Sunt curios, deci învăț! - clasa a III-a by Editura Litera

Gabriela Bărbulescu

Olguța Șchiopu

Sunt curios, deci învăţ!

ctivități integ a e d rate et i a C Clasa a III-a

Nume Prenume Clasa Școala

E C T, I A

Editura Litera O.P. 53; C.P. 212, sector 4, București, România tel.: 021 319 63 90; 031 425 16 19; 0752 548 372 e‑mail: comenzi@litera.ro Ne puteți vizita pe

Editor: Vidrașcu și fiii Redactor: Mihaela Spurcaciu Corector: Carmen Bîtlan Ilustrații: Dreamstime, Shutterstock Copertă: Vlad Panfilov Tehnoredactare și prepress: Roxana Mitoi, Olimpia Bolozan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României BĂRBULESCU, GABRIELA Sunt curios, deci învăț!: caiet de activități integrate pentru clasa a III‑a/Gabriela Bărbulescu, Olguța Șchiopu. – București: Litera, 2017 ISBN 978-606-33-1668-5 I. Șchiopu, Olguța 37

Dragul nostru elev,

Îți propunem un material în care să aplici ceea ce ai învățat la clasă, în alte contexte decât cele deja cunoscute, dar și să înveți lucruri noi. Ți-am pregătit zece activități cu teme diverse în care să te joci cu litere, cuvinte și numere. Te invităm să observi, să descoperi, să gândești, să selectezi informații, să faci conexiuni, să formulezi întrebări, să-ți pui imaginația la încercare, să îți exersezi abilitățile de artist. Fii curios și învață! Autoarele

1 Ghiozdanul buclucaș

• Ce poveste ar putea spune un ghiozdan? 4

Ghiozdanul buclucaș

1 Observă imaginile de la pagina 4. Formulează câte un enunț despre fiecare. Nu folosi în enunțuri cuvântul ghiozdan!

________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

2 Care dintre ghiozdane crezi că este cel mai vechi? Explică alegerea. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

3 Ce exprimă gestul băiatului din imaginea E? Argumentează. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

4 Dacă un ghiozdan costă între 45 de lei și 93 de lei, care ar fi suma minimă necesară pentru a putea cumpăra toate ghiozdanele din imagini? Încercuiește răspunsul corect. a) 315 lei

b) 270 de lei

c) 558 de lei

d) 651 de lei

Explică alegerea ta. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

5 Citește cu atenție textul următor și rezolvă cerințele. Nimeni nu are de gând să-i cumpere iepuraşului Lică un ghiozdan nou. Dar, fiindcă Lică trebuie să meargă la şcoală în fiecare zi, iar ghiozdanul său e vechi, jerpelit şi urât, iepurașul hotărăşte să-l înnoiască. Face multe desene, le colorează frumos, le lipeşte pe locurile cele mai roase şi acum ghiozdanul arată destul de bine. Unii colegi cred chiar că e nou-nouț şi vor unul la fel. Atât doar că iepuraşul e micuț, slăbuț, iar ghiozdanul e mare, voluminos. 5

1 — Hei, Rică-pirpirică! îl strigă colegul său, ursulețul Marinucă, în fiecare dimineață când se întâlnesc în drum spre şcoală. Ghiozdanul… îl duci tu sau el te târăşte!? Ha! Ha! Ha! râde cu poftă Marinucă, iar prietenii care îl înconjoară – mereu îi țin isonul. Ursulețul are o mulțime de prieteni, e cel mai bun elev din clasă. Tatăl urs, domnul Ursache, trece des pe la şcoală. Doamna Pădure îl laudă pe Marinucă, îi spune tatălui că are un fiu minunat. Lică visează la ziua când şi tatăl său va sta în fața doamnei Pădure, iar ea, cu un glas port, nu va conteni să-l laude. Cu părere de rău însă, acest lucru nu se va întâmpla în curând. Lică nici pe departe nu e un elev eminent. Din această pricină bietul iepuraş e foarte trist. Nu pricepe ce se întâmplă. Acasă învață poezia, o ştie la perfecție, o recită frumos, cu intonație, dar în clasă se bâlbâie, uită. La matematică e şi mai rău. — Rică, cât fac doi plus doi? îl întreabă profesoara. — Patru, vrea să zică iepuraşul, dar din spate i se şopteşte: trei… — Trei! zice Lică fără să gândească prea mult. — Rică! ridică tonul doamna Pădure, cât fac doi plus doi!? — Doi plus doi fac patru! zice supărat Lică. Patru plus patru fac opt! Cinci plus cinci fac zece! O sută plus o sută fac două sute! O mie plus o mie fac două mii! Zece mii plus zece mii… Eu sunt Lică, nu Rică! — Lică! Aude el ca prin vis glasul doamnei Pădure. Noi nu am ajuns să învățăm miile! Şezi! Iepuraşul se aşază, scutură din cap şi nimeni nu ştie că acest lucru se întâmplă doar atunci când vrea să-şi stăpânească lacrimile. Iepuraşul pune căpşorul pe bancă, închide ochii şi… visează. Visează că are un ghiozdan nou, că e cel mai bun elev din clasă, are o mulțime de prieteni, doamna Pădure îl laudă, iar tatăl-iepure zice cu mândrie: Ăsta e Lică al meu! Profesoara se apropie: — Repetă, Rică! Ce-am spus adineauri? Lică sare speriat în picioare: — Ați spus… Ați spus… repetă Lică ce-am spus adineauri, răspunde el în timp ce inima îi face „tuc-tuc” undeva prin călcâie. — Ricăă! Lică! Afară! Imediat! Cu ghiozdanul în spate, Lică aleargă spre uşă. — Înapoi! Bietul iepuraş face cale întoarsă, priveşte cu ochi senini, nedumeriți spre doamna Pădure. — Afară! strigă iarăşi aceasta. Ghiozdanul rămâne aici! Te întorci împreună cu taică-tu! Lică aleargă pe cărăruşa care duce spre casă. În sfârşit, tatăl-iepure o va vedea pe doamna Pădure, se gândeşte el şi nu ştie ce să facă – să se bucure sau să fie trist. Nu o dată tata a declarat că nici în ruptul capului nu merge la şcoală. Acum va trebui să vină. Însăşi doamna profesoară îl cheamă. De când se ştie, Lică pe toate le face anapoda. 6

