Nascut pentru a reusi by Editura Amaltea

Cite¿te cartea despre care vorbesc TOºI „Dacå vrei så înve¡i cum så introduci pasiune în profesia ta, cite¿te Nåscut pentru a reu¿i. Nu este doar un plan pentru a avea succes la muncå; este ¿i un plan pentru a avea succes în via¡å.“ – DR. STEPHEN R. COVEY Autor al The 7 Habits of Highly Effective People ¿i al The 8th Habit „Nåscut pentru a reu¿i de Brian Souza este o carte minunatå. Este un amestec de în¡elepciune, compasiune ¿i experien¡å practicå, toate între¡esute cu un spirit înduio¿åtor. Nu o rata¡i!“ – DR. KEN BLANCHARD Coautor al The One-Minute Manager ¿i al The Secret „Unele cår¡i sunt interesante, unele sunt amuzante ¿i altele aduc inspira¡ie. Dar foarte pu¡ine au toate aceste calitå¡i la un loc. Brian Souza a încålcat regula cu Nåscut pentru a reu¿i.“ – REVEREND THEODORE M. HESBURGH Rector emerit, Universitatea Notre Dame „Extraordinar! Dacå existå o carte pe care orice bårbat, femeie ¿i copil ar trebui så o citeascå, în mod sigur aceasta este Nåscut pentru a reu¿i!“ – JACKIE JOYNER-KERSEE Medaliatå cu aur la Jocurile Olimpice, „Cea mai mare sportivå din lume“ „Fie cå vrei så urci pe scara ierarhicå sau så sari de pe ea ¿i så faci ceva diferit, cartea lui Brian Souza are ceva care ¡i se potrive¿te. Pove¿tile sunt fascinante. Principiile sunt nepre¡uite. În¡elepciunea este profundå.“ – BRIAN TRACY Autor al Getting Rich Your Own Way „Nåscut pentru a reu¿i este o carte ce aduce inspira¡ie ¿i care te va motiva ¿i te va provoca så î¡i atingi scopurile personale. Cel mai probabil, va deveni un ghid ce î¡i va influen¡a deciziile ¿i alegerile profesionale.“ – ALEX G. SPANOS Proprietar al San Diego Chargers

„Nåscut pentru a reu¿i a lui Brian Souza aratå încå o datå cå talentul poate ¿i trebuie så fie dezvoltat – ¿i împårtå¿it. ªi cel mai bun mod de a o face este så înve¡i de la cei care au ob¡inut cel mai mult de la darul lor, îmbogå¡ind ¿i vie¡ile altora pe parcurs.“ – TED LEONSIS Vicepre¿edinte, America Online „Existå minunate sfaturi motiva¡ionale ¿i de sprijin uman în cartea lui Brian Souza, Nåscut pentru a reu¿i. Nu-mi pot închipui cå existå cineva care nu va fi ajutat – nu doar citind-o, ci aplicându-i în¡elepciunea în via¡a privatå sau în afaceri.“ – DR. ROBERT H. SCHULLER Pastor fondator al Crystal Cathedral Ministries „Captivantå! N-am putut s-o las din mânå. Nåscut pentru a reu¿i are, cu sigurna¡å, propria ei categorie. În¡elepciunea ¿i sfaturile practice din aceastå carte o fac så valoreze greutatea ei în aur.“ – JACK COOPER Fost director de investi¡ii, Bristol-Myers Squibb

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României SOUZA, BRIAN Nåscut pentru a reu¿i: to¡i avem un dar... tu l-ai descoperit pe al tåu ? / Brian Souza ; trad.: Bogdan Mihåilescu. - Bucure¿ti : Amaltea, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-7780-81-2 I. Mihåilescu, Bogdan (trad.) 159.923.2

BECOME WHO YOU WERE BORN TO BE We all have a gift... have you discovered yours? BRIAN SOUZA Copyright © 2005 by Brian Souza All rights reserved. This translation published by arrangement with Harmony Books, a division of Random House, Inc.

