Matrix by Editura Amaltea

CUPRINS

INTRODUCERE David Gerrold CE ESTE MATRICEA? Read Mercer Schuchardt

OARE AVEA CYPHER DREPTATE? PARTEA ÎNTÂI: DE CE RÅMÂNEM ÎN MATRICE? Robin Hanson

OARE AVEA CYPHER DREPTATE? PARTEA A DOUA: NATURA REALITÅºII ªI IMPORTANºA EI Lyle Zinda

INTELIGENºA ARTIFICIALÅ, SF-UL ªI MATRIX Robert Sawyer

PARADOXUL REALITÅºII ªI MATRIX James Gunn

MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ SAU IMPOSTURÅ INTELECTUALÅ? PARTEA ÎNTÂI Dino Felluga

MATRIX: PARADIGMÅ POSTMODERNÅ SAU IMPOSTURÅ INTELECTUALÅ? PARTEA A DOUA Andrew Gordon

INADVERTENºE ÎN MATRIX... ªI ÎNDREPTAREA LOR Peter B. Lloyd

121

BUDISM ªI MITOLOGIE ÎN MATRIX James L. Ford

145

LIBERTATEA UMANÅ ªI PASTILA ROªIE Peter J. Boettke

167

PREZENºA LUI DUMNEZEU ÎN FILMUL MATRIX Paul Fontana

181

FUZIUNEA OM-MAªINÅ: NE ÎNDREPTÅM ÎNSPRE MATRICE? Ray Kurzweil

209

VIITORUL NU ARE NEVOIE DE NOI Bill Joy

223

TRÅIM ÎN MATRICE? CONTROVERSA SIMULÅRII Nick Bostrom

261

GLOSAR DE TERMENI SEMNIFICATIVI PENTRU MATRIX

271

INFORMAºII DESPRE AUTORI

289

DAVID GERROLD

INTRODUCERE Filmul Matrix a luat prin surprindere publicul amator de cinematografe, asemenea seriei Star Wars, apårute cu o genera¡ie în urmå, ¿i gra¡ie multora dintre acelea¿i motive. Ritm acerb, imagine extraordinarå, sentiment de aventurå miticå ¿i sensibilitate acutå. Ca ¿i Star Wars, a dezvelit un nou tårâm al imagina¡iei; în acest caz, un domeniu al existen¡ei cibernetice pe care nimeni nu îl mai explorase vreodatå. Precum Star Wars, Matrix a fost construit pe tropii majori ai SF-ului. Cititorii experimenta¡i ai genului au recunoscut amprenta vizibilå a lui George Orwell, Harlan Ellison, Philip K. Dick ¿i a lui William Gibson: un viitor distopic dominat de ma¿ini, populat de for¡e implacabile ¿i identitå¡i transferabile; vålåtugi de colo¿i industriali care strivesc umanitatea sub compresorul timpului. Dar toate acestea s-au a¿ezat pe bazele unei structuri mai timpurii, cu accente mitice mai puternice: eroul singuratic ce salveazå comunitatea; mai întotdeauna, acesta dispune de puteri ¿i de o capacitate de påtrundere superioare. Am våzut povestea asta într-o varietate de forme ¿i totu¿i nu ne mai såturåm de ea. Este tema principalå din filme precum James Bond ¿i din romanele lui Tom Clancy, din aproape toate westernurile lui Clint Eastwood, din pelicule clasice precum Shane ¿i The Man Who Shot Liberty Valance, din benzi desenate ca Superman ¿i Batman, din spectacole de televiziune precum Route 66 ¿i The Fugitive, ¿i chiar din multe desene animate cu Bugs Bunny. De¿i acest mit a fost denumit „mono-mitul american”, îl vedem redat ¿i în parabole mult mai vechi precum The Pied Piper of Hamlin, Beowulf ¿i Sf. Gheorghe ¿i balaurul. Gåsim varia¡iuni ale acestei trame ¿i în alte culturi, de pildå în filmul lui Akira Kurosawa, Yojimbo, sau în povestirile mai vechi

INTRODUCERE

cu Samurai medievali, cum ar fi Musashi. Dacå ne afundåm ¿i mai mult în istoria literaturii, îi mai putem adåuga listei ¿i pe Perseu ¿i Prometeu, ¿i chiar Orfeu se potrive¿te de minune; adicå to¡i eroii singuratici care ¿i-au asumat provocåri imposibile ¿i au învins, în majoritatea cazurilor cu sacrificii imense. Neo se înscrie într-un cerc de personaje remarcabile. Arhetipul cultural este, fire¿te, Hristos. A venit pe aceastå lume înzestrat cu puteri ¿i capacitate de påtrundere superioare. A fost gre¿it în¡eles. A mântuit sufletele celor care credeau în el, a fost trådat de un apropiat de nådejde ¿i a sfâr¿it prin a fi pedepsit de autoritatea pe care o atacase. Dar, în urma trecerii lui, lumea s-a schimbat în bine. A¿a cå, fårå îndoialå, orice altå poveste care va face aluzie la aceasta va avea un impact deosebit asupra publicului. ªi voi care credea¡i cå Matrix este doar un alt film, nu-i a¿a? Ca în cazul oricårui film bun, al oricårei opere de artå de calitate, nu ni se dezvåluie totul dintr-o singurå privire; multe aspecte se revelå la o examinare mai atentå, dacå ne vom îngådui o contemplare minu¡ioaså a inten¡iei ¿i a impactului operei respective. Avem ocazia de a cântåri mai pe îndelete natura realitå¡ii redate în film, nu ca simplå poveste, ci ca interpretare – o oglindå în care vom vedea reflectatå o imagine a noastrå ¿i a realitå¡ii noastre – dându-ne astfel posibilitatea unei incursiuni mai påtrunzåtoare. Acest gen de incursiune ne permite så identificåm capcanele existen¡ei. Unele dintre ele, asemenea vie¡ii, nu pot fi sfårâmate, nu laså ¿anså de evadare; cea mai bunå solu¡ie pe care o avem este aceea de a recontextualiza. Prin intermediul în¡elegerii, câ¿tigåm ståpânire de sine în rela¡ia cu capcana. Aceasta este func¡ia esen¡ialå a filozofiei – ¿i a artei în egalå måsurå –, iar ceea ce pune în valoare – cel pu¡in – aceastå splendidå colec¡ie de eseuri este o convergen¡å de inten¡ie prin care arta ¿i filozofia se ciocnesc în acela¿i film. Aici, Matrix este examinat sub o luminå puternicå, din diverse puncte de vedere. Cred cå a¿ putea face oriunde compara¡ia cu cei ¿ase orbi ¿i cu elefantul (¿i nu voi spune unde î¿i bagå mâna cel de-al ¿aptelea orb), cu excep¡ia lumii din Matrix, unde to¡i suntem orbi ¿i totul în jur are formå de elefant – prin urmare analogia nu ¿i-ar gåsi locul.

