Jocurile mintii by Editura Amaltea

Cuprins Prefa¡å .................................................................................................................11 Introducere ..........................................................................................................17 INIºIEREA ................................................................................................................21 Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul

unu: Schimbarea ini¡ialå ..................................................................23 doi: Stoarcerea min¡ii........................................................................31 trei: Provocårile .................................................................................42 patru: Jocurile min¡ii ........................................................................56

PRIMA PARTE: JOCURILE LINIARE ALE MINºII ...........................................................63 Grupul A Capitolul cinci: Fa¡ete false ...............................................................................65 Capitolul ¿ase: Mårun¡e¿te ................................................................................76 Capitolul ¿apte: „Disecarea“ cire¿elor .............................................................84 Capitolul opt: Gânde¿te în bule .........................................................................90 Capitolul nouå: SCAMPER ................................................................................96 Grupul B Capitolul zece: Încercarea puterii ...................................................................137 Capitolul unsprezece: Cutia cu idei.................................................................143 Capitolul doisprezece: Grila de idei ................................................................151 Capitolul treisprezece: Bobocul de Lotus .......................................................157 Capitolul paisprezece: Phoenix........................................................................162 Capitolul cincisprezece: Marile linii aeriene transpacifice ¿i Compania Storm Door ...................................................................................................169 Capitolul ¿aisprezece: Viitorul fruct ..............................................................175 Grupul C Capitolul ¿aptesprezece: Gândirea brutå .......................................................183 Capitolul optsprezece: Galeria în¡elep¡ilor ....................................................196 Capitolul nouåsprezece: Cercul oportunitå¡ii................................................205 Capitolul douåzeci: Desenul ideilor ................................................................210 Capitolul douåzeci ¿i unu: Stråinul iste¡ .......................................................216 A DOUA PARTE: JOCURILE INTUITIVE ALE MINºII ...................................................225 Capitolul douåzeci ¿i doi: Calmarea................................................................229 Capitolul douåzeci ¿i trei: Trandafiri alba¿tri ..............................................237

Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul

douåzeci ¿i patru: Cei trei B............................................................245 douåzeci ¿i cinci: ªerpi cu clopo¡ei ¿i trandafiri...........................250 douåzeci ¿i ¿ase: Supa de piatrå .....................................................268 douåzeci ¿i ¿apte: Adevår ¿i minciunå ...........................................278 douåzeci ¿i opt: Peisajul de vis ........................................................286 douåzeci ¿i nouå: Tehnica lui Da Vinci .........................................291 treizeci: Tehnica lui Dali .................................................................298 treizeci ¿i unu: Nu în Kansas .........................................................302 treizeci ¿i doi: Umbra ......................................................................310 treizeci ¿i trei: Cartea mor¡ilor ......................................................316

A TREIA PARTE: SPIRITUL DE KOINONIA .................................................................323 Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul

treizeci treizeci treizeci treizeci

¿i patru: Încålzirea.............................................................329 ¿i cinci: Brainstorming......................................................341 ¿i ¿ase: Brainstorming ortodox ........................................354 ¿i ¿apte: Creativitatea brutå .............................................373

A PATRA PARTE: JOCURILE DE FINAL ....................................................................395 Capitolul treizeci ¿i opt: Comitetul Crimei ....................................................397 Capitolul treizeci ¿i nouå: Nu e¿ti un câmp cu iarbå ....................................406

Aten¡ie: aceastå c ar te este car arte pentru maimu¡e Atitudinea ta fa¡å de afaceri determinå poten¡ialul de inova¡ie, de creativitate, chiar de genialitate ¿i de succes din domeniul tåu. Existå douå atitudini fa¡å de afaceri, pe care eu le numesc „pisicu¡a“ ¿i „maimu¡a“, din cauza felului în care fiecare dintre aceste animale reac¡ioneazå la stres ¿i la schimbare. Dacå un pui de pisicå este zåpåcit sau în pericol, nu face decât så miaune pânå când vine mama lui så îl ducå într-un loc sigur. Prin contrast, o maimu¡icå fuge la mama ei ¿i îi sare în spate la primul semn de pericol. Puiul de maimu¡å merge apoi la adåpost, ¡inându-se de mama sa. Aceastå carte nu poate face prea multe pentru cei cu atitudine de „pisicu¡å“ – cei care plâng dupå ajutor atunci când se confruntå cu o provocare sau cu o problemå. Jocurile min¡ii este conceputå pentru „maimu¡e“, pentru cei care doresc så lucreze asupra lor, så munceascå pentru a-¿i dezvolta creativitatea de afaceri ¿i pentru a gåsi idei novatoare... ªi care sunt gata så se bucure de adevåratele beneficii ale acestei munci. Dacå ai atitudinea de „maimu¡å“ ¿i î¡i dore¿ti så gåse¿ti o mul¡ime de idei originale pentru a-¡i îmbunåtå¡i afacerea sau via¡a personalå, aceastå carte este pentru tine. Te invit så iei aceste jocuri ale min¡ii ¿i så le folose¿ti pentru a crea ideile de care ai nevoie atunci când î¡i propui så î¡i schimbi via¡a. Jocurile min¡ii sunt tehnici creative, puternice, care î¡i aratå cum så ob¡ii idei. Restul depinde de tine. (Speran¡å pentru cei cu atitudine de „pisicu¡å“: Dacå vre¡i så vå schimba¡i, ve¡i gåsi ajutorul de care ave¡i nevoie în Capitolul Unu, „Schimbarea ini¡ialå“, prin exerci¡ii ¿i încurajåri pentru a dezvolta atitudinea de „maimu¡å“).

