Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României FRITZ, ROGER Lucruri mårunte, rezultate måre¡e: semnifica¡ia evenimentelor minore / Roger Fritz; trad.: Ana-Maria Murariu. Bucure¿ti: Amaltea, 2006 ISBN (10) 973-7780-65-5; ISBN (13) 978-973-7780-65-2 I. Murariu, Ana-Maria (trad.) 159.923.2
LITTLE THINGS — BIG RESULTS How small events determine our fate Copyright © 2002 by Roger Fritz All rights reserved LUCRURI MÅRUNTE, REZULTATE MÅREºE Semnifica¡ia evenimentelor minore ISBN (10) 973-7780-65-5; ISBN (13) 978-973-7780-65-2 © 2006 – EDITURA AMALTEA
Cuprins INTRODUCERE ....................................................................... 13 CAPITOLUL 1 ......................................................................... 17 Lucrurile mårunte te definesc ........................................ 17 Profesionistul sufletului .............................................. 18 Cine e¿ti? .................................................................. 21 Economise¿ti pu¡in, ob¡ii enorm ................................. 22 Datoria îndoitå ........................................................... 23 Reciclarea binecuvântårilor ........................................ 24 Tu primul ...................................................................25 Memorie pe termen lung ............................................ 26 Sårbåtore¿te via¡a ...................................................... 27 Adevårata culoare ...................................................... 27 Este timpul så ac¡ionezi ............................................ 32 ªi acum, miezul discu¡iei ........................................... 33 CAPITOLUL 2 ......................................................................... 35 Lucrurile mårunte construiesc funda¡ii ......................... 35 Timpul alocat familiei ................................................. 35 Atitudinea este totul ...................................................37 Puterea de a fi pårinte ................................................ 38 A îndruma prin puterea exemplului ............................. 39 Uitå ¿i iartå ................................................................ 41 Puterea exemplului ......................................................... 42 Piramida meseriei de pårinte ...................................... 43 Respectå-¡i convingerile ............................................. 45 Când ai prea mult....................................................... 47 Datorii ¿i dezastre ...................................................... 48 Familiile care oferå sprijin .......................................... 49 Pericolele cåsniciei ......................................................... 51 Piramida cåsniciei ...................................................... 52 Cåsnicia este................................................................... 53
8
Roger Fritz Cåsnicia nu este.............................................................. 54 Legåtura cu rudele .......................................................... 55 ªi acum, miezul discu¡iei ........................................... 58
CAPITOLUL 3 ......................................................................... 59 Lucrurile mårunte construiesc rela¡ii............................. 59 Importan¡a prietenilor ................................................. 59 Sprijinul ...................................................................... 60 Evitarea conflictelor ...................................................61 Un cuvânt cald ........................................................... 63 O solu¡ie .................................................................... 64 Re¡elele de cartier ...................................................... 65 Comunitå¡ile cårora le paså........................................ 69 A împårtå¿i lec¡iile vie¡ii ............................................. 70 Curaj imposibil de descris în cuvinte .......................... 71 A te sacrifica pentru al¡ii ............................................ 72 A salva na¡iuni ........................................................... 73 Sursa påcii mondiale .................................................. 74 ªi acum, miezul discu¡iei ........................................... 75 CAPITOLUL 4 ......................................................................... 77 Lucrurile mårunte au o influen¡å majorå la serviciu..... 77 Fi¡i de acord så nu fi¡i de acord .....................................77 Preluarea controlului .................................................. 78 Riscurile calculate...................................................... 79 Ia-¡i avânt .................................................................. 80 Încurajarea angaja¡ilor .................................................... 81 Loialitatea ¿i respectul ............................................... 81 A investi în angaja¡i ...................................................82 Noi angaja¡i – Idei noi ................................................ 83 Motivarea ...................................................................85 Recompense generoase ............................................ 85 Tråsåturi de personalitate ........................................... 86 Puncte forte în management .......................................... 87 Secretele unei echipe de învingåtori ............................. 87 Concentrarea asupra punctelor forte ...........................87 Încurajarea flexibilitå¡ii ...............................................88 Niciodatå nu e prea târziu så învå¡åm ........................ 89