Ghiozdanul buclucaș

— De unde te-ai luat atât de neîndemânatic? Îl ceartă cu toții, dar Lică nu se dă bătut. Într-o bună zi va demonstra tuturor că e deştept, ba chiar e foarte deştept. — Eh, oftează iepuraşul, astăzi nu e ziua mea cea mai bună. Până acasă e drum lung. Trece printr-o poiană plină cu flori, culege un buchet mare, apoi îşi continuă calea. — Ai făcut vreo boroboață? îl întreabă tata din prag. Spune imediat! Ce-ai făcut? Degeaba Lică încearcă să-şi ascundă urechile… În fața doamnei Pădure apare târât de urechi. În lăbuțe ține un buchet de flori parfumate. — Ah! Trage adânc aerul în piept doamna profesoară. Ce parfum… Ce miros… — Sunt pentru dumneavoastră, şopteşte Lică. — Pentru mine? Se miră ea şi abia atunci observă că micuțul e ținut de urechi. Ce se-ntâmplă? strigă revoltată. Cum e posibil!? Lăsați-l! Tatăl-iepure îl lăsă pe Lică în pace. — Sunt doamna Pădure, profesoara lui Rică. — Lică, prea bună doamnă, Lică… o corectează tatăl-iepure. Pe vremea aceea erau atât de mulți iepuraşi cu numele Rică încât noi am hotărât să-l numim Lică. Să se deosebească. Şi pare-se că se deosebeşte. — Da! spune profesoara. Se deosebeşte. E un iepuraş foarte atent. E un elev sârguincios, mai ales la matematică. — Ştiam eu, răspunde cu mândrie tata. Va fi contabil! E o profesie bună. — Ce fel de contabil? strigă brusc doamna Pădure înroşindu-se toată. — S-a întâmplat ceva, doamnă? e îngrijorat iepuroiul. — Nu, nu. Nimic. Florile! Am alergie! Dar sunt atât de frumoase. Atât de frumoase! Unde-mi sunt medicamentele? — Pe policioară, aleargă Lică să i le dea. De câte ori se întoarce de la şcoală, Lică trece prin poienița cu flori. Culege câte un buchețel şi fuga la doamna Pădure acasă. Doamna e la pensie, nu mai profesează. Acum profesor îi este domnul Codruț. — Rică… Lică… se emoționează bătrâna profesoară. Florile sunt atât de frumoase… Dar… am alergie. — De la toate? întreabă cu seninătate Lică. — Genial! Acuşi vedem. Aşa… miroase ea, rând pe rând, fiecare floricică în parte. Ce miros, ce parfum! Hap-ciu! Hap-ciu! strănută doamna Pădure. Rică, pe asta arunc-o! Din astea să nu-mi mai aduci! Celelalte sunt pur şi simplu minunate. Eh, Rică, oftează bătrâna, eşti un înger. Toți m-au uitat. Doar tu mă ții minte. Lică, adăugă ea, scoate cartea de matematică! Vom pregăti temele! Vom învăța şi puțină gramatică. Dragul meu, când vei creşte nu va mai avea cine să-mi treacă pragul! De Ziua Învățătorului, de pe scena şcolii, Lică recită cea mai frumoasă, cea mai lungă poezie învățată vreodată. 7

1 Sala îl aplaudă în picioare. Tatăl-iepure le spune tuturor că Lică e fiul său. — Va fi artist! zice tata cu mândrie. Lică nu-i îndeplineşte aşteptările. Nu e nici artist, nici contabil. E un mare sportiv. A crescut şi a devenit mândria întregii păduri. Şcoala în care a învățat îi poartă numele. Pe peretele holului e portretul său, iar o sală de clasă a fost transformată în muzeu. Printre mulțimea de trofee şi premii e şi un ghiozdan ce are multe, multe desene frumos colorate. (adaptare după Emilia Plugaru, Bătrâna doamnă Pădure) l Pornind de la text, formulează întrebări care să înceapă cu următoarele cuvinte. Cine

___________________________________________________________________ ?

Care

___________________________________________________________________ ?

Unde

___________________________________________________________________ ?

Când

___________________________________________________________________ ?

De ce

___________________________________________________________________ ?

l Răspunde la două dintre întrebări, la alegere. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ a) De ce crezi că Lică nu se descurca la școală la fel de bine ca acasă? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ b) Tu ai fost vreodată într-o astfel de situație? Povestește în 2–3 enunțuri. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ l Prezintă, în 2–3 enunțuri, părerea ta despre atitudinea lui Lică față de ghiozdanul lui. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 8

Ghiozdanul buclucaș l Scrie cum ai tu grijă de lucrurile pe care le folosești pentru școală. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ l D acă Lică a numărat că face 324 de pași până la școală, câți pași a făcut pe drumul dintre casă și școală în ziua în care doamna Pădure l-a trimis după tatăl său, știind că s-a abătut 14 pași de la traseu ca să culeagă flori?

6 Imaginează-ți că ghiozdanul tău ar putea să vorbească. Ce ar povesti? Scrie un text folosind începutul dat. Completează textul cu un desen.

— Bună, eu sunt Ghiozdanul! Sunt bucuros să te însoțesc zi de zi la școală. ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________

7 A început un nou an școlar. Ce vei lua cu tine în ghiozdan ca să fii sigur că vei avea succes în activitatea școlară? Scrie pe etichete ce crezi că te ajută. ATENȚIE

COLABORARE

2 Povestea apei

A B

• Ce poveste ar putea spune apa în fiecare anotimp? 10

Povestea apei

1 Completează primele două coloane ale tabelului, referindu-te la ceea ce știi despre apă. A treia coloană o vei completa după ce rezolvi toate cerințele din această unitate. Știu

Vreau să știu

Am aflat

2 Precizează care sunt stările de agregare ale apei în natură. Exemplifică pentru fiecare imagine în parte.

3 Există vreo legătură între anotimpuri și stările de agregare ale apei? Argumentează răspunsul tău.

2 4 Grupează literele scrise pe imaginile de la pagina 10 în funcție de anotimpul care este ilustrat. PRIMĂVARĂ: ____________________________ VARĂ: ______________________________ TOAMNĂ:

____________________________ IARNĂ: _____________________________

5 Care este rolul apei în activitățile omului, în dezvoltarea plantelor și a animalelor? Completează tabelul.

Activitățile omului

Dezvoltarea plantelor

Dezvoltarea animalelor

6 Realizează câte un cvintet, respectând următoarele precizări, pentru unul dintre cele patru anotimpuri (primăvara, vara, toamna și iarna):

primul vers este format din cuvântul l tematic (un substantiv); l al doilea vers este format din două cuvinte (adjective care să arate însușirile cuvântului tematic); al treilea vers este format din trei cuvinte l (verbe care să exprime acțiuni ale cuvântului tematic); l al patrulea vers este format din patru cuvinte ce alcătuiesc o propoziție prin care se afirmă ceva esențial despre cuvântul tematic; l al cincilea vers este format dintr-un singur cuvânt (de obicei, verb), care sintetizează tema/ideea. 12

Povestea apei

7 Enumeră două situații, una când ai fost curajos și una când ți-a fost frică în timpul producerii unor fenomene ale naturii.

8 Folosește-te de imaginea de mai jos. Numerotează fragmentele date, în ordinea firească a circuitului apei în natură.

l Din cauza curenților de aer rece, vaporii de apă se condensează, adică se transformă în picături fine de apă, în jurul particulelor mici de praf. l Odată căzută pe pământ, apa provenită din ploaie, lapoviță, ninsoare sau orice altă formă ar îmbrăca ea, se infiltrează în pământ, de unde este absorbită de rădăcinile plantelor sau ajunge în pânza freatică, ori alimentează izvoarele subterane.

l Gravitația determină căderea picăturilor de apă pe Pământ sub formă de ploaie. Vara, dacă aceste picături de apă întâlnesc curenți de aer foarte rece, ele se transformă în bucăți de gheață, formând grindina. În anotimpul rece, locul ploii este luat de lapoviță şi ninsoare.

l O parte din cantitatea de apă se ridică din nou în atmosferă sub acțiunea radiației solare şi tot aşa – povestea se reia la nesfârşit.

l Când Soarele mângâie cu razele sale Pământul, apa de la suprafața planetei și cea rezultată din transpirația plantelor se evaporă, adică se transformă în vapori, formând norii. Aceștia se ridică în atmosferă cu ajutorul curenților de aer.

2 9 Citește cu atenție dialogul dintre copil și picătura de apă. — Unde este casa voastră?

— Casa noastră este pe pământ, pretutindeni şi nicăieri.

l Explică răspunsul picăturii de apă. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

10 Scrie Povestea picăturii de apă. Realizează și un desen care să însoțească povestea ta. ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ 14

Povestea apei

11 Realizează un dialog între cele trei personaje din imaginea de mai jos. ________________________________________ ________________________________________ ________________________________________ ________________________________________ ________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

12 Ascultă valsul Valurile Dunării, de Johann Strauss. Scrie țările străbătute de Dunăre de la izvor

până la vărsarea în Marea Neagră. Realizați în clasă un colaj cu fotografii, realizate în diferite anotimpuri, ale orașelor pe care le traversează fluviul.

