Inteligenta emotionala by Editura Amaltea

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României BRADBERRY, TRAVIS Inteligen¡a emo¡ionalå : tot ce trebuie så ¿tii pentru a-¡i folosi eficient EQ-ul / Travis Bradberry, Jean Greaves ; trad.: Bogdan Mihåilescu. - Bucure¿ti : Amaltea, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-162-028-2 I. Greaves, Jean II. Mihåilescu, Bogdan (trad.) 159.942

THE EMOTIONAL INTELLIGENCE QUICK BOOK EVERYTHING YOU NEED TO KNOW TO PUT YOUR EQ TO WORK TRAVIS BRADBERRY JEAN GREAVES Copyright © 2003 by TalentSmart Copyright © 2005 by Travis Bradberry, Ph.D., and Jean Greaves, Ph.D. All rights reserved, including the right of reproduction in whole or in part in any form. Originally published by Fireside, an Imprint of SIMON & SCHUSTER, Inc. INTELIGENºA EMOºIONALÅ TOT CE TREBUIE SÅ ªTII PENTRU A-ºI FOLOSI EFICIENT EQ-UL TRAVIS BRADBERRY JEAN GREAVES ISBN 978-973-162-028-2 © 2008 – EDITURA AMALTEA

Cuprins O notå rapidå din partea autorilor ........................................................ 15 Cuvânt înainte ................................................................................... 19

UNU.

Ce este cu adevårat inteligen¡a emo¡ionalå?

CAPITOLUL 1. DESCOPERIREA

................................................ 23

Phineas Gage Un accident tragic dezvåluie secretele inteligen¡ei emo¡ionale (EQ)

Reversul la a fi iste¡ Cum aratå inteligen¡a emo¡ionalå?

CAPITOLUL 2. UIMITORUL EQ

................................................. 47

Jumåtate de milion de studii Ce ne înva¡å acestea despre nevoia de inteligen¡å emo¡ionalå?

Impactul inteligen¡ei emo¡ionale Cum î¡i afecteazå inteligen¡a emo¡ionalå sånåtatea ¿i fericirea?

INTELIGENºA EMOºIONALÅ

DOI.

Descoperå-¡i inteligen¡a emo¡ionalå

CAPITOLUL 3. EVALUAREA INTELIGENºEI EMOºIONALE ................................................... 65 Testarea inteligen¡ei emo¡ionale Evaluarea inteligen¡ei emo¡ionale Cum func¡ioneazå ¿i cum o fac?

CAPITOLUL 4. ÎNTREBÅRI IMPORTANTE ................................. 71 ªapte întrebåri-cheie Så începem

TREI.

Cum så î¡i dezvol¡i inteligen¡a emo¡ionalå

CAPITOLUL 5. SCHIMBÅ-ºI MINTEA ...................................... 81 Creierul tåu este din plastic Chiar pot så îmi schimb modul în care gândesc?

Învå¡are care dureazå Cum pot ajunge de la motiva¡ie la o schimbare de duratå?

CUPRINS

CAPITOLUL 6. CONSTRUIEªTE-ºI ABILITÅºILE .................... 91 Competen¡a personalå Îmbunåtå¡e¿te felul în care te în¡elegi ¿i te controlezi

Competen¡a socialå Ascultå pentru ca oamenii så vorbeascå ¿i vorbe¿te pentru ca oamenii så asculte

PATRU. La plimbare CAPITOLUL 7. IA INTELIGENºA EMOºIONALÅ LA MUNCÅ ........................................................ 111 Treci la nivelul urmåtor al jocului Cum î¡i po¡i folosi inteligen¡a emo¡ionalå pentru a avansa în carierå?

