Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României URBAN, HAL Cele mai importante lec¡ii de via¡å : 20 de lucruri care conteazå / Hal Urban ; trad.: Ana Maria Murariu. Bucure¿ti : Amaltea, 2008 ISBN 978-973-162-025-1 I. Murariu, Ana Maria (trad.) 159.923.2
LIFE’S GREATEST LESSONS 20 THINGS THAT MATTER HAL URBAN Copyright © 1992, 1997, 2000, 2003 by Hal Urban All rights reserved. Originally published by Fireside, an Imprint of SIMON & SCHUSTER, Inc. CELE MAI IMPORTANTE LECºII DE VIAºÅ 20 DE LUCRURI CARE CONTEAZÅ HAL URBAN ISBN 978-973-162-025-1 © 2008 – EDITURA AMALTEA
Via¡a este o succesiune de lec¡ii care trebuie tråite pentru a putea fi în¡elese. Ralph Waldo Emerson Toate adevårurile måre¡e sunt simple la o analizå finalå ¿i chiar u¿or de în¡eles; dacå nu au aceste calitå¡i, atunci nu sunt adevåruri måre¡e. Napoleon Hill
CUPRINS Prefa¡å.................................................................................................... 11 Introducere............................................................................................. 17
Capitolul 1 Succesul nu înseamnå doar a face bani ........................................... 23 Capitolul 2 Via¡a este grea... ¿i nu este întotdeauna dreaptå.......................... 33 Capitolul 3 Via¡a este ¿i plåcutå... ¿i incredibil de amuzantå .......................... 43 Capitolul 4 A tråi nu este o întâmplare, ci o op¡iune........................................ 57 Capitolul 5 Atitudinea este rezultatul unei alegeri – cea mai importantå pe care o vom face vreodatå ......................... 67 Capitolul 6 Deprinderile sunt cheia oricårui succes .......................................... 79 Capitolul 7 A fi recunoscåtor este o deprindere – cea mai folositoare pe care ne-o putem însu¿i............................... 89 Capitolul 8 Oamenii de calitate î¿i construiesc vie¡ile pe fundamentul respectului .............................................................. 99 Capitolul 9 Cinstea este cea mai bunå politicå ................................................. 109
9
Cele mai importante lec¡ii de via¡å 10
Capitolul 10 Cuvintele amabile nu costå mult, dar înfåptuiesc multe ........... 121 Capitolul 11 Motiva¡ia adevåratå vine din interior .......................................... 129 Capitolul 12 Scopurile sunt visuri cu termen limitå .......................................... 139 Capitolul 13 Nu existå substitut pentru muncå multå ...................................... 149 Capitolul 14 Trebuie så renun¡i la ceva pentru a ob¡ine ceva ......................... 155 Capitolul 15 Oamenii de succes nu-¿i gåsesc timp – ei fac timp...................... 163 Capitolul 16 Nimeni altcineva nu î¡i poate cre¿te respectul de sine............... 173 Capitolul 17 Corpul are nevoie de hranå ¿i de exerci¡iu – la fel ¿i mintea ¿i spiritul ................................................................. 181 Capitolul 18 Este în ordine så gre¿e¿ti – toatå lumea o face ........................... 193 Capitolul 19 Via¡a pare mai simplå când ¿tim ce este important .................... 201 Capitolul 20 Cel mai important este så fii o persoanå bunå ............................ 205 Concluzie ............................................................................................. 208 Câteva cår¡i care mi-au influen¡at gândirea ¿i via¡a ........................... 209 Mul¡umiri............................................................................................ 211 Despre autor......................................................................................... 214