3 La joacă

B C

• Care este jocul tău preferat? De la cine l-ai învățat? 16

La joacă

1 Scrie câte un cuvânt reprezentativ pentru fiecare imagine de la pagina 16: ___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________

2 Compară cuvintele cu cele scrise de colegii tăi. Ce este asemănător? Ce este diferit? 3 Formulează câte două enunțuri despre fiecare imagine. Fă referire atât la activitatea copiilor, cât și la alte detalii (spațiu, culori, ce exprimă fețele copiilor etc.).

4 Dacă ai putea să intri în unul dintre jocurile din imagini, pe care l‑ai alege? Explică de ce. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

5 Descrie jocul din imaginea D, respectând schema dată. Numele jocului: ___________________________ Reguli: ____________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ Desfășurare: _______________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

3 6 Explică de ce este important ca un joc să aibă reguli. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

7 În care dintre imagini copiii desfășoară o activitate fizică mai intensă? Cum ai apreciat? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

8 Scrie ce activități fizice ai desfășurat tu în ultimele trei zile. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

9 Explică într-un text, de 2–3 enunțuri, importanța activității fizice pentru menținerea sănătății. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

10 Dacă aș avea 4 pachete cu câte 4 banane și 5 portocale fiecare și aș vrea să dau câte o banană și câte o portocală fiecărui copil din imaginile de la pagina 16, ar fi suficiente fructe? Explică răspunsul.

11 Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele.

Ai auzit vreodată de jocul Păcălici? Sigur părinții tăi știu despre ce este vorba.

Păcălici este un joc de grup. Se joacă folosind 33 de cartonașe, dintre care 16 sunt perechi, reprezentând costume naționale ale diferitelor popoare (fată și băiat), iar al 33‑lea cartonaș îl reprezintă pe Păcălici, un clovn. Pot juca între două și șase persoane. Se joacă astfel: se amestecă toate cartonașele și se împart fiecărui jucător câte patru, cu fața în jos. Restul de cartonașe se așază pe masă tot cu fața în jos. Începe jucătorul aflat în dreapta celui care a împărțit cartonașele. Dacă acesta găsește în cartonașele sale una sau mai multe perechi (costumul național din aceeași țară pentru fată și băiat), le așază pe masă cu fața în sus și spune: mai departe. În cazul în care nu are nicio pereche, ia un cartonaș de deasupra pachetului. Dacă nici în acest caz nu poate forma o pereche, 18

La joacă

spune mai departe și jocul continuă cu jucătorul următor, care procedează la fel. Când se termină toate cartonașele de pe masă, fiecare jucător, pe rând, fără să se uite, trage de la jucătorul din dreapta sa câte un cartonaș dintre cele pe care acesta le ține în mână, desfăcute în formă de evantai. Câștigă jucătorul care depune primul toate cartonașele împerecheate pe masă. Dacă joacă mai mult de doi jucători, jocul continuă până când unul dintre ei rămâne în mână doar cu Păcălici. Acesta a pierdut și i se pot da diferite pedepse amuzante: să sară de 10 ori într-un picior, să cânte ceva, să facă o tumbă, să spună o glumă etc. De asemenea, tot el va împărți cartonașele în jocul următor. A. Încercuiește răspunsurile corecte. l P ăcălici este un joc: a) individual

b) de perechi

c) de grup

l Cartonașele sunt grupate în: a) 16 perechi

b) 33 de perechi

c) 32 de perechi

l La început, se împart fiecărui jucător câte: a) 6 cartonașe

b) 4 cartonașe

c) 2 cartonașe

l Câștigă jucătorul care: a) rămâne în mână doar cu Păcălici. b) pune jos toate cărțile împerecheate. c) pune jos prima pereche. B. Răspunde la întrebări: l Cine începe jocul? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ l Ce face primul jucător dacă nu are nicio pereche? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ l Când se încheie jocul? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 19

3 12 Un grup de copii au jucat Păcălici timp de o oră

și jumătate. Știind că au început la ora 14:40, la ce oră au încheiat jocul? Scrie ora și reprezintă pe ceas.

______________________________________________ ______________________________________________ ______________________________________________

13 Dacă într-o cutie intră 12 jocuri Păcălici, iar pe un raft sunt 5 cutii pline, câte cartonașe sunt în cutiile de pe raft?

14 Fă-ți propriul joc! Poți realiza și tu un joc asemănător cu Păcălici. Îndoaie o foaie cartonată

de format A4 în opt părți egale. Decupează cele opt dreptunghiuri și rotunjește-le colțurile. Realizează 33 de astfel de cartonașe. Alege o temă pentru jocul tău: Flori, Animale, Plante, Forme geometrice, Instrumente muzicale etc. Desenează 16 perechi de imagini cu tema aleasă. Desenează ceva diferit pe al 33-lea cartonaș, care să fie Păcălici. Joacă-te cu colegii tăi!

Iată un exemplu de cărți de joc pentru tema Fructe.

M\R

C\LICI

PAR\

La joacă

15 Ilustrează într-un desen următorul citat: Copilul râde: Înțelepciunea și iubirea mea e jocul. (Nicolae Labiș). Prezintă-l colegilor și explică alegerile tale.

4 Cifre și numere

Plecări Zbor

Ora

B C

• Știi când și cum au apărut numerele? 22

Destinația

Poarta

Cifre și numere

1 Observă imaginile de la pagina 22 și scrie la ce folosim numerele. Completează cu alte situații care nu se regăsesc în imagini.

2 Completează pentru fiecare turist ora de plecare a avionului și poarta de îmbarcare, folosind imaginea B de la pagina 22.

— Eu călătoresc la Roma.

— Eu voi vizita capitala Franței, Paris.

— Abia aștept să văd autobuzele din Londra!

— Merg la Amsterdam, în țara lalelelor, Olanda!

________________

________________ ________________ ________________

________________

________________ ________________ ________________

3 Citește cu atenție și completează organizatorul grafic cu informații din text. Istoria numerelor începe din secolul al VII-lea – î.Hr., şi după unii cercetători, cu mult înainte. Secole de-a rândul, numărarea obiectelor era o corespondență de unu la unu, iar atunci când schimbul de obiecte o cerea, s-a ajuns la corespondența de doi sau trei la unu. Azi fiecare dintre noi foloseşte sistemul de numerație zecimal despre care se spune că a avut drept model mulțimea degetelor. Cine ştie cum ar fi arătat civilizația noastră, dacă omul nu ar fi avut cinci degete la o mână? Degetele le-au dat oamenilor o metodă la îndemână de a număra, încă dinainte de a exista cuvinte pentru numere. Atingând degetele în timp ce numărăm putem să ținem evidența și, ținându-le ridicate, putem comunica numere fără a fi nevoie de cuvinte. Legătura dintre degete și numere este foarte veche. Chiar și astăzi folosim cuvântul din limba latină pentru deget (digit) pentru a exprima numere. 23

