusese doar două mere, Olena plecă singură prin pădure să culeagă mai multe Văzând că timpul trece și fata nu se întoarce, mama plecă și ea prin pădurea înghețată să o caute
Mult timp le ‑a așteptat Marușca, dar ele nu s‑au mai întors
l Completează enunțurile cu informații din text: a învârtit toiagul și, cât ai clipi, a venit vara Septembrie învârti toiagul deasupra focului ca să aibă Marușca
Olena era nemulțumită că Marușca a adus doar
Olena a plecat prin pădure după
l Scrie două enunțuri despre imaginea dată.
A Completează cadranele:
Fișă de lectură
Titlul poveștii: Personajele:
Unde au loc întâmplările din poveste:
Când au loc întâmplările din poveste:
B
Formulează întrebări referitoare la text care să înceapă cu cuvintele date
Ce ?
Când ?
Cine ?
Cum ?
De ce ?
C Completează enunțurile:
În poveste, mi a plăcut
pentru că
Nu mi a plăcut
pentru că
Personajul meu preferat este
pentru că
D Scrie o asemănare și o deosebire între această poveste și povestea
Fata babei și fata moșneagului, de Ion Creangă
E Desenează momentul tău preferat din poveste
Explică‑le colegilor alegerea ta
Decupează dreptunghiul și lipește-l
la pagina 70, în Jurnalul de lectură.
Motanul încălțat
după Charles Perrault
A fost odată un morar a cărui avere erau o moară, un măgar și un motan La moartea morarului, averea a rămas celor trei fii care au împărțit‑o între ei: fiul cel mare a luat moara, fiul cel mijlociu a luat măgarul, iar celui mic i a rămas motanul
Fiul cel mic era nemulțumit de ce primise Se gândea că o să moară de foame Ce să faci cu un motan? Dar motanul, care nu era chiar un motan obișnuit, i‑a spus:
Stăpâne, dă mi un sac și o pereche de cizme și o să îți arăt că nu este așa de rău că eu sunt averea ta!
Deși nu dădu mare importanță celor spuse de motan, stăpânul îi aduse ce a cerut Motanul încălță cizmele, își puse sacul de gât și se puse pe treabă Reuși să prindă un iepure pe care îl duse regelui din partea marchizului de Carabas, cum hotărâse el să își numească stăpânul Timp de câteva luni, motanul duse regelui vânat din partea stăpânului său
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Câți fii avea morarul? a 1 b 2 c 3
2. Ce a primit fiul mijlociu a b c din averea morarului?
3. Ce a cerut motanul a b c stăpânului său?
Într‑ o zi, motanul află că regele o să iasă la plimbare pe marginea râului împreună cu fiica sa Motanul își sfătui stăpânul să facă baie în râu, în locul indicat de el, apoi să lase totul în seama lui Băiatul ascultă sfatul motanului și intră în apă Când caleașca regelui se apropie, motanul
începu să strige:
Ajutor, ajutor, marchizul de Carabas se îneacă!
Regele îl recunoscu pe motanul care îi adusese vânat de atâtea ori
și porunci gărzilor să meargă să îl salveze pe flăcău Motanul îi spuse regelui că niște hoți au furat hainele marchizului, iar regele trimise oameni care să aducă cele mai frumoase veșminte pentru stăpânul motanului Tânărul chipeș, îmbrăcat în straie strălucitoare, atrase atenția fiicei regelui care se îndrăgosti de fiul morarului
Regele îl invită pe marchiz să urce în caleașcă și să facă plimbarea împreună
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Unde a făcut baie fiul morarului?
2. Cu ce se plimbau regele și fiica lui?
3. Ce a spus motanul că i s‑au furat stăpânului său?
Motanul încălțat o luă înainte și îi puse pe toți oamenii pe care
îi găsi lucrând pe câmp să spună că pământurile îi aparțin marchizului
de Carabas Regele era uimit de bogăția tânărului marchiz
În sfârșit, motanul ajunse la un castel strălucitor al cărui stăpân era un căpcăun care stăpânea și toate pământurile din jur Punându și în continuare planul în aplicare, motanul ceru să îi vorbească Căpcăunul
îl primi și îl invită să șadă
Am aflat că vă puteți transforma în tot felul de animale, spuse motanul De exemplu, să vă transformați în leu sau în elefant
Căpcăunul, vrând să îl convingă, se transformă în leu, iar motanul
nu mai știa unde să se ascundă de frică După ce căpcăunul reveni la vechea înfățișare, motanul îl întrebă dacă se poate transforma într un șoricel Zis și făcut, un șoricel începu să alerge prin încăpere Motanul nu pierdu nicio clipă, îl prinse și îl mâncă
Caleașca regelui ajunse la castel și motanul îi întâmpină pe oaspeți
Fiți bineveniți la castelul marchizului de Carabas!
Regele și prințesa au fost invitați să viziteze castelul Totul era impresionant, iar regele îi oferi fiului de morar mâna fiicei sale
Motanul încălțat deveni senior la castel și nu mai prindea șoareci decât atunci când se plictisea
l Notează cu A (adevărat) sau F (fals) enunțurile următoare.
Motanul a ajuns la castelul căpcăunului
Căpcăunul s‑a transformat în elefant
Motanul s a speriat de leu
Castelul era al marchizului de Carabas
Regele a ajuns la castelul căpcăunului
Motanul l‑a învins pe căpcăun
Fișă de lectură
Decupează imaginile din Anexa 3 și folosește le pentru a răspunde la întrebări:
CINE aducea vânat regelui?
CINE a înotat în râu?