Du-¡i echipa la urmåtorul nivel Cum poate echipa ta så foloseascå inteligen¡a emo¡ionalå pentru a-¿i atinge scopurile

CAPITOLUL 8. DU INTELIGENºA EMOºIONALÅ ACASÅ ............................................................... 131 Rela¡ii inteligente emo¡ional Întårirea legåturii cu partenerul

Cre¿terea copiilor folosind inteligen¡a emo¡ionalå Cre¿te un copil fericit

INTELIGENºA EMOºIONALÅ Anexå ..............................................................................................145 Note ...............................................................................................154 Întrebåri pentru discu¡ie .................................................................... 161 Mul¡umiri .........................................................................................164 Despre TalentSmart............................................................................166 Despre autori ................................................................................... 167

O notå rapidå din partea autorilor

ând stabile¿ti profilul a mai mult de o jumåtate de milion de oameni, apar anumite tendin¡e în datele adunate. Este perfect logic så presupui cå pe måsurå ce aduni mai multe råspunsuri, cartea ar trebui så devinå mai lungå. Noi am descoperit opusul: pe måsurå ce aduni mai multe informa¡ii, lucrurile se leagå ¿i se simplificå. Este acela¿i fenomen despre care ne-au vorbit profesorii no¿tri de statisticå în timpul studiilor superioare. Descoperirile peste care am dat sunt atât de extinse, încât nu avem de ales decât så oferim un volum care så reflecte mesajul succint ¿i puternic apårut dintr-un studiu atât de larg al inteligen¡ei emo¡ionale. Este straniu så recunoa¿tem cå, ini¡ial, oamenii ne-au for¡at så scriem aceastå carte, dar exact asta s-a întâmplat. Dedicându-ne domeniului inteligen¡ei emo¡ionale, nu ne-am dorit niciodatå så scriem mai mult decât evaluarea pe care am creat-o ini¡ial. Sincer, cartea (bine... cår¡ile) despre inteligen¡a emo¡ionalå fuseserå deja scrise. Adesea am coordonat workshopuri despre inteligen¡a emo¡ionalå ¿i am vorbit despre acest subiect. Întotdeauna am pus accentul pe a lua acest fenomen complicat ¿i a-l face accesibil ¿i u¿or de folosit, chiar ¿i pentru cei care nu sunt interesa¡i, în general, de „autodezvoltare“. Acesta a fost ¿i continuå så fie un rol foarte satisfåcåtor pentru noi. Cu cât ne-am adresat unui public mai mare, cu atât mai mult acesta ne-a rugat (uneori ne-a cerut) så aducem la via¡å într-o carte ideile ¿i cercetårile noastre unice.

INTELIGENºA EMOºIONALÅ ºii în mâini rezultatul unei presiuni acum bine-venite de a face inteligen¡a emo¡ionalå accesibilå într-o carte. A fost o experien¡å remarcabilå så traducem rezultatele de la mai mult de 500.000 de oameni în strategii testate pe care så le poatå folosi oricine. Chiar dacå aceastå carte este mai degrabå sinteza unui astfel de subiect, ne luåm munca foarte mult în serios. Inteligen¡a emo¡ionalå este o abilitate extrem de importantå pe care nenumårate persoane au adoptat-o în beneficiul lor. Prin urmare, fiecare poveste pe care o vei citi în acest volum face mai mult decât så sus¡inå o idee. Toate sunt adevårate, descrise în amånunt ¿i documentate cu grijå. Inteligen¡a emo¡ionalå este o parte atât de puternicå a vie¡ii de zi cu zi, încât nu trebuie så cåutåm prea mult pentru a afla o poveste bunå ¿i, cu siguran¡å, nu trebuie så le inventåm. De asemenea, suntem încânta¡i så î¡i oferim o imagine profundå asupra inteligen¡ei tale emo¡ionale prin intermediul testului de Evaluare a inteligen¡ei emo¡ionale. Acest test poate servi ca bazå pentru a descoperi unde te afli aståzi ¿i înspre ce ar trebui så te îndrep¡i aplicând abilitå¡ile inteligen¡ei emo¡ionale pe care le înve¡i din aceastå carte. Inteligen¡a emo¡ionalå este un concept dinamic, înså practic. Cu priceperea ¿i concentrarea potrivite, noi abilitå¡i pot fi învå¡ate relativ repede, cu rezultate impresionante. Dacå î¡i exersezi ¿i î¿i perfec¡ionezi abilitå¡ile, în timp î¡i vei asigura o schimbare de duratå prin eforturile tale. Cartea face un pas curajos oferind o imagine generalå rapidå a inteligen¡ei emo¡ionale într-un format aplicat, practic. Cålåtorie plåcutå. Primul pas va fi unul rapid, dar impactul provocat de ce vei învå¡a s-ar putea så î¡i schimbe via¡a. Cu cåldurå, Travis ¿i Jean San Diego, California