4 Cifrele și numerele romane sunt simboluri grafice, mai exact litere, care au fost folosite în civilizația antică romană și apoi în Europa, până în momentul în care s-au impus cifrele arabe, în jurul anilor 1300 d.Hr. Vreme de aproximativ 2000 de ani, aceasta a fost modalitatea în care s-au scris cifrele și numerele în Imperiul Roman și în Europa. Cifrele pe care le folosim în ziua de astăzi sunt așa-numitele „cifre arabe”. Exemplu: 1, 2, 3 etc. Ele sunt numite așa pentru că au intrat în Europa prin intermediul civilizației arabe, mult mai avansate decât cea europeană, la acea vreme. Civilizația arabă a preluat setul de cifre de la cea indiană (hindu). Matematicienii indieni inventaseră (sau poate copiaseră din surse rămase necunoscute) și conceptul de zero, inexistent la alte civilizații, așa că sistemul lor, foarte simplu, însă, în același timp, foarte puternic, bazat doar pe 10 simboluri (de la 0 la 9), avea să fie adoptat în întreaga lume. Romanii nu aveau reprezentare pentru zero, ei foloseau un cuvânt pentru a-l înlocui, nulla. Se crede că numerele arabe au intrat în Europa prin Spania, care fusese cucerită de arabi și inclusă în Marele Califat. Probabil că numerele călătoriseră până acolo aduse de matematicienii și comercianții arabi ce intrau în contact cu europenii. E foarte posibil ca numerele arabe să fi intrat în Europa și prin intermediul comercianților italieni ce navigau frecvent în nordul Africii, care era tot parte a Marelui Califat. Numerele arabe s-au dovedit a fi mult mai ușor de folosit decât cele romane, atât la scrierea cifrelor și a numerelor, dar mai ales la efectuarea calculelor. Corespondență doi sau trei la unu Corespondență unu la unu

Mulțimea degetelor

Istoria numerelor Cifre arabe

Cifre romane

Cifre și numere

4 Joacă-te cu numerele! Rezolvă exercițiile.

Aplică metoda cubului. Poți face un cub din carton pe care să scrii exercițiile și să te joci cu colegii tăi.

Descrie pașii: 2980 – 21 : 7 × 285 =

Analizează, apoi rezolvă: Ionel are într-un clasor Compară: 123 de timbre și în altul a) 588 – 317  450 b) 128 + 158  200 – 100 are de 7 ori mai multe. Câte timbre are în total? Rezolvare:

Asociază: umărul cu 20 mai mare •n decât 580 446; •n umărul cu 500 mai mic decât 946 600.

Aplică: 546 – a = 223 a = ____ b – 145 = 523 b = ____

Argumentează: 245 + 523 = 523 + 245 123 + 0 = 123 782 > 123 + 522

4 5 Scrie ziua, luna și anul în care v-ați născut tu și membrii familiei tale folosind cifrele arabe.

6 Folosind operațiile matematice învățate, calculează:

a) numărul torturilor necesare pentru a sărbători timp de cinci ani ziua de naștere a fiecărui membru.

b) numărul total al lumânărilor folosite pentru sărbătorirea zilelor de naștere în cei cinci ani.

c) numărul florilor ce trebuie achiziționate dacă fiecărui membru îi vei oferi câte un buchet format din trei flori.

d) n umărul baloanelor ce trebuie cumpărate dacă pentru fiecare sărbătoare se vor achiziționa câte două baloane albastre, trei baloane roșii și cu 3 mai multe baloane albe decât albastre.

7 Alege patru numere din concentrul 0–10 care să aibă o importanță deosebită în viața ta. Motivează alegerea. Exemplu: Numărul doi, pentru că sunt născut în luna februarie.

Cifre și numere l Scrie pentru două dintre numerele alese câte o scurtă poezie formată din patru versuri. ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________ ____________________________________

8 Enumeră titlurile operelor literare citite de tine care să conțină numere. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

9 Folosește cifrele de la 1 la 9 în realizarea unei hore a numerelor. Personalizează fiecare cifră în parte, apoi coloreaz-o folosind o culoare preferată.

5 Flori și culori

C D

• Ce poveste ar spune culoarea ta preferată? 28

Flori și culori

1 Scrie câte un cuvânt reprezentativ pentru fiecare imagine de la pagina 28: ___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________

2 Compară cuvintele cu cele scrise de colegii tăi. Ce este asemănător? Ce este diferit? 3 Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele. Cu mult timp în urmă, la începutul timpurilor, culorile lumii s-au certat. Fiecare dintre ele pretindea că era cea mai bună, cea mai frumoasă, cea mai importantă, cea mai folositoare, cea mai iubită. Verdele spuse: Uitați-vă la iarbă, frunze și copaci. În mod evident, vedeți și voi că sunt cea mai importantă culoare. Sunt culoarea vieții și a speranței. Uitați-vă în jur și o să vedeți că sunt peste tot. Albastrul îl întrerupse și exclamă: Gândiți-vă la cer și la mare. Apa stă la baza vieții și fără mine nu ar exista cerul albastru. Fără mine nu ar exista nimic! Galbenul râse: Eu sunt luminos și cald, iar tu ești atât de serios. De fiecare dată când te uiți la o narcisă galbenă sau la floarea-soarelui zâmbești. Soarele, luna și stelele sunt galbene, frumusețea mea este atât de evidentă încât oricine mă vede rămâne uimit. Portocaliul începu să se laude: Eu sunt culoarea mâncărurilor sănătoase ce dau putere. Morcovul, portocala și dovleacul au multe vitamine. Și atunci când portocaliul umple cerul, la răsărit sau la apus, frumusețea mea este atât de evidentă încât toți cei care mă văd se opresc să mă privească cu admirație și uimire. Ei bine, roșul începu să strige: Eu sunt conducătorul întregii vieți. Sângele este roșu și sângele înseamnă viață. Eu sunt culoarea pasiunii și a iubirii. Violetul se ridică în picioare și era foarte înalt. El vorbi dând foarte multă importanță spuselor sale: Eu sunt culoarea imperială și a regilor. Oamenii puternici întotdeauna m-au ales pe mine, deoarece eu sunt culoarea puterii și a înțelepciunii. La sfârșit, cu o voce joasă și timidă, Indigoul spuse: Cu greu mă observați, însă, deși sunt tăcut, fără mine nu ați fi nimic. Aveți nevoie de mine pentru echilibru și contrast și pentru liniște interioară. Argumentările au continuat, fiecare culoare în parte lăudându-se, ridicându-se în slăvi și certându-se. Fiecare în parte considera că este perfecțiunea întruchipată. În timp ce se certau din ce în ce mai tare, un fulger puternic lumină cerul. Începu să tune și să plouă. Culorile au tremurat de frică și s-au strâns în brațe pentru a se liniști și proteja una pe alta. Apoi Ploaia începu să vorbească: Voi, culorilor, sunteți atât de nesăbuite. Vă certați care este cea mai bună, fiecare încercând să fie deasupra celorlalte. Nu înțelegeți că fiecare în parte ați fost făcute cu un scop special, fiecare este unică și diferită? Luați-vă de mâini și urmați-mă! Făcând ce le spuse Ploaia, culorile se apropiară și se luară de mâini. De acum încolo, zise Ploaia, când plouă, fiecare dintre voi se va întinde de-a lungul cerului într-un superb semicerc colorat. Curcubeul va fi un semn al păcii și al speranței. 29

5 Astfel, oameni buni, de fiecare dată când ploaia curăță pământul, căutați un curcubeu pe întinsul cerului. Când apare, țineți minte că fiecare dintre voi este special. Lăsați culorile curcubeului să vă reamintească să vă apreciați pe voi înșivă și pe cei din jur. a) Scrie cuvintele din text care au legătură cu fiecare culoare. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ b) Formulează întrebări legate de conținutul textului și de imaginile prezentate. Răspunde la două dintre întrebări, la alegere. Cum

Cine

De ce

Când

Care

c) Completează tabelul cu denumirea florilor, după model, pentru toate culorile curcubeului:

roșii ca focul

macii

galbene ca ceara

crizantemele

Flori și culori d) Formulează propoziții cu trei dintre expresiile (comparațiile) identificate, la alegere. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ e) Scrie florile specifice fiecărui anotimp. Precizează, în paranteză, culoarea fiecăreia. PRIMĂVARA

VARA

TOAMNA

IARNA

f) Scrie un text despre o floare, la alegere. Realizează o bandă desenată în care să ilustrezi textul tău. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

5 g) Completează cadranele: 1. Găsește un titlu pentru textul dat.