P REFAºÅ
SCURT ISTORIC AL CÅRºII Prima edi¡ie Aceastå carte a fost publicatå mai întâi în 1992, sub titlul 20 Things I Want My Kids to Know. Ca tatå ¿i profesor, îmi îndreptam mesajul cåtre tinerii care må înconjurau peste tot – cei trei copii ai mei, care aveau în jur de douåzeci de ani ¿i începeau så î¿i construiascå o carierå, tinerii cårora le predam la universitate, elevilor mei de liceu. Îi consideram pe to¡i a fi propriii mei copii ¿i am vrut så a¿tern pe hârtie ceea ce am încercat så le predau timp de ani de zile. Cartea a avut un succes destul de mul¡umitor, dat fiind faptul cå autorul såu era un autor debutant, necunoscut. Primul tiraj s-a epuizat, iar vestea s-a dus din gurå în gurå. Eram mul¡umit de faptul cå mesajul meu ajungea la atâ¡ia oameni ¿i câ¿tiga din ce în ce mai multå popularitate. Apoi editorul nu a mai reeditat-o. A doua edi¡ie Dupå câteva luni, am început så primesc scrisori ¿i telefoane de la oameni din toatå ¡ara care må îndemnau så reeditez 11
Cele mai importante lec¡ii de via¡å 12
aceastå carte. Eram foarte mul¡umit de faptul cå mul¡i dintre ei erau oameni de afaceri de succes. Îmi sugerau så scot cuvântul copii din titlu, deoarece considerau cå avea un mesaj nemuritor, pentru toate vârstele. De aceea am reeditat cartea în 1997, pe cheltuialå proprie. Am schimbat titlul în Cele mai importante lec¡ii de via¡å, am rescris introducerea, am fåcut mici schimbåri în text. Rezultatul m-a uimit. Nu mi-a¿ fi putut imagina vreodatå cå atâ¡ia oameni ar putea cumpåra, ar putea citi cartea, pentru ca apoi så o dea ¿i colegilor, prietenilor, membrilor familiei. Mul¡i dintre ei au cumpårat mai multe exemplare, de câteva ori. Apoi ¿colile ¿i organiza¡iile au început så o cumpere în multe exemplare, iar comenzile speciale de la librårii au început så curgå. Ve¿tile umpluserå lumea, iar eu eram încântat cå îmi puteam împårtå¿i mesajul unui numår din ce în ce mai mare de cititori. A treia edi¡ie Am actualizat din nou textul ¿i coperta în anul 2000. Popularitatea în continuå cre¿tere a cår¡ii mele, pe care o publicasem pe propria cheltuialå, continua så må uimeascå ¿i så îmi dea puteri. Primeam mereu scrisori, telefoane, ¿i emailuri de la elevi (de la clasa a cincea pânå la colegiu) ¿i adul¡i de toate vârstele. Mesajul meu simplu, tradi¡ionalist, despre bunåtatea umanå pårea så îi impresioneze pe oameni. Cam în acela¿i timp, Mi¿carea pentru Educarea Caracterului, care demarase pe la începutul deceniului 90, prindea teren, ¿i începusem så primesc invita¡ii pentru a ¡ine discursuri nu numai în fa¡a profesorilor, pårin¡ilor ¿i studen¡ilor, dar ¿i în companii, organiza¡ii ¿i biserici. Caracterul – ¿i cartea – erau din nou în vogå. În consecin¡å, via¡a mea se schimba spectaculos. Devenise o adevåratå provocare så gåsesc echilibrul între a scrie, a preda ¿i a ¡ine conferin¡e. În acest moment,