INTRODUCERE

Ar fi înså potrivit så men¡ionez o cårticicå destul de veche, care a dispårut din rafturi de mult timp, dar care a fåcut oarece valuri în urmå cu trei decenii. Se numea The Pooh Perplex ¿i oferea o colec¡ie de eseuri care îl analizau pe Winnie Pooh, din perspective diferite – politicå, socialå, religioaså, filozoficå. Cartea aceea era o parodie ¿i în timp ce nu î¡i spunea aproape nimic despre Winnie Pooh, î¡i spunea foarte multe despre felul în care diver¿i autori î¿i pot pune amprenta propriilor mentalitå¡i ¿i concep¡ii asupra celor mai inocente opere din punct de vedere al inten¡iei artistice. Dar nici aceastå compara¡ie nu ¿i-ar gåsi locul. Autorii acestor studii ne-au oferit, în schimb, o lupå, un obiect prin care lumina este focalizatå ¿i proiectatå astfel încât så ofere iluminare – astfel încât så ne gåsim calea prin mediul înconjuråtor. Uneori filtråm lumina, alteori o polarizåm, sau folosim raze în infraro¿u, ultra-violete, chiar micro-unde ¿i raze X, pentru a putea contempla lumea dincolo de limitårile ochiului fizic. Aici nu folosim ochiul trupului, ci pe cel al min¡ii. Autorii acestor analize ne-au dåruit oportunitatea de a în¡elege cum o singurå operå poate rezona pe niveluri multiple, reflectând raze asemenea unui glob de discotecå, fåcând så vibreze coarde sensibile ale memoriei, sensului ¿i interpretårilor. ¥n aceasta constå succesul filmului (sau al oricårei opere, de altfel) – în a crea noi ocazii de a explora, descoperi ¿i în¡elege, în a oferi noi moduri de a ne cântåri pe noi în¿ine ¿i lumea în care tråim. ¥ntr-adevår, aceasta este ideea dominantå din Matrice – cå umanitatea are o op¡iune, nu numai la nivelul speciei, dar ¿i la cel individual. Fie ne acceptåm rolul ca sclavi ai ma¿inilor, fie ne putem reinventa pe noi în¿ine ca ståpâni. Acum må retrag. Pute¡i på¿i în oglindå.

READ MERCER SCHUCHARDT

CE ESTE MATRICEA?

Critic cultural ¿i de media, Read Mercer Schuchardt prezintå råspunsul definitiv la întrebarea „Ce este Matricea?”. Dacå nu ave¡i timp decât pentru a citi un singur eseu despre Matrix, acesta este cel pe care este neapårat necesar så îl parcurge¡i.

PARABOLÅ De¿i motivul invocat pentru lansarea timpurie pe pia¡å ¿i pentru procesul gråbit de post-produc¡ie ale filmului Matrix a fost så contracareze imensa campanie de marketing ce a înconjurat Amenin¡area fantomei, nu e purå coinciden¡å faptul cå Matrix a fost introdus în cinematografe în ultimul weekend de Pa¿te al secolului al XX-lea, deja un secol muribund. Este o parabolå a viziunii ini¡iale iudeo-cre¿tine, aceea a captivitå¡ii într-o lume care a luat-o pe cåi gre¿ite, în care nu se mai întrevede nici o speran¡å de supravie¡uire sau mântuire decât dacå se produce un miracol. Matrix este un nou testament pentru un nou mileniu, o parabolå religioaså a unei a doua veniri a lui Mesia, a¿teptat de omenire într-o epocå ce este tot atât de setoaså de mântuire ca oricare alta. Keanu Reeves joacå rolul lui Thomas Anderson, un programator care î¿i pierde nop¡ile în realitatea alternativå a Internetului, unde este cunoscut sub numele de Neo ¿i î¿i petrece timpul împreunå cu hackeri ¿i ciuda¡i care au ajuns så se bazeze pe priceperea sa. ¥n mod simbolic, personajul lui Reeves îndepline¿te ¿i func¡ia de proaspåt convertit, dar ¿i pe aceea de Hristos, fiind receptorul unor fragmente de în¡elepciune ancestralå, împachetate în analogii tehnologice moderne de primå mânå. „E¿ti un sclav” ¿i „E¿ti nåscut

