Colectivul EDITURII AMALTEA care a contribuit la realizarea acestei lucråri: Cristian Cârstoiu, Simona Derla, Antoaneta Dincå, Lucian Dumitrescu, Gabriela Fårcå¿anu, Tatiana Militaru, Ana-Maria Murariu, Lidia Olaru, M.C. Popescu-Drânda, Corneliu Rusu, George Stanca, Mihaela Stanca tehnoredactare computerizatå: AMALTEA TehnoPlus coperta: Simona Derla, Antoaneta Dincå traducere: Ana-Maria Murariu redactor: Ana-Maria Murariu editori:
Dr. M.C. Popescu-Drânda Dr. Cristian Cârstoiu
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României Bravo, balenu¡o : puterea rela¡iilor pozitive / Ken Blanchard, Thad Lacinak, Chuck Tompkins, Jim Ballard ; trad.: Ana-Maria Murariu. Bucure¿ti : Editura Amaltea, 2003 118 p.; 21 cm. ISBN 973-9397-79-4 I. Blanchard, Kenneth II. Lacinak, Thad III. Tompkins, Chuck IV. Ballard, Jim V. Murariu, Ana-Maria (trad.) 159.9
WHALE DONE! – The Power of Positive Relationships Ken Blanchard, Thad Lacinak, Chuck Tompkins and Jim Ballard Copyright © 2002 by Blanchard Family Partnership BRAVO, BALENUºO! – Puterea rela¡iilor pozitive, la serviciu ¿i acaså Ken Blanchard, Thad Lacinak, Chuck Tompkins and Jim Ballard ISBN 973-9397-79-4 © 2003 – Editura Amaltea adresa: OP 13 – CP 145 Bucure¿ti internet: www.amaltea.ro / email: office@amaltea.ro Toate drepturile asupra acestei edi¡ii sunt rezervate EDITURII AMALTEA. Nici o parte a acestui volum nu poate fi reproduså, în nici o formå, fårå permisiunea scriså a EDITURII AMALTEA. Tipårit la PUBLITER.
Introducere Ken Blanchard
¥n 1976, când împreunå cu familia am plecat la San Diego, întrucât în acel an nu predam la Universitate, unul dintre primele locuri pe care le-am vizitat a fost Lumea Apelor. Toatå lumea ne-a îndemnat så vedem spectacolul Shamu, în care arti¿tii erau balenele uciga¿e. ªtiind cå acestea sunt unele dintre cele mai temute vie¡uitoare de pe fundul oceanului, nu prea aveam idee la ce så må a¿tept. Oare le vom vedea doar înotând de colo-colo? Ce surprizå am avut atunci când am intrat pe arena Shamu ¿i a început spectacolul! Nu trecuse nici måcar un minut ¿i devenisem cu to¡ii fani convin¿i. Eram fascinat: acele incredibile fåpturi fåceau salturi, se scufundau, î¿i plimbau antrenorii pe spatele lat. Cum de fuseserå dresate så facå asemenea trucuri ¿i, mai ales, cum de påreau atât de încântate så le execute? Ani de zile, am tot scris ¿i am tot vorbit despre puterea rela¡iilor pozitive ¿i despre nevoia de a „surprinde” oamenii care fac lucrurile a¿a cum trebuie pentru a dezvolta munca productivå ¿i mediile familiale. Cu toate acestea, m-am descurajat total atunci când am våzut cå tocmai contrariul se întâmpla în majoritatea organiza¡iilor ¿i a cåminelor: plåcerea pårea så rezide în a-i prinde pe cei care nu fåceau
8
INTRODUCERE
lucrurile cum trebuie. Eram ferm convins de faptul cå pedeapsa este nocivå în cazul rela¡iilor umane ¿i mi-am dat seama instinctiv cå nu era o mi¿care inteligentå nici în ceea ce prive¿te balenele uciga¿e. Aceastå pårere s-a confirmat în totalitate în momentul în care am dus un grup format din clien¡i ¿i traineri într-o vizitå în culisele spectacolului Shamu ¿i l-am întâlnit pe Chuck Tompkins, dresor ¿ef la Lumea Apelor din Orlando. Chuck ¿i cu mine am sim¡it cå suntem suflete pereche ¿i am fåcut o în¡elegere: el urma så se ini¡ieze în tainele educårii oamenilor, iar eu în cele ale dresårii balenelor. Pe parcurs, ne-am dat seama cå, de fapt, predåm acelea¿i lucruri! Cu toate acestea, ne-am împårtå¿it unul altuia concepte foarte importante. Am fost de-a dreptul fascinat de capacitatea dresorilor de la Lumea Apelor de a folosi redirec¡ionarea. ¥n momentul în care întâmpinau un comportament nedorit din partea balenelor, concentrau cu repeziciune acele energii în alte direc¡ii. Aceastå strategie simplå, dar foarte puternicå, då dresorilor posibilitatea så inventeze noi circumstan¡e care så permitå balenelor så facå ceva corect ¿i bine. Toatå lumea ¿tie cå cel mai bine func¡ioneazå metoda insisten¡ei asupra lucrurilor pozitive. Dar cum procedezi atunci când cineva face ceva care va avea un impact negativ? Chuck ¿i dresorii de la Lumea Apelor mi-au deschis ochii în privin¡a acestui aspect. ¥n loc så concentreze energia asupra lucrurilor care au mers prost, a¿a cum facem majoritatea dintre noi, ei o redirec¡ioneazå în scopul atingerii unui rezultat pozitiv. Când ¿i eu ¿i Chuck ne-am dat seama de faptul cå melanjul dintre redirec¡ionare ¿i accentuarea lucrurilor pozitive ar putea influen¡a foarte mult rela¡iile familiale ¿i cele colegiale, am început så ne gândim la scrierea unei cår¡i despre modul de aplicare a acestor concepte.