Lucruri Mårunte — Rezultate Måre¡e
9
Concentrarea asupra prioritå¡ilor ................................. 89 Ponturi pentru men¡inerea la niveluri înalte a moralului ... 90 Råsplåtirea performan¡elor ......................................... 91 Secretul echipelor de învingåtori................................... 92 Cuvintele potrivite au o semnifica¡ie aparte ................93 Oportunitå¡ile care îi implicå pe clien¡i ......................... 94 Cunoa¿te-¡i clientul .................................................... 94 Detalii la vânzare ....................................................... 95 Inova¡ia rezolvå probleme .......................................... 96 Cum se recunoa¿te un adevårat lider ............................ 98 Surprizele culturale .................................................... 98 Chiar ¿i cele mai bune servicii nu sunt destul de bune uneori................................................................ 99 ªi acum, miezul discu¡iei ......................................... 100 Rezultate ................................................................. 100 CAPITOLUL 5 .....................................................................101 Lucrurile mårunte indicå spre succesul în carierå ..... 101 A pune întrebåri ¿i a asculta ....................................101 Ia în calcul ¿i cele mai mårunte detalii .....................102 Prive¿te în jurul tåu ..................................................102 Încearcå ceva nou ...................................................103 Cei care se împotrivesc schimbårii ..........................104 Atitudinea pozitivå este contagioaså ........................106 Profitå de oportunitå¡i ...............................................107 Supravie¡uitorii sunt flexibili .....................................109 Perseveren¡a .................................................................. 109 Succesul ¿i e¿ecurile au aceea¿i rådåcinå – încercarea ...................................................................... 110 Educa¡ia – mai mult decât såli de claså, profesori ¿i examene .................................................... 111 Handicap – care handicap? ...................................... 111 Fii autodidact ...........................................................112 Crede în tine însu¡i ..................................................112 Încearcå din nou ...................................................... 113 Antrenamentul då rezultate ...................................... 114 Fiecare pas la timpul lui ........................................... 115 Câteva eforturi în plus .............................................. 116
10
Roger Fritz Exper¡ii sunt aten¡i la detalii ..................................... 117 Mergi înainte ............................................................ 118 Probleme vechi, solu¡ii noi ....................................... 119 Principii fundamentale ................................................. 121 Erori mårunte/Tragedii adevårate ............................. 122 Schimbå-te .............................................................. 122 Crede în tine însu¡i .................................................. 123 Nu renun¡a la visele tale .......................................... 124 Niciodatå nu e prea târziu ........................................ 125 ªi acum, miezul discu¡iei ......................................... 126
Despre autor ......................................................................... 127
Viaยกa este o serie de evenimente minore; oricare dintre ele poate avea un rezultat mรฅreยก.
Introducere Via¡a nu este o serie de reac¡ii entuziaste la evenimente majore sau circumstan¡e traumatizante. Este o serie nesfâr¿itå de lucruri minore care determinå în ultimå instan¡å ceea ce ¿tim, intui¡ia, fericirea ¿i soarta noastrå. Fårå så îmi dau seama, am tot testat aceastå teorie timp de ani de zile. Are legåturå cu motivul pentru care lucrurile se petrec fårå un motiv evident sau fårå vreo cauzå våditå. Teoria spune cå: „Suntem propria noastrå crea¡ie“ sau, cu alte cuvinte, ceea ce devenim depinde de modul în care convertim lucrurile mårunte care ni se întâmplå în oportunitå¡i pentru a fi mai buni. Dacå trecem cu vederea lucrurile minore, ne provocåm handicapuri, prin cåi foarte subtile, dar semnificative. Multe binecuvântåri vin în forme de nerecunoscut: • Ne love¿te o boalå ¿i nu reu¿im så ne dåm seama cât este de fragilå via¡a noastrå. • Când cineva la care ¡inem are vreun necaz, acesta fiind silit så facå fa¡å singur rezultatului, în¡elegem mai realist inutilitatea scuzelor noastre. • Când ne dorim ceva cu disperare ¿i apoi descoperim cå ne este mult mai bine fårå.