Prefa¡å 13
toate expedi¡iile de carte se fåceau încå de la domiciliul nostru. Garajul era depozit, iar în birou se fåceau coletele. Edi¡ia nouå În august 2000, Cele mai importante lec¡ii de via¡å a câ¿tigat un premiu na¡ional pentru cår¡i publicate pe cheltuialå proprie, din partea revistei Reader’s Digest. A fost aleaså drept Cartea Motiva¡ionalå a Anului. Astfel au apårut ofertele din partea distribuitorilor, agen¡ilor literari, depozitelor en-gros ¿i editorilor. În acela¿i timp, un numår din ce în ce mai mare dintre cititorii mei må îndemna så acord ¿i mai multå expunere cår¡ii mele ¿i så o distribui pe mai multe canale. Trebuia så schimb ceva, dar nu eram sigur în ce direc¡ie trebuia så o apuc. Aveam nevoie de un expert. Joe Durepos a fost råspunsul rugåciunilor mele. Joe este un agent literar din zona Chicago; mai mult, a fost omul potrivit la momentul potrivit. Integritatea se face întotdeauna remarcatå ¿i am ¿tiut din primul moment cå puteam avea încredere în Joe pentru a må îndruma. ªi a¿a a ¿i fost. M-a îndrumat cåtre Simon & Schuster, cei care au publicat ¿i The Book of Virtues, The Road Less Travelled ¿i The 7 Habits of Highly Effective People, printre alte titluri. Pe scurt, cei de acolo mi-au plåcut, am avut încredere în ei, mi-a plåcut entuziasmul pe care îl aveau fa¡å de mesajul meu ¿i m-am sim¡it onorat pentru cå devenisem un autor publicat de aceastå editurå. O dorin¡å specialå În fiecare cålåtorie ¿i discurs pe care îl ¡in în Statele Unite, dar ¿i în alte ¡åri, descopår consens sus¡inut din inimå privind unul dintre cele mai importante aspecte despre care scriu – caracterul solid este una dintre pietrele de temelie ale unei societå¡i sånåtoase. Sper cå, citind aceastå carte, ve¡i deveni
Cele mai importante lec¡ii de via¡å 14
parte integrantå a mi¿cårii care câ¿tigå din ce în ce mai mult teren ¿i care ne va reda faima unei societå¡i cunoscute pentru spiritul civic, virtu¡ile ¿i bunåtatea tradi¡ionalå. Vå doresc så pute¡i deveni un partener puternic în transmiterea celor mai importante lec¡ii ale vie¡ii.
Ianuarie 2003
ÎN CAZUL ÎN CARE AºI PRIMIT ACEASTÅ CARTE
Persoanei care v-a dåruit aceastå carte îi paså de dumneavoastrå; vå dore¿te binele. Prietenii ¿i membrii familiei sunt astfel de persoane. Vrem så împårtå¿im acele lec¡ii importante pe care le-am învå¡at trecând prin via¡å. Aceastå carte con¡ine o parte dintre aceste lec¡ii. Vå este dåruitå odatå cu speran¡a cå rugåciunea vå va ajuta så vå gândi¡i la adevåratul sens al succesului ¿i så îl în¡elege¡i mai bine. Vå rog så o accepta¡i cu acest gând în minte ¿i så o dårui¡i altora. Aceastå carte vorbe¿te despre ceea ce este bun – în via¡å ¿i în oameni – mai ales în voi în¿ivå. Vorbe¿te despre resursele interioare pe care le ave¡i, dar care sunt neexploatate. Vorbe¿te despre a vå conecta la poten¡ialul interior pentru a deveni întruchiparea a ceea ce pute¡i deveni ¿i pentru a vå bucura pe deplin de via¡å. Acestea sunt inten¡iile persoanei speciale care v-a dåruit aceastå carte. O carte bunå este cel mai bun prieten, acela¿i azi ¿i pentru totdeauna. Martin Tupper
15
INTRODUCERE
PATRU MOTIVE CARE M-AU DETERMINAT SÅ SCRIU ACEASTÅ CARTE
1. NU
SUNTEM NICIODATÅ PREA TINERI SAU PREA