INTRODUCERE
9
Acest proiect a continuat så fie un vis timp de câ¡iva ani, pânå când Chuck m-a prezentat ¿efului, colegului, dar ¿i prietenului lui, Thad Lacinak. Acuma eram trei visåtori hotårâ¡i så punem planul în aplicare. Ceva mai târziu, l-am invitat pe Jim Ballard, un vechi prieten, coleg ¿i colaborator de scris, så î¿i uneascå for¡ele cu noi. Pornind cu o asemenea încårcåturå, proiectul BRAVO BALENUºO! a început så ia fiin¡å. Sunt foarte încântat de aceastå carte ¿i, dacå må gândesc bine, s-ar putea så fie cea mai bunå pe care am scris-o vreodatå.
Capitolul 1
CUM AU REUªIT ? Peste trei mii de oameni abia îndråzneau så respire, încânta¡i peste måsurå de performan¡ele uluitoare ale balenelor uciga¿e fåcând tot felul de salturi prin aer. Era un alt spectacol Shamu de la Lumea Apelor. Privirile nu se puteau dezlipi de animalele uria¿e ¿i de dresorii lor, a¿a cå nimeni nu observa emo¡iile nenumårate ce se perindau pe fa¡a unui om în pantaloni kaki ¿i cåma¿å albastrå, ce ståtea în mijlocul mul¡imii. De fiecare datå când publicul izbucnea în aplauze ¿i urale dupå ce mamiferele î¿i duceau la bun sfâr¿it cascadoriile lor minunate, ochii îi luceau de plåcere ¿i mul¡umire. Alteori, privirea i se înnegura ¿i se pierdea în depårtare. Wes Kingsley venise la Orlando pentru o conferin¡å de afaceri. Din moment ce programul le permitea participan¡ilor ¿i câteva momente de relaxare, un joc de golf sau o vizitå la una dintre atrac¡iile turistice locale, decisese så petreacå ¿i el câteva ore la parcul marin atât de faimos peste tot în lume, ca så mai uite de ale sale. Era fericit cå luase hotårârea asta. Mai devreme, împreunå cu celelalte grupuri de oameni care se adunau cu neråbdare
12
BRAVO, BALENUºO!
pe arena imenså, î¿i ocupase locul deasupra apelor albåstrui ale bazinului principal. Dupå un cuvânt de bun venit ¿i o trecere în revistå a unor reguli de protec¡ie citite de unul dintre dresori, o cea¡å misterioaså învålui suprafa¡a apei. De deasupra ¿i de undeva din spatele publicului se auzi strigåtul unui pescåru¿. Pasårea viguroaså dådu rotocoale peste capetele oamenilor, se îndreptå fulgeråtor spre bazin ¿i se pierdu în apele înce¡o¿ate. Privitorii våzurå, pe måsurå ce se îndepårta, cum suprafa¡a netulburatå a apei fu despicatå de înotåtoarele dorsale ale unor forme întunecate, aproape monstruoase, care se roteau pe fundul bazinului. Un dresor apåru într-un kaiak ¿i fu brusc înconjurat de înotåtoarele uria¿elor balene uciga¿e. Dupå aceastå deschidere spectaculoaså, mul¡imea fu martora unei serii uimitoare de salturi ¿i scufundåri acrobatice ale unui trio de balene – un mascul de patru tone ¿i jumåtate ¿i douå femele de douå tone ¿i jumåtate. Aceste mamifere marine, care se numårå printre cele mai de temut din lumea lor oceanicå, ¿i-au fluturat înotåtoarele cåtre public, le-au permis dresorilor så facå surfing stând în echilibru pe spatele lor ¿i au împro¿cat primele zece rânduri de oameni împrå¿tiind apa cu cozile lor imense. Hohotele råsunåtoare de râs, exclama¡iile de încântare ¿i de teamå, tunetele aplauzelor erau dovezile deliciului pe care îl tråia audien¡a. Wes Kingsley s-a låsat hipnotizat de spectacolul care i se dezlån¡uia în fa¡a ochilor. Pânå spre final, când uria¿ele fåpturi î¿i fåceau „plecåciunile” în fa¡a publicului, aburcându-se pe o parte mai ridicatå a bazinului, î¿i ¿i trecuse ni¿te însemnåri într-un carne¡el. Pe când oamenii ie¿eau de pe stadion, mul¡i dintre ei încå mai picurau din pricina „du¿ului” pe care îl primiserå fiindcå ståtuserå în primele zece rânduri. ¥n ciuda acestui lucru – sau tocmai din pricina lui – fe¡ele le stråluceau
BRAVO, BALENUºO!