14
Roger Fritz • Când ne îndoim într-o asemenea måsurå de abilitå¡ile noastre, încât negåm vina pentru gre¿elile pe care le facem ¿i îi nesocotim pe cei de lângå noi. Rezultat: zero. • Când ne pierdem cumpåtul ¿i ne dåm seama în ce måsurå aceste incidente ne limiteazå poten¡ialul de a scoate la ivealå tot ceea ce e mai bun în noi. • Când ne dåm toatå silin¡a, dar nu reu¿im, ne sim¡im mai smeri¡i, dar mai în¡elep¡i.
În fiecare zi, lucrurile mårunte pe care le facem sau le spunem îi afecteazå pe cei din jurul nostru. Nimeni nu tråie¿te dincolo de societate. Prin urmare, ac¡iunile noastre îi afecteazå pe al¡ii. Felul în care ne îmbråcåm, vorbim sau ne purtåm determinå modul în care semenii ne vor percepe. Dacå neglijåm importan¡a lucrurilor mårunte, consecin¡ele vor fi cu siguran¡å surprinzåtoare. Constant ¿i necontenit, manifeståm o influen¡å asupra familiilor, rudelor, vecinilor, colegilor de serviciu ¿i comunitå¡ilor noastre prin ceea ce facem sau nu. Aceastå carte exploreazå teoria „lucrurilor mårunte“ prin identificarea pår¡ilor sale componente, punându-le sub semnul întrebårii, oferind nenumårate exemple extrase din vie¡ile oamenilor cunoscu¡i nouå tuturor, dar ¿i din ale unor anonimi. Scopul cår¡ii este acela de a ajuta încå de la prima lecturå, dar mai ales de a fi recititå ori de câte ori apar probleme noi ¿i descurajarea tinde så punå ståpânire pe noi. Deoarece cred cu tårie cå lucrurile mårunte sunt semnificative în fiecare zi, în fiecare etapå a vie¡ii, am ales så må concentrez asupra a cinci contexte: acaså, cu prietenii, în societate, la serviciu ¿i în carierå. Fiecare beneficiazå de câte un capitol. Ve¡i întâlni adesea literele LMRM pentru a vå reaminti cå lucrurile mårunte pot determina rezultate måre¡e.
Lucruri Mårunte — Rezultate Måre¡e Majoritatea dintre noi fac rareori lucruri måre¡e, dar cu to¡ii putem face lucruri mårunte într-o manierå mårea¡å.
15
Capitolul
1
Lucrurile mårunte te definesc Mike Semola a murit såptåmâna asta. Numele lui nu a fost rostit în programul na¡ional de ¿tiri – nu a fost nici cel mai bogat om, nici nu a pictat tablouri de o valoare inestimabilå ¿i nici nu a låsat mo¿tenitorilor o corpora¡ie multi-milionarå. Cine a fost acest om? Scurtul såu necrolog men¡iona cå a fost un tânår de 16 ani care a pierdut controlul volanului – singurul båiat la pårin¡i care a låsat în urmå mamå, tatå, surori, unchi, måtu¿i, bunici ¿i prieteni. Ziarul nu descrie realitatea. Mike aproape cå ajunsese cerceta¿ Eagle – mai avea foarte pu¡in pânå la acest statut; era un tânår care în timpul liber cânta în corul bisericii, elev eminent, ba chiar îi dåduse mamei sale un buchet de flori în diminea¡a în care a murit. Articolul nu men¡ioneazå cå Mike s-a implicat în via¡a semenilor såi ¿i nici cå a låsat o amprentå vizibilå în urma sa. Intrase în multe inimi. Majoritatea dintre noi nu vor fi onora¡i cu monumente. Nu ni se va scrie biografia ¿i nici nu vom câ¿tiga un Oscar. Vom tråi fiecare zi a vie¡ii bucurându-ne de lucrurile mårunte – oamenii de lângå noi, prietenii ¿i familia. De¿i ac¡iunile noastre ar putea pårea nesemnificative, nedemne de a fi luate în seamå, putem avea un rol important în via¡a altora: de exemplu, antrenorul, care nu î¿i 17
18
Roger Fritz
înva¡å jucåtorii så joace fotbal, ci ¿i så dea mâna cu adversarii la sfâr¿itul partidei. Profesorul, care nu numai cå predå ¿tiin¡e sociale, ci subliniazå importan¡a respectårii diferitelor culturi. Managerul, care nu contribuie doar la cre¿terea profitului companiei, ci ajutå un angajat în timpul unei perioade dificile. Pe parcursul existen¡ei noastre, putem crea o diferen¡å pozitivå ¿i durabilå în vie¡ile altora. Nu acesta este scopul vie¡ii?