Pref a¡å refa¡å „Generalul alege drumul spre siguran¡å sau spre pieire.”

SUN TZU

Gânde¿te-te la copacii de pe malul unui lac agitat, båtut de furtunå. Tiparul a¿ezårii acestor arbori este fåcut în a¿a fel, încât atunci când suflå vântul, se apleacå la unison ¿i toate for¡ele din sistem råmân în echilibru. Modelul copacilor care se apleacå, al plantelor ¿i al rådåcinilor creeazå un întreg autonom. Acum, gânde¿te-te la o por¡iune de teren foarte abrupt ¿i care se erodeazå. Nu existå destui copaci pentru a ¡ine påmântul pe loc. Plouå toren¡ial ¿i ¿uvoaiele de apå iau solul cu ele, ceea ce formeazå fåga¿e. Aici tiparul arborilor ¿i al plantelor este slab. Påmântul nu este fixat pentru cå nu existå destule rådåcini sau vegeta¡ie. De fiecare datå când plouå sau bate vântul, eroziunea se accentueazå. Tiparul acestui sistem este astfel fåcut, încât for¡ele cårora le då na¿tere pe termen lung distrug sistemul. Acesta este autodistructiv. Nu are capacitatea de a ståpâni for¡ele care apar în interiorul såu. Naturii nu îi paså dacå tiparele sunt creative sau distructive. Ceea ce conteazå pentru naturå este felul în care lucrurile se organizeazå, modul în care coopereazå pentru a crea tipare coerente. Când privim modelele naturii, con¡inutul acestora nu se aflå în ceva, ci este dezvåluit doar de dinamicå. În cazul arborilor, forma ¿i con¡inutul sunt inseparabile. Tiparul sånåtos al copacilor care se apleacå la unison creeazå armonie ¿i frumuse¡e, pe când celålalt este urât ¿i distructiv. La fel se întâmplå ¿i cu oamenii. În cazul arborilor, vântul, ploaia, rådåcinile ¿i eroziunea creeazå tipare; în cazul oamenilor, este vorba de un corp comun de comportamente umane care se amestecå pentru a crea o persoanå. O imagine de sine pozitivå este asemenea modelului copacilor ¿i al vântului, este autonomå ¿i creativå; o imagine de sine gre¿itå este ca tiparul fåga¿elor ¿i al ploii ¿i este autodistructivå.

J O CU

Ia trei coli albe de hârtie ¿i a¿azå-le una lângå alta la câ¡iva centimetri distan¡å. Las-o pe cea din mijloc goalå. Pe cea din dreapta, deseneazå un mic romb în centrul ei. Pe cea din stânga, deseneazå o linie neregulatå.

LE MI NºII

Care dintre colile de hârtie ¡i se potrive¿te mai mult? Care dintre cele trei pare o reprezentare mai bunå a ta, ca întreg, cu toate speran¡ele, temerile ¿i slåbiciunile tale, a¿a cum e¿ti în acest moment? Care dintre ele reprezintå cel mai bine felul în care te vezi? Majoritatea oamenilor alege fie linia neregulatå, fie coala albå. Aproape nimeni nu alege rombul. Totu¿i, coala cu romb este cea mai centratå ¿i mai solidå ¿i are cel mai mult sentiment ¿i poten¡ial. Cea albå pare goalå ¿i lipsitå de sens. Cea cu linia neregulatå creeazå o impresie de tulburare ¿i de incoeren¡å. Se poate så te întrebi dacå descrierile sunt exacte. Pentru a te convinge, laså-må så î¡i propun un experiment de gândire. Så presupunem cå e¿ti împreunå cu persoana pe care o iube¿ti cel mai mult din lume. ªi så presupunem cå tocmai ai fåcut cele trei coli de hârtie la care ne uitåm. Så presupunem cå ¡i s-ar cere så alegi pagina care ar reprezenta cel mai bine dragostea ta pentru acea persoanå. Pe care dintre ele ai alege-o? Cel mai probabil, ar fi cea din dreapta, deoarece pare valoroaså, pare cå meritå så fie dåruitå ¿i pare cea mai plinå de sens dintre toate. Cei mai mul¡i dintre noi sim¡im un gol ¿i o incoeren¡å în via¡a noastrå, de aceea ne privim ca pe ni¿te coli albe sau ca pe ni¿te linii neregulate în loc de romburi. ªtim cå rombul este ceea ce doream så alegem, dar, într-un fel, imaginea noastrå de sine ne face så ne sim¡im nedemni ¿i, astfel, consideråm mai potrivit så alegem coala albå sau linia neregulatå. La fel se întâmplå ¿i în via¡å. Suntem învå¡a¡i tacit cå existåm ¿i suntem a¿a cum suntem. Am fost învå¡a¡i cå to¡i oamenii sunt conform genelor, mediului ¿i naturii lor. Suntem condi¡iona¡i så fim obiecte. Suntem