O NOTÅ RAPIDÅ DIN PARTEA AUTORILOR P.S. A¿teptåm ve¿ti de la cititorii cår¡ii Inteligen¡a emo¡ionalå. Scrisorile ¿i e-mailurile sunt singurul mod prin care noi putem ¿ti dacå aceastå carte este de ajutor. Sunte¡i liberi så ne contacta¡i la adresele de mai jos. Pentru a-i contactat pe autori prin e-mail: Dr. Travis Bradberry: tbradberry@talentsmart.com Dr. Jean Greaves: jgreaves@talentsmart.com Pentru a-i contacta pe autori prin intermediul po¿tei tradi¡ionale: TalentSmart Quick Book Feedback – Suite G 11526 Sorrento Valley Road San Diego, CA 92121

Cuvânt înainte

u educa¡ia. Nu experien¡a. Nu cunoa¿terea sau caii putere intelectuali. Nici una dintre acestea nu este un indicator adecvat al motivului pentru care o persoanå are succes ¿i alta nu are. Altceva se petrece, de care societatea pare så nu ¡inå cont. Vedem astfel de exemple în fiecare zi la muncå, acaså, la bisericå, la ¿coalå sau în cartier. Observåm oameni probabil sclipitori ¿i bine educa¡i care se chinuiesc, în timp ce al¡ii cu mai pu¡ine abilitå¡i evidente prosperå ¿i ne întrebåm de ce. Råspunsul are întotdeauna legåturå cu acest concept numit inteligen¡å emo¡ionalå. ªi de¿i este mai greu de identificat ¿i de måsurat decât IQ-ul sau experien¡a ¿i, cu siguran¡å, mai dificil de inclus într-un curiculum vitae, puterea lui nu poate fi negatå. ªi deja nu mai este un secret prea mare. Oamenii vorbesc despre inteligen¡a emo¡ionalå de ceva vreme, dar, cumva, nu au reu¿it så îi exploateze puterea. Pânå la urmå, ca societate, continuåm så ne concentråm cea mai mare parte a energiei dedicate auto-perfec¡ionårii în urmårirea cuno¿tin¡elor, a experien¡ei, a inteligen¡ei ¿i a educa¡iei – ceea ce ar fi în regulå dacå am putea spune cu sinceritate cå ne în¡elegem pe deplin emo¡iile, ca så nu mai vorbim de emo¡iile celorlal¡i, ¿i felul în care ele ne influen¡eazå atât de profund vie¡ile în fiecare zi. Cred cå motivul pentru aceastå rupturå între popularitatea inteligen¡ei emo¡ionale ca un concept ¿i aplicarea ei în societate are douå componente. Mai întâi, oamenii nu o în¡eleg. Adesea confundå inteligen¡a emo¡ionalå cu o formå de carismå

INTELIGENºA EMOºIONALÅ sau de gregaritate. În al doilea rând, nu o våd ca pe ceva ce poate fi îmbunåtå¡it. Ori o ai, ori nu o ai. ªi de aceea aceasta este o carte atât de utilå. În¡elegând ce este cu adevårat inteligen¡a emo¡ionalå ¿i cum o putem gestiona în vie¡ile noastre, putem începe så folosim toatå inteligen¡a, educa¡ia ¿i experien¡a pe care le-am acumulat în to¡i ace¿ti ani. A¿adar, indiferent dacå te-ai întrebat de ani buni ce este inteligen¡a emo¡ionalå sau dacå nu ¿tii nimic despre ea, aceastå carte î¡i poate schimba radical felul în care te gânde¿ti la succes. S-ar putea så vrei så o cite¿ti de douå ori. Patrick Lencioni autorul lucrårii The Five Dysfunctions of a Team; pre¿edinte al The Table Group

UNU Ce este cu adevårat inteligen¡a emo¡ionalå?