Spune-mi cu cine te întâlne¿ti ¿i o så-¡i spun cine e¿ti. — Miguel de Cervantes, scriitor
Profesionistul sufletului Am o afacere de management consulting de mai bine de 30 de ani. Deoarece lucrez pe cont propriu, må conduc dupå principiile unui liber profesionist. Sunt oare ¿i un profesionist al sufletului? Care sunt înså principiile spirituale întrupate în activitatea mea, în modul meu de via¡å, asupra cåror persoane am un impact ¿i care este maniera în care le influen¡ez? Ca personalitate bine conturatå, pentru care scopuri morale lupt ¿i sunt eu icoana lor? Sunt evidente sau trebuie så face¡i eforturi pentru a le scoate la ivealå? Iatå cum vå pute¡i da seama dacå sunte¡i un profesionist al sufletului: În momentul în care oamenii se uitå la tine, våd artificialitate sau ceea ce e¿ti cu adevårat? În cazul în care
Lucruri Mårunte — Rezultate Måre¡e
19
întâlne¿ti pe cineva pentru prima oarå, trebuie så îl faci så creadå cå vede cine e¿ti cu adevårat: o persoanå sincerå ¿i onestå, nu un actor. Dacå î¡i analizezi activitatea, peste ce dai: peste un vraf de nimicuri sau peste ore pline de substan¡å? Dacå scopul tåu este acela de a în¿ela oamenii, poate cå vei reu¿i un timp, dar va veni ¿i o zi a judecå¡ii. Mai devreme sau mai târziu, munca ta va spune cine e¿ti. În momentul în care începi så î¡i gåse¿ti scuze, este deja prea târziu. Planificå acum astfel încât så po¡i fi mândru de munca ta. În momentul în care vorbe¿ti, încerci så atragi aten¡ia asupra ta sau pre¡uie¿ti punctele de vedere ale celorlal¡i? Dacå sim¡i nevoia så fii centrul aten¡iei, unii î¿i vor pune întrebåri. Så fie vorba despre orgoliu, nesiguran¡å, mândrie, ambi¡ie? Unii vor muri de plåcere så fie martorii e¿ecurilor ¿i stânjenelii. Pe de altå parte, dacå e¿ti de acord så împar¡i ¿i cu ceilal¡i aten¡ia, ace¿tia vor dori så colaboreze cu tine ¿i nu împotriva ta.
Prietenul adevårat este cel care scoate la ivealå tot ceea ce e mai bun în mine. — Henry Ford
E¿ti sigur pe abilitå¡ile tale sau te sim¡i nelini¿tit în aceastå privin¡å? Dacå vei crede ca e¿ti un incapabil, chiar a¿a va fi. Pur ¿i simplu. Existå un singur tip de siguran¡å ¿i este portabilå. Dacå nu o po¡i lua cu tine, nu ai fost niciodatå ståpânul acesteia. E¿ti recunoscåtor pentru ceea ce ai sau îi blestema¡i pe cei care sunt mai avu¡i? Recuno¿tin¡a este o atitudine. Cei
20
Roger Fritz
care se concentreazå pe drepturile lor devin mai nevrednici ¿i mai lipsi¡i de independen¡å. Oamenii recunoscåtori nu-¿i exprimå aprecierea numai prin cuvinte. Cautå moduri prin care pot så î¿i arate compasiunea ¿i chiar reu¿esc. Compania cui vå place cel mai mult? A oamenilor care vå flateazå pentru a ob¡ine favoruri sau a celor care vå respectå cu adevårat fårå så vå gâdile orgoliul? Dacå te înconjori de oameni pe care så îi respec¡i ¿i care te fac så te sim¡i mândru pentru cå e¿ti în preajma lor, ai ocazia så înve¡i ¿i så evoluezi. În aceea¿i manierå, ai tendin¡a de a involua în cazul în care te înconjori de oameni de nimic.