învå¡a¡i så fim „mine“ în loc de „eu“. Când te gânde¿ti la tine însu¡i ca „mine“, e¿ti limitat. „Mine“ este întotdeauna limitat pentru cå este un obiect pasiv, nu un subiect activ. „Mine“ nu ac¡ioneazå; for¡e exterioare ac¡ioneazå asupra lui. Când te vezi ca pe un obiect, crezi în felul în care ceilal¡i (pårin¡i, profesori, prieteni, colegi ¿i a¿a mai departe) te descriu. Devii acel lucru. Ai putea dori så fii pictor, dar ceilal¡i î¡i spun cå nu ai talentul, educa¡ia sau temperamentul necesare. „Mine“ va spune: „Cine te crezi? E¿ti doar un om obi¿nuit. Bagå-¡i min¡ile în cap.“ Richard Cohen este autorul cår¡ii Blindsided: Lifting a Life Above Illness ¿i tråie¿te o via¡å ståpânitå de boalå. Are multiple scleroze, este complet orb, aproape nu are voce ¿i suferå de dureri cronice care îl împiedicå så doarmå ¿i îi provoacå o epuizare constantå. Douå opera¡ii de cancer de colon i-au distrus intestinele ¿i, de¿i acum este vindecat de cancer, încå tråie¿te cu un disconfort. Cohen a lucrat ca producåtor la CBS pânå când nu a mai fost în stare. Faptul cå a fost îndepårtat de multe activitå¡i de boala cronicå ¿i de dizabilitatea fizicå l-a fåcut, ini¡ial, så se considere fårå rost. Prietenii ¿i familia l-au încurajat så caute un ajutor specializat la psihologi, dar el a refuzat. I se pårea cå psihologii se concentreazå întotdeauna asupra a ce nu este în regulå cu tine, î¡i explicå de ce te sim¡i fårå rost ¿i de ce nu este vina ta. Nu vedea valoarea acestui tratament. Cohen a în¡eles consecin¡ele inevitabile ale bolii sale, dar a în¡eles ¿i cå el, ¿i doar el, î¿i controla destinul. El spune cå „Primul lucru pe care pot så îl controlez se aflå în capul meu. Primul lucru pe care l-am fåcut a fost så må gândesc la cine sunt ¿i la cum a¿ putea învinge. Alegându-mi con¿tient sentimentele, pot så îmi controlez stårile schimbåtoare ¿i så må simt bine cu mine aproape tot timpul.“ ªi-a cultivat o atitudine pozitivå fa¡å de via¡å interpretându-¿i toate experien¡ele într-un mod pozitiv. Spune cå via¡a lui este ca ¿i cum ai sta pe o navå care se zguduie. O så aluneci. O så te apuci de diferite lucruri. O så cazi. ªi existå tot timpul provocarea de a te ridica ¿i de a te strådui så continui. Dar, în final, spune el, cel mai înål¡åtor sentiment din lume este så te ridici ¿i så înaintezi zâmbind. Richard Cohen este subiectul vie¡ii sale ¿i î¿i controleazå propriul destin. Oamenii care tråiesc ca subiecte sunt minunat de vii ¿i de creativi. Odatå, într-o diminea¡å ploioaså de duminicå pe când må aflam într-o cafenea din centrul vechi al Montrealului,