Capitolul 1

DESCOPERIREA PHINEAS GAGE UN ACCIDENT TRAGIC DEZVÅLUIE SECRETELE INTELIGENºEI EMOºIONALE (EQ)

„În cazul în care crede¡i cå aceste observa¡ii au suficientå importan¡å pentru a merita un loc în jurnalul dumneavoastrå, atunci ele vå stau la dispozi¡ie.“ DR. JOHN HARLOW, cåtre „The Boston Medical and Surgical Journal“, 1848

ra rece ¿i umed în zorii ultimei zile în care Phineas Gage a ajuns la muncå la timp. Pe când î¿i înfunda mâinile în buzunarele hainei ¿i înainta prin frig, se gândea la provocårile care îl a¿teptau în construirea cåii ferate Burlington prin Vermont. În cele optsprezece luni în care lucrase ca ¿ef de echipå, brigada avusese un progres considerabil, dar terenul pe care erau acum obliga¡i så îl cucereascå era stâncos ¿i neiertåtor. În lumina råsåritului de soare, îmblânzitå de umiditatea din aer, poteca întortocheatå care ducea la ¿antier abia se vedea. Ritmul îndepårtat al baroaselor din fier lovind pe rând era lini¿titor ¿i smulse un zâmbet de diminea¡å de pe buzele lui Phineas. Echipa lui era la lucru cu cincisprezece minute înainte de fluierul de începere. Phineas î¿i câ¿tigase reputa¡ia de cel mai eficient ¿i mai capabil ¿ef de echipå din companie. Disciplina ¿i pasiunea pe care le aducea pe ¿antier garantau cå proiectul urma så fie terminat la timp, iar subtilitå¡ile sociale pe care le manifesta îl fåcuserå favoritul oamenilor pe care îi superviza. Un „om de afaceri iste¡ ¿i dibaci“ î¿i ¡inea cuvântul, evita ispita depravårii din barul local ¿i se în¡elegea de minune cu familia ¿i prietenii1 . Ziua se desfå¿urå cu eficien¡a obi¿nuitå. Metru cu metru, Phineas ¿i oamenii lui întindeau ¿inele, detonând terenul dur în încercarea de a scurta drumul muncitorilor naveti¿ti ocupa¡i. Când se uitå la ceas, la 4:30, adåugaserå jumåtate de milå la calea feratå. Cu iscusin¡å, Phineas înfigea fierul de burat în gaura de detonare oblicå ¿i î¿i amintea de ziua în care luase aceastå barå specialå de la fierarul din zonå. Me¿te¿ugarul musculos îi explicase lui Phineas cu o voio¿ie neobi¿nuitå cå acest fier nu semåna cu nici unul din câte våzuse el. Înainte de a aplica urmåtoarea loviturå în exerci¡iul såu zilnic de geometrie ¿i for¡å, Phineas îi fåcu semn asistentului såu så toarne nisip în gaura de detonare. Stratul de nisip avea så protejeze pulberea, împiedicând-o så explodeze prematur în

DESCOPERIREA timp ce el o compacta cu fierul de burat. Când Phineas se dådu în spate pentru a-¿i lua avânt, fu surprins de o zarvå stridentå din spatele lui. Uitându-se peste umårul drept, våzu cå oamenii din groapå råsturnaserå o încårcåturå mare de bolovani pe care o transportau la un vagon cu o macara. Phineas oftå scurt pentru a deplânge întârzierea, apoi î¿i încheie lovitura cu tija, ne¿tiind cå asistentului îi fusese ¿i lui distraså aten¡ia de cåtre zgomot. Asistentul nu pusese nisip în gaurå, iar frecarea fierului lui Phineas de piatra crevasei creå o scânteie destul de puternicå pentru a aprinde pulberea neprotejatå de la fund. For¡a brutå a exploziei proiectå fierul de burat al lui Phineas ca pe o rachetå. Tija îi stråpunse fa¡a sub ochiul stâng ¿i continuå în sus, ie¿ind prin partea de sus a capului. În cele din urmå, fierul aterizå în bålårii la treizeci de metri depårtare de locul în care ståtea Phineas. Trupul lui Phineas a fost aruncat în spate din cauza impactului, iar el a råmas întins o clipå, tremurând din cauza ¿ocului. O ¿oaptå slabå ascundea dorin¡a lui cople¿itoare de a ¡ipa – era singurul sunet pe care îl putea smulge plåmânilor. Sim¡ea rana de sub ochi, acolo unde fierul de burat de ¿ase kilograme – lung de o sutå nouå centimetri ¿i cu un diametru de trei centimetri – i se înfipsese în fa¡å. Nu sim¡ea gaura uria¿å pe care fierul o låsase când ie¿ise prin partea de sus a capului. În acea dupå-amiazå, lumea a¿a cum o ¿tia el s-a schimbat pentru totdeauna. Echipa loialå a lui Phineas a sosit în grabå lângå el ¿i a cåutat o urmå de via¡å în ochii lui. Oamenii au râs nelini¿ti¡i atunci când Phineas s-a uitat la ei printre gene ¿i a gemut „Cred cå va trebui så îi fac o vizitå doctorului Harlow“. Cu sim¡ul umorului intact, Phineas i-a låsat pe oamenii lui så îl suie într-o cåru¡å pentru a-l duce în ora¿. Stând de unul singur în capul oaselor în cåru¡å, Phineas l-a observat pe asistentul såu på¿ind întunecat lângå el. S-a aplecat ¿i a avut o cerere tipicå pentru orice ¿ef de echipå care påråse¿te