13
într-un zâmbet. Wes nu se mi¿case înså de la locul lui, cu privirea fixând apa. Adâncurile ei nu de mult tulburate de valuri uria¿e, dar acum nemi¿cate, påreau så îi oglindeascå starea interioarå. Dupå ce mul¡imea plecå ¿i locul amu¡i, o poartå subacvaticå se deschise ¿i o formå giganticå, neagrå, påtrunse în bazin ¿i începu så se roteascå. Un dresor veni apoi pe buza bazinului, iar gigantica balenå uciga¿å se apropie de el. „Bravo, barosane!” spuse omul, mângâind animalul de cap. „Bucurå-te de joacå! O meri¡i pe deplin.” Dresorul se ridicå ¿i se îndepårtå, iar balena îl urmå, ascultåtoare. Pårea cå vrea så fie cât mai aproape de el. Omul cu cåma¿å albastrå din tribunå scuturå din cap ¿i spuse ca pentru sine: Ai crede cå, dupå un asemenea spectacol, balena asta ar vrea så profite de una singurå de timpul ei liber. Dar ce vrea ea så facå? Vrea så se joace cu antrenorul! ¥n minte i se contura o întrebare, o nevoie de a ¿ti ce i se acumulase încå de la începutul spectacolului. Ar fi vrut så coboare ¿i så îi adreseze dresorului întrebarea, dar frica de a nu se face de râs îl împiedica. Apoi, se ridicå ca mânat de un resort ¿i coborî cu repeziciune scårile. – Scuzå-må, spuse Wes pe când se avânta în jos pe scåri înspre dresor. – Domnule, ie¿irea este în cealaltå direc¡ie, spuse acesta dupå ce trecu de surpriza ini¡ialå. – ªtiu, dar trebuie så vå întreb ceva. Dupå câtå hotårâre era în pasul lui, se vedea cå nu ar fi acceptat un refuz. – Bine, ce vre¡i så ¿ti¡i? Sco¡ând portofelul din buzunar, Wes spuse: – Sunt gata så vå plåtesc pentru informa¡ie. Vreau så ¿tiu råspunsul la întrebarea pe care cu siguran¡å ¿i-o pune toatå lumea care vine aici: Care este secretul vostru? Cum
14
BRAVO, BALENUºO!
determina¡i aceste animale så facå toate aceste giumbu¿lucuri? Le înfometa¡i? Dresorul î¿i ståpâni cu greu impulsul de a reac¡iona nervos la atitudinea impertinentå a vizitatorului. Dar spuse încet ¿i cu råbdare: – Nici nu le påcålim ¿i nici nu le înfometåm. ªi te rog så î¡i bagi banii la loc în portofel. – ªi atunci, care e secretul? Cum reu¿i¡i? întrebå Wes. Dupå o lungå tåcere, Wes se mai potoli. ¥n¡elegând cå î¿i jignise interlocutorul, ascunse banii. – ¥mi cer scuze. Må numesc Wes Kingsley. Nu vreau så te cicålesc, dar chiar sunt curios cum de reu¿i¡i så ob¡ine¡i asemenea performan¡e de la aceste animale. – Dave Yardley, spuse dresorul scuturându-i mâna. Eu må ocup de dresarea animalelor, a¿a cå ai nimerit la persoana potrivitå. Råspunsul pe care îl cau¡i este acela cå avem profesori. Ai vrea så îl cuno¿ti pe unul dintre ei? Wes se uitå împrejur pentru a identifica o posibilå ter¡å persoanå. Când reveni cu privirea, Yardley îi indicå balena cu degetul. – El este unul dintre profesorii no¿tri. ¥l cheamå Shamu. El ¿i celelalte balene ne-au învå¡at tot ceea ce ¿tim despre lucrul cu aceste minunate animale. Wes pufni amuzat. – Hai nu mai spune. Vrei så spui cå ai luat lec¡ii de la o balenå? Credeam cå lucrurile se petrec invers. Dave negå din cap. – Shamu este una dintre cele mai mari balene din lume care tråiesc într-un parc zoologic. Referitor la cine pe cine înva¡å, laså-må så î¡i spun urmåtoarele. Când ai de-a face cu un animal de patru tone care nu ¿tie englezå, ai o gråmadå de învå¡at.
