Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României FRITZ, ROGER Fårå risc nu existå câ¿tig : descoperå drumul spre succes / Roger Fritz ; trad.: Dorina Oprea. - Bucure¿ti : Amaltea, 2007 ISBN 978-973-7780-95-9 I. Oprea, Dorina (trad.) 159.923.3
NOTHING VENTURED, NOTHING GAINED Clearing the way to success ROGER FRITZ Copyright © 2005 by Roger Fritz All rights reserved FÅRÅ RISC NU EXISTÅ CªTIG Descoperå drumul spre succes ROGER FRITZ ISBN 978-973-7780-95-9 © 2007 – EDITURA AMALTEA
Adevår: Via¡a nu este un dar garantat. Întrebare: Dacå via¡a mea va continua ¿i mâine, ce voi face cu ea?
I NTRODUCERE
Pe måsurå ce înaintez în vârstå, sunt din ce în ce mai convins cå sfatul cel mai bun pe care îl pot oferi cuiva, în special tinerilor, poate fi exprimat în trei cuvinte: Via¡a înseamnå anticipare. Ziua de ieri s-a dus ¿i nu se va mai întoarce. Aståzi se întâmplå ceea ce vreau eu så så întâmple, iar ziua de mâine depinde de modul în care îmi anticipez op¡iunile ¿i de felul în care må pregåtesc så le pun în aplicare. Am descoperit cå testul cel mai bun al acestei teorii este så vizitezi un cåmin de båtrâni. Mul¡i dintre cei care se aflå acolo au foarte pu¡ine ¡eluri, exceptând probabil faptul cå vor så råmânå în via¡å. Dar pentru unii nici måcar acest scop nu mai pare atrågåtor. Anticiparea ne face så mergem mai departe. Indiferent cå implicå teamå sau plåcere, epuizare sau odihnå, muncå asiduå sau lenevealå, atrac¡ie sau plictisealå, carierå sau hobby… Vrem så credem cå avem un viitor ¿i cå acesta va fi unul bun. Aceastå carte a fost scriså pentru a ne concentra pe ceea ce eu cred cå este elementul-cheie al anticipårii –
riscul. Se acordå aten¡ie celui mai comun element implicat în depå¿irea temerilor ¿i a ezitårii, oferind modalitå¡i specifice de a le anihila. Sugestiile sunt întårite de exemple din via¡a realå ¿i ilustra¡ii. Sper cå vå va ajuta så descoperi¡i noi moduri de a alege drumul spre succes.
Cuprins INTRODUCERE CAPITOLUL 1 Oportunitå¡ile sunt create, nu oferite ..........13 Pe noroc nu te po¡i baza ......................................15 Necesitatea – mama inven¡iei ............................17 Riscurile elibereazå instinctele ¿i energia creatoare ..........................................................19 Firmele mici se pot schimba repede ..................21 Oamenii pot experimenta ¿i controla riscurile ............................................24 CAPITOLUL 2 Pilulele otråvitoare .............................................27 Så a¿tep¡i så devii inspirat .................................28 Så a¿tep¡i aprobarea ...........................................31 Så a¿tep¡i sincronizarea perfectå ......................33 Så a¿tep¡i garan¡ii/asiguråri ..............................35 Så a¿tep¡i sprijin .................................................36 Så a¿tep¡i så te sim¡i în siguran¡å ....................37 CAPITOLUL 3 Antidoturi pentru îndoialå ...............................39 Studiul amånun¡it conduce la succes ................40 Cunoa¿terea teritoriului ....................................42 Insistå så faci schimbårile pe care le dore¿ti .......43 Nu ignora niciodatå faptele ................................44 Împårtå¿e¿te-¡i ideile ..........................................45 Evitå diversiunile ................................................46 Cautå sarcini dificile ...........................................48 Nu a¿tepta så ¡i se dea permisiunea ..................49 Îndepårteazå nesiguran¡a ...................................50 Caracterul conteazå ............................................51 Treze¿te-te devreme – stai pânå târziu .............52
10
Roger Fritz