J O CU

LE MI NºII

am våzut o femeie ridicându-se de la o maså ¿i, fårå vreun motiv vizibil, începând så cânte operå. Avea un anumit surâs ¿i ¿tiam cå nu se sim¡ea deloc stingheritå în timp ce cânta. Purta o pålårie albå mare, î¿i întinsese bra¡ele într-un gest expansiv ¿i era total indiferentå la orice în afarå de ce era în ea ¿i în jurul ei în acea secundå. Citind acestea, s-ar putea så te gânde¿ti la oameni pe care îi cuno¿ti ¿i care sunt vii ¿i la cei care, prin compara¡ie, sunt lipsi¡i de via¡å. Aceastå femeie era extraordinar de plinå de via¡å ¿i dådea dovadå de creativitate. Când întâlne¿ti persoane ca Richard Cohen sau femeia din Montreal, ai un sentiment vag cå „ar trebui så fii“ ceva mai mult. Deja cuno¿ti acest sentiment. Îl ai atunci când recuno¿ti în al¡ii ceea ce tânje¿ti så fii tu. Sentimentul cå ar trebui så fii ¿i tu a¿a pare atât de banal, atât de fundamental, încât nu îndråzne¿ti så îl recuno¿ti fa¡å de ceilal¡i. Tânje¿ti så devii mai viu ¿i mai creativ în via¡a ta personalå ¿i de afaceri. Acesta este cel mai primitiv sentiment pe care îl poate avea cineva. Este la fel de primitiv precum cel al bunåstårii personale. Nu este u¿or så descrii în cuvinte acest sentiment. Persoana care crede cå ea este un subiect este cinstitå, deschiså la minte, mergând cu sinceritate înainte, înfruntând degajatå situa¡ia ¿i cåutând moduri de a face lucrurile så func¡ioneze ¿i de a le rezolva. Cea care crede cå este un obiect este inhibatå, împinså, conduså, ac¡ionând sub impulsul ordinelor sau intimidårii, are o minte liniarå ¿i cautå întotdeauna motive pentru care lucrurile nu pot fi fåcute sau pentru care nu pot func¡iona. Nu poate face fa¡å vie¡ii ca un om liber ¿i fericit; este limitatå, este sclavul propriei atitudini. Când prive¿ti comportamentul geniilor creative ca Leonardo da Vinci, Thomas Edison, Albert Einstein, Pablo Picasso ¿i al¡ii din întreaga istorie, vei afla cå, asemenea tiparelor copacilor, forma ¿i con¡inutul comportamentelor lor sunt inseparabile. Creatorii sunt veseli ¿i pozitivi. Ei se uitå la „ce este“ ¿i la „ce poate fi“, nu la „ce nu este“. În loc så excludå posibilitå¡ile, creatorii includ toate posibilitå¡ile, atât reale cât ¿i închipuite. Aleg så î¿i interpreteze propria lume ¿i nu se bazeazå pe interpretårile altora. ªi, cel mai important, creatorii sunt creativi deoarece cred cå sunt astfel. ºi-l po¡i închipui pe Vincent van Gogh deplângându-¿i e¿ecul de a-¿i vinde picturile ca pe o dovadå a lipsei sale de talent? Sau pe Thomas Edison cedând la ideea lui despre bec dupå ce dåduse gre¿ de cinci mii de ori? Sau pe Leonardo da Vinci sim¡indu-se jenat så încerce prea multe deoarece nu avea educa¡ie? Ori pe

Albert Einstein temându-se cå va fi într-o luminå nefavorabilå dacå î¿i va prezenta teoriile despre univers din postura sa de func¡ionar la biroul de patente? Sau pe Michelangelo refuzând så picteze tavanul Capelei Sixtine deoarece nu mai fåcuse niciodatå o frescå? Te-ai putea gândi la Mozart plângând ¿i tânguindu-se în timp ce då vina pentru såråcia lui pe o lume nedreaptå? Ori la Walt Disney renun¡ând la fanteziile sale dupå ce fusese dat afarå de la primul lui serviciu ca editor de ziar pentru cå îi lipsea imagina¡ia? Sau la Henry Ford abandonându-¿i visurile dupå ce exper¡ii îi explicaserå cå nu avea capitalul necesar pentru a intra în industria de automobile? Ori la Pablo Picasso deprimat, târându-¿i picioarele ¿i mergând pe stradå cu capul plecat sperând ca nimeni så nu îl observe? Este imposibil så fii creativ dacå ai o atitudine negativå. Cei mai mul¡i oameni presupun cå atitudinile ne influen¡eazå comportamentul, iar acest lucru este adevårat. Dar este la fel de adevårat cå felul în care ne comportåm ne influen¡eazå atitudinile. Te po¡i preface sau î¡i po¡i croi o nouå atitudine. Alegi så fii pozitiv sau negativ. De fiecare datå când ne prefacem cå avem o atitudine ¿i trecem prin toate etapele, declan¿åm emo¡iile pe care le creåm ¿i întårim atitudinea pe care ne dorim så o cultivåm. Gânde¿te-te, pentru o clipå, la ocaziile sociale – vizite, întâlniri, cine cu prietenii, adunåri, zile de na¿tere, nun¡i ¿i a¿a mai departe. Chiar ¿i când e¿ti nefericit sau deprimat, aceste ocazii te obligå så te por¡i ca ¿i cum ai fi fericit. Remarcând fe¡ele, posturile ¿i vocile celorlal¡i, le imitåm incon¿tient reac¡iile. Ne sincronizåm mi¿cårile, postura ¿i tonul vocii cu ale lor. Apoi, imitându-i pe cei ferici¡i, devenim ¿i noi ferici¡i. Nu alegem så ne na¿tem. Nu ne alegem pårin¡ii. Nu ne alegem epoca istoricå sau ¡ara de na¿tere ori circumstan¡ele imediate ale cre¿terii noastre. Nu ne alegem, cei mai mul¡i dintre noi, så murim; nici nu ne alegem momentul ¿i condi¡iile mor¡ii. Dar pe acest tårâm al lipsei de op¡iuni, alegem cum vom tråi: cu un scop sau la întâmplare, cu bucurie sau cu triste¡e, cu speran¡å sau cu disperare, cu umor sau cu triste¡e, cu o atitudine pozitivå sau cu una negativå, cu mândrie sau cu ru¿ine, cu inspira¡ie sau cu înfrângere ¿i cu onoare sau cu dezonoare. Noi hotårâm ce ne face importan¡i sau insignifian¡i. Noi hotårâm dacå så fim creativi sau indiferen¡i. Nu conteazå cât de indiferent este universul fa¡å de alegerile ¿i deciziile noastre, noi trebuie så le facem. Noi decidem. Noi alegem. În final, propria noastrå creativitate este stabilitå de ceea ce alegem sau refuzåm så facem. ªi, atunci când alegem ¿i hotårâm, ni se traseazå destinul.