READ MERCER SCHUCHARDT

în robie” sunt douå afirma¡ii rostite de Morpheus, ce revelå analogia cu în¡elegerea iudeo-cre¿tinå a sclaviei ca damnare. Ca ¿i în concep¡ia biblicå, tehno-sclavia este un soi de robie fabricatå de om, un produs al propriei noastre voin¡e, a¿a cum subliniazå ¿i revela¡ia agentului Smith, cå aceasta este o a doua Matrice. Prima Matrice, spune acesta, era perfectå, dar noi am decis cå vrem så ne definim prin propria nefericire, a¿a cå nu am putut-o accepta. Iatå versiunea tehnologicå a pove¿tii Grådinii Paradisului din Genezå. ¥n aceasta din urmå vedem cå primul scop al folosirii tehnologiei a fost confec¡ionarea îmbråcåmintei, astfel încât este foarte semnificativ faptul cå Neo rena¿te complet gol. ¥n acest cadru, Matrix este de asemenea povestea în¡elegerii încete ¿i îndoielilor Alesului, dar ¿i a descoperirii finale cå el, ¿i nimeni altcineva, este salvatorul. Anderson trebuie så se convingå mai întâi cå tårâmul în care tråie¿te sub numele de Neo i-a oferit o perspectivå a realitå¡ii veritabile, în timp ce existen¡a zilnicå în pielea lui Thomas Anderson este de fapt con¿tiin¡a falså, lumea Matricei despre care percepe, dar nu poate dovedi, faptul cå ceva este putred din calea-afarå. Acest gând îi tortureazå „mintea, ca o a¿chie.” Neo este contactat mai întâi de Trinity, un corespondent u¿or androgin al masculinitå¡ii sale u¿or androgine. Ea îl duce pe Neo la Morpheus. Numele de Trinity este o aluzie clarå la conceptul biblic al unui Dumnezeu cu trei fa¡ete – Tatål, Fiul ¿i Duhul Sfânt. Din pricina metaforei patriarhale puternic înrådåcinate referitoare la Dumnezeu, este chiar amuzantå remarca lui Neo cåtre Trinity: „¥ntotdeauna am crezut cå e¿ti un bårbat.” Trebuie men¡ionat faptul cå termenul „treime” nu apare niciodatå în Biblie. ¥n timpul celei de-a doua conversa¡ii a lui Neo cu Morpheus, imediat ce se treze¿te din interogatoriu, acesta din urmå î¿i revelå rolul de Ioan Botezåtorul spunând: „Poate cå ¿i tu må cau¡i de câ¡iva ani, dar eu te-am cåutat toatå via¡a.” Pe de altå parte, pentru Neo ¿i pentru restul micu¡ei bande de rebeli, Morpheus joacå rolul lui Dumnezeu Tatål. Bunå parte din film ¿i-o petrece dåscålindu-l pe Neo despre natura „realitå¡ii” în contrast cu lumea din Matrice. Când Morpheus este capturat de cåtre agen¡i ¿i trupul lui zace inert, Trinity afirmå: „Nu, e mai mult decât atât. El este ca un tatå pentru noi.”

CE ESTE MATRICEA?

Pentru a li se alåtura lui Morpheus ¿i lui Trinity în experimentarea profunzimilor acestei noi realitå¡i veritabile, Neo trebuie så renascå. Pe când este luat pe sus ¿i împins în secven¡a ini¡ierii, Cypher îi spune: „ªi-acu’ pune-¡i centura de siguran¡å, Dorothy, ¿i zi pa, pa! Kansas!” Personajul interpretat de Reeves rena¿te – literal – în lumea nouå, într-o secven¡å explicitå vizual, dintr-un uter biotehnic care îl scuipå afarå ca pe un nou-nåscut: chel, inocent, murdar de mucozitå¡i, cu ochii cåsca¡i de uimire. ¥¿i då seama cå numai lui – dintre milioanele de fiin¡e umane închise în utere ¿i conectate la re¡eaua centralå a Matricei – i s-a dat voie så iaså din gåoace, la luminå. Pseudo-pântecele sunt oarecum transparente, permi¡ându-le celor din interior så zåreascå – chiar ¿i neclar – o por¡iune a realitå¡ii cåreia îi sunt robi. Sugestia este cå oricine se poate elibera dacå va urma exemplul mântuitorului. (Se manifestå pe parcursul acestei secven¡e ¿i o referin¡å vizualå simpaticå la copilul astral din Odiseea spa¡ialå – 2001.) Chiar înainte de rena¿tere, Neo se råsuce¿te ¿i zåre¿te o oglindå fragmentatå, care se încheagå atunci când el se reflectå în ea. Este pe punctul så întreprindå o cålåtorie în sine, în psyche, iar metafora oglinzii universale sfårâmate este una pe care a folosit-o ¿i Huxley, dar ¿i mul¡i al¡ii. Întinde mâna, atinge oglinda ¿i aceasta devine întreagå, ducând subtil cu gândul la Epistola întâi a lui Pavel cåtre Corinteni 13:12: „Acum vedem ca într-o oglindå în chip întunecos; dar atunci, vom vedea fa¡å în fa¡å.” Dupå care oglinda se lichefiazå ¿i îl înghite pe Neo, confirmându-ne faptul cå avem de-a face cu o cålåtorie interioarå. Dupå ce rena¿te, Neo îl întreabå pe Morpheus de ce îl dor ochii: „Pentru cå nu i-ai folosit niciodatå pânå acum”, vine råspunsul. Or, a¿a cum spune William Blake, „Dacå u¿ile percep¡iei ar fi des¡elenite, omul ar vedea totul a¿a cum e, adicå infinit.” ¥n una dintre primele scene, Neo îi vinde unui individ pe numele Choi un program soft pentru douå mii de dolari, în timp ce acesta comenteazå: „E¿ti salvatorul meu, omule, e¿ti Hristosul meu personal.” Referirea pe care Choi o face la mescalinå în aceastå conversa¡ie este ¿i una la cartea lui Aldous Huxley, U¿ile percep¡iei. Huxley însu¿i ¿i-a denumit cartea dupå citatul lui Blake, enun¡at mai sus, ¿i a servit drept inspira¡ie pentru numele grupului al cårui lider a fost Jim Morisson, The Doors.