CAPITOLUL 4 Dorin¡a este suficientå? .....................................55 Ce anume nu fac oamenii de succes ...................56 E¿ecul este temporar ..........................................60 Fårå regrete .........................................................65 Pur ¿i simplu remediazå .....................................69 Nu privi înapoi ....................................................72 Gåse¿te persoane care gândesc pozitiv .............74 CAPITOLUL 5 A supravie¡ui sau a prospera? ..........................77 Så vezi în primul rând care este realitatea .................................................78 Så munce¿ti atunci când sunt probleme ...........79 Så prevezi în mod obiectiv consecin¡ele ............82 Så ai încredere în tine pe baza realizårilor actuale, nu så visezi cu ochii deschi¿i ..........83 O analizå atentå a motivelor ¿i a abilitå¡ilor ....................................................85 Evaluarea realistå a obstacolelor ......................87 Eliminarea factorilor ce distrag aten¡ia ...........89 CAPITOLUL 6 Învingåtori, învin¿i ¿i ceilal¡i ..........................93 Influen¡a pårin¡ilor .............................................94 Încercarea de asumare a responsabilitå¡ii .............................................95 Capcanele ambi¡iei ..............................................96 Cum pot vedetele så piardå .................................98 Rezolvarea problemelor din trecut ....................99 Recuperarea .......................................................100 Fårå scurtåturi ..................................................102 Cultivarea unor idei ciudate ............................103 Insistå .................................................................104 Concentrarea .....................................................106
Fårå risc nu existå câ¿tig
11
CAPITOLUL 7 Cât de departe? Cât de rapid? .......................109 Påstrezi pozi¡ia sau mergi mai departe? .........110 Iatå ¿i ziua de mâine – cum se pregåtesc învingåtorii ........................................................114 Påstreazå-¡i flexibilitatea .................................118 Fere¿te-te de pericolele ambi¡iei ......................122 CAPITOLUL 8 Principala surså a perseveren¡ei ..................127 Unde încep responsabilitå¡ile ..........................129 Ce te motiveazå? ................................................129 Constrângerile constructive ............................133 Cel din urmå råmâne ........................................137 Factorul teamå ..................................................140 CAPITOLUL 9 Pe cine må pot baza? .........................................143 Cine sunt cei care analizeazå ceea ce fac eu? .....145 Rafineazå-¡i procesul de selec¡ie ......................146 Ob¡ii ajutorul de care ai nevoie? ......................149 Clien¡ii tåi sunt bine servi¡i? ...........................151 Alimentarea automotivårii ..............................152 Cine pe cine ajutå? .............................................153 CAPITOLUL 10 Cel mai bun pariu ..............................................157 Ghidul de clasificare a deciziilor .....................159 Få ceea ce trebuie ..............................................161 Regulile de bazå pentru cooperare ...................162 Descoperirea ultimelor noutå¡i .......................163 De ce este necesar un management bazat pe performan¡å? .................................................164 Ei au riscat – noi câ¿tigåm ..............................165 O privire spre viitor ..........................................168
C APITOLUL
1
Oportunitå¡ile sunt create, nu oferite „Succesul nu este descoperit, el este clådit.“
Probabil cå tråsåtura cea mai importantå a americanilor, observatå de-a lungul timpului, este aceea cå ei au preferat så se bazeze pe propriile for¡e. Se pare înså cå de ceva timp multe persoane preferå ini¡iativele autoritå¡ilor de stabilire a „siguran¡ei“. Statisticile aratå cå, totu¿i, libertatea depinde de ini¡iativa individualå, iar capitalismul de crearea unor noi forme de comer¡ ¿i industrie – începând cu afacerile mici. Norocul îi favorizeazå pe cei care se ajutå singuri, deoarece: D Pe noroc nu te po¡i baza D Necesitatea este mama inven¡iei D Riscurile elibereazå instinctele ¿i energia creatoare 13