2. Creează un aritmogrif pe verticala căruia să fie scris:

R O G V A I V 3. Desenează floarea ta preferată.

4. Scrie un proverb care să se potrivească întâmplării petrecute în text.

4 Desenează trei flori folosind formele geometrice învățate. Colorează fiecare floare folosind culori complementare (verde – roșu, albastru – oranj, violet – galben).

Flori și culori

5 Realizează un afiș prin care să convingi oamenii să protejeze florile (să nu le rupă din mediul natural, să le îngrijească etc.). Folosește texte și imagini.

6 Fenomene ale naturii

•C e fenomene ale naturii recunoști în imagini? 34

Fenomene ale naturii

1 Scrie litera imaginii corespunzătoare fiecărui fenomen natural. vânt

fulger

ploaie

grindină

ninsoare

2 În ce imagini apa se găsește în stare solidă? Scrie literele corespunzătoare: 3 Unește fiecare simbol cu descrierea potrivită.

4 Desenează în tabel simboluri potrivite pentru vremea de ieri și de azi. IERI

ASTĂZI

6 5 Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele. Într-o bună zi, soarele și vântul se certau din cauză că fiecare dintre ei credea că este mai puternic decât celălalt. Deodată, văzând un călător pe drum, soarele îi spuse vântului: — Cred că știu cum să vedem care dintre noi doi are dreptate. Primul care reușește să-l facă pe călător să-și scoată haina va fi considerat cel mai puternic. Uite, eu mă retrag în spatele norului, începe tu! Dornic să-i demonstreze soarelui că el este mai puternic, vântul începu să sufle cât putu de tare asupra călătorului. Însă, cu cât vântul suflă mai tare către om, cu atât mai strâns își ținu acesta haina în jurul trupului. În cele din urmă, vântul a hotărât să renunțe. Atunci soarele a ieșit imediat de după nor și i-a zâmbit cu bunătate călătorului, și, spre mirarea vântului, s-a întâmplat ceva foarte ciudat. Călătorul își descheia haina. Soarele continua să-și trimită din plin razele sale călduroase peste călător, care, găsind în curând că e prea cald pentru a merge astfel pe jos, își dezbrăcă haina. După ce omul și-a scos haina, soarele îi spuse vântului: — Vezi, blândețea și prietenia sunt mult mai puternice decât mânia și forța. Vântul și-a dat seama de greșeală și a învățat o lecție pe care a ținut-o minte toată viața. (adaptare după Esop, Soarele și vântul) a) Formulează întrebări pentru răspunsurile date. ________________________________________________________________________________ Soarele văzu deodată un călător pe drum. ________________________________________________________________________________ Vântul începu să sufle cât putu de tare asupra călătorului. ________________________________________________________________________________ Călătorul își dezbrăcă haina. b) Numerotează enunțurile în ordinea desfășurării acțiunii din textul dat. Omul și-a dezbrăcat haina. Vântul începu să sufle cu putere. Soarele și vântul se certau pentru că fiecare credea că este mai puternic decât celălalt. Soarele a început să trimită razele sale calde asupra călătorului. Soarele și vântul s-au hotărât să își măsoare forțele. Soarele a văzut un călător pe drum. 36

Fenomene ale naturii c) Ce lecție crezi că a învățat vântul? ________________________________________________________________________________ După părerea ta, este valabilă această lecție și în cazul oamenilor? Explică de ce. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

6 Imaginează-ți că ai un zmeu de hârtie și ai vrea să îl înalți. Ai nevoie de ajutorul vântului. Dacă vântul ar fi o persoană, ce i-ai spune? Scrie un dialog de 6–8 replici.

7 a) Observă graficul care prezintă temperaturile înregistrate la ora 12, în fiecare zi din săptămână, și completează enunțurile. 25

25 20

Cea mai călduroasă zi a săptămânii a fost

24 22

Zilele în care s-a înregistrat aceeași temperatură sunt

. A plouat în ziua cea mai rece, adică

. 5 0

Diferența dintre cea mai caldă zi și cea mai rece este de grade.

b) Scrie zilele săptămânii în ordinea crescătoare a numerelor care exprimă temperaturile înregistrate. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 37

6 8 a) Observă foaia de calendar. Ce lună ar putea fi? Explică alegerea ta. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ b) Completează foaia din calendar cu simbolurile potrivite pentru vreme, în funcție de enunțurile date. L

Cerul a fost senin în toate zilele de marți. A plouat în a doua vineri a lunii și în zilele de miercuri și joi din a patra săptămână a lunii. În ultima sâmbătă a lunii, a fost ceață. Cerul a fost înnorat lunea și duminica, în zilele cu număr fără soț.

9 a) Alege trei fenomene ale naturii. Imaginează-ți că fenomenele naturii sunt personaje. Scrie cum crezi că s-ar prezenta acestea, referindu-te la caracteristicile fiecăruia. Folosește și exemplul dat.

Fenomene ale naturii Exemplu: Sunt Fulgerul. Sunt luminos și puternic. De obicei, îmi fac apariția pe cer atunci când plouă. Oamenii se tem de mine pentru că pot provoca pagube însemnate. Sunt urmat întotdeauna de prietenul Tunet. ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ b) Realizează un desen potrivit.

7 Oameni și meserii

C D

• T u ce vrei să te faci când o să crești? 40

Oameni și meserii

1 Scrie câte un cuvânt care să denumească activitatea desfășurată de personajul din fiecare imagine de la pagina 40.

___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________ ___________________________

2 Formulează câte un enunț despre fiecare imagine. Fă referire la activitatea oamenilor, la ustensilele și materialele folosite.

3 Completează cadranele. Ce dorești să devii în viață? Care este meseria aleasă?

De ce? Argumentează.

Ce meserie cred ceilalți că ar trebui să alegi?

Realizează un desen în care să redai meseria aleasă.

Mama: Tata: Frați: Prieteni:

7 4 Citește cu atenție poezia și rezolvă cerințele.

Mirosul meseriilor de Gianni Rodari Orice meserie Un muncitor, mirosul Are un miros, copii! De uleiuri de mașină. A pâine și a plăcinte Miroase-n brutării. Miroase cofetarul A nuci și scorțișoară, În orice tâmplărie, Iar un halat de medic A doctorie amară! În sat sau la oraș, A scânduri noi miroase, A vrafuri de talaș. A brazdă aromată, A câmp și spic bogat Un vopsitor miroase Va mirosi țăranul A lacuri de vopsit, Ce merge la arat! Geamgiul întotdeauna Va mirosi a chit. Va mirosi a pește Pescarul cel vânjos, Șoferul are-n haină Și numai trândăvia* Nu are vreun miros. Mirosul de benzină, *trândăvie – lene.

a) Care sunt meseriile prezentate în poezie? _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ b) Explică mirosul a trei meserii prezentate în text, la alegere. Exemplu: Geamgiul folosește chit ca să fixeze geamurile. _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ c) Argumentează de ce trândăvia nu are miros. _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 42

Oameni și meserii d) Completează cvintetul, respectând următoarele precizări, pentru denumirea unei meserii prezentate în poezie, la alegere. l primul vers este format din cuvântul tematic (un substantiv); l a l doilea vers este format din două cuvinte (adjective care să arate însuşirile cuvântului tematic); l a l treilea vers este format din trei cuvinte (verbe care să exprime acțiuni ale cuvântului tematic); l a l patrulea vers este format din patru cuvinte care alcătuiesc o propoziție prin care se afirmă ceva esențial despre cuvântul tematic; l cincilea vers este format dintr-un singur cuvânt (de obicei, verb), care sintetizează l a tema/ideea. ____________________________________________ ______________________________________________________ _______________________________________________________________ ___________________________________________________ ____________________________________________ e) Scrie ghicitori pentru trei dintre meseriile prezentate în poezie.

f) Explică ce miros ar avea meseria pe care ți-o dorești tu. _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 43

7 5 a) Citește cu atenție rețeta de mai jos pentru prepararea a 10 prăjituri.