BRAVO, BALENUºO!
15
Wes se uitå la din¡ii imen¿i ai lui Shamu. – Cred cå singurul lucru pe care l-a¿ putea învå¡a de la el ar fi så îi fac pe plac. – Ai mare dreptate, spuse Dave. Balenele uciga¿e sunt cele mai mari animale de pradå din ocean. Pot ucide ¿i devora tot ce våd cu ochii. – Cred cå nu îl po¡i trimite la col¡ dacå nu î¿i înva¡å lec¡ia, îndråzni så spunå Wes. – Ai dreptate din nou. Primul lucru pe care l-am învå¡at cu repeziciune e cå nu e prea iste¡ så pedepse¿ti o balenå uciga¿å ¿i apoi så trimi¡i un dresor så intre în apå alåturi de ea. – Doar dacå vrei så pui capåt carierei tale! exclamå Wes. Apoi, amintindu-¿i minunatele salturi pe care Shamu le fåcuse în timpul spectacolului, adåugå: E greu de crezut cå un animal de o asemenea mårime poate face de unul singur un salt de jumåtate de metru deasupra apei. Cum reu¿i¡i så îl face¡i så execute numårul atât de bine? – Hai så spunem cå nu s-a întâmplat peste noapte, replicå Dave. Shamu ne-a învå¡at ce e råbdarea. – Cum a¿a? – Shamu nu voia så facå nimic nici pentru mine ¿i nici pentru alt dresor pânå nu câ¿tiga încredere în noi. Pe måsurå ce lucram cu el, în¡elegeam tot mai bine cå nu îl puteam dresa pânå nu se convingea de inten¡iile mele. Când vine aici câte o nouå balenå, un timp nu încercåm så o învå¡åm nimic. Ne asiguråm cå nu îi e foame ¿i apoi intråm în apå lângå ea, ne jucåm cu ea, pânå o convingem. – Pânå o convinge¡i de ce anume? – Cå nu vrem så îi facem nici un råu. – Vre¡i så spune¡i cå le face¡i så aibå încredere în voi, concluzionå Wes.
16
BRAVO, BALENUºO!
– A¿a e. Acesta este principiul cheie pe care îl folosim în lucrul cu animalele noastre. Wes începu så scrie în carne¡elul lui. – Scrii un articol sau faci cercetare? Wes Kingsley zâmbi amar: – Cred cå po¡i så spui cå fac cercetare pentru binele meu propriu. Trebuie så mai învå¡ unele lucruri pentru cå altfel… Dave Yardley a¿teptå ¿i privi. Individului åstuia îi e greu så aibå încredere în cineva, î¿i spuse. De asta se poartå atât de arogant. Dupå o pauzå, Wes începu så vorbeascå, evitând så-l priveascå în ochi pe dresor: – Locuiesc lângå Atlanta ¿i lucrez pentru o mare fabricå de materiale industriale. Am venit în Florida doar pentru câteva zile pentru cå voiam så evadez ¿i m-am folosit de o conferin¡å drept pretext. Dar la hotel, alåturi de colegii mei directori, nu må puteam gândi decât la faptul cå nu mai vreau så må întorc la acelea¿i probleme. Dave asculta cu un interes vådit. – Mult timp m-am chinuit så îi determin pe oamenii mei så lucreze bine, a continuat Wes ¿i apoi a schi¡at un zâmbet strâmb. Ca så nu mai spun cât am încercat så îmi educ copiii ¿i så îi fac så se descurce mai bine la ¿coalå. Må plângeam unui prieten despre toate acestea ¿i, când a auzit cå am probleme de organizare atât la serviciu cât ¿i acaså, mi-a sugerat cå nu ar strica så cåutåm un numitor comun. – Care era acesta? întrebå Dave. – Prietenul meu îmi spuse: „Ai observat vreodatå cine e întotdeauna în preajmå atunci când via¡a ta scâr¡âie? TU!” Ambii râserå pe înfundate.
BRAVO, BALENUºO!