14
Roger Fritz
D Firmele mici se pot schimba repede D Oamenii pot experimenta ¿i controla riscurile Deci ce indicii trebuie så cåutåm ca så descoperim declan¿atorii proprii de ac¡iune? Iatå câteva: Cautå copiii care: D Nu cautå permanent laudele D Sunt mai pu¡in egoi¿ti D οi ajutå pårin¡ii D Se pot distra singuri Tinerii care: D οi câ¿tigå propriii bani D Strâng bani pentru a merge la facultate D Nu mai sunt complet dependen¡i de pårin¡i dupå vârsta de 18 ani D Sunt mândri de ei Adul¡ii care: D Våd ceea ce trebuie fåcut ¿i îndeplinesc aceste sarcini D οi asumå responsabilitå¡ile D οi apreciazå reputa¡ia D Se sacrificå pentru scopurile pe termen lung
„Succesul fårå e¿ec apare doar în vise.“
Fårå risc nu existå câ¿tig
15
Pe noroc nu te po¡i baza
„Dacå ai câ¿tigat întâmplåtor, nu te mai baza pe asta ¿i pe viitor.“
Unii oameni sunt cu adevårat noroco¿i? Poate la început, dar chiar dacå norocul joacå un rol important în fericirea de care se bucurå, ceea ce fac ei cu acest noroc îi transformå în adevåra¡i câ¿tigåtori. Dacå depinzi de noroc, faci o mare gre¿ealå. Modul în care te compor¡i într-o anumitå situa¡ie determinå succesul sau e¿ecul. Câteodatå î¡i dai seama de faptul cå oportunitatea va fi cea mai mare provocare a ta, dar odatå ce ai identificat un avantaj, ¿ansa ta realå depinde de valorificarea ideilor ¿i de capacitatea de adaptare. Un exemplu elocvent de persoanå norocoaså care a beneficiat de aceastå situa¡ie ¿i a avut de câ¿tigat de pe urma ei este W.K. Kellogg. El a experimentat realizarea unui sortiment mai sånåtos de pâine ¿i a låsat peste noapte într-o tigaie o pastå din grâu fiert. Diminea¡a, a copt ingredientele uscate, rezultând ni¿te cereale pråjite. Erau gustoase ¿i s-a hotårât så le vândå sub numele de Cereale Kellogg. Dar întâmplarea norocoaså nu a fost singurul motiv pentru care a avut succes. Fabricarea produsului nu costa mult ¿i, în mod firesc, pe pia¡å au intrat ¿i al¡i competitori. În acel moment produsul såu putea så e¿ueze, dar Kellogg a decis så îl diferen¡ieze de celelalte produse de pe pia¡å. A creat fulgii din porumb ¿i apoi le-a adåugat zahår.
16
Roger Fritz
De asemenea, a fost printre primii producåtori care a apelat la publicitate, în special pentru femei, în reviste precum Ladies’ Home Journal. A atras în scurt timp loialitatea fa¡å de brand, iar fulgii såi au învins produsele concurente. Kellogg a profitat de o gre¿ealå ¿i ¿i-a creat propriile sale avantaje. ªi George Richmond a preluat o idee bunå ¿i a transformat-o în ceva extraordinar. Singur la pårin¡i, crescut într-o locuin¡å såracå din New York, era considerat din start „dezavantajat“. Dar George era un copil cu înclina¡ii artistice, curios, silitor ¿i optimist. În cele din urmå a fost acceptat cu burså la Universitatea Yale. Dupå ce a absolvit, a devenit profesor în New York City. În timpul orelor, Richmond îi învå¡a pe copiii care proveneau din medii sårace, la fel ca el, cum så facå bani ¿i cum func¡ioneazå economia. Prin jocuri ¿i simulåri, le explica elementele de bazå ale afacerilor, cum ar fi bånci, pia¡a imobiliarå, impozite, finan¡e ¿i cererea pie¡ei. Concluzia: orele sale aveau un succes atât de mare încât ¿i-a înfiin¡at o companie denumitå MicroSociety School, apoi a trimis CV-urile cåtre 200 de ¿coli din 40 de state, ajutând mii de copii. Pårea cå este un om norocos, a cårui idee a avut succes. Dar nu era a¿a. Via¡a nu a fost niciodatå u¿oarå pentru Richmond. La vârsta de 37 de ani s-a îmbolnåvit de Parkinson ¿i nu a mai putut lucra. Partenerul såu de afaceri ¿i so¡ia sa au trebuit så preia afacerea. A fost acesta sfâr¿itul lui Richmond? Nicidecum. Chiar dacå nu mai putea munci în cadrul firmei sale, reu¿ea încå så picteze – o pasiune din copilårie. În acest moment, Richmond este un artist de succes, vânzând unele dintre picturile sale chiar unor celebritå¡i, printre care se numårå ¿i Muhammad Ali. George Richmond nu a renun¡at, ci s-a adaptat.