Cuprins

Mul¡umiri

Prima parte DESCOPERÅ 1. Cum î¡i poate schimba via¡a aceastå carte 2. Gåse¿te-¡i focul interior 3. E¿ti prizonierul tiparelor din via¡a ta? 4. Cum så dai sens ¿i scop vie¡ii tale 5. Ai ascultat vocea? 6. Descoperå adevåratul sine pe care nu l-ai cunoscut niciodatå 7. Ce nu poate ascunde o opera¡ie esteticå? 8. Descoperå-¡i darul

13 23 31 41 48 55 64 71

A doua parte DEZVOLTÅ 9. Ce deosebe¿te cu adevårat învingåtorii de învin¿i 10. Secretul învingåtorilor 11. Latura lipsitå de glorie a celebritå¡ii 12. Visurile tale sunt pe moarte? 13. Evitå capcana stabilirii scopurilor 14. Dezvoltå-¡i darul

85 95 104 113 121 129

A treia parte APRECIAZÅ 15. Acestea sunt vremuri extraordinare 16. ªi-a pierdut America drumul? 17. O perspectivå limitatå 18. Evitå cu un singur cuvânt îmbåtrânirea prematurå 19. Apreciazå-¡i darul 7

141 150 160 170 178

NÅSCUT PENTRU A REUªI

A patra parte FOLOSEªTE 20. Înva¡å så faci fa¡å schimbårii 21. La bine ¿i la råu 22. Luptå-te! 23. Cum så î¡i înfrun¡i temerile 24. Cum po¡i reu¿i e¿uând 25. Recapåtå-¡i obi¿nuin¡a 26. Folose¿te-¡i darul

189 199 207 215 222 231 240

A cincea parte DÅRUIEªTE 27. Urmeazå-¡i busola 28. Esen¡a succesului 29. Secretul fericirii, al bucuriei ¿i al lini¿tii 30. Tråim pentru a sluji sau pentru a fi sluji¡i? 31. Dåruie¿te-¡i darul

251 258 267 276 285

Gåse¿te o cale de a îmbina darurile, pasiunea ¿i nevoile altora.

A CINCEA PARTE

DÅRUIEªTE

A PATRA PARTE

FOL OSEªTE FOLOSEªTE

A TREIA PARTE

APRECIAZÅ

ADOUA PARTE

DEZVOL TÅ DEZVOLT

PRIMA PARTE

DESCOPERÅ

Cel mai mare bine pe care îl po¡i face cuiva este nu doar så îi dai din bogå¡ia ta, ci så i-o dezvålui pe a lui. Benjamin Disraeli

CUM ÎºI POATE SCHIMBA VIAºA ACEASTÅ CARTE

a americani, tråim în cea mai bogatå societate din istoria planetei. Totu¿i, rata depresiilor nervoase în vremurilor noastre este de zece ori mai mare decât în 1945, în timpul celui de-al Doilea Råzboi Mondial. Standardele de via¡å din Statele Unite ale Americii au crescut vertiginos, ajungând så fie de ¿ase ori mai bune în ultimul secol. Cu toate acestea, aståzi, un procent mai mare de americani recurge la actul sinuciderii decât în anul 1900. Lucråm cu douåzeci de ore mai pu¡in decât stråbunicii no¿tri ¿i ne bucuråm de un numår de ore de relaxare de trei ori mai mare decât aveau ei. ªi totu¿i, aproape 80% dintre muncitorii americani enumerå stresul profesional printre problemele majore. Prin contrast, ¿apte din nouå nigerieni tråiesc cu mai pu¡in de un dolar pe zi ¿i, în medie, o persoanå nu ajunge så î¿i sårbåtoreascå a cincizeci ¿i doua aniversare. Cu toate acestea, un procent mai mare de nigerieni decât de americani se considerå „foarte ferici¡i“. 13

NÅSCUT PENTRU A REUªI

Paradoxal? Da. Alarmant? Absolut. Dar surprinzåtor? Nu chiar. Nu când te ui¡i cu aten¡ie la date ¿i te gânde¿ti cât de repede ¿i cât de mult am avansat ca societate.