VÂRSTNICI PENTRU A ÎNVźA CELE MAI IMPORTANTE LECºII DE VIAºÅ... IAR MOMENTUL ESTE ÎNTOTDEAUNA OPORTUN
Am predat timp de 36 de ani ¿i mi-a plåcut la nebunie fiecare clipå a acestei experien¡e. Am avut parte de cea mai bunå dintre lumile posibile – am predat copiilor dintr-un liceu public, adul¡ilor dintr-o universitate iezuitå, ¿i le-am vorbit adesea copiilor din ¿colile elementare ¿i gimnaziu. Cu mult timp în urmå, am descoperit cå, indiferent de vârstå, oamenii sunt dornici så înve¡e atunci când este vorba de a în¡elege via¡a pe deplin ¿i a o tråi la adevårata intensitate. Scrisorile ¿i e-mailurile pe care le primesc de la copii, adolescen¡i ¿i adul¡i confirmå acest lucru în fiecare zi. 17
Cele mai importante lec¡ii de via¡å 18
Sfântul Ignatius de Loyola, unul dintre cei mai mari educatori ai lumii, a spus la un moment dat cå învå¡åm numai atunci când suntem pregåti¡i så facem acest lucru. De-a lungul vie¡ii mele, nu am tråit nici o perioadå ca prezentul, în care mul¡i oameni sunt deschi¿i nu numai învå¡årii, dar ¿i reexaminårii valorilor ¿i prioritå¡ilor. Dupå ce a cules beneficiile unei perioade sus¡inute de progrese tehnologice ¿i economice inedite, lumea noastrå a fost zguduitå din temelii. Fenomenul „punctcom“ a suferit o implozie; bursa ¿i economia au trecut printr-o cådere liberå; evenimentele din 11 septembrie 2001 nu numai cå ne-au îndurerat, dar ne-au ¿i amintit de propria vulnerabilitate; iar scandalurile din lumea corpora¡iilor din 2002 ne-au ¿ocat ¿i ne-au îngrozit. Dat fiind faptul cå am studiat ¿i am predat istoria timp de mul¡i ani, ¿tiu cå vremurile de încercare scot la ivealå tot ce e mai bun în noi. În momentul în care oamenii încep så punå întrebåri despre ceea ce este cu adevårat important, gåsesc, de obicei, råspunsurile corecte. Sunt mul¡umit ¿i onorat de faptul cå acest proces este înlesnit de cartea pe care eu am scris-o.
2. ÎN ¿COALÅ NU NE PREDAU „CUM E VIAºA“ „C EEA CE ESTE ESENºIAL ÎN VIAºÅ”
SAU
ªcolile noastre sunt admirabile, în majoritate. Din clasa întâi ¿i pânå la universitate, oferå numeroase cursuri care ne furnizeazå un numår mare de cuno¿tin¡e ¿i abilitå¡i. Ceva lipse¿te înså din programå. Nu le predåm studen¡ilor despre via¡a în sine, despre modul în care se desfå¿oarå sau despre ceea ce este esen¡ial. Niciodatå nu s-a sim¡it mai stringent nevoia de a afla acest lucru. Avem nevoie de ceva mai mult decât „¿coala pragului de sus“ pentru a acumula instrumentele prin care putem construi o via¡å de succes. Avem nevoie de ajutor astfel încât så ne ¿lefuim atitudinile ¿i abilitå¡ile necesare pentru a crea rela¡ii
Introducere 19
armonioase, pentru a stabili ¿i realiza scopuri personale, pentru a ne bucura de sentimentul împlinirii fiin¡ei. În calitate de profesor, am sim¡it aceastå nevoie timp de mul¡i ani. Dar cererile mele au ajuns la urechi înfundate. Administratorii au fost mai preocupa¡i de rezultatele la teste ¿i de bugete. A-i ajuta pe elevi så devinå fiin¡e umane împlinite nu pårea så fie responsabilitatea ¿colii. De aceea am scris aceastå carte, pentru a umple un gol, pentru a ne ajuta pe noi în¿ine ¿i pe copiii no¿tri så în¡eleagå ceea ce este important, ceea ce este caracterul ¿i ce înseamnå så ai succes în via¡å.