17
– ªtiu cå nu sunt un manager eficient, recunoscu Wes, ¿i cred cå sunt pe punctul de a-mi pierde slujba. Sincer så fiu, må cam apucå disperarea. Dave în¡elese tonul îngrijorat ¿i aproape plângåcios al lui Wes a¿a cå îi fåcu urmåtoarea propunere: – Hai så facem un tur al locului. ªi poate mai ståm ¿i de vorbå. Dave îl conduse pe Wes pe o poartå spre un bazin de dresaj, unde douå balene uciga¿e bråzdau apa limpede, albåstruie, cu înotåtoarele lor negre. Trupurile superbe emanau un sentiment de calm, dar în acela¿i timp ¿i promisiunea latentå a unei puteri explozive. ¥n timpul plimbårii, dresorul îi prezenta fiecare balenå pe nume ¿i îi povestea diverse anecdote legate de ele. – Dureazå ceva vreme pânå reu¿e¿ti så îi inspiri fiecårei balene în parte încredere ¿i prietenie, spuse Dave. Acestea sunt fundamentul a tot ceea ce tocmai ai våzut în spectacol. Animalele astea nu sunt diferite de oameni. ¥¡i vor da indicii dacå nu le place cum le tratezi. E¿ti om de afaceri ¿i ¿tii cå în zilele noastre regula jocului este så î¡i satisfaci clien¡ii – iar un ingredient cheie al acestui proces este satisfacerea propriilor oameni. Atunci când balenele noastre uciga¿e nu se mai tem de noi, vibra¡iile pozitive dintre ele ¿i noi sunt transferate publicului. – ¥ntr-adevår, spuse Wes emfatic. Spectacolul provoacå o mare încântare oamenilor. Am citit asta pe fe¡ele lor atunci când påråseau arena. De¿i jumåtate dintre ei erau uzi leoarcå, aveau un zâmbet cât toate zilele pe chip. – Asta se poate vedea ¿i în cazul balenelor, spuse Dave. Se îngråmådesc la poartå înainte de începerea spectacolului. Vor så participe, pentru cå ¿tiu cå este vorba despre o experien¡å pozitivå.
18
BRAVO, BALENUºO!
– Gata, am în¡eles principiul. Dar ce face¡i de fapt cu balenele pentru a le insufla încrederea asta? – N-ar strica så notezi, remarcå Dave cu un zâmbet. Noi…
Insiståm pe elementul pozitiv.
– Hm, spuse Dave distrat. Cred cå ¿tiu ¿i un cântec vechi despre asta. Scoase carne¡elul ¿i notå: „Insuflå încredere… Insistå pe elementul pozitiv.” Corect? – Da. Insiståm pe elementul pozitiv, nu pe cel negativ. Suntem foarte aten¡i atunci când un animal executå ceea ce îi cerem noi ¿i o face în mod corect. – Sunå bine, insistå Wes. Dar cum reac¡iona¡i dacå nu executå sau dacå executå incorect? – Ignoråm faptul cå nu a fåcut ceea ce trebuia ¿i imediat îi redirec¡ionåm comportamentul. Wes se opri din scris ¿i privi în sus, vizibil deranjat. – Ce vrei så spui cu ignoråm? – Vreau så spun… – Dacå unul dintre oamenii mei face vreo prostie, îl întrerupse Wes agitat, nu îmi pot permite så întorc privirea în altå parte. Dacå unul dintre copiii mei nu î¿i face tema, sau dacå se ia de fratele lui, nici eu ¿i nici so¡ia mea nu ne uitåm în altå parte. – Atunci intuiesc faptul cå dacå unul dintre lucråtorii tåi sau unul dintre copiii tåi face ceva care î¡i displace, dai foarte multå aten¡ie acelui fapt.
BRAVO, BALENUºO!
19
– Påi så ¿tii cå a¿a fac! – Le spui cå nu î¡i place deloc cum au procedat ¿i îi avertizezi så facå bine så nu se mai repete. – Uite ce e, izbucni Wes defensiv, la urma urmei asta e treaba mea ca manager ¿i ca pårinte responsabil. Dresorul ridicå din umeri: – Dacå spui tu… Dar gânde¿te-te bine: este aceasta metoda potrivitå pentru a crea un mediu de afaceri sau familial bazat pe încredere? Wes fu luat prin surprindere. – Dacå må gândesc bine, nu prea. A¿a insi¿ti asupra elementului negativ. Dave încuviin¡å. – Un concept foarte important pe care trebuie så-l por¡i în minte mereu este urmåtorul: cu cât vei da mai multå aten¡ie unui comportament, cu atât va avea tendin¡a de a se repeta mai des. Am învå¡at de la balenele uciga¿e cå, dincolo de orice îndoialå, cu cât bågåm mai mult în seamå ceea ce fac bine ignorând ceea ce gre¿esc, cu atât vor repeta mai des ceea ce au fåcut bine. – Vrei så spui cå obiectul aten¡iei tale este cheia problemei. – Exact. Dar nu insiståm asupra lucrurilor pozitive doar pentru a determina balenele så evolueze în spectacole. O facem pentru cå a¿a este corect. Tratåm animalele ca pe ni¿te indivizi, fiecare dintre ei de¡inând capacitå¡i nelimitate pentru dezvoltare ¿i împlinire personalå. Facem orice efort pentru a convinge animalele så ne perceapå ca pe un prieten. Dupå ce stabilim legåtura de prietenie, încercåm så vedem unde anume putem rela¡iona direct cu animalul pe baza unei încrederi ¿i a unei în¡elegeri reciproce. ¥i studiem tiparele comportamentale pentru a afla ce îi place. Apoi, transformåm fiecare antrenament
20
BRAVO, BALENUºO!