INTELIGENºA EMOºIONALÅ ¿antierul: „Då-mi condica, te rog“. Ca båie¡ii care îl urmåresc pe tatål lor îndeplinind o probå de for¡å herculeanå, muncitorii ului¡i de la calea feratå au råmas cuprin¿i de venera¡ie când Phineas ¿i-a notat ie¿irea din ¿antier. La orele 5:30 pm, în ziua de miercuri, 13 septembrie 1848 – la doar o orå dupå îngrozitorul såu accident – Phineas Gage

Traiectoria fierului de burat de o sutå nouå centimetri care a cålåtorit prin capul ¿efului de echipå de la cåile ferate, Phineas Gage, în ziua de 13 septembrie 1848. Tija i-a îndepårtat întreaga parte din fa¡å a creierului. Craniul såu ¿i tija originalå care a trecut prin el sunt încå expuse publicului în Muzeul Anatomic Warren de la Harvard Medical School din Boston, Massachusetts. 26

DESCOPERIREA ståtea fårå a avea nevoie de ajutor în curtea casei sale. Medicul local, a¿teptându-se ca nimic coerent så nu iaså din gura lui Phineas, ceru echipei lui så îl punå la curent. „Ei, ai ceva de lucru, doctore“, a intervenit Phineas înainte ca oricine altcineva så poatå vorbi. „Fierul a intrat pe aici ¿i a ie¿it prin cap pe aici.“ În ciuda faptului cå partea din fa¡å a creierului îi fusese scoaså din craniu cam în acela¿i fel în care ai desprinde o bucatå de pepene galben din coajå la micul-dejun, Phineas putea så vorbeascå ¿i så gândeascå la fel ca înainte de accident. A fost tratat intensiv de doctorul Harlow ¿i, în cele din urmå, rånile fizice i s-au vindecat. Accidentul pårea så nu fi låsat decât cicatrice ¿i o vedere slabå la ochiul stâng. Supravie¡uirea ¿i recuperarea rapidå a lui Phineas i-au uimit familia ¿i prietenii. Dar când a încercat så revinå la lucru ca de obicei, ei ¿i-au dat seama cå ceva era diferit. Primul såu nou obicei neobi¿nuit a fost temperamentul. Înjura ca un birjar ¿i dådea ordine contradictorii în func¡ie de starea de spirit. Omul care nu întârziase niciodatå la muncå era acum apatic când venea vorba de a termina treaba. Contractorii care odatå îl låudaserå ca fiind cel mai capabil ¿ef de echipå al lor au fost obliga¡i så îl concedieze. În timpul celor unsprezece ani în care a mai tråit dupå accident, Phineas a fost un alt om. Notele detaliate ale doctorului Harlow descriu schimbarea profundå din comportamentul acestuia, schimbare care putea fi explicatå doar prin, literal, lipsa bucå¡ilor min¡ii lui. Efectul rånii pare så fi fost distrugerea echilibrului dintre facultå¡ile sale intelectuale ¿i tendin¡ele sale animalice. Acum era capricios, inegal, ireveren¡ios, neståpânit, ezitant... Recuperarea fizicå a fost completå, dar cei care îl cuno¿teau ca fiind un om de afaceri iste¡, iscusit, energic ¿i perseverent au observat schimbarea din caracterul lui mental. Echilibrul min¡ii sale dispåruse2.