Fårå risc nu existå câ¿tig
17
„Oamenii pesimi¿ti spun: «S-a pierdut.» Oamenii încrezåtori spun: «Îl voi gåsi.»“
Necesitatea – mama inven¡iei Rezolvând pur ¿i simplu propriile probleme, po¡i crea noi oportunitå¡i de afaceri. Existå ¿anse ca altcineva så aibå aceea¿i problemå ¿i vei avea o pia¡å imediatå. Gåsind o solu¡ie, nu numai cå te aju¡i pe tine, dar îi po¡i ajuta ¿i pe al¡ii. Elisha Otis era pasionat de rezolvarea problemelor. Numele lui vå sunå familiar? Data viitoare când sunte¡i într-un lift, privi¡i peretele de lângå lift ¿i ve¡i vedea scris: Otis Elevator. Crescut la o fermå, Otis nu agrea majoritatea muncilor ¿i petrecea mult timp încercând så repare echipamentele familiei. În cele din urmå s-a mutat la New York ¿i a devenit mecanic. A lucrat la mai multe proiecte, încercând întotdeauna så inventeze un produs mai bun. Dacå o idee dådea gre¿, trecea la urmåtoarea. Otis era interesat în mod special de transportul cu liftul. În anul 1850, a încercat så-l facå mai sigur ¿i mai practic. La vremea aceea, lifturile erau folosite la cåratul mobilei sau al materialelor de construc¡ii. Dacå frânghia se rupea, cådeau ¿i materialele din lift. Accidentele erau costisitoare, a¿a cå Otis a creat un lift care se oprea
18
Roger Fritz
singur. Surprinzåtor, nimeni nu pårea impresionat de inven¡ia sa, a¿a cå s-a hotårât så atragå aten¡ia fåcând o demonstra¡ie la Târgul Interna¡ional de la New York, din anul 1854. Stând în lift, muncitorul voia så coboare 10 metri sub påmânt. Surprinzåtor, Otis a tåiat frânghia. Publicul a ¡ipat, a¿teptând îngrozit så-l vadå pe muncitor cåzând ¿i murind. Dar inven¡ia sa a oprit cåderea, iar comenzile au început så curgå. În anul 2000, Otis Elevator a avut vânzåri de aproape 6 miliarde de dolari.
„Descoperirea oportunitå¡ilor este u¿oarå; cautå înså gre¿elile.“
În timpul celui de-al doilea råzboi mondial ¿i al råzboiului din Vietnam, solda¡ii trebuiau så rezolve problemele rapid ¿i exact. Ingeniozitatea lor a salvat de multe ori vie¡ile celor afla¡i în zonele de luptå. De exemplu, în timpul celui de-al doilea råzboi mondial, nem¡ii au pus sârme sub¡iri din metal de-a lungul drumurilor pentru a decapita solda¡ii care conduceau jeep-urile. Când au auzit ¿i ceilal¡i de aceastå tacticå fioroaså, nu a durat mult pânå când americanii au modificat vehiculele, punându-le apåråtori din metal. Apåråtorile rupeau firele, înainte ca acestea så provoace pagube. În Vietnam, foarte mul¡i au fost uci¿i atunci când ¿rapnelul exploda lângå vehiculele lor. Solu¡ia: amplasarea unor saci de nisip pe podeaua camioanelor ¿i automobilelor. A mers. Grenadele automate reprezentau o altå
Fårå risc nu existå câ¿tig
19
problemå. Solu¡ia: încercuirea cu sârmå deaså a vehiculelor, creând o cu¿cå. În mod miraculos, grenadele rico¿au ¿i atingeau påmântul. Capacitatea de adaptare ¿i nevoia de solu¡ionare au salvat multe vie¡i. Aceste solu¡ii erau atât de eficiente încât au fost folosite ¿i pentru automobilele Hummer în timpul Råzboiului din Golf.