într-o joacå, strecurând lec¡ii u¿oare pe care animalele le înva¡å aproape fårå efort. Wes era uimit. – Vorbe¿ti despre aceste creaturi de parcå ar fi extrem de inteligente, de parcå ar vrea så fie prietenoase ¿i så coopereze cu oamenii. – Chiar a¿a e, spuse Dave. Dar oamenii trebuie så î¿i joace rolul. Una dintre cele mai våtåmåtoare practici în educa¡ia animalelor este aceea de a le limita mental. Ceea ce omul crede despre un animal, a¿teptårile pe care le are de la acesta din urmå au o influen¡å directå asupra reac¡iei sau lipsei de reac¡ie a acelui animal. – Niciodatå nu am mai auzit despre aplicarea acestor idei în ceea ce prive¿te animalele. – Pentru cå oamenii, în general, dispre¡uiesc animalele, continuå Dave. ªi asta pentru cå abordarea conven¡ionalå a dresårii unui animal este aceea cå o fiin¡å „superioarå” constrânge pe una „inferioarå” så facå ceea ce dore¿te. Animalele pot percepe a¿teptårile cu o acurate¡e uimitoare. Pot în¿ela a¿teptårile umane, asemenea oamenilor. Nu ar trebui så te surprindå înså faptul cå un animal va face ceea ce dore¿ti chiar de la prima ta încercare. Balenele uciga¿e ne-au învå¡at så fim întotdeauna pregåti¡i pentru imposibil. Acest fapt ne ajutå chiar mai mult decât îl ajutå pe animal. Dacå nu vom ob¡ine nici o reac¡ie, este un semn cå noi în¿ine avem nevoie de mai multå educa¡ie. Nu animalul. – Eu cred cå majoritatea oamenilor nu acordå acest gen de respect despre care vorbe¿ti propriilor semeni, ce så mai vorbim despre animale de companie ¿i animale în general, spuse Wes. Eu cu siguran¡å nu am fåcut-o. De aceea reu¿esc balenele astea asemenea performan¡e uimitoare. Multe lucruri s-ar schimba radical în cariera mea de manager, dar ¿i de so¡ ¿i tatå
BRAVO, BALENUºO!
21
dacå a¿ aplica rela¡iilor mele o asemenea filozofie profundå ¿i în¡elegåtoare. Dar mi se pare cam dificil totu¿i. – Så nu te îndoie¿ti de asta, pluså Dave. Wes mai notå câteva lucruri. Apoi continuå: – ¥n¡eleg faptul cå obiectul aten¡iei tale este cheia. Dar tot nu prea în¡eleg partea cu ignorarea comportamentului gre¿it. Dave încuviin¡å: – Când spun cå ignoråm comportamentele gre¿ite nu înseamnå cå ståm cu mâinile în sân. Poate cå ¡i-a scåpat ceea ce am spus referitor la redirec¡ionare. – A¿a, redirec¡ionare, murmurå Wes, scriind încå ceva. Mai poveste¿te-mi despre asta. – Este vorba despre managementul energiei. Debuteazå cu controlul propriei aten¡ii. Iatå o regulå simplå, dar foarte eficientå, pe care trebuie så o ¡ii minte: dacå nu vrei så încurajezi un comportament nepotrivit, nu îi da prea multå aten¡ie. ¥n schimb, noi recanalizåm energia. – Energie redirec¡ionatå, notå Wes. ªi cum se face asta? – Depinde. Dacå ceea ce i-am cerut animalului så facå este un numår din spectacol, îi vom îndrepta aten¡ia spre sarcina originalå ¿i îi vom acorda încå o ¿anså pentru a face corect ceea ce trebuie. ¥n alte ocazii, direc¡ionåm aten¡ia animalului spre un alt lucru pe care am vrea så îl facå, ceva ce îi place ¿i, în plus, îi ¿i iese foarte bine. ¥n ambele cazuri, dupå redirec¡ionare, îl monitorizåm pentru a vedea dacå face ceva corect, pentru a gåsi un element pozitiv asupra cåruia så putem insista ¿i pentru a-l recompensa. – Te referi la ceva de mâncare? – Fårå îndoialå cå mâncarea poate fi o recompenså, spuse Dave. Dar am încercat så gåsim ¿i alte lucruri care îi plac. ¥nainte de a lucra eu cu el, Shamu fusese foarte mult stimulat cu mâncare. De fiecare datå când fåcea ceea ce trebuie,
22
BRAVO, BALENUºO!