READ MERCER SCHUCHARDT

¥n mitologia greacå, Morfeu este zeul viselor, iar numele lui este rådåcina lingvisticå pentru morfinå (un medicament care induce somnul ¿i îndepårteazå durerea) ¿i pentru morphing (a folosi tehnologia informa¡ionalå pentru a putea glisa necontenit dintr-o realitate în alta). Aceasta este în deplinå rezonan¡å cu abilitatea personajului lui Fishburne de a morfa dintr-o lume în alta, din lumea visului (lumea „realå”) ¿i lumea stårii de trezie (Matricea). Morpheus întreabå: „Neo, ai avut vreodatå un vis despre care ai fi putut jura cå e real? Dacå nu ai mai fi reu¿it så te treze¿ti, Neo? Cum ai mai fi fåcut diferen¡a dintre lumea realå ¿i lumea din vis?” Totul este pregåtit acum pentru ca filmul så punå în ecua¡ie lumea din vis ¿i lumea digitalå, lumea con¿tiin¡ei pure care existå în infinitate. Este o ecua¡ie care func¡ioneazå pentru cå via¡a de pe ecran este o via¡å de-corporalizatå, o existen¡å virtualå în care regulile societå¡ii ¿i legile fizicii nu e obligatoriu så se aplice, motiv pentru care rela¡iile online sunt atât de acaparatoare ¿i induc dependen¡å. De aceea se ¿i sfårâmå în momentul în care oamenii se întâlnesc fizic. Ca ¿i în cazul unui film fåcut dupå o carte, versiunea realå a unei persoane va dezamågi întotdeauna, pur ¿i simplu pentru cå toate conven¡iile ¿i codurile spa¡iului ¿i timpului gâtuie puterea imagina¡iei. Morpheus afirmå cå apari¡ia Alesului a fost prevestitå în profe¡ii, ca ¿i venirea lui Iisus Hristos, din timpuri imemoriale. Cel care revelå adevårul final este Oracolul, interpretat ca o individå måmoaså (vezi filmul Meet Joe Black) foarte înzestratå cu un sim¡ al umorului, în detrimentul seriozitå¡ii, dar care îi oferå lui Neo perspectiva-cheie în ceea ce prive¿te natura destinului în opozi¡ie cu cea a liberului arbitru, vitalå în råsturnarea de situa¡ie din finalul peliculei. Faptul cå Oracolul este o femeie este de asemenea un ingredient esen¡ial în teologia filmului. Fra¡ii Tank ¿i Dozer au coresponden¡i biblici în apostolii Ioan ¿i Iacob – ¿i ei fra¡i – ¿i sunt numi¡i „fii ai tunetului”, sintagmå explicabilå din moment ce ¿i un tanc ¿i un buldozer sunt generatori tehnologici moderni de „tunet”. Dar Matrix nu este doar o alegorie cre¿tinå; este o parabolå complexå care î¿i trage rådåcinile din iudaism ¿i din alte tradi¡ii. ¥n discu¡ia ini¡ialå despre Ales, atât Morpheus cât ¿i Neo sunt într-un loc strâmt purtând ceea ce e – cu siguran¡å – ¡inuta victimelor lagårelor de concentrare: lâna din vesti-

CE ESTE MATRICEA?

menta¡ia lor este prost finisatå, iar lenjeria de pat are dungi albastre. Din pricina faptului cå istoria evreiascå nu ne-a dåruit încå un Mesia de naturå politicå, ¿i poate pentru cå Iisus însu¿i era iudeu, fra¡ii Wachowski par så nu aibå nici un fel de rezerve în a se baza pe povestea lui Iisus drept un precedent pentru a lor. Atunci când Steven Spielberg a fost întrebat dacå E.T. este o reluare a pove¿tii lui Hristos, regizorul a replicat cå îl deranja compara¡ia deoarece el e evreu. Este posibil ca, în aceea¿i manierå, ¿i fra¡ii Wachowski så se fi inspirat neinten¡ionat din povestea unui mesia înviat din mor¡i, mereu la îndemânå. Cu toate acestea, criticii afirmå cå filmul este în egalå måsurå influen¡at de budismul Zen ¿i de misticismul råsåritean. Multe dintre replici, ca ¿i secven¡ele de arte mar¡iale, trådeazå fårå îndoialå o inspira¡ie orientalå. Problema e cå oamenii fac deseori gre¿eala de a considera cå iudaismul ¿i cre¿tinismul sunt, oarecum, religii exclusiv „occidentale”. Ambele sunt localizate geografic ¿i istoric în Israel, care se gåse¿te pe continentul asiatic. Ora¿ul sfânt al ambelor religii este Ierusalimul, construit în buricul lumii, punctul de întâlnire al estului cu vestul. Cu alte cuvinte, iudaismul ¿i cre¿tinismul sunt religii care ¿i-au adjudecat ¿i au fost influen¡ate ¿i de est ¿i de vest, având un impact asupra filozofiilor occidentale ¿i råsåritene din vremuri imemoriale. Prin urmare, dacå vi se pare cå recunoa¿te¡i în film multe elemente amintind de Supreme Identity a lui Alan Watts, chiar a¿a e. Dar Watts nu spune nimic nou afirmând cå existå o cale de reconciliere a Råsåritului cu Occidentul, ci subliniazå doar ceea ce ¿tie toatå lumea. Rolul lui Iuda, numit Cypher, este jucat foarte expresiv de durul din New Jersey, Joe Pantoliano. Ca ¿i Iuda la Cina cea de Tainå, Cypher î¿i acceptå menirea de trådåtor în timpul unei mese. Ca ¿i Iuda, care bea un pahar cu Mântuitorul la Cinå, Cypher ¿i Neo închinå un pahar, iar Cypher î¿i verbalizeazå îndoielile legate de întreaga cruciadå cu replica: „De ce, de ce n-oi fi înghi¡it eu pastila albastrå?” Vedem apoi cå Neo se desparte de Cypher, dar nu î¿i terminå båutura, pe care i-o då partenerului såu. Ne dåm seama cå Cypher nu are gânduri curate atunci când nu respectå conven¡ia igienei sociale ¿i terminå paharul lui Neo. ¥n plus, Cypher poartå o hainå din piele de reptilå, ca o aluzie la imaginea biblicå a lui Satan