„Cea mai puternicå tråsåturå a celor care pierd este aceea cå nu pot recunoa¿te oportunitå¡ile.“
Riscurile elibereazå instinctele ¿i energia creatoare Aventurarea în noi teritorii sau direc¡ii este provocatoare, dar recompensele pot fi mari. În cea mai mare parte a timpului, nu ne plac schimbårile ¿i ne sim¡im mai confortabil cu ceea ce ¿tim. Dar dacå te for¡ezi så påråse¿ti zona de confort poate fi foarte profitabil. Dezvoltarea ¿i cre¿terea apar doar în situa¡ia în care continuåm så învå¡åm, observând ceea ce se întâmplå în jurul nostru, punând întrebåri ¿i analizând ideile noi. Oamenii de succes sunt cei care înva¡å toatå via¡a. Ei vor så ¿tie foarte multe lucruri, pentru a-¿i îmbunåtå¡i via¡a, fiind întotdeauna curio¿i. Thomas Jefferson a stabilit un standard înalt pentru fiecare dintre noi. ªi-a fåcut noti¡e pe baza unor observa¡ii zilnice. În fiecare diminea¡å petrecea câteva ore scriind
20
Roger Fritz
¿i analizându-¿i ideile. οi nota observa¡iile când cålåtorea în stråinåtate ¿i venea cu acele informa¡ii în Statele Unite. A detaliat ¿i lucrurile mårunte din via¡å, de exemplu modul în care cresc anumite plante sau tipurile de semin¡e folosite. Experimenta întotdeauna. Jefferson credea cå lenea este du¿manul såu. Într-o scrisoare adresatå fiicei sale, spunea foarte clar: „Este extraordinar cât de multe lucruri pot fi fåcute, dacå suntem dispu¿i“. Mo¿tenirea låsatå de Jefferson este inestimabilå. A scris Declara¡ia de Independen¡å în 1776, a fost ales cel de-al treilea pre¿edinte al SUA în 1801 ¿i a fondat Universitatea din Virginia în 1825.
„Fii recunoscåtor pentru ceea ce nu ¿tii. Doar în descoperiri vei gåsi oportunitå¡ile.“
Asumarea riscurilor rezolvå problemele ¿i creeazå noi oportunitå¡i. Modul de gândire inovator al lui James Naismith a dus la apari¡ia unui sport de care sunt atra¿i peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume. La sfâr¿itul secolului XIX, fotbalul american era periculos ¿i câteodatå chiar mortal. Sportivii nu purtau cascå de protec¡ie sau echipament de siguran¡å. Naismith a fost un sportiv descurajat så joace fotbal de cåtre prietenii såi ¿i de cåtre familie, dar care voia totu¿i så se implice în acest sport. Ca profesor de educa¡ie fizicå, s-a gândit så gåseascå un joc care så se joace în interior, pentru o claså de elevi
Fårå risc nu existå câ¿tig
21
gålågio¿i de la o ¿coalå din Springfield, Massachusetts. La început, a încercat så joace fotbal sau lacrosse în salå. Nu a mers. A¿a cå s-a decis så încerce ceva cu totul nou, la care så nu existe atât de mult contact fizic. A gåsit o minge de cauciuc de mårime medie, a agå¡at un co¿ fårå fund de un perete ¿i a numit noul joc baschet. În timpul vie¡ii, Naismith nu ¿i-a petrecut foarte mult timp antrenând, dar a încercat så aducå sportul în via¡a tinerilor. Credea cå sportul ajutå la stabilirea scopurilor, la eticå ¿i la munca în echipå. Foarte mul¡i erau de pårere cå preocupårile sale legate de siguran¡å ¿i de condi¡ia fizicå au influen¡at medicina sportivå. Mo¿tenirea pe care a låsat-o este recunoscutå prin Muzeul Memorial al baschetului din Springfield, California.