INTELIGENºA EMOºIONALÅ Mai direct, inteligen¡a emo¡ionalå a lui Phineas îi påråsise acestuia capul definitiv în diminea¡a accidentului. Îndepårtându-i partea din fa¡å a creierului, fierul de burat îi luase ¿i abilitatea de a-¿i transforma impulsurile ¿i emo¡iile în ac¡iuni logice. Phineas a råmas o fiin¡å cu judecatå, capabilå så meargå ¿i så vorbeascå, dar cu foarte pu¡in autocontrol. Cumva, intelectul såu a råmas intact. Putea rezolva probleme complicate de matematicå ¿i putea în¡elege partea logisticå a construc¡iei unei cåi ferate. Tråia independent, a¿a cum fåcuse ¿i înainte de explozie. Cei pe care îi întâlnea presupuneau cå felul såu impetuos de a se comporta era doar o parte a personalitå¡ii lui, dar cuno¿tin¡ele mai vechi ¿tiau cå era altceva. Acestea îl gåseau pe Phineas ira¡ional ¿i inconstant. Fiecare imbold ¿i sentiment påreau så genereze ac¡iuni impulsive ¿i, destul de des, aveau un efect dezastruos asupra calitå¡ii vie¡ii lui.

Calea dintre sentiment ¿i ra¡iune Accidentul îngrozitor al lui Phineas continuå så ne uimeascå ¿i aståzi. Faptul cå a supravie¡uit a fost, într-adevår, un miracol, iar schimbårile din comportamentul lui ne înva¡å mai multe despre creier decât o poate face cea mai sofisticatå tehnologie. Aparatele moderne pot crea o hartå a creierului pentru a ne aråta care sunt zonele cele mai importante pentru diferite tipuri de gândire, dar nici un dispozitiv mecanic nu ne poate aråta cum se va comporta un om fårå ajutorul pår¡ii din fa¡å a creierului såu. Ghinionul lui Phineas este mai mult decât o poveste fascinantå, bunå de spus în jurul unui foc de tabårå; ne aratå ceva important despre felul în care gândesc oamenii. Provocarea zilnicå de a face fa¡å eficient emo¡iilor este o parte importantå a condi¡iei umane. Chiar ¿i oamenii cu creierul intact pot cådea pradå comportamentului ira¡ional.

DESCOPERIREA Spre deosebire de Phineas, noi putem alege cum så reac¡ionåm la emo¡ii. Fiecare dintre noi prime¿te informa¡ii de la lumea din jur prin cele cinci sim¡uri. Tot ce vedem, ce mirosim, auzim, guståm ¿i atingem cålåtore¿te prin corp sub forma semnalelor electrice. Acestea trec din celulå în celulå pânå când ajung la destina¡ia finalå, creierul. Dacå un ¡ân¡ar te mu¿cå de picior, senza¡ia creeazå semnale care trebuie så ajungå la creier înainte så devii con¿tient de disconfort. Senza¡iile intrå în creier printr-un loc din spate, lângå coloana vertebralå. Gândirea ra¡ionalå complexå are loc în partea opuså a creierului, în fa¡å, respectiv în partea pe care a pierdut-o Phineas. Când semnalele electrice intrå în creier, ele trebuie så îl traverseze înainte ca tu så po¡i avea primul gând logic despre eveniment. Aceastå rupturå în minte între calea de intrare a sim¡urilor noastre ¿i ra¡iune este o problemå deoarece între cele douå se aflå sistemul limbic. Aceasta este zona din creier în care emo¡iile sunt tråite. Semnalele care trec prin sistemul limbic creeazå o reac¡ie emo¡ionalå la evenimente înainte ca acestea så ajungå la partea frontalå a creierului. Aceasta din urmå nu poate opri emo¡ia „sim¡itå“ în sistemul limbic. În schimb, cele douå zone comunicå fårå întrerupere. Acest proces de comunicare este sursa fizicå a inteligen¡ei emo¡ionale. Dupå accident, sårmanul Phineas nu a mai avut decât emo¡ii. Pierzându-¿i întreaga parte frontalå a creierului, el ¿i-a pierdut abilitatea de a judeca ¿i de a reac¡iona la sentimentele sale. Într-adevår, orice întâlnea, fiecare experien¡å pe care o avea provoca un råspuns emo¡ional impetuos. Phineas nu avea deloc abilitatea de a-¿i gestiona sentimentele sau, måcar, de a în¡elege prezen¡a lor. În fiecare orå a fiecårei zile, Phineas era cople¿it de propriile emo¡ii, în acela¿i fel în care ai putea fi dacå te-ar urmåri un tigru sau dacå ai încerca så salvezi un