READ MERCER SCHUCHARDT

drept ¿arpe. Cypher are îndoieli referitoare la siguran¡a lui Morpheus cå Neo ar fi Alesul (a¡i observat deja anagrama Neo – engl. One, aici: Alesul) ¿i tocmai de aceea va tråda cauza, pentru cå nu e sigur cå luptå pentru tabåra care are dreptate, sau måcar pentru cea care va câ¿tiga. Este prezentå ¿i o scenå a mesei – care aminte¿te atât de 2001 cât ¿i de Alien – în care Mouse peroreazå filozofii despre natura, esen¡a ¿i realitatea supremå a mâncårii, scenå ce are rolul de a confirma truda existen¡ei zilnice a acestei echipe de revolu¡ionari amårâ¡i. Aceastå scenå, împreunå cu cea a discu¡iei despre femeia în rochie ro¿ie, confirmå solitudinea ¿i dificultå¡ile vie¡ii pe Nebuchadnezzar (Nabucodonosor). Ca orice credincios, din orice religie, apostolii no¿tri sunt ademeni¡i de iluziile Matricei ¿i deseori viseazå cu ochii deschi¿i ¿i fabuleazå referitor la ignoran¡å ca la suprema fericire. Acest fapt confirmå ideea cre¿tinå potrivit cåreia credinciosul este cu adevårat un extraterestru în aceastå lume, un simplu vizitator, un locatar temporar, un extraterestru cu termen limitat de ¿edere. Luis Bunuel – regizor anti-cre¿tin – då o sentin¡å neclintitå: „Vorbind sincer, chiar nu este loc pentru un cre¿tin în aceastå lume.” Noua via¡å a lui Neo este o dovadå palpabilå a acestei maxime. Este extrem de semnificativ faptul cå Cypher cade la în¡elegere cu agen¡ii în timpul unei mese în meniul cåreia troneazå fripturile. ¥n primul rând, carnea este o metaforå pe care locuitorii spa¡iului cibernetic o folosesc pentru a descrie lumea realå: meatspace (n.tr.: meat=engl, carne; space=engl, spa¡iu) este termenul utilizat pentru a se referi la lumea nevirtualå, o metaforå care indicå dincolo de orice îndoialå preferin¡a lor pentru tårâmul virtual. Cypher spune cå de¿i este con¿tient cå friptura nu e realå, gustul e identic celui de fripturå. Stupiditatea ¿i superficialitatea alegerii dulcii ignoran¡e se revelå atunci când Cypher declarå cå ar vrea så devinå bogat ¿i „o persoanå importantå, actor så zicem” atunci când va fi reintegrat în Matrice. Dar tot „carnea” este metafora utilizatå de teoreticianul media Marshall McLuhan în descrierea distinc¡iei în¿elåtoare dintre con¡inutul ¿i forma unui canal media. Conform pårerii lui, „«con¡inutul» unui canal media poate fi asemånat cu bucå¡ica delicioaså de carne pe care tâlharul o aruncå pentru a distrage aten¡ia dulåului de pazå al min¡ii.” Aceastå observa¡ie indicå faptul cå mul¡i dintre spectatorii filmului Matrix bagå în seamå numai

CE ESTE MATRICEA?