CE a primit
fiul cel mare din averea tatălui său?
CE a cerut motanul
stăpânului său?
UNDE locuia căpcăunul?
CUM l‑a învins motanul pe căpcăun?
Decupează dreptunghiul și lipește-l
la pagina 70, în Jurnalul de lectură. Motanul
Cenuşăreasa
după Frații Grimm
A fost odată un om putred de bogat și omului acestuia i s a întâmplat să‑i cadă nevasta greu bolnavă Femeia și‑a chemat la căpătâi singurul ei copil, o fetiță, și i a spus:
— Draga mamei, orice ți s ar întâmpla, caută să fii întotdeauna bună și cu sufletul neîntinat Acestea zicând, femeia își mai privi o dată copila și închise ochii pentru vecie
În primăvară, omul își luă altă nevastă Femeia aceasta de ‑a doua își aduse în casă cele două fete pe care le avea, frumoase, nu i vorbă, dar pe cât de luminos le era chipul, pe atât de întunecat și plin de răutate le era sufletul Îi luară surorii vitrege straiele ei cele frumoase, o îmbrăcară cu o vechitură de rochie cenușie și o încălțară cu niște papuci de lemn Și o duseră în bucătărie, într‑un alai de batjocuri Aici o puseră să robotească din greu de dimineață și până la căderea nopții: să se scoale până n ziuă, să care apă, să aprindă focul, să facă de mâncare și să spele rufele
l Încercuiește acțiunile care se potrivesc Cenușăresei: a b c
Ca și cum asta n‑ar fi fost de ajuns, câte și mai câte nu mai puneau la cale cele două surori haine* ca să‑și bată joc de ea și s o necăjească
întruna Iar când nu mai prididea de câtă treabă avea de făcut, ele zvârleau lintea și mazărea în cenușă, de trebuia apoi s o aleagă bob cu bob
Într o bună zi, pregătindu se să plece la iarmaroc**, tatăl le întrebă pe fetele lui vitrege ce daruri poftea inima lor să le aducă la întoarcere
Rochii frumoase, răspunse una dintre ele
Giuvaieruri și nestemate, zise cealaltă
Dar tu, Cenușăreaso, ce ai pofti să ți aduc?
— Adu mi, tată, o crenguță, prima care ți s o agăța de pălărie pe drumul de întoarcere
Cenușăreasa se duse la mormântul maică sii, sădi crenguța adusă de tatăl ei în pământ și începu să plângă atât de amarnic că lacrimile picurară pe ramură și o udară Și crenguța crescu mare și se făcu o mândrețe de copac De trei ori pe zi se ducea Cenușăreasa la mormântul maică sii și de fiecare dată zărea o pasăre albă lăsându se din zbor pe câte o creangă a alunului Și ori de câte ori avea fata vreo dorință, pasărea i‑ o împlinea și‑i arunca din pom ce ‑i poftea inima
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Ce dar a cerut Cenușăreasa?
2. Cine îi îndeplinea dorințele a
c Cenușăresei?
3. Cum se simțea Cenușăreasa a
când pasărea îi împlinea dorințe?
Dicționar
*hain – rău la inimă, fără milă, crud, hapsân, câinos
**iarmaroc – târg ținut la date fixe; bâlci
Și s‑a întâmplat ca o dată împăratul să pună la cale o mare petrecere, care trebuia să țină trei zile încheiate, și a poftit la ospăț pe toate fetele frumoase din împărăția lui Pasămite, împăratul gândea că n felul ăsta fecioru său o să aibă de unde să‑și aleagă mireasa… Pasărea cea albă, care se afla în alun, îi zvârli Cenușăresei o rochie țesută toată în aur
și argint și‑ o pereche de pantofi cu broderii din fir de mătase și argint
Cenușăreasa se duse la petrecere și dansă toată noaptea numai cu feciorul de împărat și, pe la ceasul când se îngânau noaptea și zorile, fata vru să se ducă acasă După ce coborî câteva trepte, pantoful din piciorul stâng îi rămase agățat în smoală Feciorul de împărat îl ridică și zise:
Fata pe ‑al cărei picior se va potrivi pantoful acesta îmi va fi nevastă!
Și pantoful se potrivi pe piciorul Cenușăresei, iar feciorul de împărat
nu‑și putu stăpâni strigătul:
Asta i mireasa cea adevărată!
Și așa s‑a prăznuit nunta împărătească
l Desenează locul unde s-a ținut petrecerea împăratului.
l Numerotează imaginile, în ordinea din poveste:
Fișă de lectură
A Decupează imaginile din Anexa 3 și folosește ‑le pentru a răspunde la întrebări:
CINE robotea toată ziua?
UNDE dormea
Cenușăreasa?
CE au cerut surorile vitrege tatălui?
CINE a dansat cu Cenușăreasa?
UNDE a pierdut pantoful?
CUM s a terminat povestea?
B De ce crezi că pasărea îi împlinea dorințele Cenușăresei?
CUnește casetele ce conțin calități cu imaginile cărora li se potrivesc
frumoasă/frumoase
leneșă/leneșe
bună/bune
urâtă/urâte
harnică/harnice
rea/rele
D Completează propoziția care ți se potrivește:
Dacă aș fi fost Cenușăreasa,
Dacă aș fi fost feciorul de împărat,
Frumoasa
cu
părul de aur
poveste populară cehă
Trăia odată, într o cetate, o bătrână vânzătoare de pește Și într o bună zi, aceasta se înfățișă înaintea împăratului și‑i zise:
Măria ta, cumpără peștele acesta de la mine, căci cel ce va gusta din el va înțelege limbile tuturor făpturilor vii, fie ele animale, păsări, pești ori insecte
Împăratul cumpără peștele fermecat, apoi îl chemă pe bucătarul său, și‑i porunci:
Ia peștele acesta și să mi l gătești cum știi tu mai bine! Dar ia aminte, să nu care cumva să guști din el!