Problema economicå Din Epoca de Piatrå, cu vreo 100.000 de ani în urmå, pânå în Epoca Industrialå din secolul al XIX-lea, încercarea de a rezolva „problema economicå“ a oferit sens ¿i scop vie¡iii oamenilor. În Epoca de Piatrå, lupta continuå de a asigura hranå suficientå, haine ¿i adåpost le dådea oamenilor un motiv så se trezeascå în fiecare diminea¡å ¿i så se confrunte cu încå o zi dificilå. Atunci, scopul principal al existen¡ei umane era de a învinge soarta ¿i de a supravie¡ui. Din fericire, pentru majoritatea americanilor din zilele noastre, situa¡ia nu mai este aceea¿i. Pentru prima datå în istorie, cea mai mare amenin¡are cu care se confruntå lumea occidentalå nu este dezastrul provocat de foamete, izbucnirea unei boli îngrozitoare, nici måcar numårul mare de victime produs de un råzboi nimicitor. Cele mai mari amenin¡åri cu care se confruntå aceastå genera¡ie sunt valorile comerciale de råsplatå instantanee, auto-absorb¡ie maniacalå ¿i nemul¡umire perpetuå. Vrem ce ne dorim, atunci când ne dorim. ªi chiar dacå ob¡inem, tot nu suntem mul¡umi¡i ¿i, probabil, vom dori mai mult. Pesimi¿tii cred cå zilele bune ale ¡årii noastre au trecut. Speculeazå cå bogå¡ia imenså a Americii ¿i låcomia fårå margini vor duce, inevitabil, la propria ei distrugere, a¿a cum s-a întâmplat cu grecii, egiptenii, romanii ¿i spaniolii. Dar eu cred în caracterul poporului american. ªtiu cå vremurile noastre cele mai bune încå nu au sosit. Cred cå, în cele din urmå, vom ajunge så în¡elegem cå nivelul cel mai bun de trai nu poate fi ob¡inut decât prin a dårui. ªi cred cå noi, ca societate, ne vom uni ¿i ne vom folosi imensa bogå¡ie ¿i influen¡å pentru a aduce pacea ¿i prosperitatea nu doar pentru noi, ci ¿i pentru cei cårora le lipsesc, din toatå lumea.

CUM ÎºI POATE SCHIMBA VIAºA ACEASTÅ CARTE

Binecunoscutul economist John Maynard Keynes se gândea la ceva când prezicea cå odatå ce „problema economicå va fi rezolvatå, umanitatea va fi privatå de scopul ei tradi¡ional“. Dar poate cå nu a luat în calcul cå ar putea exista un alt scop, mai important, care så justifice existen¡a umanå. Poate cå nevoia noastrå cea mai mare, ca fiin¡e umane, este nu doar de a supravie¡ui, ci de a prospera folosindu-ne darurile de la Dumnezeu în urmårirea scopului vie¡ii noastre. Acest proces începe cu descoperirea propriilor noastre daruri unice, a talentelor sau abilitå¡ilor noastre ¿i cu aplicarea celorlalte principii prezentate în aceastå carte. Când ne descoperim talentele, ne dezvåluim pasiunea. Când ne dezvåluim pasiunea, ne aflåm scopul. Când ne aflåm scopul, ne împlinim destinul.

POVESTEA MEA

„Ajunsesem, în final, så îmi dau seama cå sensul era mai important decât banii, cå scopul era mai important decât puterea ¿i cå a dårui era mai important decât a primi.“ Te sim¡i vreodatå consumat, epuizat sau pur ¿i simplu plictisit de monotonia vie¡ii de zi cu zi, întrebându-te: „Asta e tot?“. Te sim¡i vreodatå prins în capcana unei slujbe pline de stres, care nu te face så te sim¡i nici fericit, nici împlinit? Te întrebi vreodatå dacå faci ce ar trebui så faci – dacå î¡i îndepline¿ti scopul vie¡ii? Dacå da, nu e¿ti singur. De fapt, aceste întrebåri må apåsau în urmå cu un numår de ani. Iatå-må pe mine, în vârful proverbialei scåri a succesului înainte de a împlini douåzeci ¿i ¿apte de ani. În doar patru ani, må transformasem dintr-un student flåmând care câ¿tiga nouåsprezece mii de dolari pe an din munca de chelner într-un om care plåtea taxe de peste un sfert de milion de dolari, ca