„con¡inutul” scenelor kung-fu ¿i muzica electronicå, ignorând predica în care sunt îmbråcate; dar subliniazå ¿i mesajul pe care povestea vrea så îl transmitå în legåturå cu Matricea, care – asemenea „minunatei lumi noi” a lui Huxley – e astfel construitå încât så te suprime nu prin for¡å, ci prin plåcere totalitarå. Iatå ce spune agentul Smith: „Nu e minunat? Milioane de oameni, tråindu-¿i via¡a în ignoran¡å…” „Fripturå” este, de altfel, ¿i parola pentru site-ul web oferitå pe genericul de final, de¿i sunt în total nouå astfel de parole care revelå mesaje confiden¡iale pe site. ªi pentru cå e un film fåcut la Hollywood, Iisus trebuie så aibå ¿i o prietenå (lucru pe care l-am mai våzut ¿i în Ultima ispitire a lui Hristos), care este magistral interpretatå de o actri¡å foarte pu¡in cunoscutå: Carrie-Anne Moss. Personajul ei, Trinity este un amestec de Maria Magdalena ¿i Sfântul Duh, a¿a cum reiese din rela¡ia ei lumeascå ¿i totu¿i neîntinatå cu Alesul. ¥l urmeazå peste tot, iar Oracolul i-a prezis cå se va îndrågosti de el, astfel încât ea este simbolul iubirii eterne, infinite, nemårginite, dându-i lui Neo în final sårutul ce-l va învia – ca în basme –, urmat de replica: „Este imposibil så fii mort, pentru cå eu te iubesc.” Auzind aceste cuvinte probabil cå a¡i rezistat cu greu dorin¡ei de a nu izbucni în râs, dar sensul lor este acela cå iubirea este mai puternicå decât înså¿i moartea, cå Dumnezeu se manifestå printr-o rela¡ie triplå de dragoste ¿i cå acesta era modul cel mai simplu prin care putea fi demonstratå asemånarea miraculoaså dintre Neo ¿i Hristos. Capacitatea iubirii ei de a-l smulge mor¡ii este anticipatå de declara¡ia cå este „ofi¡er superior” pe acea navå, îndicând faptul cå este o persoanå cu mai multå autoritate. Dragostea este mai puternicå decât moartea, dar filmul ar fi putut demonstra aceastå tezå printr-o tehnicå mai bunå, chiar dacå ar fi însemnat numai amplificarea rela¡iei sentimentale cu måcar câte cinci replici per personaj. ºinând cont de faptul cå fra¡ii Wachowski plånuiau încå douå continuåri, s-ar justifica faptul cå cei doi se sårutå cu aceea¿i pasiune cu care o fac Luke ¿i Leia în Imperiul contraatacå. Astfel nu vom fi ¿oca¡i så descoperim cå de fapt cei doi sunt frate ¿i sorå sau cå fåcuserå tot timpul parte din aceea¿i familie cereascå. Cel mai important element pe care nu trebuie så îl uitåm este acela cå Neo chiar fusese mort înainte de acest sårut, ciuruit de gloan¡ele celor trei agen¡i. Dupå sårut, reînvie într-un

READ MERCER SCHUCHARDT

interval ce constituie echivalentul hollywoodian pentru trei zile, adicå vreo trei secunde. Dupå ce se scoalå din mor¡i, Neo are revela¡ia cosmicå a identitå¡ii sale, asemånåtoare ¿i totu¿i foarte diferitå de aceea a lui Superman. Acesta din urmå are un cålcâi al lui Ahile întruchipat de criptonitå ¿i este neputincios atunci când se pune problema salvårii propriului tatå de la moarte – în ciuda tuturor capacitå¡ilor sale. Neo în¡elege de fapt cå nu are nici o slåbiciune, nici un defect letal, cå – în cele din urmå – este o fiin¡å infinitå. Acum cå por¡ile percep¡iei s-au deschis la maxim, Neo poate „vedea” lucrurile a¿a cum sunt cu adevårat – într-un cod binar. Uitându-se la cei trei agen¡i, îi percepe ca pe o serie de cifre curgåtoare, semnificând faptul cå numai el poate uni lumea analogicå ¿i cea digitalå, cå este capabil så o controleze pe aceasta din urmå fårå a se låsa controlat de ea. Ca ¿i mesia dinaintea lui, la care fåcuse aluzie Morpheus, poate acum restructura Matricea a¿a cum crede de cuviin¡å. Este un Hristos pe care gloan¡ele nu îl pot atinge, care nu moare pentru påcatele noastre pentru ca apoi så învie, ci care moare pentru cå nu acceptå så creadå în puterile lui, care se întoarce la via¡å gra¡ie faptului cå altcineva crede ¿i care apoi ne cere så i ne alåturåm în lupta împotriva Matricei. Ca ¿i Iisus, func¡ioneazå ca un intermediar între sufletul nostru „legat” ¿i cel liber. El este exemplul pe care suntem chema¡i så-l urmåm pentru a reface Matricea împreunå. Dacå ar fi så încercåm så-l în¡elegem ¿i så-l privim cu compasiune pe agentul Smith, am putea presupune cå ura lui contra umanitå¡ii fusese programatå de inteligen¡a artificialå a Matricei. Asta ar indica faptul cå Matricea a învå¡at ceea ce rasa umanå nu a reu¿it: cum så utilizezi cu succes tehnologia inteligen¡ei artificiale. Dar discursul prin care Agentul Smith î¿i descrie „revela¡ia” are o fisurå: omul este fårå îndoialå un mamifer. Adevårul e cå nici un animal nu tinde instinctiv spre stabilirea unui echilibru cu mediul înconjuråtor. Fiecare animal este for¡at în aceastå direc¡ie de cåtre competi¡ia altor forme de via¡å. Rasa umanå este unicå – printre celelalte specii – cel pu¡in din punctul de vedere al faptului cå a reu¿it så iaså victorioaså asupra competi¡iei. S-ar putea ca agentul Smith så fi avut mai multå dreptate atunci când a desemnat fiin¡a umanå cu termenul de cancer. A¿a cum celulele cancerigene sunt umane, ¿i fiin¡ele umane

CE ESTE MATRICEA?