Bucătarul curăță peștele și l puse la prăjit, dar cum să și dea seama dacă i gata? Așa că luă o bucățică de pește și o gustă, nesocotind porunca
împăratului Dar nici nu apucă s‑ o înghită bine, că și începu să înțeleagă
limbile tuturor vietăților de pe lume
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Ce vindea bătrâna? a b c
2. Pe cine a convins a b c vânzătoarea să îi cumpere marfa?
3. Cui a dat împăratul a b c peștele?
Când bucătarul duse peștele împăratului, intrară în zbor două vrăbii, care duceau în cioc o buclă de păr auriu Bucătarul ascultă cum vorbesc cele două zburătoare despre o fată cu părul de aur, despre frumusețea, gingășia și blândețea ei
Împăratul înțelese îndată că bucătarul îi călcase porunca și, cum și el le auzise pe vrăbii, îi porunci:
Să mi o aduci de unde știi pe Frumoasa cea cu părul de aur Că de nu, capul îți va sta acolo unde ‑ți stau picioarele!
Bucătarul porni la drum Și cum mergea, dădu peste niște pui de corb pe care îi hrăni, scăpă din foc niște furnici și dădu bani unor pescari să arunce peștii înapoi în mare
Pescarii îl ajutară pe flăcău să ajungă până la insula unde se afla palatul împărătesc în care trăia fata pe care o căuta
l Unește fiecare întrebare cu desenul potrivit:
De la cine a aflat
împăratul de fata cu părul de aur?
Pe cine a ajutat
bucătarul pe drum?
Ca să i‑ o dea pe fată, regele l‑a pus la grele încercări: să facă rost de apă vie și de apă moartă, să adune de pe jos boabele de mărgăritar împrăștiate, să i aducă de la fundul mării inelul prințesei Însă bucătarul izbuti să le facă pe toate, căci l au ajutat toate vietățile pe care le salvase
La urmă, nu i mai rămăsese decât s o recunoască, dintre cele nouă fete ale împăratului, pe cea cu părul de aur Dar cum s‑ o recunoască, dacă toate aveau părul ascuns sub văluri groase? Pe când se gândea ce să facă, o muscă pe care o salvase de un păianjen se așeză pe vălul fetei cu părul de aur
Așa că împăratul se văzu nevoit să l lase pe bucătar să plece cu prințesa și amândoi plecară la împăratul ce i‑ o ceruse
l Numerotează viețuitoarele în ordinea în care apar în poveste.
AFișă de lectură
Notează cu A (adevărat) sau F (fals) enunțurile următoare
Titlul poveștii este Frumoasa din pădurea adormită
Titlul poveștii este Frumoasa cu părul de aur
Vânzătoarea de pește era bătrână
Cine gusta din pește putea înțelege limbile tuturor făpturilor vii
Bucătarul avea voie să guste din pește
Furnicile au fost scăpate din foc
Castelul fetei cu părul de aur era pe o insulă
BCompletează enunțurile cu personajele potrivite:
____________________ a poruncit bucătarului să gătească peștele
l‑a convins pe împărat să cumpere peștele
l au ajutat pe bucătar să ajungă pe insulă
l a pus la mai multe încercări pe bucătar a înțeles ce spuneau vrăbiile pentru că gustase din pește, deși nu avea voie era frumoasă, gingașă și blândă
Decupează dreptunghiul și lipește-l
la pagina 71, în Jurnalul de lectură. Frumoasa cu părul de aur
Prințul Roland
poveste englezească
A fost odată o prințesă, pe nume Ellen, care avea trei frați Li se dusese vestea că erau cei mai fericiți oameni din lume, căci în toate zilele, grădinile palatului răsunau de râsetele lor
Într o zi, se aflau cu toții pe o pajiște și se jucau cu mingea Roland, fratele mezin, lovi o dată mingea cu așa putere încât aceasta se înălță sus, în văzduh, zbură peste cupola bisericuței din apropiere și se pierdu în zare
O aduc eu! strigă Ellen, cu obrajii îmbujorați de atâta alergătură Și, râzând zglobiu ca un clopoțel, o luă la fugă după minge
Clipele treceau una după alta, umbra turlei ascuțite ajunsese de acum la picioarele celor trei băieți, dar nici urmă de Ellen Parcă intrase în pământ! Nu era nicăieri, nici în spatele bisericii, nici în grădină, nici în palat Oricât o căutară, nici picior de prințesă!
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Câți frați are Ellen?
a doi b trei c patru
2. Cu ce se jucau copiii?
a palete b minge c coardă
3. Unde se jucau copiii?
a în pădure b pe pajiște c pe deal
Elfii au răpit‑ o pe sora voastră, pentru că a ocolit biserica invers decât merge soarele, zise Merlin, vraciul cel înțelept
—
Și mai există cale să fie salvată?