NÅSCUT PENTRU A REUªI

manager senior al unei divizii de ¿aizeci de milioane de dolari a unei companii listate la burså. În plan extern, aveam tot ce crezusem cå mi-a¿ fi dorit vreodatå: o caså mare ¿i frumoaså într-un loc scump, douå ma¿ini luxoase în garaj, vacan¡e exotice în sta¡iuni de cinci stele din jurul lumii ¿i toate jucåriile pe care ¡i le-ai putea dori. Pe plan intern, se desfå¿ura o poveste total diferitå. Aceastå „scarå a succesului“ pe care urcam atât de repede må ducea într-o direc¡ie în care nu voiam så merg. Pu¡ine ¿tiam atunci, dar la câteva zile dupå ce am avut parte de o promovare importantå, via¡a avea så îmi fie datå peste cap. În ciuda faptului cå må transformasem în prototipul tânårului manager de succes, cu siguran¡å nu pornisem pe aceastå cale. De fapt, am crescut într-un orå¿el agricol de oameni muncitori din mijlocul grânarului Californiei. Provin dintr-o familie uimitoare cu rådåcini umile. Sunt al doilea din cei patru fra¡i. Când aveam cam zece ani, pårin¡ii mei au pus bazele unei firme de distribu¡ie pentru echipament de fermå, ceea ce avea så fie o ac¡iune vizionarå ¿i înaintea vremurilor. Când pia¡a agricolå a suferit o cådere în anii optzeci, au fost zile în care eram noroco¿i dacå aveam lapte så ne punem peste cereale – nu mai vorbesc så avem o lingurå de argint cu care så le mâncåm. De¿i banii erau pu¡ini, am avut cea mai bogatå copilårie din câte î¿i poate dori cineva. În privin¡a lucrurilor care conteazå cel mai mult în via¡å, pårin¡ii mei erau – ¿i încå mai sunt – oamenii cei mai plini de succes din câ¡i am cunoscut. La unsprezece ani, am început så fac munci mårunte – tunsul gazonului, livrarea ziarelor ¿i debarasarea meselor – pentru a câ¿tiga ceva bani de buzunar. Dupå ce am terminat liceul, m-am mutat în Bay Area pentru a urma cursurile Colegiului Comunitå¡ii Foothill ¿i am început så må între¡in ambalând marfa la un supermarket local ¿i deschizând u¿ile la The Olive Garden. În doi ani, economisisem destui bani pentru a må muta la Universitatea San Diego, unde am lucrat drept chelner într-un restaurant italienesc pânå când mi-am luat diploma în afaceri interna¡ionale.

CUM ÎºI POATE SCHIMBA VIAºA ACEASTÅ CARTE

În aceastå etapå a vie¡ii mele, succesul însemna pentru mine un singur lucru: bani, bani cu toptanul. Dupå absolvire, am ob¡inut un post de reprezentant de vânzåri într-o firmå de tehnologie. Am schimbat de câteva ori companiile ¿i, pânå la vârsta de douåzeci ¿i cinci de ani, fusesem avansat de patru ori în doi ani ¿i eram responsabil cu dezvoltarea afacerilor pentru toatå America Latinå. La douåzeci ¿i ¿ase de ani, aveam responsabilitatea de a crea ¿i a gestiona o divizie de ¿aizeci de milioane de dolari, ceea ce reprezenta o treime din veniturile companiei. Lucram aproape ¿aptezeci de ore pe såptåmânå ¿i rareori aveam timp de petrecut cu familia sau cu prietenii. Dar nu conta. Urcam pe scara ierarhicå. Cu cât fåceam mai mul¡i bani, cu atât mai multe responsabilitå¡i cåpåtam ¿i cu atât mai mult sim¡eam succesul. La douåzeci ¿i ¿apte de ani, am fost avansat pe o func¡ie de management executiv de vânzåri, având responsabilitatea de a crea o nouå divizie strategicå în cadrul companiei. Aveam titlul, aveam responsabilitatea, aveam salariul ¿i prestigiul pe care le visasem întotdeauna. Dupå majoritatea standardelor, ai fi putut crede cå sim¡eam o urmå de succes. Dar cu fiecare zi care trecea, adevårul începea så iaså la ivealå. Curând dupå ce am fost avansat în postul pe care îl dorisem întotdeauna, încântarea mi s-a transformat în disperare când ¿ase membri ai familiei au murit pe nea¿teptate în câteva luni. Nu este niciodatå u¿or så-i pierzi pe cei dragi, de¿i este mai pu¡in surprinzåtor ¿i un pic mai u¿or de suportat durerea atunci când sunt în vârstå. Dar când am auzit despre moartea vårului meu de treizeci ¿i ¿ase de ani dupå o luptå de o via¡å cu diabetul, parcå am fost tråsnit. În cele din urmå, mi-am dat seama cå via¡a este fragilå. Cå via¡a este un dar. Vie¡ile noastre sunt închiriate ¿i tråim zi de zi cu timp împrumutat. Mi-am dat seama cå oricând via¡a mea s-ar putea sfâr¿i. ªi când toate vor fi la final, cum a¿ vrea så î¿i aminteascå lumea de mine? Ce ar spune epitaful meu? Meditând la propria mea mortalitate, m-am întrebat de ce munceam ca un sclav