„Liderii analizeazå ¿i selecteazå întotdeauna ideile revolu¡ionare.“
Firmele mici se pot schimba repede În America, e¿ti liber så-¡i alegi propria educa¡ie, slujbå, carierå ¿i så-¡i dezvol¡i propriile oportunitå¡i. Prin muncå asiduå po¡i clådi propriile idei ¿i abilitå¡i. În multe ¡åri, op¡iunile legate de carierå sunt încå dependente de statutul economic ¿i social. Dacå tatål tåu a fost fermier ¿i a cultivat orez, vei fi ¿i tu la fel, fårå så
22
Roger Fritz
¡ii cont de dorin¡ele tale personale, de interese sau aptitudini. Este foarte interesant så vezi o persoanå care are idei noi, pe care reu¿e¿te så le transforme în adevårate succese. Bob Page a fost contabil în timpul zilei, dar în weekend îi plåcea så colec¡ioneze por¡elanuri ¿i cristale. În 1981, s-a decis så-¿i extindå hobby-ul. A angajat un asistent part-time ¿i a deschis o afacere pe care a denumit-o Replacements, Ltd. Conceptul era acela de a gåsi o pieså cu care så completeze un set de por¡elanuri, cristale sau argintårie, chiar dacå modelul respectiv nu se mai fabrica. În primul an, Page a vândut marfå în valoare de 150.000 de dolari. Trei ani mai târziu, vânzårile atinseserå 4 milioane de dolari, iar în 2002 totalizau 69 de milioane de dolari. În prezent, Replacements Ltd. are peste 10 milioane de piese în stoc ¿i un depozit uria¿, de mårimea unui teren de fotbal. Este cel mai mare furnizor de por¡elanuri, cristale, argintårie ¿i piese de colec¡ie. Uluitor! Elaine Hodgson, pre¿edinte ¿i CEO la Incredible Technologies, ¿i-a våzut compania dezvoltându-se într-un ritm uimitor. La începutul anilor ’80, a colaborat la crearea primului joc digital pe computer. În 1985, Hodgson, alåturi de un coleg, Richard Ditton, s-a hotårât så porneascå o nouå afacere. Au denumit-o Incredible Technologies ¿i au folosit 150.000 de dolari pentru a crea un joc video de golf interactiv, ¿i anume Golden Tee Fore! În mai pu¡in de zece ani, compania a vândut mai mult de 100.000 de aparate ¿i a devenit o afacere privatå în valoare de 65 de milioane de dolari. Aståzi este unul dintre cei mai mari designeri ¿i producåtori de jocuri video pe bazå de fise.
Fårå risc nu existå câ¿tig
23
„În America nimeni nu î¡i spune så profi¡i de ocaziile pe care altcineva ¡i le oferå.“ – Amy Tan, scriitoare
Câteodatå, succesul ¿i dezvoltarea vin din locuri nea¿teptate. Cålugårul Bernard McCoy se ocupa de activitå¡ile bisericii cisterciene Abbey, din Wisconsin. Cumpåra toner pentru imprimantele din månåstire, dar nu îi venea så creadå cå pre¡urile crescuserå cu 1000 pânå la 2000 de procente. McCoy s-a decis så contacteze direct producåtorul, în speran¡a cå va ob¡ine o reducere pentru månåstire. De fapt, se întreba el, de ce så nu vinzi la un pre¡ mai mic ¿i altor organiza¡ii non-profit? Câ¡iva producåtori au agreat ideea de a-l încuraja så vândå direct ¿i altor organiza¡ii non-profit, dar ¿i firmelor. McCoy a fost de acord ¿i, cu ajutorul unei firme de rela¡ii publice din California, a luat na¿tere firma LaserMonks.com. Månåstirea a ajuns så se descurce acum prin propriile puteri, iar cålugårii au våzut cum vânzårile au crescut de la 2.000 de dolari în 2002 la peste jumåtate de milion în 2003. Se a¿teaptå ca vânzårile så creascå la peste 1,5 milioane în 2004. Pårintele McCoy a gåsit un câ¿tigåtor.