Bineînțeles că există, dar nu stă în puterea oricui să o facă
Frații mai mari au plecat în căutarea fetei, dar nu s au mai întors
Văzând aceasta, fratele mai mic, Roland, luă spada pe care i‑ o dădu împă‑ răteasa și porni la drum Într un sfârșit, zări un palat în vârful unei coline
Palatul era al împăratului elfilor Era frumos de ‑ți lua ochii, împodobit cu fel de fel de pietre rare, care de care mai frumoase: rubine de un roșu aprins, ca picăturile de sânge, safire albastre, limpezi ca apa mării, cristale de munte, curate ca lacrima Într‑un dormitor îndepărtat o găsi, în sfârșit, pe sora sa
l Completează enunțul:
Băieții au aflat ce s-a întâmplat cu sora lor de la .
l Scrie numele pietrelor prețioase cu care era împodobit palatul elfilor, așa cum reiese din text:
l Bifează locul unde se afla palatul elfilor: colină șes munte
Deodată, începu din senin să tune, frunzișul nevăzut prinse a fremăta de jur împrejur și înaintea lor se înfățișă, în carne și oase, împăratul elfilor, cu ochii arzând ca niște cărbuni încinși
Nu ți am venit de hac cu farmecele mele, însă tot n ai să scapi de mine! urlă el furios, sfredelindu l cu privirea pe Roland
Dar nu‑și găsise omul pe care să‑l sperie! Roland flutură o dată spada și se năpusti asupra împăratului elfilor
Se luptară cei doi, zi de vară până‑n seară Împăratul elfilor se prefăcea când în vânt, când în flacără O dată se făcea vultur, avântându se în înălțimi, o dată leu, urlând asurzitor și năpustindu se asupra tânărului
Însă Roland îl înfruntă cu multă vitejie și împăratul îi ceru îndurare
Roland se îndură de el și atunci împăratul elfilor dezlegă farmecele
groaznice aruncate asupra fraților săi Apoi, Ellen și frații ei încălecară pe niște cai iuți ca vântul, părăsind în graba mare colina vrăjită, și se îndreptară spre casă, unde îi aștepta cu multă nerăbdare mama lor
De atunci, trăiră cu toții în pace și fericire
l Încercuiește cuvintele care arată în ce se putea preschimba
împăratul:
l Completează expresiile:
Se luptară zi de vară
Cu ochii arzând ca niște
Încălecară pe niște cai iuți ca
Fișă de lectură
A Decupează imaginile din Anexa 4 și lipește ‑le la locul potrivit, pentru a răspunde la întrebări:
CU CINE se juca Ellen?
UNDE a ajuns mingea?
CU CE s‑au întors frații acasă?
B Completează enunțul:
CINE a lovit mingea cu putere?
CE a primit Roland de la împărăteasă?
CINE a răpit‑ o pe Ellen?
Dacă aș fi Roland, Decupează dreptunghiul și lipește-l la pagina 71, în Jurnalul de lectură. Prințul Roland
Croitoraşul cel viteaz
după Frații Grimm
Într o dimineață de vară, un croitoraș ședea plin de voioșie la masa lui de lucru de lângă fereastră Cosea de zor, iar mâinile lui parcă alergau singure pe țesătură Tocmai atunci se întâmplă să treacă pe stradă o țărancă, care vindea magiun
Magiunul ăsta cred c-o să-mi priască, nu șagă! își zise croitorașul în sinea lui Așa că scoase pâinea din dulap, își tăie o felie zdravănă și‑ o unse cu magiun din belșug
Atrase de mirosul plăcut, o droaie de muște dădură buzna să se așeze grămadă pe bucata de pâine Croitorașul își ieși din pepeni și, apucând o basma, începu să lovească fără cruțare în grămada de muște și, ce credeți: nu mai puțin de șapte muște zăceau răpuse în fața lui, cu piciorușele țepene!
Da’ știi că-mi ești voinic, măi băiete! se grozăvi croitorașul, admirân du‑și singur vitejia O ispravă ca asta se cuvine s-o afle pe dată tot târgul!… își mai zise el Apoi își croi la iuțeală un brâu, îl cusu bine să fie
trainic și brodă pe el, cu litere de ‑ o șchioapă: Şapte dintr-o lovitură!
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Cu ce unelte lucra croitorașul?
2. Ce a cumpărat croitorașul?
a b c d e
a gem b dulceață c magiun
3. Câte muște a omorât croitorașul? a 4 b 6 c 7 d 9
După o asemenea vitejie, atelierul i se păru neîncăpător croitorașului
și își încinse brâul hotărât să‑și încerce norocul în lumea largă Lumea
întreagă s-ar cuveni să-mi știe isprava, că doar nu e un fleac!
Drumul pe care îl apucase ducea peste un munte În creștetul lui,
croitorașul dădu peste o namilă de uriaș care privea liniștit în zare
Croitorașul se apropie de dânsul, fără teamă, și îi zise:
— Bună ziua, frate! După cum văd, stai aici și te mulțumești să măsori
doar cu ochii lumea! Păi, asta‑i treabă pentru un voinic ca tine? Eu nu mă mulțumesc doar cu atât și am pornit să colind lumea largă, ca să mi
încerc norocul… N ai vrea să vii și tu cu mine?
Uriașul se întoarse cu dispreț spre croitoraș și nu avu decât un singur răspuns:
— Ți‑ai și găsit cu cine să mă însoțesc! Cu un coate ‑ goale ca tine!…
l Adevărat sau fals? Colorează caseta potrivită pentru fiecare enunț.