NÅSCUT PENTRU A REUªI

câte cincisprezece ore pe zi pentru o slujbå pe care ajunsesem så o uråsc, lucrând pentru o companie care nu må aprecia, într-un domeniu de care nu eram pasionat. Cu cât må gândeam mai mult la aceste lucruri, cu atât deveneam mai furios. Din nefericire, familia, prietenii ¿i colegii mei au suportat povara frustrårilor mele. Aveam toate simbolurile externe, superficiale, ale succesului. Dar în interior, må sim¡eam vinovat, aproape ca ¿i cum m-a¿ fi trådat pe mine însumi. Când må uitam în oglindå, nu mai recuno¿team – ¿i nici nu îmi mai plåcea – persoana pe care o vedeam. Nu eram fericit, nu eram împlinit ¿i må pråbu¿eam rapid. Ajunsesem, în final, så îmi dau seama cå sensul era mai important decât banii, cå scopul era mai important decât puterea ¿i cå a dårui era mai important decât a primi. Am în¡eles cå persoana în care må transformam nu era ceea ce voiam så fiu. Eram pe punctul de a reu¿i imposibilul – så am o crizå a vârstei mijlocii la douåzeci ¿i ¿apte de ani. Ajunsesem la limitå. De¿i nu ¿tiam ce ar fi trebuit så fac, îmi dådeam seama cå nu era munca mea de atunci. Curând dupå ce am fost avansat, am demisionat brusc. Pe loc, eu ¿i so¡ia mea ne-am fåcut bagajele ¿i am plecat într-o cålåtorie în jurul lumii care ar fi trebuit så îmi ofere ceva timp de gândire pentru a-mi pune prioritå¡ile în ordine ¿i pentru a-mi da seama ce voiam så fac cu via¡a mea. Singurele puncte de pe itinerariul nostru erau un zbor la Lisabona, în Portugalia, ¿i unul spre caså, din Istanbul, în Turcia, dupå trei luni. Pentru prima datå dupå mul¡i ani, må sim¡eam viu. Nu mai este nevoie så spun cå toatå lumea credea cå ne pierduseråm complet min¡ile. Nu puteau în¡elege de ce îmi distrugeam cariera pentru a cåuta... ce? Nu aveam nici cea mai vagå idee! Un singur lucru ¿tiam cu siguran¡å: dacå voiam så am timp så îmi readuc la via¡å visurile ¿i så îmi pun via¡a pe linia de plutire, trebuia så ne reducem stilul de via¡å luxos pe care îl duceam. Am trecut de la vacan¡e în sta¡iuni de cinci stele la a

CUM ÎºI POATE SCHIMBA VIAºA ACEASTÅ CARTE

merge în tabårå cu un cort de cincizeci de dolari. Ne-am vândut casa spa¡ioaså, cu douå etaje, ¿i ne-am mutat într-un apartament mic, cu douå camere, în care nici nu aveam loc så ne punem canapeaua. Tânjeam dupå sfaturi ¿i cåutam cu disperarea îndrumarea. Singurul lucru care scådea mai rapid decât contul din bancå era råbdarea so¡iei mele. Aveam nevoie de ajutor – ¿i iute! Am citit aproape toate cår¡ile de auto-educa¡ie ¿i am participat la toate seminariile motiva¡ionale pe care le-am gåsit. În tot acest timp, am cheltuit zeci de mii de dolari pe nenumåratele materiale de auto-educa¡ie ¿i seminarii motiva¡ionale, pânå într-o zi când, întorcându-må acaså de la un alt seminar, mi-am dat seama de ceva. De fiecare datå când plecam de la acele seminarii motiva¡ionale eram în al nouålea cer. Dupå câteva zile, entuziasmul meu dispårea iute ¿i revenea realitatea. În mai pu¡in de o såptåmânå, må întorceam în acela¿i loc de unde plecasem – mai u¿or cu zece mii de dolari plåti¡i pentru seminar. Nu mi-a trecut prin minte decât atunci când må îndreptam spre caså de la încå un seminar motiva¡ional: În adâncul sufletului meu, cåutam de fapt o motiva¡ie? Sau cåutam un motiv veridic de a fi motivat? Încå de la apari¡ia ei, la mijlocul secolului XX, industria auto-perfec¡ionårii a sus¡inut cå motiva¡ia este cheia supremå a succesului. Totu¿i, experien¡a personalå îmi spunea cå nu era cazul aici. Pânå la urmå, am digerat tot ceea ce avea aceastå industrie mai bun de oferit ¿i tot mi-am dorit mai mult. Existau încå multe întrebåri fårå råspuns ¿i probleme råmase nerezolvate. Situa¡ia aceasta nu îmi oferea decât o op¡iune: så îmi dau singur seama. Dupå mii de ore de cercetare ¿i nenumårate interviuri, am descoperit, în cele din urmå, secretele pe care le cåutasem tot timpul: A¿a cum muzicienii trebuie så facå muzicå, poe¡ii så scrie ¿i pictorii så picteze, cu to¡ii avem câte un dar unic fåcut pentru o anumitå voca¡ie ce va aduce scop ¿i sens în vie¡ile noastre. Adevårata bucurie ¿i fericire va continua så ne