Måre¡ia nu rezidå în putere, ci în întrebuin¡area adecvatå a acesteia. — Henry Ward Beecher
Ai tendin¡a de a exagera sau de a minimiza importan¡a a ceea ce faci sau spui? Modestia ¿i decen¡a nu sunt simple virtu¡i. Acestea sunt atribute utile în descoperirea indivizilor care meritå respectul nostru. Ce spun oamenii despre tine în momentul în care nu e¿ti de fa¡å? Meri¡i aprecierile lor? Critica pe care o exprimå este realå ¿i îndreptå¡itå? Nu te po¡i ascunde de propria reputa¡ie. Nu te po¡i preface la infinit cå î¡i paså.
Caracterul î¡i este plåmådit nu de ceea ce ¡i se întâmplå, ci de atitudinea ta fa¡å de ceea ce ¡i se întâmplå.
Lucruri Mårunte — Rezultate Måre¡e
21
La ce organiza¡ii te-ai afiliat? E¿ti inactiv sau activ? Ce nevoi personale satisface apartenen¡a la aceste organiza¡ii? Vei dårui timp ¿i eforturi lucrurilor pe care le consideri semnificative. Dacå aceste activitå¡i sunt triviale ¿i egoiste, oamenii serio¿i nu te vor lua în serios. La ce te gânde¿ti atunci când te bucuri de singuråtate? În ce måsurå te gânde¿ti la al¡ii ¿i în ce måsurå te gânde¿ti la semenii tåi? Egoi¿tii se gândesc atât de mult la ei în¿i¿i încât acest obicei preia controlul ¿i se manifestå în tot ceea ce fac sau spun. În cazul în care trebuie så munceascå în echipå, sunt inutili.
Nu confunda¡i a fi stimulator cu a fi insensibil. — Barbara Walters
Ρi este greu så recuno¿ti cå ai comis o gre¿ealå? Insi¿ti nepermis de mult în cazul în care nu ai dreptate? Abilitatea de a da înapoi, de a pune totul în balan¡å ¿i de a schimba direc¡ia este esen¡ialå pentru oricine î¿i dore¿te så se bucure de credibilitate. A continua înspre rezultate de slabå calitate atrage de obicei eticheta de RATAT. Dacå te vei concentra asupra acestor subiecte sau a modului în care så dai råspunsuri sincere, vei ob¡ine o imagine mai obiectivå despre tine însu¡i ¿i vei deveni un PROFESIONIST AL SUFLETULUI.
Cine e¿ti? Cum joci golf? Nu må refer la scor – ci la modul în care î¡i îmbunåtå¡e¿ti postura, ui¡i så contabilizezi o loviturå
22
Roger Fritz
de penalizare sau te cer¡i pe tine însu¡i. Lucrurile mårunte ne definesc – modul în care ne tratåm familia, rudele, prietenii ¿i colegii de serviciu. Foarte relevantå este maniera în care reac¡ionåm când ne este greu sau când atingem succesul.
Economise¿ti pu¡in, ob¡ii enorm Po¡i spune foarte mult despre oameni judecând dupå lucrurile pe care le fac. Unii oameni boga¡i sunt extrem de chibzui¡i. ªtiu cå a da aten¡ie sumelor mici de bani poate da rezultate ¿i poate crea o mare diferen¡å. Magnatul ¡i¡eiului, John D. Rockefeller, a descoperit în 1870 cå dacå reducea numårul picåturilor folosite pentru a suda cutiile de kerosen de la 40 la 39, ar fi economisit 2.500 de dolari în primul an, la una dintre uzinele sale. Era, de asemenea, chibzuit când juca golf. Folosea o minge veche de golf în cazul în care exista pericolul ca a lui så ajungå în lac. J. Paul Getty, alt magnat din domeniul petrolului, participa la o expozi¡ie caninå londonezå, dar, în loc så plåteascå pre¡ul întreg, a insistat ca prietenii såi så a¿tepte zece minute, pânå când se fåcea 5 dupå-amiaza, pentru cå atunci pre¡urile se înjumåtå¡eau. A economisit zece ¿ilingi ¿i ¿ase pence. Warren Buffett, investitor ¿i multi-milionar, era într-un aeroport cu Katherine Graham de la Washington Post. Aceasta din urmå se gråbea ¿i i-a solicitat o monedå de zece cen¡i pentru a putea da un telefon. Buffett avea numai o monedå de 15, a¿a cå s-a dus så o schimbe în monede mai mårunte, pentru cå nu voia så iroseascå banii. În 2000, era cel mai bogat al patrulea om din SUA. Concluzia este: Economisi¡i pu¡in, ob¡ine¡i enorm!