Croitorașul plecă în lume să se laude cu isprava sa A F
Croitorașul se întâlni cu un uriaș A F
Drumul croitorașului ducea peste o câmpie A F
Uriașul îl acceptă pe croitoraș de tovarăș A F
Uriașul îl numește pe croitoraș „coate goale” A F
Uriașul socoti de cuviință să‑l pună la încercare pe băiat
Luă de jos un pietroi și îl strânse în pumn, până ce începu să picure apa din el, apoi îi ceru croitorașului să facă la fel Vârându‑și mâna în buzunar, croitorașul scoase o bucată de brânză și o strânse până țâșni tot zerul din ea
Uriașul ridică un alt pietroi din pulberea drumului și îl zvârli atât de sus, că abia îl mai puteai zări Croitorașul scoase o pasăre din buzunar și îi dădu drumul în văzduh Bucuroasă la culme că își recăpătase libertatea, pasărea se avântă în înaltul cerului și nu se mai întoarse
Înfuriat, uriașul îl duse pe croitoraș la un stejar falnic, care zăcea doborât la pământ, și‑i zise:
— Ia să te văd! De ești chiar atât de voinic pe cât spui, ajută mă să scot copacul ăsta din pădure!
Uriașul își săltă tulpina pe umăr, iar croitorașul, în loc să ridice de coroană, sări pe ‑ o creangă Și cum matahala nu mai putea să‑și întoarcă capul, trebui să care în spate tot copacul Ba îl mai cără și pe croitoraș pe deasupra, care ședea liniștit pe creanga lui și fluiera plin de voioșie
l Completează cadranele:
Scrie acțiunile uriașului: Scrie acțiunile croitorașului:
strânge un pietroi în pumn
strânge
Desenează ce a aruncat croitorașul
De ce l‑a pus la încercare uriașul pe băiat?
A
Unește ce se potrivește:
într-o dimineață
o țărancă
peste un munte uriașul sus
B
Fișă de lectură
locul
personaj timpul
pe stradă
din dulap aici atunci
croitorașul
Numerotează enunțurile în ordinea desfășurării evenimentelor:
Croitorașul își pregăti o felie de pâine cu magiun
Pe drum întâlni un uriaș
Mai multe muște s‑au așezat pe felia de pâine
Un croitoraș cosea de zor la masa lui de lucru
Șapte muște au fost răpuse dintr o lovitură
Uriașul îl puse la încercare pe croitoraș
Croitorașul își cusu un brâu pe care a brodat un mesaj
C
Scrie mesajul cusut de croitoraș, folosind creioane colorate
Decupează dreptunghiul și lipește-l
la pagina 71, în Jurnalul de lectură.
Croitorașul cel viteaz
Hainele cele noi ale împăratului
după Hans Christian Andersen
Era pe vremuri un împărat căruia îi plăcea așa de mult să fie bine îmbrăcat și să aibă mereu haine noi, încât își dădea toți banii numai pe îmbrăcăminte
Nu se îngrijea deloc de oștire, la teatru nu se ducea și nu i plăcea să se plimbe prin pădure decât doar ca să‑și arate hainele cele noi Avea un rând de straie pentru fiecare ceas al zilei și așa cum se spune despre un rege că se sfătuiește cu miniștrii, despre el se spunea mereu că „se îmbracă”, asta fiind îndeletnicirea lui de fiecare clipă
Orașul era plin de viață Veneau o mulțime de străini și odată au venit și doi șarlatani* care se dădeau drept țesători și spuneau că știu să facă o stofă frumoasă cum nu se mai află alta Nu doar culorile și desenele erau frumoase, dar ei ziceau că hainele făcute din această stofă aveau și o însușire minunată, și anume că toți cei care nu erau potriviți pentru slujba pe care o îndeplineau și toți cei care erau proști de dădeau în gropi nu puteau să le vadă
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Împăratului îi plăcea: a să se îmbrace b să meargă la teatru c să se plimbe prin pădure
2. Cei doi șarlatani se dădeau drept: a croitori b țesători c bijutieri
3. Hainele făcute din stofa țesută de cei doi șarlatani erau: a frumoase b invizibile c colorate
Dicționar *șarlatan – persoană necinstită care înșală buna credință a cuiva
Strașnice haine! s‑a gândit împăratul Dacă mi‑aș face niște haine de acestea, aș putea să aflu care din slujbașii împărăției nu s buni pentru slujbele pe care le au și aș putea să aflu care din supușii mei sunt proști și care sunt deștepți Numaidecât trebuie să mi fac asemenea haine
Și a dat pehlivanilor* o mulțime de parale să înceapă să lucreze
Cei doi șarlatani au înjghebat două războaie de țesut, s‑au așezat și s au prefăcut că țes, dar nu țeseau nimic Cereau mătasea cea mai
subțire și fire de aur de cel mai bun, dar băgau mătasea și aurul în buzunar și lucrau la stativele goale până noaptea târziu
Împăratul și a trimis cei mai buni sfetnici să vadă cum este stofa, dar aceștia nu au văzut nimic și, pentru că nu au vrut să se creadă că sunt proști sau nepotriviți pentru slujba lor, au spus că stofa este foarte frumoasă, că are o culoare și un desen minunate!
l Completează enunțurile cu informații din text:
Împăratul voia să afle care dintre slujbașii lui
Împăratul a dat falșilor țesători o mulțime de
Cei doi țesători au cerut
și
Sfetnicii au spus că stofa este foarte
Dicționar
*pehlivan – persoană care se ține de înșelăciuni; șarlatan; șmecher; escroc
Împăratul a venit cu sfetnicii Pehlivanii au ridicat brațele în sus, ca și cum ar fi ținut ceva în mână, și au spus:
— Poftim pantalonii! Poftim haina! Poftim mantia! Hainele sunt ușoare ca pânza de păianjen, spuneau ei, când le îmbraci nici nu le simți, dar tocmai asta e frumusețea
Împăratul s a dezbrăcat și cei doi s au prefăcut că i pun hainele cele noi care tocmai erau gata și împăratul se întorcea și se sucea în fața oglinzii
Împăratul mergea și toți oamenii de pe străzi și de la ferestre spuneau:
— Ce haine minunate are împăratul! Ce bine îi vin!