24
Roger Fritz
Oamenii pot experimenta ¿i controla riscurile Oamenii de succes cred cå au avut multe oportunitå¡i. Învin¿ii cred cå le-au fost furate oportunitå¡ile. Chiar dacå ideea de a-¡i asuma riscuri este înspåimântåtoare, nu trebuie så fie de necontrolat. Po¡i pune în practicå o idee nouå ¿i totu¿i så-¡i controlezi riscurile. Acesta este rolul incubatoarelor de afaceri. Ele sunt concepute så ajute companiile aflate la început de drum sau firmele care tocmai se înfiin¡eazå så-¿i controleze costurile ¿i så-¿i repartizeze resursele. Localizate de obicei în fostele fabrici sau parcuri industriale, ele pun la dispozi¡ie de cele mai multe ori acela¿i echipament, dar sub pre¡ul pie¡ei, tehnologia, chiria ¿i serviciile, cum ar fi contabilitatea sau marketingul. Multe sunt concepute în jurul unui element specific, cum ar fi produc¡ia, tehnologia sau sånåtatea. În 2001, Asocia¡ia Incubatoarelor Na¡ionale de Afaceri a raportat cå incubatoarele au oferit asisten¡å pentru mai mult de 35.000 de firme aflate la început de drum, conducând astfel la crearea a peste 82.000 de locuri de muncå full-time. Numårul total de incubatoare de afaceri a crescut de la 12 în anul 1980 la peste 950 în 2003. Tim Lavengood, director executiv la centrul de inova¡ie tehnologicå din cadrul Universitå¡ii Northwestern, era de pårere cå o economie slabå are un efect redus
Fårå risc nu existå câ¿tig
25
asupra incubatoarelor. Poate fi greu pentru firmele aflate la început de drum så gåseascå finan¡are, unele stau mai mult timp în incubatoare, dar este bine de notat cå noile afaceri nu sunt afectate de scåderea economiei. Într-o economie slabå, mul¡i dintre cei care au fost obliga¡i så renun¡e la joburile lor se hotåråsc så înceapå afaceri noi. Centrul Fulton Carroll din Chicago adåposte¿te persoane care încep afaceri diverse, de la repara¡ii de piane la producåtori de pâine, bijutieri ¿i florari. Proprietarii pot închiria spa¡ii mari, de la 1.800 de mp, la unele foarte mici, de 5 mp. Le oferå firmelor noi locuri în care så func¡ioneze imediat, punându-le la dispozi¡ie spa¡ii de birouri, legåturå telefonicå, încålzire, aer condi¡ionat, plus suportul ¿i serviciile necesare pentru a merge mai departe. Rata de succes cre¿te foarte mult, deoarece pot controla în mare måsurå riscurile.
„Ob¡inerea succesului fårå o pregåtire prealabilå înseamnå noroc. Doar nebunii depind de noroc.“
Lui Walter, tatål lui Michael Powell, îi plåcea så compare afacerile cu pescuitul. Walter l-a învå¡at pe fiul såu cå un pescar câ¿tigå bani doar atunci când are undi¡a în apå. Tânårul Powell a ascultat sfatul tatålui såu ¿i ¿i-a deschis o librårie, investind 3.000 de dolari, în perioada în care era student la ¿tiin¡e politice la Universitatea din Chicago. Într-o varå, Walter a lucrat alåturi de Michael ¿i i-a plåcut atât de mult încât s-a întors la Portland ca så-¿i deschidå
26
Roger Fritz
propria librårie. În 1971, împrumutul lui Michael Porter a fost achitat ¿i el s-a mutat în Portland, alåturi de tatål såu. Walter Powell a avut o idee inovatoare, aceea de a vinde atât cår¡i noi, cât ¿i cår¡i vechi în acela¿i magazin. Michael a ezitat la început, dar ideea a avut un mare succes. De la început, cei de la Powell’s Books tratau clien¡ii cu foartå multå amabilitate ¿i le ofereau un pre¡ bun pentru cår¡ile lor. Reputa¡ia magazinului a crescut, la fel ca ¿i profiturile. În 1997, au deschis un magazin on-line, iar în 2003, 35% din vânzårile companiei proveneau din afacerile on-line. Powell era convins cå este foarte important så afli ce nu fac marile companii sau så descoperi ce nu fac bine, deoarece acest lucru înseamnå oportunitå¡i. Dar în loc så lupte cot la cot cu marii competitori, Powell’s Books a lucrat cu ei. Chiar dacå Amazon îi depå¿ea, ei s-au adaptat ¿i s-au concentrat pe titlurile epuizate. Acum, Amazon utilizeazå Powell’s pentru titlurile rare ¿i au în jur de 1.000 de parteneriate cu alte companii. οi måresc în mod constant profiturile, cåutând noi pie¡e, dar ¿i titluri. Powell’s are ¿apte sedii în Portland ¿i mai mult de un milion de titluri disponibile. Morala: începând cu o investi¡ie minimå ¿i adaptându-se din mers, Powell’s a demonstrat cå punerea în practicå a unor idei ce implicå un risc scåzut poate fi foarte profitabilå, conducând la o dezvoltare extraordinarå.