NÅSCUT PENTRU A REUªI

scape pânå când vom folosi acel dar pentru a deveni cine ne-am nåscut så fim.

Dar ce îmi oferea aceastå descoperire? În absen¡a unui mentor care så må îndrume sau a unui sistem pe care så îl urmez, eram pierdut fårå speran¡å într-o junglå plinå de mine emo¡ionale, de cåråri nesfâr¿ite ¿i de posibilitå¡i infinite. Dupå ce m-am hotårât så renun¡ la idei de afaceri ciudate, cum ar fi så import bure¡i din Turcia, så deschid un magazin de clåtite, så devin un rege al afacerilor imobiliare sau så înfiin¡ez o companie de reciclare a de¿eurilor, mi-am pus o întrebare care mi-a schimbat definitiv cursul vie¡ii: Dacå mi-a¿ folosi darul – abilitatea de a influen¡a oamenii – pentru a-i ajuta pe oameni så facå o schimbare pozitivå în via¡a lor? Folosind un sistem creat de mine, am descoperit cå scopul vie¡ii mele este de a-i ajuta pe ceilal¡i så ¿i-l gåseascå pe al lor. ªi iatå! Astfel s-a nåscut conceptul acestei cår¡i.

Proiectul se desfå¿oarå Criza mea de identitate de la vârsta de douåzeci ¿i ¿apte de ani a fost primul pas dintr-o lungå cålåtorie care avea så aibå ca rezultat scrierea acestei cår¡i. Dar aceasta nu este o carte despre mine. Nici nu este o carte auto-educa¡ionalå, seacå ¿i stearpå. De fapt, probabil cå vei descoperi cå este diferitå de orice carte ai mai citit pânå acum. Volumul de cercetåri, de încercåri ¿i erori care au contribuit la crearea acestui program este uluitor. Cartea aceasta este rezultatul a peste 10.000 de ore de studiu intens ¿i a unor cercetåri în valoare de 296.315 de dolari, fåcute pentru a må asigura cå prime¿ti cele mai bune ¿i mai actuale informa¡ii disponibile. Ce a început ca o pasiune acum aproape cincisprezece ani s-a transformat într-o adevåratå obsesie. De atunci, am studiat,

CUM ÎºI POATE SCHIMBA VIAºA ACEASTÅ CARTE

am analizat ¿i am stabilit tiparul a mai mult de 1.100 dintre cei mai de succes oameni din istorie – de la Gandhi ¿i Maica Tereza, pânå la Kid Rock ¿i P. Diddy, de la Lincoln ¿i Franklin, pânå la Emeril ¿i Oprah. Am luat interviuri astronau¡ilor, diploma¡ilor, sportivilor, directorilor din topul Fortune 500, fo¿tilor prizonieri de råzboi ¿i afaceri¿tilor de succes. Misiunea mea: så scot la ivealå secretele universale ale succesului ¿i så aflu cum ace¿ti oameni din vârf ¿i-au descoperit darurile, pasiunea ¿i scopul – iar apoi, så î¡i împårtå¿esc aceste informa¡ii. Totu¿i, trebuie så în¡elegi cå aceastå carte nu este decât începutul cålåtoriei tale. Î¡i va oferi explica¡ii de bazå ale conceptelor ¿i strategiilor care constituie funda¡ia sistemului pe care l-am creat. Este gândit pentru a-¡i îmbunåtå¡i con¿tiin¡a de sine ¿i pentru a-¡i inspira gânduri profunde. Cartea în sine nu î¡i poate schimba via¡a, înså ideile ¿i informa¡iile exprimate în ea o vor face – atât timp cât dore¿ti så î¡i påstrezi mintea deschiså, så î¡i pui întrebåri dificile ¿i, cel mai important, så ac¡ionezi! Aceasta nu este o cålåtorie pe care putem så o încheiem singuri. Prin urmare, î¡i recomand cu cåldurå så invi¡i câ¡iva prieteni så citeascå volumul împreunå cu tine. Dacå ai un grup de prieteni cu care så faci brainstorming ¿i så te joci cu ideile, va fi mult mai u¿or ¿i mai amuzant så parcurgi acest drum. Cartea con¡ine o varietate de pove¿ti despre oameni obi¿nui¡i care au devenit eroi depå¿ind du¿måniile ¿i storcând fiecare picåturå de oportunitate din darurile lor. Sper cå aceste pove¿ti î¡i vor oferi mai mult decât amuzament. Sper cå vei face legåtura cu experien¡ele acestor persoane ¿i cå î¡i vei da seama cå dacå ele pot clådi o via¡å de succes pornind de la origini umile, probabil cå situa¡ia ta nu este chiar atât de rea. Sper ca aceste pove¿ti så te facå så în¡elegi cå ¿i tu e¿ti un om foarte special cu un dar unic.