3. PENTRU CÅ
MAJORITATEA DINTRE NOI AU NEVOIE
DE AJUTOR CÂND VINE VORBA DE DESCOPERIREA CALITźILOR
Cu câ¡iva ani în urmå, cu ocazia participårii la o conferin¡å, un psiholog a spus cå pânå la vârsta de 18 ani, un individ a fost deja înfrânt de peste o sutå de mii de ori. Nu ¿tiu cum a determinat aceastå cifrå, dar nu a fost câtu¿i de pu¡in surprinzåtoare. Adevårul este cå suntem înfrân¡i mult prea des. Începe la o vârstå fragedå, provine dintr-o multitudine de surse ¿i continuå la vârsta adultå. În plus, mass media ne spune în fiecare zi ce e în neregulå cu lumea ¿i cu popoarele sale. Acest baraj zilnic de negativitate î¿i ia obolul. Cu cât auzim mai des un anumit lucru, cu atât mai mult tindem så îl credem. Scopul meu nu este acela de a examina motivul pentru care se petrece acest lucru, ci doar a indica faptul cå este unul dintre adevårurile triste care se pot spune despre via¡å. Am scris aceastå carte deoarece consider cå avem nevoie de sprijin pentru a ne concentra asupra celeilalte laturi a umanitå¡ii. Consider cå majoritatea cople¿itoare a oamenilor de pe Påmânt se supun legii, sunt iubitori ¿i afectuo¿i. Pur ¿i simplu nu îi laudå nimeni pentru asta. Dacå e¿ti bun nu ajungi subiect de ¿tiri. Mai cred, de asemenea, cå mul¡i dintre noi ne vindem mult
Cele mai importante lec¡ii de via¡å 20
prea ieftin. Avem calitå¡i de care nu suntem con¿tien¡i, resurse interioare pe care nu le-am descoperit, oportunitå¡i la care nici nu am îndråznit så visåm vreodatå. Sper cå aceastå carte va scoate la luminå câteva aspecte pozitive din aceastå lume care pare så se axeze doar pe aspectele negative. Descoperirea a ceea ce ne oferå via¡a mai bun poate fi una dintre cele mai mari bucurii de care så avem parte.
4. ADEVÅRURILE TRADIºIONALE NU SE DEMODEAZÅ NICIODATÅ ... CHIAR DACÅ GENERAºIILE SE SCHIMBÅ Cu aproximativ un an înainte de a scrie prima versiune a acestei cår¡i, am sus¡inut un discurs care se intitula „Adevåratul în¡eles al succesului“ în fa¡a unui grup de studen¡i. Am început prin a sublinia o parte dintre mesajele cu care suntem bombarda¡i în mod constant. Voiam så le transmit faptul cå mesajele mele se vor plasa tocmai la polul opus acestora. De aceea am început prin a le spune ce nu de¡ineam: Nu de¡ineam „secrete“ ale succesului, vreo „formulå magicå“ prin care se putea atinge fericirea totalå, nici o „nouå tehnicå uimitoare“ pentru a împlini visul american, nici o metodå „vråjitoreascå“ pentru a deveni puternici ¿i boga¡i, nici vreo metodå „unicå“ pentru a ob¡ine ceea ce ne dorim. Am vorbit în schimb despre valori pre¡uite de-a lungul timpului precum respectul, bunåtatea, modestia, dorin¡a, munca sus¡inutå, angajamentul ¿i pur ¿i simplu a fi un om bun. Ceea ce voiam så subliniez este faptul cå nu existå nici o scurtåturå, nici o cale mai u¿oarå, nici o metodå nouå pentru atingerea succesului real. Succesul trebuie câ¿tigat. Am fost surprins ¿i în acela¿i timp mul¡umit cå mul¡i dintre ei au råmas dupå încheierea conferin¡ei. Unul dintre ei a spus: „ªti¡i, nu a¡i spus nimic cu adevårat nou, dar a¡i dat mesajului o formå care îi conferea în cele din urmå un în¡eles. A¡i aruncat o luminå nouå asupra unor adevåruri de când lumea.“
Introducere 21
Apoi, un coleg de-al meu, profesor la acea universitate, mi-a spus. „Mul¡umesc. Tuturor trebuie så ni se reaminteascå despre lucrurile cu adevårat importante.“ Un tânår ¿i un om mai în vârstå, care se afla la finalul carierei, îmi spuneau acela¿i lucru. Mi-au plåcut mult ace¿tia doi. M-au ajutat så iau decizia scrierii acestei cår¡i.