Låtra tul pisicii Låtratul Ce pårere ai avea despre cineva care ar spune: „Mi-a¿ dori o pisicå, dacå ar ¿ti så latre.“ Dorin¡a obi¿nuitå de a fi creativ, atât timp cât este ceva ce poate fi vrut sau dorit cu u¿urin¡å, este identicå. Tehnicile de gândire care conduc la creativitate nu sunt mai pu¡in rigide decât principiile biologice care stabilesc tråsåturile pisicilor. Creativitatea nu este un accident, nu este ceva determinat genetic. Nu este rezultatul vreunui truc sau secret magic u¿or de învå¡at, ci o consecin¡å a inten¡iei noastre de a fi creativi ¿i a hotårârii noastre de a învå¡a ¿i de a folosi strategii de gândire creativå. Desenul de mai jos aratå cuvântul „FLOP“, pe care îl cunoa¿tem ¿i îl în¡elegem cu to¡ii. Prive¿te-l din nou. Mai vezi ¿i altceva?

Odatå ce vedem cuvântul „FLOP“, avem tendin¡a så excludem toate celelalte posibilitå¡i, în ciuda formelor neobi¿nuite ale literelor. Dacå te ui¡i la litera „O“ din „FLOP“, po¡i vedea un „I“ alb. Acum, în cazul în care cite¿ti contururile ca pe litere împreunå cu „I“, vei vedea cuvântul „FLIP“. Flip-flop este mesajul complet. Odatå descoperit, pare atât de evident, încât te întrebi de ce nu l-ai våzut de la început (în limba englezå, „flipflop“ înseamnå „trosc-pleosc“ – n.tr.). Schimbând perspectiva, î¡i extinzi posibilitå¡ile pânå când vezi ceva ce nu puteai observa înainte. Aceasta se va întâmpla când vei folosi Jocurile min¡ii: vei privi într-un mod nou ¿i diferit acelea¿i informa¡ii pe care le aveai înainte. Acest „mod nou ¿i diferit“ te va conduce spre noi idei ¿i spre o în¡elegere deosebitå.