Unt – 200 g

b) A șază în ordine crescătoare cantitățile ingredientelor prezentate în rețetă.

Zahăr – 220 g

Ouă – 4 bucăți Smântână – 300 g Făină albă – 450 g

Sare – 10 g Nuci – 200 g Esențe

Scorțișoară – 25 g

c) Câte prăjituri se pot face din următoarele cantități? l 1 kg de nuci: _______________________ l 1 kg de făină: _____________________ 1 kg de zahăr: ____________________ l 1 kg de smântână: __________________ l d) D urata de preparare a prăjiturii este de 45 de minute și cea de coacere este de 20 de minute. Identifică, pe cadranul ceasului, ora la care se încheie prepararea prăjiturii, știind că activitatea a început la ora 16:30. Desenează acele ceasului:

l pentru a indica ora de începere a preparării

l pentru a indica ora finalizării preparării

e) Motivează alegerea orei, de finalizare a preparării, calculând durata de preparare.

Oameni și meserii

6 Realizează un meniu al zilei. Ține cont de importanța alimentelor selectate pentru sănătatea oamenilor.

7 Recunoaște uneltele și numește meseriile în care se folosesc. Colorează.

8 Istoria scrierii

• Te-ai întrebat vreodată cum au ajuns oamenii să folosească literele și cum a apărut scrierea? 46

Istoria scrierii

1 Imaginile de la pagina 46 te vor ajuta să înțelegi informațiile din textul de la exercițiul 3. Iată ce reprezintă acestea:

A – desene preistorice din peștera Magura, Bulgaria B – Scriere cuneiformă C – Scriere cu hieroglife D – Manuscris în alfabetul fenician E – Inscripție în limba greacă F – Semne din alfabetul chinezesc

2 Completează primele două coloane ale tabelului de mai jos, referindu-te la ceea ce știi despre scriere și alfabet. După ce citești textul de la exercițiul 3, completează și a treia coloană. Știu

Vreau să știu

Am aflat

8 3 Citește cu atenție textul. Primele forme de scriere sunt desenele din era preistorică. Acestea reprezintă cea dintâi încercare de a păstra pentru generațiile viitoare istoria vânătorilor din vremuri foarte îndepărtate. Cercetările au demonstrat că picturile erau realizate cu degetele și cu pensule din fibre vegetale sau de lemn. Pentru a putea fi absorbită culoarea, se foloseau materiale precum părul de animale sau mușchiul vegetal. Singurele culori folosite erau ocrul în toate nuanțele sale, de la galben la brun aurit, și culoarea cărbunelui de lemn. Pentru că la vremea aceea oamenii erau vânători, picturile reprezintă animale. Peștera Lascaux din Franța este un exemplu renumit al artei preistorice. SCRIEREA CUNEIFORMĂ Sumerienilor1 li se atribuie cea mai veche scriere din lume. La începuturi, ei desenau imagini pe tăblițe mici de argilă. Cu timpul, scrierea s-a transformat în simboluri în formă de ace sau de cuie, de unde și denumirea acestui sistem. Colecțiile de tăblițe descoperite la sfârșitul secolului al XIX-lea formează cea mai veche bibliotecă din lume, care conține și cel mai vechi manual de medicină. Sumerienii sunt primii care redau în scris limbile vorbite pe întregul teritoriu al statului. În total, sumeriana se compunea din 500 de semne: logograme și silabe. Logogramele erau semnele-cuvinte care reprezentau un obiect sau o acțiune. Cu timpul, acestea au fost înlocuite cu simboluri abstracte inscripționate pe lutul moale cu vârful unei trestii. Orientarea scrierii se făcea pe verticală și de la dreapta la stânga; odată cu creșterea dimensiunii tăblițelor, scrierea se făcea pe orizontală, de la dreapta la stânga. SCRIEREA HIEROGLIFICĂ În Egipt, scrierea s-a dezvoltat rapid și a devenit o adevărată artă, practicată cu profesionalism de scribi2. Egiptul cunoaște, ca primă formă de scriere, hieroglifele. Acestea alăturau ideograma (semn-cuvânt) și semnul fonetic (semn-sunet). Cu toate că existau suficiente semne pentru a scrie orice, nu a fost realizat un alfabet. Hieroglifele au ornat obiectele funerare și construcțiile monumentale ale conducătorilor, dar durata de executare a acestor semne era foarte mare. De aceea, pentru scrierea cotidiană a apărut un tip simplificat de semne. PRIMUL ALFABET Nu se cunoaște cu exactitate unde și de cine a fost inventat alfabetul. Unii cercetători sunt de părere că primele forme de litere au fost derivate din scrierea hieroglifică. În zona mediteraneeană, evoluția scrierii a atins punctul maxim când s-a concretizat un sistem cu 20–30 de litere, care permitea descompunerea și scrierea unei limbi. 1 2

sumerieni – popor antic din Asia. scrib – persoană care redacta sau copia acte.

Istoria scrierii

La jumătatea mileniului al II-lea î.Hr., sunt prezente două forme de alfabet: cel cuneiform din Ugarit (acum Siria) și cel fenician. S-a crezut mult timp că alfabetul fenician, care datează din anul 1000 î.Hr., ar sta la apariția multor alfabete actuale, precum cel latin, grec și ebraic, dar această ipoteză a fost abandonată după descoperirea alfabetului din Ugarit, în 1920, când au fost descoperite tăblițe de argilă datând fie din secolul al XV-lea î.Hr., fie din 1300 î.Hr. Unele erau inscripționate cu o formă de scriere cuneiformă cunoscută și altele, cu o scriere necunoscută. DE LA GRECIA LA CHINA ANTICĂ Majoritatea cercetătorilor cred că alfabetul grecesc s-a format după adoptarea celui fenician. Primele inscripții grecești datează din anii 770–750 î.Hr. și corespund unor caractere feniciene. Noutatea alfabetului grecesc este dată de faptul că există semne diferite atât pentru consoane, cât și pentru vocale. Biblioteca din Alexandria, înființată în 300 î.Hr., a adunat la un loc manuscrisele marilor gânditori greci, dar care au dispărut odată cu incendiul care a mistuit clădirea, în anul 391 î.Hr. Atunci au fost pierdute multe papirusuri care puteau spune povestea alfabetului, dar și a înțelepciunii grecești. Primele inscripții cu scriere chineză datează din anul 1500 î.Hr. și prezintă ideograme nemaiîntâlnite în alte spații antice. Evoluția scrierii chineze este complicată și este marcată de diferite schimbări în forma caracterelor. Limba vorbită s-a despărțit în multe dialecte, scrierea fiind singura care a ajutat la comunicare. DOVEZI DE SCRIERE ÎN ROMÂNIA Cea mai veche scriere din Europa și poate și din lume este cea de pe Tăblițele de la Tărtăria, județul Alba. Sunt trei plăcuțe din lut: două sunt găurite și a treia are o formă de scris pictografică, reprezentată de o capră. Determinările au datat tăblițele din anul 5000 î.Hr., cu mult înainte de scrierea sumeriană. Din cauza faptului că tăblițele au fost arse în cuptor, nu se poate realiza o analiză exactă a vechimii acestora. De aceea, părerile sunt împărțite. Unii consideră că plăcuțele de la Tărtăria ar fi niște falsuri, iar alții cred că scrierea s-a inventat în sud-estul Europei. Alte tăblițe asemănătoare cu cele românești au fost descoperite în sud-estul și nord-vestul Bulgariei, dar despre ele se cunoaște că ar proveni din mileniul III î.Hr. Descifrarea Tăblițelor de la Tărtăria este imposibilă, deoarece, chiar dacă s-ar cunoaște fonetica semnelor, combinațiile de cuvinte sunt nenumărate și ar fi necesar un număr de zeci sau chiar de sute de tăblițe pentru a decodifica limba. Dezvoltarea scrierii diferă în funcție de spațiul în care s-a produs și de modul în care a ajutat la progresul societății. Alfabetele și sistemele de scriere s-au perfecționat până la formele pe care le cunoaștem azi, când scrierea se împarte în funcție de familii de limbi și ilustrează parcursul istoric al fiecărui popor.