DESPRE CELE 20 DE LUCRURI De ce douåzeci? Nu existå un motiv serios. Probabil pentru cå treizeci ar fi prea multe, iar nouåsprezece nu este un numår rotund. Douåzeci era un astfel de numår care se potrivea inten¡iilor mele. Nu pretind cå existå doar douåzeci de lucruri pe care trebuie så le ¿tim, ci cå sunt unele dintre cele mai valoroase. Sunt douåzeci de lucruri pe care îmi doresc så le fi ¿tiut pe când eram mai tânår. Abia pe când må apropiam de patruzeci de ani mi-am dat seama care sunt resorturile vie¡ii. Poate cå aceste douåzeci de lucruri îi vor ajuta pe al¡ii care încearcå så le afle. De fapt, nu trebuie doar så în¡elegem. Una este a le ¿ti; alta este a le aplica. Un vechi proverb chinezesc ne spune: Aud... ªi uit Våd... ªi îmi amintesc Fac... ªi în¡eleg.
CAPITOLUL 1
SUCCESUL NU ÎNSEAMNÅ DOAR A FACE BANI
Succesul înseamnå a utiliza cel mai bine ceea ce avem la îndemânå. Succesul înseamnå a face, nu a ob¡ine – înseamnå eforturile, nu triumful. WYNN DAVIS
CEA MAI IMPORTANTÅ DESCOPERIRE PE CARE O POºI FACE ÎN VIAºÅ
Când am în¡eles pentru prima oarå ce înseamnå så ai succes aveam treizeci ¿i nouå de ani. Ce se întâmplase? Devenisem directorul unei companii din topul 500? Îmi cumpårasem primul Mercedes? Câ¿tigasem la loterie? Câ¿tigasem potul cel mare al concursului Cine vrea så devinå milionar? Nici vorbå. Descoperisem un lucru simplu, dar de o profunzime uimitoare. Descoperisem care sunt resorturile vie¡ii acesteia ¿i care sunt elementele sale esen¡iale. Dupå ani de zile în care parcå fusesem legat la ochi, începusem så în¡eleg ce înseamnå så ai succes în 23
Cele mai importante lec¡ii de via¡å 24
via¡å ¿i cum îl po¡i ob¡ine. Aceastå descoperire a atras dupå sine alte douå aspecte care îmi scåpaserå pânå atunci: un sentiment de pace interioarå ¿i un sentiment al propriei valori. ªi, cel mai minunat lucru dintre toate, am început så må bucur de via¡å mult mai mult decât pânå atunci. ªi care era acea mare descoperire? Existå vreo formulå prin care po¡i deveni un individ de succes? Sunt convins cå da. Dar nu o ve¡i gåsi frumos împachetatå ¿i nici nu i se va face reclamå la televizor. Nu este nici nouå, nu este secretå ¿i nici nu e vorba de vreun truc. Prin urmare, nu este de vânzare. Este prea veche, prea simplå ¿i prea lipsitå de culpå. Dar func¡ioneazå. Dupå ani întregi de studiu al istoriei, al filozofiei ¿i psihologiei, mi-am dat seama cå via¡a ¿i succesul se pot rezuma la unele principii fundamentale care ne înconjoarå de mii de ani. Dupå ce am på¡it pe nenumårate cåråri în cåutarea „destinului potrivit“, am ajuns acolo de unde pornisem, având asupra mea ceea ce acum numesc adevåruri tradi¡ionale. Dupå cum afirmå ¿i Edward Albee în piesa sa The Zoo Story: „... uneori este nevoie så te aba¡i mult de la drum pentru a te întoarce pe un drum mai scurt.“ Oare aceastå carte con¡ine formula? O ve¡i descoperi printre cele 20 de lucruri? Sper. Eu unul cred cu tårie cå în cazul în care ve¡i aplica în mod consecvent aceste principii, ve¡i în¡elege ¿i ve¡i tråi pe deplin adevåratul sens al succesului. Un proverb suedez ne spune cå îmbåtrânim mult prea repede ¿i cå devenim în¡elep¡i prea târziu. Poate cå nu a¿a trebuie så stea lucrurile. Poate cå aceastå carte vå va ajuta så deveni¡i în¡elep¡i mai devreme decât mine. Iar dacå sunte¡i mai în vârstå, cu siguran¡å nu este niciodatå prea târziu så învå¡a¡i. Cei mai inteligen¡i indivizi de pe påmânt sunt cei care ¿tiu så fie ferici¡i.