Fårå scuze Ca americani, în zilele noastre, suntem beneficiarii unor oportunitå¡i de care pu¡ine genera¡ii de pânå acum s-au

NÅSCUT PENTRU A REUªI

bucurat. Datoritå sacrificiilor enorme fåcute de stråmo¿ii no¿tri, cei mai mul¡i dintre noi avem luxul de a nu fi nevoi¡i så ne preocupåm dacå avem ce pune pe maså, o hainå în spinare sau un acoperi¿ deasupra capului. A¿adar, nu avem nici o scuzå. Suntem datori, fa¡å de noi în¿ine ¿i fa¡å de cei care ne-au deschis calea, så ob¡inem tot ce este mai bun din oportunitatea de a crea o via¡å care så merite tråitå. Este onoarea ¿i privilegiul meu de a-¡i fi ghid în aceastå cålåtorie uimitoare. Î¡i garantez cå dacå e¿ti la fel de dedicat ¿i de pasionat ca ¿i mine de a-¡i descoperi darul ¿i de a-¡i dezvålui scopul, nimic nu te poate opri. Prin urmare, så o facem!

VORBE ÎNºELEPTE Omul poate suporta aproape orice, în afarå de o succesiune de zile obi¿nuite. JOHANN VON GOETHE ÎNTREBARE LA CARE SÅ MEDITEZI Chiar î¡i TRÅIEªTI via¡a?

Ce se aflå înaintea ¿i în urma noastrå sunt probleme minore în compara¡ie cu ce se aflå în interiorul nostru. Ralph Waldo Emerson

GÅSEªTE-ºI FOCUL INTERIOR

e te stârne¿te? Ce î¡i face inima så batå ¿i så treci la treabå? Succesul? Banii? Recunoa¿terea? Victoria? Fericirea? Distrac¡ia? Puterea? Prestigiul? Casele mari, ma¿inile scumpe, titlurile importante ¿i o micå „zångånea“ sunt frumoase cu toate, dar nu produc acel combustibil puternic de care avem nevoie pentru a ne lansa pe un drum cåtre succesul de duratå ¿i fericirea în via¡å. De ce Bill Gates ¿i Warren Buffett continuå så se trezeascå devreme în fiecare diminea¡å ¿i så se ducå la muncå? De ce Michael Jordan a revenit nu doar o datå, ci de douå ori, dupå ce deja intrase în cartea recordurilor? De ce Jane Goodall continuå så î¿i tråiascå o parte din via¡å în junglele Africii când deja a avut o contribu¡ie importantå? Råspunsul este surprinzåtor de simplu: fericirea în via¡å nu înseamnå bani, faimå, recunoa¿tere, nici måcar competi¡ie. Oamenilor de succes le place ce fac ¿i se simt obliga¡i så exprime ce este cel mai bun în ei. Nu se luptå så fie mai buni decât vecinii sau contemporanii lor – se luptå så fie mai buni decât ei în¿i¿i. Pentru ei, råsplata este så depå¿eascå limita „poten¡ialului talent“ pe care îl au. 23