J O CU

LE MI NºII

Indiferent în ce domeniu de afaceri activezi, viitorul î¡i va fi modelat, chiar determinat, de inova¡ia care are loc aståzi. De unde au apårut toate centrele de sånåtate ¿i magazinele de închiriat filme? Cine î¿i mai aduce aminte de vremurile în care singurul model de pantofi sport pe care îl avea toatå lumea era din pânzå albå ¿i cu talpå platå? De fapt, când ai observat cå sunt ma¿ini ¿i produse japoneze peste tot? Po¡i så î¡i aminte¿ti de primul casetofon portabil pe care l-ai våzut? Cine a inventat aceste lucruri? Viitorul tåu depinde de idei måre¡e ¿i, pentru a avea astfel de idei în permanen¡å, nu po¡i så te bazezi pe noroc. Jocurile min¡ii te înva¡å cum så ai idei. Sunt tehnici clare ¿i practice, care î¡i permit så gåse¿ti idei mari sau mici; idei care fac bani, rezolvå probleme, întrec concuren¡a ¿i te ajutå så avansezi; idei de noi produse ¿i de noi moduri de a rezolva problemele. Tehnicile sunt alese dupå cât de practice sunt ¿i variazå de la cele clasice pânå la cele mai moderne. Sunt împår¡ite în tehnici liniare, care î¡i permit så mânuie¿ti informa¡iile în moduri care vor genera noi idei ¿i în tehnici intuitive, care î¡i aratå cum så gåse¿ti noi idei folosindu-¡i intui¡ia ¿i imagina¡ia. Un cunoscut joc pentru copii aratå ¿ase pescari ale cåror fire sunt încurcate pentru a forma un fel de labirint. Una dintre undi¡e a prins un pe¿te; problema este de a gåsi pescarul cåruia îi apar¡ine. Se presupune cå faci acest lucru urmårind fiecare fir prin labirint, ceea ce ar putea însemna pânå la ¿ase încercåri, în func¡ie de cât noroc ai. Evident, este mai simplu så începi de la celålalt capåt ¿i så urmezi firul de la pe¿te la pescar, cåci ai un singur punct de pornire, nu ¿ase. Aceasta aratå cum am documentat ¿i am dezvoltat Jocurile min¡ii. În loc så î¡i ofer un catalog cu toate tehnicile creative cunoscute ¿i så te las så î¡i dai seama care dintre ele chiar func¡ioneazå, am început cu ideile (pe¿tele) ¿i am parcurs drumul înapoi pânå la fiecare creator (pescar). Apoi am identificat metoda care a prins pe¿tele. Unii dintre cititori vor sim¡i cå ob¡in mai mult de la tehnicile liniare ¿i le vor ignora pe cele intuitive. Al¡ii le vor prefera pe cele intuitive ¿i vor renun¡a la cele liniare. Po¡i produce idei folosind ambele metode ¿i ar trebui så nu te limitezi doar la una – cu cât generezi mai multe idei, cu atât mai bine. Aceastå carte va schimba modul în care î¡i prive¿ti propria creativitate, dezvåluind-o în acela¿i timp. Poate pentru prima datå, vei vedea întinzându-se în fa¡a ta posibilitå¡i infinite.

Jocurile min¡ii nu descrie experien¡a creativå, ci o sugereazå. Pentru a ilustra, så ne închipuim cå desenez un iepure pe o tablå. Spui: „Da, e un iepure“, de¿i, în realitate, pe tablå nu este decât o simplå linie trasatå cu creta. Iepurele apare pentru cå ai acceptat ideea mea cå spa¡iul cuprins de linie sugereazå un iepure. Linia delimiteazå con¡inutul, sugerând o formå cu semnifica¡ie. Trebuie så subliniez cå nu este de ajuns så cite¿ti cartea – pentru a-¡i crea propriile idei trebuie så folose¿ti tehnicile. Încearcå så explici plåcerea de a schia unui bo¿iman care nu a ie¿it niciodatå din de¿ert. Po¡i så îi arå¡i ni¿te schiuri ¿i o fotografie a unui munte acoperit de zåpadå ¿i poate cå o så transmi¡i o parte din idee. Totu¿i, pentru a în¡elege pe deplin conceptul de schi, bo¿imanul nostru trebuie så î¿i punå schiurile ¿i så coboare un munte. Dacå nu faci decât så cite¿ti aceste tehnici, nu vei avea decât o sugestie despre cum så ob¡ii idei. Vei fi ca bo¿imanul care stå în de¿ert, holbându-se la schiuri ¿i la o fotografie a muntelui, având o vagå no¡iune despre ce ar putea însemna så schiezi. Fiecare joc al min¡ii este o tehnicå anume de a gåsi idei pentru rezolvarea provocårilor. Fiecare capitol con¡ine un plan care då instruc¡iuni precise pentru folosirea tehnicii ¿i o explica¡ie a motivului în care func¡ioneazå – incluzând anecdote, povestiri ¿i exemple despre cum eroi din via¡a realå au folosit fiecare tehnicå pentru a produce idei ¿i descoperiri epocale. Îi numesc eroi pentru cå au låsat ceva în urmå, un semn, o idee, o afacere, un produs sau un serviciu care ne aduc aminte de inova¡ia lor.

I N TR O D U

Vei învå¡a cum: z Så generezi idei la comandå; z Så gåse¿ti noi cåi de a face bani; z Så creezi oportunitå¡i de afaceri; z Så manipulezi ¿i så modifici ideile pânå când le descoperi pe cele mai inovatoare ¿i mai puternice posibil; z Så creezi noi produse, servicii ¿i procese; z Så îmbunåtå¡e¿ti vechile produse, servicii ¿i procese; z Så dezvol¡i solu¡ii pentru problemele de afaceri complexe; z Så revitalizezi pie¡ele; z Så prive¿ti problemele ca pe oportunitå¡i; z Så devii mai productiv; z Så fii „omul cu idei“ în organiza¡ia ta; z Så ¿tii unde så cau¡i „idei de råsunet“; z Så devii indispensabil pentru organiza¡ia ta.