se alegea cu un pe¿te. Ia spune-mi, nu vezi nimic limitativ în asta? – Bineîn¡eles. Nu ar fi lucrat cu tine decât dacå îi era foame. Trebuia så îl înfometezi mereu. – Exact, ¿i asta nu e bine nici pentru animal nici pentru dresor. Dave zâmbi. A trebuit så îl obi¿nuim cu alte îndemnuri pozitive, cum ar fi mângâiatul pe cap. Balenelor le place så fie atinse sau mângâiate. Voiam så în¡eleagå dincolo de orice îndoialå faptul cå nu foloseam pedeapsa pentru a-l motiva ¿i cå mai existå ¿i alte recompense pe lângå mâncare. – Mi se pare ra¡ional ceea ce îmi spui referitor la varia¡ia råsplå¡ilor. Wes ridicå ochii din carne¡el. Dar så revenim la faptul cå vreau så aplic toate acestea la situa¡ia de acaså. Må gândesc cå, într-un anume fel, pentru oameni, banii pot fi ceea ce e mâncarea pentru animale – asigurå necesitå¡ile primare. Dacå vreau så influen¡ez performan¡ele celor care lucreazå pentru mine folosind metoda ta, va trebui så gåsesc ¿i alte elemente motivante, pe lângå bani. Dupå o pauzå, Wes continuå: Pare greu de crezut, dar s-ar putea ca tu ¿i Shamu så fi¡i cei care må ajutå så gåsesc råspunsuri. Dave zâmbi, întrezårind pentru prima datå o licårire de spirit plåcut, copilåresc, în dosul aspectului dur al lui Wes. Dave se råsuci pe cålcâie; plecå spre birouri, bågå mâna printr-un geam deschis ¿i apåru cu un telefon celular. Formând la repezealå un numår, îi spuse lui Wes cå era absolut necesar så dea acel telefon. Iritat, Wes se îndepårtå câ¡iva metri. Chipul începu så i se recompunå în fosta mascå a invulnerabilitå¡ii. Sunt un prost, î¿i spuse. Cine mai cautå råspunsuri referitoare la problemele rela¡iilor sale la o adunåturå de balene? Aruncå o privire spre ceas. Dacå se gråbea, ar fi putut så ajungå la întâlnirea de prânz. ¥l auzi pe Dave conversând la telefon:
BRAVO, BALENUºO!
23
– Anne Marie? Bunå, ce faci? Sunt Dave Yardley de la Lumea Apelor. Urmå o pauzå, dupå care continuå: Uite, am un prieten cåruia cred cå i-ar prinde bine så discute cu tine. Da, e aici lângå mine. ¥l cheamå Wes Kingsley ¿i e foarte interesat de felul în care dresåm animalele ¿i dacå aceste principii ¿i tehnici pot fi utilizate în rela¡iile cu oamenii. E foarte interesat mai ales de aplicarea lor în rela¡iile de afaceri. Dave tåcu pentru câteva momente ¿i continuå: Da, ¿tiu, nu e minunat? A, uitam, e din Atlanta. Vrei så vorbe¿ti cu el? Oarecum jenat, Wes se întoarse în locul unde era Dave, care îi întinse telefonul: – Iartå-må, Wes, dar am considerat cå prietena mea te poate ajuta ¿i am sunat-o. O cheamå Anne Marie Butler, e posibil så fi auzit de ea. E un consultant de afaceri foarte cunoscut. Scrie cår¡i ¿i cålåtore¿te peste tot în lume pentru a ¡ine seminarii despre conducere ¿i despre motiva¡ia umanå. E din Atlanta. Pe moment, Wes fu cuprins de panicå. Numele Anne Marie Butler îi era într-adevår familiar. Era recunoscutå în ¡arå drept una dintre cele mai faimoase femei ce ocupau o pozi¡ie managerialå. Imediat ce a terminat o ¿coalå de afaceri, s-a lansat într-o afacere cu îmbråcåminte ¿i în câ¡iva ani a transformat-o într-o re¡ea de modå recunoscutå pe plan mondial. Succesul ei în angajarea ¿i påstrarea unor angaja¡i de primå mânå a devenit legendar ¿i a condus la metamorfozarea acesteia într-un foarte cåutat consultant în management, scriitor de bestseller-uri ¿i orator motiva¡ional – vedetå a seminarelor despre rela¡iile inter-umane. Wes våzuse unele dintre cår¡ile ei, dar nu citise nici una. Mai degrabå încurcat, luå telefonul. – Alo? – Bunå, Wes, spuse o voce prietenoaså. Sunt Anne Marie Butler. ¥l cunosc pe Dave de ani de zile ¿i îmi pare bine så discut cu tine. Cu ce te pot ajuta?