8 4 Formulează întrebări referitoare la textul de la exercițiul 3, pornind de la cuvintele date. Ce

Când

Care

Cum

De ce

5 Scrie din text toate numerele, atât cele scrise cu cifre arabe, cât și cele scrise cu cifre romane. Scris cu cifre arabe: _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ Scris cu cifre romane: _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ l Scrie cu cifre arabe toate numerele scrise în text cu cifre romane: _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ l S crie un exercițiu în care să folosești toate numerele mai mici decât 1000 care apar în text (folosește doar numerele scrise în text cu cifre arabe). Rezolvă exercițiul.

Istoria scrierii

6 Observă cum se scrie cuvântul copil folosind caractere chinezești. Încearcă să scrii și tu în spațiul dat.

9 Prietenii naturii

A B

• Știai că poveștile naturii sunt și vesele și triste? 52

Prietenii naturii

1 Scrie sursele de poluare a aerului, a apei și a solului prezentate în imaginile de la pagina 52. ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

2 Observă și identifică sursele de poluare a aerului, a apei și a solului din localitatea ta. Completează tabelul.

Poluarea apei

Poluarea solului

Poluarea aerului

3 Redă, printr-un desen, un spațiu nepoluat sau mai puțin poluat din mediul tău înconjurător.

9 4 Ce culori ai folosit? De ce? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

5 a) Formulează întrebări pe tema Protejarea mediului, după modelul dat. l Când se produce poluarea apei, a solului și a aerului?

Cine?

Când __________________________________________ _________________________________________________ Ce?

Unde?

________________________________________________ ? l Unde ar putea fi depozitate deșeurile rezultate în fiecare gospodărie, astfel încât să afecteze cât mai puțin mediul înconjurător?

Când?

De ce?

Unde ____________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ? l Cum ne putem menține sănătatea? Cum ____________________________________________________________________

__________________________________________________________________________ ? l Ce pot face copiii pentru a proteja natura? Ce ______________________________________________________________________

__________________________________________________________________________ ? l De ce activitățile umane pot afecta mediul înconjurător?

De ce ____________________________________________________________________

__________________________________________________________________________ ? b) Jucați Ștafeta întrebărilor. Un elev citește una dintre întrebări, apoi îl roagă pe un coleg să răspundă. Cel care răspunde preia ștafeta, citește o întrebare și solicită răspunsul unui alt coleg. Jocul se încheie când toți elevii au fost implicați. 54

Prietenii naturii

6 Realizează un ecuson cu tema Micul ecologist. Cărui coleg i l-ai oferi? De ce?

7 Bifează comportamentele care ocrotesc natura. Plantarea arborilor

Aruncarea deșeurilor pe marginea apelor

Ecologizarea zonelor de agrement

Spălarea mașinilor în apele curgătoare

Colectarea selectivă a deșeurilor

Tăierea pădurilor

Folosirea luminii naturale cât mai mult posibil

Folosirea rațională a hârtiei

Aruncarea la întâmplare a ambalajelor

9 8 Explică ce înțeles are expresia: Pământul este ca un copil ce trebuie îngrijit. Te poți folosi și de imaginile de la pagina 52.

9 Scrie-i un bilet celui mai bun prieten. Anunță-l de activitatea de ecologizare organizată de colectivul clasei voastre.

___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

10 La acțiunea de ecologizare vor participa 15 colegi. Tu ai confecționat 23 de ecusoane Micul ecologist, de culori diferite. Vrei să-i oferi fiecărui coleg câte 3. Câte ecusoane trebuie să mai confecționezi ca să ajungă pentru toți colegii?

11 Pentru spălarea a 35 de alei dintr-un parc se folosesc două cisterne cu apă. Capacitatea unei cisterne este de 2345 de litri de apă. Câți litri sunt necesari pentru spălarea unei singure alei? Rezolvă problema și printr-un singur exercițiu.

Prietenii naturii

12 Citește cu atenție și rezolvă cerințele. Pe 25 aprilie, peste 50 de persoane (voluntarii și membrii unei asociații, reprezentanții Ocolului Silvic Berzasca, județul Caraș-Severin, copii şi părinți din Berzasca) au ajutat la plantarea de copaci din specia molid pe Valea Sirinia, în cadrul unei acțiuni de responsabilitate socială față de mediul înconjurător. Activitatea a avut dublu scop, de a împăduri cu molizi (această specie a fost selectată pentru a preveni eroziunea solului şi alunecările de teren) şi, totodată, de a res ponsabiliza generația tânără cu privire la activitatea de voluntariat şi grija față de mediul înconjurător. Acțiunea s-a desfăşurat în parteneriat cu Ocolului Silvic Berzasca care a indicat locul pentru plantare şi a făcut o prezentare despre modul în care se realizează această activitate şi cum să păstrăm mediul curat. Voluntarii străini ai asociației fac parte dintr-un proiect care îşi propune să dezvolte activități de voluntariat cu tineri şi copii din Berzasca. Totodată, în cadrul acestei activități copiii şi voluntarii străini au realizat suporturi speciale din materiale reciclabile cu semințe pentru păsările din pădure. După finalizarea acțiunii de plantare, aceştia au agățat în copaci suporturile cu hrana pentru păsări. La sfârșitul activității, voluntarii, reprezentanții Ocolului Silvic Berzasca, copiii şi părinții au luat parte la un eco-picnic, în urma căruia nu a rămas niciun gunoi în pădure. Printre obiectivele asociației se numără organizarea unor proiecte care să ofere oportunități cetățenilor, companiilor şi instituțiilor să se implice direct în protejarea naturii. (http://www.sirinia.ro/index.php/stiri-recente/54-gandeste-verde-planteaza-un-copac) a) Scrie: l D ata evenimentului:

l Locul desfășurării:

l Participanții:

l Scopul urmărit:

b) Enumeră acțiunile realizate în cadrul evenimentului. ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ c) Explică de ce au ales să planteze molizi și nu altă specie de conifere. ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

13 Prezintă o acțiune legată de mediu la care ai participat. ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ 57

10 Vacanța cea mare

A B

• Tu unde ai vrea să îți petreci vacanța mare? 58

Vacanța cea mare

1 Observă cu atenție imaginile de la pagina 58 și scrie litera care corespunde fiecăruia dintre cuvintele următoare: liniște

grijă

aventură

mișcare

distracție

cunoștințe

2 Formulează câte un enunț pentru fiecare imagine de la pagina 58. În enunțuri nu ai voie să folosești cuvintele copil/copii/copiii.