J O CU

LE MI NºII

De asemenea, folosesc ilustra¡ii, probleme, grafice ¿i exemple ipotetice pentru a demonstra cum func¡ioneazå diferite tehnici. Unele dintre aceste exemple oferå idei pentru noi afaceri, produse ¿i servicii care pot fi folosite. Aceste idei sunt aurul din râul de cuvinte care curge continuu. Fiecare capitol începe cu un citat din Arta råzboiului a maestrului legendar Sun Tzu. Acesta ¿i-a scris extraordinara carte în China cu mai mult de 2.400 de ani în urmå, înså principiile lui se pot aplica la fel de bine creativitå¡ii în afaceri, dar ¿i råzboiului. Fiind de mult un clasic pentru oamenii de afaceri japonezi, lucrarea lui este acum o lecturå obligatorie în multe ¿coli de afaceri interna¡ionale cunoscute. De la Tokyo pânå pe Wall Street, conducåtorii de afaceri citeazå ¿i aplicå principiile lui Sun Tzu. Un prieten, Hank Zeller (director, întreprinzåtor, inventator ¿i poet) a descris odatå creativitatea astfel: „Când î¡i dai seama cå ¡i-a venit o idee care este mai bunå decât orice s-a fåcut pânå atunci, ¡i se face pårul måciucå ¿i ai un sentiment nemaipomenit de venera¡ie; este ca ¿i cum ai auzi o ¿oaptå de la Dumnezeu“.

Manualul creativitå¡ii în afaceri

Ini¡ierea

Manualul creativitå¡ii în afaceri

Primul capitol din aceastå sec¡iune, „Schimbarea ini¡ialå“, te va ajuta så î¡i depå¿e¿ti temerile, îndoielile ¿i nesiguran¡ele legate de creativitate. Al doilea, „Stoarcerea min¡ii“, î¡i oferå exerci¡ii pentru a te ajuta så începi så te compor¡i ca o „persoanå cu idei“. Pentru a fi creativ trebuie så crezi cå e¿ti ¿i så te por¡i ca ¿i cum ai fi. Prive¿te imaginea de mai jos. Se pare cå sunt douå linii drepte, înså po¡i crea o a treia. Pentru a face acest lucru, depårteazå cartea de tine ¿i înclin-o în a¿a fel, încât så fie perpendicularå cu privirea ta. A¿az-o astfel pentru ca punctul de intersec¡ie al celor douå linii så fie în fa¡a ta. Prive¿te cruci¿ ¿i concentreazå-te asupra punctului de intersec¡ie. Vezi a treia linie? (Ar trebui så arate ca un ac scurt care iese din paginå.) Dacå tu crezi cå e¿ti creativ ¿i te compor¡i ca ¿i cum ai fi, vei începe så creezi idei din nimic, a¿a cum se întâmplå cu a treia linie. Numårul ideilor pe care le creezi va depinde în mare parte de felul în care î¡i define¿ti problemele. Al treilea capitol, „Provocårile“, î¡i aratå cum så enun¡i problemele pentru ca afirma¡ia finalå så î¡i dea sentimentul unei mingi bine plasate.

O LUL U

PIT

Schimbarea ini¡ialå „Stå în puterea noastrå så ne påzim de înfrângere.“

Sun Tzu 23

Atunci când e¿ti deprimat, gândurile tale sunt diferite de cele pe care le ai atunci când e¿ti fericit. Atunci când te sim¡i bogat ¿i plin de succes, gândurile tale sunt diferite de cele pe care le ai când te sim¡i sårac ¿i lipsit de succes. În acela¿i fel, atunci când te sim¡i creativ, ideile tale sunt diferite de cele pe care le ai când te sim¡i lipsit de creativitate. Oamenii de ¿tiin¡å au stabilit cå råspunsurile psihologice pot fi modificate con¿tient. Te po¡i condi¡iona så declan¿ezi în creier o anumitå reac¡ie chimicå prin care î¡i vei influen¡a în mod pozitiv atitudinile ¿i gândirea. Acest capitol con¡ine câteva exerci¡i foarte simple care te vor ajuta så-¡i depå¿e¿ti temerile, îndoielile ¿i nesiguran¡ele, så î¡i afirmi valoarea ¿i så î¡i cultivi o atitudine creativå. Nimic nu este mai dåunåtor pentru o atitudine creativå pozitivå decât temerile, îndoielile ¿i nesiguran¡ele (TIN); totu¿i, cei mai mul¡i oameni laså TIN så le conducå vie¡ile. Este mult mai productiv så înve¡i så î¡i controlezi TIN, så transformi atitudinile negative, distructive într-o nouå realitate pozitivå. Pentru a face acest lucru, nu trebuie decât så accep¡i sentimentele negative, apoi så î¡i concentrezi energiile asupra a ce vrei tu så le ia locul. Så presupunem cå mergi cu ma¿ina ¿i cå indicatorul de presiune a uleiului se aprinde, avertizându-te cå automobilul se supraîncålze¿te. Acesta este un semnal negativ. Totu¿i, nu îl ignori, nici nu devii paralizat de fricå. Pur ¿i simplu, te opre¿ti la un atelier, rezolvi problema ¿i mergi mai departe. Dupå acest incident, nu te ui¡i tot timpul la indicatorul de presiune a uleiului în timp ce conduci, nu îl la¿i så î¡i monopolizeze gândurile. A face acest lucru, ar însemna så mergi încet