sunt mamifere. Iar agentul Smith – reiese limpede din film – vrea så evadeze din Matrice. S-a infectat cu virusul umanitå¡ii ¿i vrea cu disperare så afle codurile de acces ale ora¿ului Zion (Sion), nu neapårat pentru a-i distruge pe revolu¡ionari cât pentru a se elibera. La finalul filmului, invita¡ia este clarå. Filmul se încheie exact a¿a cum începuse, iar noi avem în fa¡a ochilor un cursor care clipe¿te pe un ecran de calculator în camera 303. Neo ne då un telefon, nouå celor a¿eza¡i pe scaunele cinematografelor, ¿i ne îndeamnå så luptåm alåturi de el împotriva sclaviei Matricei. Ca în scena finalå a filmului Superman, Neo iese în zbor înspre înål¡imi, ajutându-ne simbolic så ne eliberåm de robia în care suntem ¡inu¡i, sugerându-ne cå el este real ¿i cå noi ne putem elibera cu adevårat. Una dintre interpretåri ar fi cå Neo zboarå întru noi, a¿a cum intrase prin zbor ¿i în agentul Smith, pentru a ne elibera prin distrugerea prejudecå¡ilor. Pentru a ne în¡elege prejudecå¡ile, sclavia ¿i robia, avem nevoie så ¿tim un singur lucru. EXPERIENºA „Vizualizez un moment în viitor în care vom fi prea robotiza¡i – a¿a cum câinii sunt prea umaniza¡i.” Claude Shannon, The Mathematical Theory of Communication , 1949

Ce este Matrix? Sim¡ul vizual ¿i cel auditiv vor intra în alertå ro¿ie permanentå ca urmare a expunerii la un exces de informa¡ie structuratå pe o multitudine inimaginabilå de niveluri. Matrix este discursul lui Marshall McLuhan despre re¡ele neuronale FeedForward accelerate. Scenele sunt aranjate ca hiperlinkuri vizuale. Secven¡ele de luptå parcå sunt desprinse din PlayStation. Ce este Matrix? Este Societatea Tehnologicå ajunså la apogeu. Este Modern Times al lui Charlie Chaplin ¿i Metropolis al lui Fritz Lang adaptate secolului XXI, în care nu numai cå muncim pentru ma¿ini (în loc så le facem pe ele så munceascå pentru noi), dar suntem crea¡i, nåscu¡i ¿i folosi¡i de ma¿ini cu scopul unic de a le sluji. Este o pasti¿å modernå a celor mai recente efecte speciale create la Hollywood în amestec cu kung-

READ MERCER SCHUCHARDT

fu marca John Woo ¿i mai multe gloan¡e, explozii ¿i horror gotic decât într-un scenariu în care Batman-îl-întâlne¿te-pe-Bruce-Lee, sub asediul auditiv al unei coloane sonore zvârcolitoare. Dar nu vå låsa¡i în¿ela¡i de ambalaj: pentru cå pe lângå efectele speciale care-¡i scot ochii afarå din orbite ¿i muzica ce î¡i scrijele¿te timpanul, ideile ¿i schimburile de replici sunt de-a dreptul fascinante în Matrix. Cu alte cuvinte, se pare cå fra¡ii Wachowski ¿i-au pus urmåtoarea întrebare: Cum po¡i comunica lucruri serioase unei societå¡i care se hråne¿te numai cu benzi desenate ¿i jocuri pe calculator? Råspuns: Pui povestea în gura singurului oracol la care va pleca urechea, un film, ¿i o spui prin intermediul formatului de bandå desenatå ¿i video-joc de care este dependentå. Cu alte cuvinte, Matrix este o lucrare de diplomå despre con¿tiin¡å, deghizatå în pielea de oaie a unui film de ac¡iune ¿i aventurå. Fie cå e¿ti analfabet sau ai elaborat o tezå de doctorat, tot vei gåsi ceva interesant în aceastå peliculå. Dar ce sensuri are cuvântul „matrice” în dic¡ionar? 1. uter. 2. prin urmare, ceea ce oferå formå, origine sau funda¡ie pentru altceva închis în ea. 3. substan¡a intercelularå a unui ¡esut. 4. rocå-mamå. 5. (Mat.) aranjarea în formå de påtrat a unor simboluri, care, dezvoltatå, va scoate la ivealå un determinant. În Matrix, vedem cå producåtorii au avut în vedere fiecare dintre aceste sensuri, ¿i câteva în plus. Cu alte cuvinte, pentru a påtrunde pe deplin sensul filmului, ai nevoie de unele cuno¿tin¡e despre teoriile ¿i istoria comunicårii. În citatul lui Claude Shannon, men¡ionat mai sus, ni se oferå premisa pe care este construit Matrix. Matricea este robotul, iar noi suntem cå¡eii care func¡ionåm drept servitori ai ståpânilor no¿tri tehnologici. Dar tehnologia ¿i teologia nu sunt despår¡ite în aceastå lume în care separa¡ia cartezianå dintre minte ¿i trup este exprimatå fårå ocoli¿uri, tangibilå ¿i inter¿anjabilå. Ca ¿i 2001, Terminator ¿i Robocop, Matrix creioneazå o lume în care inteligen¡a artificialå nu numai cå e mai ispititoare decât cea în carne ¿i oase, dar, mai ales, mai de¿teaptå decât specia care a creat-o. În analogia lui Morpheus, scopul Matricei este de a metamorfoza oamenii în baterii (mai precis, surse de energie) pentru ca ma¿inile så poatå func¡iona nestingherite. ªi care este treaba lor? Aceea de a ne ¡ine pe noi,

CE ESTE MATRICEA?