SUCCESUL ªI BANII Se pare cå nu reu¿im så luåm o hotårâre fermå în ceea ce prive¿te urmåtorul aspect: a avea bani este bine sau råu? În
Succesul nu înseamnå doar a face bani 25
momentul în care cineva este descris drept un om de succes, de cele mai multe ori înseamnå cå are bani. Prin urmare, e un lucru bun. Se spune înså cå banii nu pot cumpåra fericirea. Ceea ce înseamnå cå banii nu sunt benefici. Oamenii avu¡i doneazå milioane de dolari în fiecare an pentru cauze umanitare. Prin urmare, e bine så ai bani. Dar nu am auzit de atâtea ori spunându-se cå banii sunt rådåcina tuturor relelor? În consecin¡å, tot nu e bine så ai bani. Cei care nu au bani îi criticå pe cei care au, dar le-ar plåcea la nebunie så fie în locul lor. Prin urmare, care dintre ipoteze este validå în ceea ce prive¿te banii? Nici una, nici alta. Dar, întrucât tråim într-o societate care pune atât de des semnul egalitå¡ii între bani ¿i succes, acest aspect meritå analizat. Unele dintre miturile care s-au creat trebuie analizate, pentru a putea fi plasate în perspectiva corectå. Sunt douå aspecte pe care a¿ vrea så le discut în privin¡a banilor:
1. Banii nu sunt nocivi Oare chiar se spune în Biblie cå banii sunt rådåcina tuturor relelor? Nu. Se spune cå iubirea de argin¡i este rådåcina tuturor relelor. Aceasta este diferen¡a. A avea bani nu este un lucru nociv în sine. Nu e nimic råu în a-¡i dori ¿i nici în a ob¡ine bani, indiferent de suma pe care ajungi så o de¡ii. Cheia este modul în care îi ob¡inem ¿i cum îi folosim. În cazul în care sunt ob¡inu¡i în mod cinstit ¿i cheltui¡i cu chibzuin¡å, banii pot fi o resurså care stå la baza multor fapte bune. Pot ei så cumpere fericirea? Cel care a afirmat cå nu, probabil cå nici nu prea avea bani. De fapt, cu bani mai mul¡i putem cumpåra mai multå fericire decât fårå. Cred cå Pearl Bailey a descris cel mai bine aceastå stare de lucruri în momentul în care a spus: „Dragii mei, am fost ¿i såracå ¿i bogatå. ªi permite¡i-mi så vå mårturisesc: E mult mai bine så fii bogat.“
Cele mai importante lec¡ii de via¡å 26
În majoritatea cazurilor, probabil cå a¿a ¿i e. A fi bogat nu e nici ilegal, nici imoral, dar nici nu e esen¡a vie¡ii noastre.