Lucruri Mårunte — Rezultate Måre¡e
23
Nimic nu î¡i pune la încercare etica precum a vinde o ma¿inå la mâna a doua. — Linda Holland
Datoria îndoitå Elly Bertrand era o mamå singurå a trei båie¡i atunci când s-a înscris drept donator de måduvå. Voia så încerce så salveze via¡a unui båie¡el a cårui fotografie o våzuse în ziar. Mul¡i ani mai târziu, Crucea Ro¿ie a sunat-o pentru a-i comunica faptul cå putea så salveze via¡a unei tinere de douåzeci ¿i patru de ani care suferea de leucemie. O întrebau dacå mai era dispuså så doneze måduvå. Da, a råspuns, voia så ajute dacå se ivise ocazia. Era compatibilå, a¿a cå a donat måduvå. În schimb, nu putea afla identitatea femeii pe care o salvase decât la un an de la interven¡ie. Un an mai târziu, a sunat-o Rhonda Dietze. Aceasta tråia la doar 90 de kilometri depårtare, aveau foarte multe în comun, a¿a cå au ajuns så construiascå o prietenie la distan¡å. În cele din urmå, când s-au întâlnit la petrecerea burlacelor datå pentru Rhonda, Elly a în¡eles cât de mult însemnase gestul såu pentru viitoarea mireaså.
Mul¡i oameni tråiesc ¿i trec în lumea cealaltå fårå så î¿i fi interpretat partitura. Nu îndråznesc så încerce.
24
Roger Fritz
Cinci ani mai târziu, Elly a primit o scrisoare îngrozitoare. Rinichii Rhondei cedau din pricina chimioterapiei pe care o urmase dupå diagnosticarea leucemiei. Elly era candidatul perfect pentru a dona un rinichi, din moment ce organismul Rhondei acceptase deja måduva pe care o primise cu ani în urmå de la aceasta. La început Elly ¿i familia sa au ezitat, dar apoi Elly a luat decizia. La împlinirea a cinci ani de la opera¡ia de donare de måduvå, a fost de acord så se supunå ¿i acestei interven¡ii. Familia i-a sus¡inut hotårârea ¿i opera¡ia a fost un succes. Rhonda era din nou sånåtoaså. Ce este un sfânt? Eu cred cå e cineva ca Elly Bertrand.
Uitå-te înspre soare ¿i nu vei vedea umbrele. — Helen Keller
Reciclarea binecuvântårilor Linda Cutrell a gåsit o metodå specialå de a le mul¡umi prietenilor ¿i familiei pentru felicitårile de Cråciun. Prietenul såu, dl. Anthony, i-a spus cå recicleazå felicitårile de Cråciun, luând fiecare felicitare ¿i scriind numele expeditorului pe calendar. Apoi îi scrie o felicitare persoanei respective ¿i îi explicå faptul cå se roagå pentru ea într-o anumitå zi. Lindei i-a plåcut atât de mult ideea încât a hotårât så se roage pentru prietenii såi pe parcursul anului. O prietenå i-a mårturisit cå a fost promovatå în ziua în care Linda s-a rugat pentru ea, iar alta cå i-a trecut råceala. Acum prietenii såi se roagå unii pentru al¡ii, iar ideea domnului Anthony se råspânde¿te. LMRM.
Lucruri Mårunte — Rezultate Måre¡e
25
Pentru a beneficia de un moment de respiro rapid, încearcå så iei piciorul de pe accelera¡ie. — Lily Tomlin
Tu primul Antrenorului echipei de baschet a Universitå¡ii din Arizona, Lute Olson, via¡a i-a fost ostilå. Dar chiar ¿i în clipele cele mai dificile, cum ar fi momentele în care so¡ia sa, Bobbi, a fost diagnosticatå cu cancer ovarian, nu se gândea numai la sine însu¿i. Ken Goe, un jurnalist sportiv pentru Portland Oregonian, a scris despre lupta lui Bobbi cu cancerul, iar Olson i-a trimis un bilet de mul¡umire. Mai târziu, când fiul adolescent al lui Goe a fost rånit grav la cap în timpul unui meci de fotbal, Olson i-a trimis o scrisoare prin care î¿i exprima simpatia. Apoi i-a trimis fiului lui Goe pachete cu postere ¿i fotografii semnate de jucåtori. De Cråciun, a trimis familiei lui Goe o felicitare. Olson este un om extraordinar. Chiar dacå suferea, nu uita de semenii såi. Asta înseamnå så ai caracter.