oamenii, sclavi prin intermediul propriilor noastre iluzii, dintre care cea primordialå este cå tehnologia nu ne înrobe¿te, ci ne elibereazå. Keanu Reeves este Thomas Anderson pe timpul zilei ¿i hacker-ul „Neo” noaptea. În existen¡a sa analogicå, Anderson lucreazå ca programator de primå mânå la compania de software Meta CorTechs, închis în cele mai deprimante birouri tip Dilbert – despår¡ite prin paravane – (n.tr.: Dilbert este o colec¡ie de benzi desenate care satirizeazå via¡a ¿i rela¡iile – sau mai degrabå lipsa lor, întrucât singurul lui tovarå¿ îi este câinele Dogbert – unui angajat dintr-o corpora¡ie giganticå) din care va fi salvat de o livrare FedEx în care va gåsi ultimul model de telefon Nokia. Folosirea accesoriilor în acest film func¡ioneazå atât de eficient încât î¡i dore¿ti ¿i tu tot ceea ce ei au, mai ales ochelarii „super-marfå”, fårå bra¡e, ai lui Fishburne, cel mai dezbåtut articol de pe site-ul web al filmului. Morpheus îl informeazå cå secretul pe care e pe cale så-l descopere nu îi va da pace, cå va fi ca o a¿chie în minte. Acest secret e simplu: e un sclav. Personajul lui Reeves este sclavul tehnologiei, iar pentru a-¿i elibera mintea va fi nevoit så aleagå între pastila ro¿ie ¿i cea albastrå. Pânå la sfâr¿itul filmului identitatea lui devine evidentå în momentul în care îi spune principalului såu inamic, agentul Smith: „Numele meu este Neo” chiar înainte de a-l „ucide”, la metrou. Alegând identitatea sa digitalå, respinge o existen¡å programatå ¿i dovede¿te cå acum ¿tie cå „Matricea nu î¡i poate impune cine så fii.” În acest moment poate învå¡a cu repeziciune så desconsidere ¿i så ignore – în timp ce e în Matrice – limitårile fizice ale celor cinci sim¡uri, legile fizicii ¿i alte neplåceri ale existen¡ei analogice. Ni se sugereazå cå fiecare dintre noi poate fi cel Ales dacå opteazå så vadå. În¡elegerea aproape generalizatå a scenelor violente de la final – în care se deruleazå ac¡iunea cea mai încårcatå senzorial – este cå reprezintå exact ceea ce cere publicul din ziua de azi. Ini¡ial, ai putea avea impresia cå nu reu¿esc så ofere un „råspuns profund” întrebårilor ridicate de intrigå. Scena împu¿cåturilor din final riscå så parå o renun¡are. De fapt, are menirea de a deschide mintea spectatorilor spre perceperea semnifica¡iei celei mai adânci folosind o metodå profundå. Cea mai bunå modalitate de a în¡elege dacå poteca pe care mergi este cea potrivitå este så vezi încotro te poartå.

READ MERCER SCHUCHARDT

Într-o culturå mereu håmesitå de mai rapid, de mai asurzitor ¿i mai strålucitor, singurul mod de a ridica aceastå problemå este acela de a îi oferi mai mult decât s-a a¿teptat. Filmul Matrix este vitezå tehnologicå ¿i volum împins dincolo de maxim, råcnind cât îl ¡in plåmânii întrebarea dacå vrei så mergi ¿i mai repede. Telefonul folose¿te drept liantul dintre cele douå lumi. Foarte interesant este faptul cå e neapårat necesar ca o linie analogicå ¿i nu un telefon digital, celular sau fårå fir så stabileascå aceastå legåturå. Potrivit lui Marshall McLuhan, telefonul este o extensie a vocii umane. Walter Ong subliniazå faptul cå vocea este singurul mijloc de comunicare ce nu poate fi încremenit; cuvintele dispar în clipa în care sunt rostite. Nu po¡i înghe¡a cadrul, ceea ce transformå vocea în unicul canal de comunicare organic ¿i viu din istoria speciilor. Izolarea vocii fa¡å de celelalte sim¡uri, a¿a cum o tråim la telefon, accentueazå faptul cå sim¡ul tactil este cel mai frustrat dintre cele cinci. Acest principiu a stat la baza creårii de cåtre Marshall McLuhan a sintagmei „Întinde mâna ¿i atinge pe cineva” pentru AT&T în 1979. Astfel, numai telefonul analogic ¿i vocea umanå pe care o reprezintå sunt singura cale de a recupera pe cineva care este prizonier în Matrice. E nevoie de oralitate ¿i de culturå oralå pentru a putea evada din Matrice. De aceea sårutul lui Trinity îl salveazå pe Neo de la moarte. Ea vorbe¿te ¿i atinge cu organul oralitå¡ii, ¿i con¡inutul discursului ei este dragoste, for¡a motrice din spatele comunicårii veritabile. Replicile din final ale lui Neo interogheazå publicul referitor la dorin¡a lui de a deveni real. Pe genericul de final ni se dezvåluie una dintre cele nouå parole ale site-ului; putem intra pentru a afla mai multe. Dacå-¡i vei oferi propria adreså de e-mail, vei primi un mesaj de la morpheus@ whatisthematrix.com ce va con¡ine urmåtoarele cuvinte: „E¿ti prins în Matrice.” Dacå vei primi mesajul, chiar a¿a este. Sau poate nu? ÎNTREBARE Una dintre plåcerile permanente ale filmului Matrix constå în faptul cå – spre deosebire de marea maså a ceea ce promoveazå Hollywoodul – nu insultå inteligen¡a privitorului. Din contrå, Matrix te va satisface fie cå ai capacitatea mentalå a unui degetar fie a