2. Dacå ai bani nu înseamnå cå e¿ti un om de succes În timpul deceniului 1980, am citit ¿i am auzit în mod constant despre modul în care numero¿i indivizi deveneau milionari. Unii dintre cei mai låuda¡i au ajuns la închisoare. Ivan Boesky, unul dintre vråjitorii financiari ai momentului, a ajuns chiar så afirme cå e bine så fii lacom. A spus asta cu câteva luni înainte de a fi condamnat de un complet de jura¡i federali. Putea så spunå în public ceea ce al¡ii gândeau doar pe ascuns: succesul ¿i bogå¡ia sunt sinonime. Acum consideråm goana dupå bogå¡ie din acei ani drept ceva mårunt. A fost doar o perioadå de încålzire pentru fenomenul punct-com ¿i avalan¿a de bani câ¿tigatå la burså din deceniul urmåtor. Auzeam aproape zilnic despre cei care deveneau milionari peste noapte, nenumårate persoane irosindu-¿i sånåtatea, rela¡iile ¿i resursele pentru a putea intra în rândul lor. Mult prea des, etica ¿i unele dintre cele mai pre¡uite valori erau ignorate pentru a putea face mai mult loc bogå¡iei ¿i stilului de via¡å care o înso¡e¿te. Scandalurile care implicau corpora¡ii, care nu au ajuns încå la final – precum Enron, Arthur Andersen, Tyco, Xerox, World Com ¿i altele – sunt exemplele ideale. La Enron, de exemplu, compania ¿i directorii î¿i tråiau cele mai frumoase zile, dar au fost detrona¡i din pricina modului în care ajunseserå acolo. Acum imperiul såu este în ruinå. Iar din cauza a ceea ce Newsweek numea låcomia directorilor ¿i a etosului låcomiei, chiar în pofida spectrului falimentului pe care îl manifestå lumea corpora¡iilor, mii de angaja¡i ¿i de investitori nevinova¡i ¿i-au pierdut slujbele ¿i economiile de o via¡å. Aceasta se întâmplå în momentul în care distorsionåm rolul ¿i sensul banilor. Via¡a înså¿i va ajunge så se distorsioneze.
Succesul nu înseamnå doar a face bani 27
Nu numai cei care au fost condamna¡i la închisoare în anii ’80 sau care au dat faliment în anii 1990 ¿i 2000 s-au pierdut pe sine în goana dupå dolarul atotputernic. Nici multora dintre cei care au reu¿it så strângå mul¡i bani în mod legal ¿i så ¿i-i påstreze nu le mergea prea bine. În cadrul unor interviuri realizate de Tom Peters Group, în rândul a mii de directori de corpora¡ii, a ie¿it la ivealå cå aproximativ jumåtate dintre ei au afirmat cå în ciuda anilor dedica¡i încercårii de a-¿i atinge scopurile financiare, vie¡ile lor påreau goale ¿i lipsite de sens. ªaizeci ¿i cinci la sutå dintre managerii de top intervieva¡i mårturiseau cå î¿i neglijau familiile pentru a-¿i putea îndeplini scopurile profesionale. Ace¿tia sunt oameni care aveau bani, proprietå¡i, putere ¿i o pozi¡ie socialå. De ce nu erau ferici¡i? Pentru cå a le avea pe toate cele de mai sus nu înseamnå a avea succes. Pierduserå din vedere ceea ce este esen¡ial. Deveniserå dependen¡i, sclavi ai banilor ¿i ai lucrurilor pe care le puteau face cu bani. Pe parcurs, nu numai cå î¿i distruseserå propriile vie¡i, dar ¿i pe cele ale celor din jurul lor. Succesul nu se limiteazå doar la a face bani. Dacå le acordåm prea multå importan¡å, ne min¡im pe noi în¿ine cu privire la celelalte lucruri care fac via¡a atât de interesantå, care îi împrumutå atât de mult sens ¿i recompense.
CE ÎNSEAMNÅ
A AVEA SUCCES?
Cunoscutul filozof Thomas Carlyle a a¿ternut pe hârtie urmåtoarele: „Fie ca fiecare dintre noi så devinå ceea ce poate deveni exploatând calitå¡ile cu care a fost înzestrat.“ Nu cred cå am gåsit vreodatå o defini¡ie mai bunå a succesului. Via¡a ne aruncå în fiecare zi provocåri pentru a ne dezvolta la maxim abilitå¡ile. Devenim indivizi de succes atunci când ne dorim så ne exploatåm la capacitate maximå calitå¡ile – când dåm tot ce avem mai bun în noi.