Niciunul nu voia să spună că nu vede nimic; fiindcă atunci lumea ar fi zis că nu i priceput în slujbă sau că i prost de dă în gropi
Împăratul e dezbrăcat! a spus deodată un copil
E dezbrăcat! a strigat tot poporul
Împăratul a auzit și i s‑a părut și lui că poporul are dreptate, dar s‑a gândit: Acuma nu mai pot să dau înapoi, trebuie s-o țin întruna așa cum am început. Și curtenii au mers înainte și au dus trena pe care n o vedea nimeni, fiindcă nu era nicio trenă
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Care imagine arată cât sunt hainele de ușoare?
2. Cine a spus: „Împăratul e dezbrăcat!”?
3. Pe unde mergea împăratul cu hainele cele noi?
A
Fișă de lectură
Decupează imaginile din Anexa 4 și folosește ‑le pentru a răspunde la întrebări:
DESPRE
CINE se povestește?
CINE a venit în oraș?
UNDE a îmbrăcat împăratul hainele cele noi?
CE îi plăcea împăratului să facă?
CE foloseau șarlatanii la țesut?
CINE a strigat adevărul despre haine?
B Desenează, pe o foaie, haine potrivite unui împărat Realizați în clasă o expoziție cu toate desenele
Decupează dreptunghiul și lipește-l la pagina 71, în Jurnalul de lectură.
Hainele cele noi ale împăratului
Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat
după Petre Ispirescu
A fost odată un flăcăiandru sărman de părinți Era un băiat curățel, chipeș, cu chica neagră ca pana corbului El slujea pe la unii și pe la alții ca să‑și câștige hrana vieții Stăpânii unde slujea el erau foarte mulțumiți de dânsul și se băteau care de care să l apuce
Într‑ o zi de primăvară, ostenit fiind, tot umblând după vaci, se dădu la umbra unui copac mare și stufos și adormi; își și alesese, vezi, loc pentru așa ceva Era o vâlcea împodobită cu fel de fel de floricele, toate înflorite, de părea că dă ghes* omului să treacă printre ele Ceva mai colo un pârâiaș, al cărui izvor ieșea din coasta unui deluleț, șerpuia printre brusturi și alte buruieni pe unde își făcuse loc, și susurul apei parcă te îndemna la somn Copacul sub care se așezase era măreț și parcă se lupta ca să ajungă la nori Printre ramurile lui întinse, păsărelele își făceau cuiburi Desișul frunzelor sale făcea o umbră deasă Bag seamă, nu era așa căscăund flăcăul acesta, și pe nedrept îl numeau așa ceilalți argați din sat Cum puse capul jos, și adormi
l Alege însușirile care se potrivesc băiatului:
l Bifează imaginea care redă anotimpul în care se petrece acțiunea.
Dicționar
*a da ghes – a îndemna, a îmboldi
frumos urât vesel trist curat leneș politicos harnic morocănos
Visă că venise la dânsul o zână mai frumoasă decât toate zânele
din cer și de pe pământ și i zise să se ducă la curtea împăratului locului
aceluia, că acolo are să se procopsească*
Flăcăul merse drept la curtea împărătească și se băgă argat la grădina
împăratului Grădinarul fu bucuros să l primească, când îl văzu așa curățel Pe lângă celelalte trebi grădinărești, slujba lui de căpetenie fu ca să facă în fiecare zi câte douăsprezece mănunchiuri de flori, și în fiecare
dimineață să le dea la cele douăsprezece domnițe, fete ale împăratului, când vor ieși din casă spre a se plimba prin grădină
Aceste domnițe erau pasionate de dans și pe fiecare noapte rupeau
câte o pereche de conduri** de mătase albă, dănțuind Nimeni nu știa, însă, unde merg ele noaptea de joacă
Împăratul se luase de gânduri și dădu sfară în țara lui și în țările străine, precum ca să se știe că cine se va găsi să i spuie ce fac fetele lui noaptea, poate să‑și aleagă pe care îi va place din ele, și el i‑o va da lui de soție
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Unde lucra băiatul? a b c
2. Ce dădea băiatul fetelor a b c în fiecare dimineață?
3. Câte fete avea a 10 b 11 c 12 împăratul?
Dicționar
*a se pricopsi – a ajunge la o situație (materială) bună, a realiza un câștig (fără a munci); a se îmbogăți
**condur – pantof femeiesc cu toc înalt, împodobit adesea cu broderii
Cu ajutorul zânei din vis, argatul grădinar se făcu nevăzut și urmări fetele de împărat când se lăsă noaptea Acestea coborâră prin deschizătura din dușumeaua casei și merseră până ajunseră la o grădină împrejmuită cu zid de aramă
Trecură printr o pădure cu frunzele de argint, prin alta cu frunzele de aur, apoi prin pădurea cu frunze de diamante și pietre nestemate, care sclipeau de ți luau ochii, și ajunseră la un lac mare
În mijlocul acelui lac se ridica un dâmbuleț și pe dânsul niște palate cum nu mai văzuse el până atunci, de unde se auzi o muzică, care, vrând‑nevrând, te făcea să dănțuiești Fetele se repeziră ca fulgerul, intrară în palat și se puseră pe joc cu flăcăii care le așteptau, și jucară și jucară până ce li se sparseră condurii
Flăcăul nostru îi povesti împăratului ce văzuse și acesta se ținu de cuvânt: îi dădu pe fiica cea mică de soție
l Numerotează, în ordinea din poveste, locurile prin care au trecut fetele de împărat către locul unde dansau.
pădure cu frunze de aur grădină cu zid de aramă
pădure cu frunze de argint lac
pădure cu frunze de diamant
l Desenează personajul care l-a ajutat pe argat.