INTELIGENºA EMOºIONALÅ

GÂNDESC RAºIONAL (pânå aici)

SISTEMUL LIMBIC (simt aici)

COLOANA VERTEBRALÅ (intrå în creier aici)

Calea fizicå pentru inteligen¡a emo¡ionalå începe în creier, la coloana vertebralå. Sim¡urile primare intrå pe aici ¿i trebuie så cålåtoreascå pânå în partea din fa¡å a creierului înainte ca tu så te po¡i gândi ra¡ional la experien¡a ta. Dar, mai întâi, ele trebuie så stråbatå sistemul limbic, locul în care sunt tråite emo¡iile. Inteligen¡a emo¡ionalå are nevoie de o comunicare eficientå între centrul ra¡ional ¿i cel emo¡ional al creierului. copil de la înec. Creierul nostru func¡ioneazå pentru a ne face så fim creaturi emo¡ionale. Faptul cå sim¡im mai întâi o reac¡ie emo¡ionalå fa¡å de un eveniment înseamnå cå sentimentele noastre primare sunt factori de motivare puternici pentru comportament. Unele experien¡e au ca rezultat emo¡ii pe care le con¿tientizåm cu u¿urin¡å; în alte situa¡ii, emo¡iile

DESCOPERIREA pot pårea inexistente. Pozi¡ia sistemului limbic garanteazå cå sentimentele joacå un rol în fiecare fa¡etå a comportamentului nostru. Miliarde de neuroni microscopici se aflå pe drumul dintre centrul emo¡ional ¿i cel ra¡ional al creierului. Informa¡ia cålåtore¿te între ele într-un fel asemånåtor cu cel în care automobilele o fac pe o stradå din ora¿. Atunci când practici inteligen¡a emo¡ionalå, traficul se desfå¿oarå u¿or în ambele direc¡ii. Cre¿terile traficului întåresc legåtura dintre centrul ra¡ional ¿i cel emo¡ional al creierului. Inteligen¡a emo¡ionalå este puternic afectatå de abilitatea ta de a face ca acest drum så fie bine umblat. Cu cât te gânde¿ti mai mult la ceea ce sim¡i – ¿i faci ceva productiv cu acel sentiment – cu atât mai dezvoltatå devine aceastå cale. Unii dintre noi se chinuiesc pe un drum de ¡arå cu douå benzi, în timp ce al¡ii ¿i-au construit o autostradå cu cinci benzi. Un flux al traficului generos este piatra de temelie a unei inteligen¡e emo¡ionale ridicate. Când existå un trafic prea redus în ambele direc¡ii, comportamentul rezultat este ineficient. De ce î¿i petrec oamenii atât de mult timp ignorându-¿i sentimentele sau låsându-se condu¿i de ele? Cele mai multe dintre gre¿eli în inteligen¡a emo¡ionalå provin dintr-o simplå lipså de în¡elegere. Po¡i descoperi anumite abilitå¡i care întåresc utilizarea comportamentului „inteligent“ în fa¡a provocårilor. Ståpânirea puterii inteligen¡ei emo¡ionale la muncå ¿i acaså nu mai este o alegere. Pentru a avea succes ¿i a fi împlinit în ziua de aståzi, trebuie så înve¡i så î¡i dezvol¡i la maximum aceste abilitå¡i, deoarece aceia care folosesc un amestec unic de ra¡iune ¿i sentiment sunt cei care ob¡in cele mai bune rezultate.