24
BRAVO, BALENUºO!
– Ei bine… se bâlbâi Wes. Am discutat pu¡in cu Dave ¿i am tot încercat så gåsesc modalitå¡i pentru a utiliza tehnicile sale de dresaj în munca mea de manager. – Nu cu mul¡i ani în urmå, ¿i eu ståteam uitându-må vråjitå la balenele alea ¿i întrebându-må: „Dumnezeule, cum reu¿esc?”, chicoti Anne Marie. ¥n munca mea de consultant de management, caut mereu idei ¿i strategii noi pe care så le pot transmite altora astfel încât så maximizeze randamentul oamenilor cu care lucreazå. Când i-am cunoscut pe Dave ¿i pe ceilal¡i dresori de la Lumea Apelor, am avut sentimentul cå sunt o manå cereascå. Iar dupå ce le-am descoperit secretele de dresaj, am început så le integrez în consultårile, discursurile ¿i cår¡ile mele. Mai mult chiar, am început så le folosesc în propriile mele rela¡ii. Ame¡it, Wes avu sentimentul bizar cå se afla în momentul potrivit la locul potrivit. Confesiunea lui Anne Marie, ce cåutase ¿i ea råspunsuri, îi påru un vis. – ¥mi pare bine cå stai de vorbå cu mine, izbuti så spunå. Mi-ai putea recomanda unele dintre cår¡ile tale unde ai scris despre chestiile astea? – N-ar fi mai bine så ne întâlnim? Când te întorci în Atlanta? – Vineri. – Ca så vezi, tocmai atunci voi ¡ine un discurs la hotelul Hilton. N-ai vrea så vii? Dupå aceea am putea sta de vorbå. – Serios? Ar fi minunat! exclamå Wes. Mul¡umesc mult. Dupå ce îi dådu telefonul înapoi lui Dave, izbucni: – Nu-mi vine så cred cå må voi întâlni cu Anne Marie Butler. ¥¡i råmân dator, Dave. – Plåcerea e de partea mea, spuse Dave sincer ¿i cei doi î¿i strânserå mâinile. – ¥nainte de a ne despår¡i, spuse Wes råsfoind carne¡elul de însemnåri, te deranjeazå dacå am trece în revistå unele
BRAVO, BALENUºO!
25
dintre subiectele-cheie pe care le-am discutat în diminea¡a asta? – Cu mare plåcere!
• • •
Insuflå încredere. Insistå asupra elementului pozitiv. Redirec¡ioneazå energia atunci când se comit gre¿eli.
– Ai surprins exact esen¡a, Wes, rosti Dave. Apoi adåugå: Nu uita înså cå tot ceea ce vezi în spectacolul Shamu se bazeazå pe ¿i este ghidat de rela¡iile pozitive care existå între noi ¿i animale. – ªi acuma råmâne între noi, ¿opti Wes, chiar nu le pedepsi¡i niciodatå? – Nu. Sunt momente în care balenele nu vor så coopereze cu noi. Balenele se aseamånå cu oamenii. Sunt zile în care se trezesc cu fa¡a la fundul bazinului. Suntem cunoscu¡i pentru cå de multe ori am întrerupt spectacolul deoarece lucrurile nu se desfå¿urau a¿a cum trebuie ¿i Shamu avea nevoie de o pauzå. Celelalte animale îl înlocuiesc, iar Shamu se retrage într-un alt bazin, din „culise”. – ªi ce se întâmplå apoi? – Nu prea stå mult acolo. Acestor balene le place så participe la spectacol. ªi cu cât insiståm mai mult asupra
26
BRAVO, BALENUºO!
elementelor pozitive, cu atât mai multå încredere vor avea ¿i î¿i vor îmbunåtå¡i performan¡ele. – ªtii, mi se pare ciudatå venirea mea aici, azi, mårturisi Wes. – Ce vrei så spui? întrebå Dave. – Påi venisem aici ca så mai uit de problemele muncii mele ¿i particip la un veritabil curs de management. Oricât de ciudat ¡i s-ar pårea, la asta se referå lucrul cu balenele.