Adevårata noastrå fa¡å iese la luminå în momentul în care suntem pu¿i la încercare. — John Register, atlet cu handicap
26
Roger Fritz
Memorie pe termen lung Unicul fiu al Darlinei Dunlap, Shannon, a fost ucis de un ¿ofer båut la doar ¿ase luni de la terminarea liceului. Shannon avea foarte mul¡i prieteni, iar Darlina îi primea întotdeauna cu inima deschiså în cåminul såu. Îi plåcea la nebunie så le pregåteascå cina, iar mul¡i dintre ei i se adresau spunându-i „Måmico“. La cinci ani de la moartea lui Shannon, Darlina încå nu se împåcase cu evenimentul. În ciuda faptului cå prietenii fiului såu nu uitaserå de ea ¿i cå o invitau la nun¡i sau la absolvire, acest lucru nu fåcea uneori decât så îi accentueze durerea. Darlina ¿i so¡ul ei plånuiserå adesea så î¿i construiascå o cabanå din lemn. Îi amintea cât de mult îi plåcea lui Shannon så construiascå împreunå cu Lincoln Logs. Au decis så î¿i punå în practicå visul. Într-o zi, câ¡iva prieteni ai lui Shannon au venit så îi ajute ¿i nu au stat nici o clipå. A doua zi, tinerii au venit înso¡i¡i de al¡i prieteni, iar Darlina a reînceput så gåteascå cina pentru ei. Primåvara, când era deja timpul så punå acoperi¿ul, ¿ase prieteni au venit så dea o mânå de ajutor. So¡iile ¿i prietenele au adus cele de trebuin¡å pentru un gråtar. Pe când bårba¡ii încå mai munceau, i-au urat Darlinei „La mul¡i ani“ de ziua mamei. Nici måcar nu ¿tia ce zi era, dar ¿i-a dar seama cå Shannon supravie¡uia în inima fiecåruia dintre prietenii såi.
Atâta vreme cât existå via¡å, existå ¿i posibilitatea unui nou început.
Lucruri Mårunte — Rezultate Måre¡e
27
Sårbåtore¿te via¡a Pute¡i influen¡a dispozi¡ia familiei voastre fåcând lucruri mårunte. Ellen Rose, din South Charleston, Ohio, era tristå din pricina mor¡ii mamei sale ¿i a tatålui vitreg al so¡ului såu. Nici måcar nu se gândea la apropierea Cråciunului, pânå când nu i-a venit ideea de a împodobi un brad cu fotografii de familie, folosind rame de plastic, dantelå ¿i betealå. A utilizat fotografii ale tuturor membrilor familiei, în via¡å sau dispåru¡i. De Cråciun, Ellen ¿i familia sa s-au bucurat de acest brad. Au povestit amintiri de familie ¿i s-au sim¡it cu to¡ii ferici¡i. În loc så se laså pradå propriei triste¡i, Ellen a ales så preia frâiele situa¡iei ¿i så se gândeascå la al¡ii.
Curajul este rezisten¡a în fa¡a fricii, ståpânirea ei – nu absen¡a fricii. — Mark Twain
Adevårata culoare Atunci când apare o situa¡ie dificilå, ies la ivealå liderii ¿i personalitå¡ile adevårate. Uneori nu con¿tientizåm curajul ¿i puterea noastrå pânå în momentul în care suntem pu¿i la încercare. Pe 11 septembrie 2001, mul¡i s-au dovedit eroi – pompierul care îi proteja pe ceilal¡i de resturile clådirii ce se pråbu¿ea, poli¡i¿tii care îndepårtau mul¡imile de la locul tragediei, to¡i cei care s-au oferit voluntar så ajute.