AFișă de lectură
Completează cu numele personajelor:
CE?
rupeau în fiecare noapte o pereche de conduri
i‑a zis flăcăului să meargă la curtea împăratului
a adormit sub un copac
voia să afle ce fac fetele lui noaptea
l a primit bucuros pe băiat să lucreze cu el
BCINE?
Notează cu A (adevărat) sau F (fals) enunțurile următoare
Împăratul avea 12 fete
Argatul era curat și chipeș
Argatul se ocupa de paza castelului
Fetele împăratului plecau în fiecare noapte de la castel
Stăpânii la care lucra băiatul nu erau mulțumiți de el
Flăcăul a fost ajutat de o zână Decupează dreptunghiul și lipește-l
la pagina 71, în Jurnalul de lectură.
Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat
Neghiniță
după Barbu Ștefănescu Delavrancea
A fost odată o babă bătrână, bătrână Abia zărea de bătrână ce era Și mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga pentru un copil, că n avea decât pe unchiașul* ei Și unchiașul, ba la pădure, ba la arie, ba la târg, iar baba sta singură cuc, că toată ziulica i ar fi țiuit tăcerea în fundul urechilor dacă n‑ar fi strănutat și n‑ar fi tușit câteodată
Ba uneori, ca să‑și mai ție de urât, tot ea vorbea și tot ea răspundea Și râdea ea de ea, ca și cum ar fi râs ea de altcineva, înșirând ochiurile pe cârlige
Ei, ei, m-aș mulțumi eu și cu un prichindel de băiat. M-aș mulțumi și c-un copil cât ghemul, numai s-aud în casă «mamă», că mult e pustiu când ușa se închide peste doi bătrâni.
Dar dacă ar fi mai mic?
Fie și mai mic.
Și bătrâna începu să râdă
Dar dacă ar fi cât un bob de mazăre?
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Ce își dorea bătrâna? a b c
2. Unde mergea unchiașul? a b c
3. Ce făcea bătrâna? a b c
Dicționar *unchiaș – om bătrân; moș, moșneag
Și tocmai când da bătrâna capul peste cap, de râs, odată tresări, că de după ușă s auzi un glas ascuțit și înțepat:
— Dar dacă ar fi cât o neghiniță?
Și bătrâna se uită, se uită, și începu să se închine
— Cine ești?
Neghiniță, gândul lumii De mic ce sunt, pătrund în urechile oamenilor și i ascult cum gândesc Adineauri eram în urechea ta a dreaptă, apoi am trecut în a stângă, ș‑am râs de m‑am prăpădit când am văzut ce ți trec prin minte…
Și pe loc se auzi un țâșt ca de lăcustă și un bâzâit ca de albină Bătrâna simți pe mână o picătură caldă
— Iacătă mă și pe mine!…
Biata femeie făcu niște ochi mari cât toate zilele și se miră toată de ce văzu pe mână, că cerul de i s ar fi deschis nu s ar fi minunat mai mult Neghiniță era frumos ca o piatră scumpă; și era mic cât o neghină; și avea niște ochișori ca două scântei albastre, și niște mâini și piciorușe ca niște firișoare de păianjen
l Completează enunțul următor:
Copilul se numea Neghiniță pentru că
l Încercuiește cuvintele care arată însușiri ale lui Neghiniță: mare, mic, frumos, urât, vorbăreț, timid, vesel, trist
l Notează cu A (adevărat) sau F (fals) enunțurile următoare.
Neghiniță ghicea gândul oamenilor
Neghiniță are ochi căprui
Neghiniță apare în vis bătrânei
Neghiniță plecă într‑ o zi și ajunse la împărat Împăratul era la sfat cu toți cărturarii* Neghiniță rămase la sfat și se pierdu din ochii tuturora, numai ca să se ție de năzdrăvănii Și, încet încet, pâș‑pâș, până intră în urechea învățatului care căuta în stele cu ocheanele
Acolo ascultă ce ascultă, și înțelese că acest vestit cărturar, în loc să se gândească la sfat, se gândea că împăratul are nasul cam mare Se duse binișor și intră în urechea cărturarului care zicea că știe despre boli și leacuri
Acesta se gândea că‑i plăcea inelul împăratului Așa află, pe rând, că unul se gândea cam ce lingușeală să cârpească împăratului, altul că ce n ar da el pentru o sticlă de vin, altul că bine e să fii împărat, altul că împăratul e om ca toți oamenii, numai unul, cu fruntea cât toate zilele, asculta cuvintele și întrebările împăratului
Neghiniță, cum află gândul tuturora, zbughi în urechea împăratului și îi șopti tot, din fir până în ață Împăratul, crezând că singur, el de la el, a citit în mintea lor, se mânie foc
l Colorează desenele care se referă la profesiile cărturarilor:
l Ordonează cuvintele și formează propoziții:
nu, gândeau, se, treburile, Cărturarii, la, împărăției
se, de, Neghiniță, ține, năzdrăvănii
A Completează cadranele:
Fișă de lectură
Titlul poveștii este: Autorul poveștii este:
Personajele poveștii sunt: Cine a zis?
M-aș mulțumi eu și cu un prichindel de băiat.
Dar dacă ar fi cât o neghiniță?