NÅSCUT PENTRU A REUªI

Dacå dore¿ti så fii cu adevårat cel mai bun, trebuie så gåse¿ti focul din interiorul tåu. Este intrinsec; trebuie så vinå din interiorul tåu. Este mai important decât un scop sau un vis – înseamnå så exprimi cine e¿ti cu adevårat ¿i så î¡i dovede¿ti ¡ie – ¿i lumii întregi – ce e¿ti capabil så ob¡ii. Sincer, nu cred cå existå nici måcar o singurå persoanå nemotivatå pe lume. Ceea ce mul¡i numesc nemotivat, eu numesc neîndrumat. Ceea ce mul¡i numesc lene¿, eu numesc plictisit. ªi întotdeauna existå speran¡e pentru oamenii plictisi¡i ¿i neîndruma¡i. Dar, pentru ei, nu existå decât un singur mod de a o afla: så î¿i descopere darul, så î¿i urmåreascå pasiunea ¿i så î¿i zåreascå adevåratul poten¡ial. Printre multele daruri cu care suntem binecuvânta¡i, se aflå ¿i cel al voca¡iei – munca vie¡ii noastre. Adevåratul geniu este creat atunci când ne descoperim darul ¿i ne exprimåm pasiunea în profesia noastrå. Nu gåsesc un exemplu mai bun pentru aceastå idee decât bårbatul din urmåtoarea povestire.

HOWARD SCHULTZ „Dacå pui suflet în munca ta sau în orice altå activitate, po¡i împlini visuri pe care al¡ii le cred imposibile.“ Elegan¡a ¿i stilul, acum mårci ale lui Howard Schultz, lipseau acolo unde a crescut el. Familia lui formatå din cinci persoane locuia într-un apartament de trei camere înghesuit din Bayview Projects, în Brooklyn – un grup de clådiri înalte pentru muncitori såraci, care erau privi¡i cu dispre¡ de reziden¡ii din Flatbush. Tânårul Howard a fost sportiv, l-a idolatrizat pe Mickey Mantle ¿i a început så câ¿tige bani la vârsta de doisprezece ani, pentru a-¿i ajuta familia strâmtoratå. Tatål såu, veteran din cel de-al Doilea Råzboi Mondial, a avut o serie de slujbe inferioare, dar „niciodatå nu s-a descoperit; niciodatå nu a avut un plan în via¡å“.

GÅSEªTE-ºI FOCUL INTERIOR

Nici Howard nu a avut vreun mare plan, în afarå de a scåpa din lupta în care pårin¡ii såi tråiau zi de zi: trebuia så iaså din Projects. Din fericire, faptul cå a jucat în echipa de fotbal american a colegiului såu l-a ajuta så câ¿tige o burså la Northern Michigan University, la o mie de mile – ¿i de aniluminå – depårtare. Cariera lui de sportiv în colegiu nu a contat prea mult, dar mul¡umitå împrumuturilor ¿i a slujbelor cu normå reduså, patru ani mai târziu a devenit primul absolvent de colegiu din familia sa. De¿i încå nu avea o direc¡ie în care så meargå, faptul cå ie¿ise din Brooklyn îi dåduse curajul så continue så viseze. Dupå colegiu, a råmas în Michigan ¿i a lucrat la o cabanå de schi. S-a gândit la viitor, dar nu i-a venit nici o idee. Dupå un an, s-a întors la New York ¿i a devenit agent de vânzåri la Xerox. „Am vândut o gråmadå de aparate ¿i i-am întrecut pe mul¡i dintre colegii mei“, î¿i aminte¿te el. „Dar nu a¿ putea spune cå mi s-a nåscut vreodatå o pasiune pentru ma¿inile de scris electronice.“ S-a mutat la Hammarplast, o firmå elve¡ianå de obiecte casnice, ¿i a devenit vicepre¿edinte însårcinat cu opera¡iunile din Statele Unite. Acum, la doar ¿ase ani de la absolvirea colegiului, câ¿tiga un salariu substan¡ial, de¡inea un apartament în partea scumpå a Manhattanului ¿i închiriase o caså de vacan¡å în Hamptons. „A¿a cå nimeni – mai ales pårin¡ii mei – nu putea în¡elege de ce deveneam nelini¿tit. Dar sim¡eam cå îmi lipsea ceva. Voiam så îmi conduc destinul.“ În 1981, în timp ce încå lucra pentru firma suedezå, Howard a observat cå unul dintre clien¡ii såi, un mic vânzåtor cu amånuntul din Seattle, câ¿tiga bani buni dintr-o anumitå serie de aparate de fåcut cafea. A zburat acolo pentru a investiga ¿i s-a îndrågostit pe loc de ce a våzut: un magazina¿ îngust, cu un violonist care cânta Mozart la intrare. „În clipa în care am deschis u¿a, o aromå ame¡itoare de cafea a ie¿it ¿i m-a tras înåuntru. Am intrat ¿i am våzut ceva ce pårea un templu înål¡at cafelei.“