___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

3 Completează enunțul: Activitatea în care mi-ar plăcea să mă implic ar fi cea din imaginea ________ , pentru că _____ .

4 Observă imaginea B și formulează o întrebare care să înceapă cu De ce...? ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

5 Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele. Tudorel se află în tabără la mare. Pentru prima oară în viața lui, este plecat singur de acasă. El îi urmează pretutindeni pe cei doi băieți mai mari, Radu și Dan, colegi de dormitor, ca un pui de găină rătăcit, ce se ține după o cloșcă. Acum stau toți trei în dormitor, întinși pe paturi. — Și cum vă spuneam, povestește cel mai mare, văd deodată pe lângă țărm, în apa limpede, ceva și mai limpede. Ce credeți că era? — Ei? întrebă curios celălalt. — O meduză! Tudorel oftează adânc, apoi izbucnește într-un urlet ascuțit și prelung. — De ce plângi? întreabă unul dintre băieți. 59

10 — Pentru că bunica mea stă chiar pe strada Meduzei și nu mi-a scris nicio scrisoare de când am plecat. — Of, mai lasă smiorcăiala! i-o retează, plictisit, celălalt. — Suntem aici de-abia de alaltăieri. Când vrei să-ți vină scrisoarea? Și, adresându-se celuilalt: — Zi mai departe, Radule. — Era ca o minge transparentă, continuă băiatul, rotunjindu-și palmele, dar moale și lucioasă, așa, ca o combinație de sticlă, gelatină și cauciuc... Tudorel își pleacă capul și bâzâie înlăcrimat. — Ei, acum ce te-a apucat? — Am și eu o minge de cauciuc, sughite băiețașul, dar a rămas acasă... acasă unde e mămițica meeea... Și nici ea nu mi-a scris deloc! — Scârțâit mai ești, frățioare! își iese din sărite Radu. Cât o fi ceasul? Că mi s-a făcut foame. Dan dă perdeaua la o parte și se uită înspre umbra zvârlită de catarg pe nisip. — Douăsprezece fix. Tudorel se spovedește trist: — La ora asta Monica dă de mâncare lui Marica. — Cine-i Monica? — Tușica. Dacă n-o fi plecat la Vatra Dornei. — Și Marica cine-i? — Pisica... continuă și mai trist Tudorel. Am primit-o de la bunica, odată cu Martica... — Cine-i Martica? — Purcica... Am și-o cățelușă, Marița. Cine-o mai duce la plimbare cu curelușa și botnicuța? Și nici Mamina nu mi-a scris deloc... — Cine-i Mamina? întreabă Dan. — Ei, cine? Tușica, îl ia la rost Radu. — Nu e pisica? — Nu, lămurește Tudorel, căutând zadarnic o batistă uscată. Pisica e Marica și purcica e Martica. Monica e tușica, și bunica e Mamina, și are reumatismmm... mormăie băiatul, cu nasul în batistă, și nu mi-a scris deloc… — Ei, lasă, nu mai plânge, se scoală hotărât Radu. Mâine o să primești o scrisoare. Poate chiar după-masă. În după-amiaza aceea, Tudorel a rămas singur în dormitor. Ceilalți doi au dis‑ părut îndată după prânz. S-au reîntâlnit după gustarea de patru, pe terasa cu fotolii împletite. — Tudorele, ai o scrisoare! scoase Radu un plic din buzunar, încărcat de timbre. 60

Vacanța cea mare

Băiatul se repede la scrisoare și rupe plicul, strălucind de bucurie: „Dragă Tudorele, citește mormăind, ți-am pregătit pentru când te întorci un bor can de dulceață de agrișe, cum îți place ție... Tușica Monica e sănătoasă și ți-o plimbă pe Marița în fiecare zi...” — Ai văzut ce bucurie i-am făcut? își freacă mâinile Radu. — Cum i-ai făcut? se miră Dan. — Simplu, îi șoptește tainic celălalt, eu i-am scris-o. Ca să nu mai plângă... E fictivă! — Vorbești serios? — Da. Ca din partea mamei lui. Am scăpat de miorlăială. Dar în aceeași clipă mormăiala micuțului destinatar s-a transformat în urlet. — Ce e? Ce s-a întâmplat? — Scri-soa-reaa! — Și? Nu te bucuri? — Cum să mă bucur? Că bunica a început la optzeci de ani să lucreze la poștă, și cățelușa mi-a plecat la Vatra Dornei, și pisica o duce bine cu reumatismuuu’? — Mai bine nu te băgai, șuieră Dan. Ai încurcat borcanele. Noroc că i-am scris și eu una. Repar eu totul. Scoase un plic din sân și i-l întinde băiatului ce citește pentru a doua oară, înecat de plâns, scrisoarea buclucașă. — Tudorele, băiatule, nu fi amărât. Uite, ți-a mai venit o scrisoare. Totul e în regulă. Se întoarse șoptind spre Radu ce-și roade nervos unghiile: — Eu nu-s nătăfleț ca alții, care nu-s în stare să țină minte că Mămica e mămica, și Monica e tușica, și Marica e pisica... Hai, Tudorele, citește, îl îmbie cu glas tare. Băiatul începe să citească din ce în ce mai vesel: „Dragul nostru, noi suntem bine sănătoși și ne e tare dor de tine! Suntem sigure că te distrezi minunat. De noi să n-ai nicio grijă. Tușica Monica a plecat la Vatra Dornei... Marica stă plictisită fără tine, prin casă, Marița își vede de treburi prin curte, iar pe Mamina, care s-a făcut rea și stricătoare, am legat-o cu o curelușă și i-am pus botniță”... Tudorel repetă ultima frază, apoi dă un țipăt sfâșietor. — Ce e? întrebă speriat băiatul. Mamina e doar cățelușa. — Nuuu! Radu îl înghiontește satisfăcut: — Sigur că nu. E purcica! — Nuuu!... — Dar cine e? întreabă într-un glas amândoi. Tudorel se trântește cu capul pe măsuță și se vaită pierdut: — Bunica!... Bunicaaaa... E bunicaaaa! (adaptare după Mircea Sântimbreanu, Scrisori fictive)

10 a) Notează afirmațiile următoare cu adevărat (A) sau fals (F). Tudorel este plecat singur de acasă pentru prima dată. Bunica lui Radu locuiește pe strada Meduzei. Tudorel este supărat că nu a primit nicio scrisoare de acasă. Dan își dă seama ce oră e uitându-se la umbra catargului. Prima scrisoare fictivă a fost scrisă de Dan. În scrisoarea scrisă de Dan, cățelușa e numită Mamina. b) Scrie în tabel numele corespunzătoare, așa cum reies din text. Personajul principal

Colegii de dormitor

Bunica

Tușica

Pisica

Cățelușa

Purcica

c) Scrie din text adjectivele care însoțesc substantivele date. apa

urlet

minge

fotolii

destinatar

scrisoarea

d) Ce părere ai despre cum au încercat Radu și Dan să îl ajute pe Tudorel? Crezi că au procedat corect? Tu cum ai fi procedat? __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ e) Scrie toate numerele care apar în text. __________________________________________________________________________________ f) Formulează o problemă folosind numerele din text, care să se rezolve prin două operații de înmulțire și o adunare. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 62

Vacanța cea mare Rezolvă problema.

6 Prezintă, într-un text de 8–10 enunțuri, o situație din viața ta când ai fost plecat de acasă, singur sau fără părinți. Scrie despre cum te-ai simțit, cine era în jurul tău și cine te-a ajutat, dacă a fost cazul.

__________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

7 Imaginează-ți că ești plecat în vacanță (în excursie, în tabără, la bunici, în concediu cu părinții etc.). Scrie o carte poștală adresată unui prieten/unei prietene.

Destinatar

CUPRINS

1. GHIOZDANUL BUCLUCAȘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 2. POVESTEA APEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 3. LA JOACĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 4. CIFRE ȘI NUMERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 5. FLORI ȘI CULORI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 6. FENOMENE ALE NATURII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 7. OAMENI ȘI MESERII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 8. ISTORIA SCRIERII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 9. PRIETENII NATURII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 10. VACANȚA CEA MARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58