B
Continuă enunțul:
Dacă aș fi fost Neghiniță
C Desenează‑l pe Neghiniță
Decupează dreptunghiul și lipește-l la pagina 71, în Jurnalul de lectură. Neghiniță
Jack și vrejul de fasole
după Joseph Jacobs
A fost odată o biată văduvă care trăia cu fiul ei, Jack Când singura lor avuție, o vacă de lapte, îmbătrâni, mama îl trimise pe Jack să o vândă
În drum spre târg, băiatul întâlni un drumeț ciudat
— Îți dau cinci boabe de fasole fermecate în schimbul vacii tale!
îi propuse străinul
Jack șovăi îndelung, dar apoi primi Când se întoarse acasă, mama îl certă pentru că ar fi trebuit să cumpere alt vițel cu banii luați pe vacă
Furioasă, femeia luă cele cinci boabe de fasole și le aruncă de la fereastră
A doua zi dimineață, Jack ieși din casă și văzu o plantă uriașă de fasole Boabele de fasole chiar erau fermecate! gândi băiatul și, curios cum era, se cățără pe plantă până ajunse în vârf, deasupra norilor Privind de jur împrejur, văzu, nu departe, un castel mare Zări o potecă ce ducea la castel și o urmă până când ajunse în fața unei porți mari Bătu de mai
multe ori la poarta imensă, dar nu venea nimeni să‑i deschidă Cu mare efort, reuși să împingă poarta de fier care se deschise scârțâind
l Completează desenul, așezând la locul potrivit casa lui Jack și castelul.
În fața lui, o căpcăună uriașă îl privea încruntată Jack dădea din colț
în colț și îngăimă:
— M am pierdut! Mi ai putea da ceva de mâncare?
Căpcăuna, care nu avea copii, îl privi îmbunată
— Intră! O să ți dau un castron de lapte! Dar fii atent că soțul meu, căpcăunul, mănâncă copii
Băiatul abia își termină laptele că se auzi o mare hărmălaie Se întorcea căpcăunul! Căpcăuna îl puse pe Jack să se ascundă repede Căpcăunul își înghiți lacom mâncarea, apoi, după ce numără monedele din comoară, adormi
Jack, ieșind încet‑încet din cuptor, văzu monedele de aur pe masă, le luă și fugi fără să facă zgomot Când puse piciorul pe pământ, o găsi pe maică‑sa care ‑l aștepta Biata femeie, speriată la vederea plantei uriașe, când îl văzu pe Jack coborând pe ea și ridicând în aer victorios săculețul plin de monede, izbucni în plâns și se opri după ce băiatul îi povesti tot
l Încercuiește răspunsul corect:
1. Ce a primit Jack a b c de mâncare?
2. Ce a luat Jack a b c de la căpcăun?
3. Pe ce a coborât a b c Jack de la castel?
Jack și mama lui erau în sfârșit fericiți Dar, cu timpul, monedele se împuținau, apoi și ultima fu cheltuită și Jack se gândi să se întoarcă la castelul de dincolo de nori De data asta, băiatul se ascunse în bucătărie fără să fie văzut La scurt timp, veni căpcăunul și puse pe masă o găină
fermecată care făcea ouă de aur În timp ce căpcăunul dormea, Jack înșfăcă găina și o luă la fugă
Acum, Jack și mama lui erau bogați, dar nu întotdeauna bogăția este de ‑ajuns pentru ca oamenii să fie fericiți Mama lui Jack se îmbolnăvi și niciun medic din toți care fură chemați să o vadă nu reușeau să înțeleagă ce boală avea Femeia era tristă și mânca din ce în ce mai puțin
Jack se urcă din nou pe vrejul de fasole și se întoarse cu o harpă fermecată Ca prin farmec, la auzul muzicii suave a harpei, mama zâmbi
din nou, fericită, după atâta vreme
Dar acolo sus, printre nori, mai era cineva care auzise sunetul fermecat și Jack își dădu seama, cu spaimă, că vrejul uriaș se clătina sub o greutate foarte mare și neobișnuită Băiatul luă o secure și tăie planta fermecată, astfel că nimeni nu mai putea să coboare sau să urce pe ea
l Cum crezi că s-a încheiat povestea? Desenează și prezintă
în 1–2 enunțuri ce ai desenat.
A
Fișă de lectură
Scrie titlul poveștii și numele personajelor în funcție de descrierile date
I‑a dat lui Jack un castron cu lapte
A schimbat vaca pe cinci boabe de fasole
Avea un castel deasupra norilor
L‑a certat pe Jack pentru schimbul făcut
B
Numerotează enunțurile în ordinea desfășurării acțiunii din poveste
Jack a adus o găină cu ouă de aur
Jack a deschis cu greu poarta castelului
Mama l a trimis pe Jack să vândă vaca
Jack a luat monedele căpcăunului
Băiatul s‑a cățărat pe vrejul de fasole
Căpcăuna i a dat de mâncare lui Jack
Mama a aruncat boabele de fasole de la fereastră
Jack a tăiat vrejul de fasole
Jack a adus o harpă care a vindecat o pe mama lui
la pagina 71, în Jurnalul de lectură.
Jack și vrejul de fasole
Jurnal de lectură
Lipește numele poveștii și scrie data când ai citit-o pe fiecare.
Data:
Data:
Data:
Data:
Data:
Data:
Data: Data:
Anexa 1 Ridichea uriașă
Iepurele și țestoasa
Anexa 2
Lampa lui Aladin
Fata babei și fata moșneagului
Anexa 3
Motanul încălțat
Cenuşăreasa
Anexa 4
Prințul Roland
Hainele cele noi ale împăratului