J O CU

LE MI NºII

¿i prost, dacå ai mai avea curaj så conduci. La fel se întâmplå ¿i cu temerile ¿i îndoielile. Trebuie så le accep¡i, apoi så le înlocuie¿ti cu gânduri pozitive. Prescott Lecky, un pionier al psihologiei imaginii de sine, a dezvoltat o metodå care constå în a-l face pe un subiect så în¡eleagå faptul cå un concept negativ intrå în contradic¡ie cu o altå convingere profundå a lui. Lecky credea cå oamenii au o nevoie nativå de coeren¡å. Dacå un gând nu este în concordan¡å cu alte idei ¿i concepte mai puternice, mintea îl va respinge. Lecky a descoperit cå existå douå pârghii puternice pentru a schimba convingeri ¿i pentru a depå¿i temerile, idei pe care toatå lumea le are. Acestea sunt: 1. Convingerea cå e¿ti capabil så î¡i faci partea ta de treabå, så faci fa¡å, având un anumit nivel de independen¡å. 2. Convingerea cå existå ceva în interiorul tåu care te face så ai talente ¿i abilitå¡i egale cu restul lumii ¿i cå nu trebuie så te minimalizezi ¿i nici så permi¡i så suferi umilin¡e. Unul dintre pacien¡ii lui era un agent de vânzåri cåruia îi era teamå så sune clien¡ii importan¡i. Lecky l-a întrebat: – Ai fi dispus så te a¿ezi în patru labe ¿i så te târå¿ti prin birou, umilindu-te în fa¡a unui superior? – Fire¿te cå nu! a råspuns agentul. – Atunci de ce te târå¿ti ¿i te plocone¿ti la nivel mintal? Nu în¡elegi cå, de fapt, faci acela¿i lucru atunci când intri într-un birou foarte îngrijorat dacå va fi sau nu de acord cu tine? Nu vezi cå, practic, îi cer¿e¿ti respectul? Este necesar så ¡ii minte cå nu trebuie så î¡i schimbi personalitatea sau via¡a, nici så te transformi într-o persoanå nouå ¿i mai bunå pentru a-¡i în¡elege ¿i a-¡i înlocui gândurile negative. Generalul George Patton a fost întrebat dacå a sim¡it vreodatå teamå sau nesiguran¡å înaintea unei båtålii. A råspuns cå i-a fost de multe ori teamå înainte ¿i chiar în timpul unei lupte, dar cå mai important era faptul cå: „Niciodatå nu mi-am ascultat temerile“.

TicTac ic-T Tic-tac este un exerci¡iu puternic bazat pe opera lui Lecky ¿i este fåcut pentru a te ajuta så î¡i depå¿e¿ti temerile, îndoielile ¿i nesiguran¡ele. În Tic-tac, î¡i notezi temerile, te confrun¡i cu ele direct ¿i apoi le înlocuie¿ti cu factori pozitivi care î¡i vor permite så reu¿e¿ti.

ALGORITM 1. Identificå ¿i noteazå gândurile negative care te împiedicå så î¡i atingi scopul. Scrie-le sub „Tic“. 2. Cerceteazå în tåcere aceste gânduri negative. Aflå cum deformezi ¿i exagerezi lucrurile ira¡ional. 3. Înlocuie¿te fiecare gând negativ, subiectiv, cu unul pozitiv ¿i obiectiv. Scrie-le pe acestea sub „Tac“. BAR EA IN

TIC

TAC

Nu are rost så prezint aceastå idee. Conducerea are mai multå experien¡å, este mai iscusitå decât mine ¿i probabil cå deja s-a gândit la asta.

Acesta este un tip de gândire „totul sau nimic“. Ideea nu trebuie så fie extraordinarå – finalurile glorioase provin din începuturi umile. Schimbå rolurile; dacå a¿ fi eu proprietarul companiei, nu a¿ vrea så primesc cât mai multe idei? Îmi voi scrie toate îndoielile ¿i le voi nega.

Ideea este atât de neobi¿nuitå, încât voi ajunge de râsul tuturor dacå o prezint.

Chiar dacå ideea este respinså, oamenii îi respectå ¿i îi admirå pe cei care sunt creativi ¿i care încearcå tot timpul så îmbunåtå¡eascå situa¡ia. Cine nu riscå nu câ¿tigå. Cu cât este ideea mai riscantå, cu atât este mai mare posibilitatea de a aduce o råsplatå.

ALÅ

TICTAC NR TIC-T NR.. 1

IºI

Mai jos sunt douå exemple de exerci¡ii Tic-tac cu mostre de gânduri pozitive ¿i negative. Primul se referå la teama de a prezenta o idee nouå conducerii; al doilea puncteazå teama de a crea un nou produs.

SCH