APRECIERI LA ADRESA LUCRĂRII OAMENII ÎNAINTEA PROFITULUI „Oamenii înaintea profitului ne oferă o perspectivă asupra celor mai importante valori care i-au inspirat dintotdeauna pe cei care au condus într-o formă sau alta piaţa. Cartea lui Dale Partridge te provoacă să îţi regândeşti din temelii afacerea.“ – Scott Harrison, CEO şi fondator al Charity: Water
„Lideri precum Dale Partridge schimbă definiţia cuvântului antreprenor. Mi-a luat câţiva ani să învăţ singur lecţiile din această carte. Şi mă bucur că acum ai şi tu această şansă!“ – Jon Acuff, autorul cărţii Start, un bestseller inclus în topul New York Times
„Dale şi-a dat seama că, pentru a rezolva problemele cu adevărat importante, trebuie să ne punem nişte întrebări esenţiale. Soluţiile lui nu sunt numai încântătoare, ci şi practice şi relevante. Este o lectură obligatorie pentru fiecare individ care îşi doreşte să se apuce de antreprenoriat.“ – Adam Braun, autorul mai multor bestselleruri şi fondatorul „Pencils of Promise“
„Oamenii înaintea profitului expune cea mai importantă şi mai bună idee a generaţiei noastre: avem nevoie de un tip complet nou de antreprenori – unul caracterizat de onestitate, grijă, generozitate şi autenticitate. Această carte ne arată cum ne putem transforma în aşa ceva.“ – Claire Dia Ortiz, manager responsabil cu inovarea pe plan social la Twitter
„Cartea de faţă nu reprezintă doar o idee extraordinară, ci singura idee cu adevărat relevantă. În timp ce toată lumea caută remedii rapide la problemele cu care se confruntă în afaceri, Dale a găsit o soluţie reală. Preţuieşte oamenii şi vei avea doar de câştigat.“ – Jason Russel, fondatorul organizaţiei „Invisible Children“
„Nici o strategie de marketing sau tactică de afaceri nu va fi vreodată mai importantă decât grija acordată oamenilor. Dale ne prezintă aici secretul deţinut de fiecare companie de succes.“ – Johnny Earle, fondatorul Johnny Cupcakes
„Oamenii înaintea profitului dezvăluie un adevăr substanţial, care diferenţiază binele de rău, lăcomia de generozitate şi egoismul de altruism. Fiecare lider ar trebui să îşi însuşească ceea ce este prezentat aici şi să pună în aplicare cât se poate de repede.“ – Mike Foster, fondatorul organizaţiei „People of the Second Chance“
„Antreprenori... ascultaţi cu atenţie! Încetaţi să mai căutaţi tactici şi strategii şi începeţi să conduceţi cu suflet şi empatie. Ceea ce veţi găsi aici, în filosofia expusă de Dale Partridge, se va transforma cu siguranţă în arma voastră secretă.“ – Lewis Howes, fondatorul podcast-ului The School of Greatness
CUVÂNT ÎNAINTE
În mediul de afaceri din zilele noastre, ideea de a pune oamenii înaintea profitului poate fi unul dintre lucrurile care par foarte simplu de spus, fiind în realitate dificil de pus în practică. Cu toate acestea, dacă ea vine din partea cui trebuie, de exemplu a lui Dale, impactul este maxim. Astfel, cuvintele din lucrarea de faţă pot deveni incredibil de puternice şi de încurajatoare. Ele pot inspira angajaţii, clienţii şi comunitatea să îşi unească forţele şi nu numai să îşi dorească mai mult de la viaţa lor personală şi profesională, ci să şi vrea să facă mai mult. Iar când se întâmplă acest lucru, oamenii chiar pot schimba lumea. Pentru a avea totuşi un impact real şi a face o impresie de durată, toate companiile, indiferent că luptă pentru o cauză sau nu, trebuie să nu se limiteze doar la vorbe, ci să îşi stabilească nişte idealuri pe care să le transforme în mod constant în fapte. Cred că Dale şi-a dovedit capacitatea de a conduce o asemenea mişcare, acest lucru fiind de curând demonstrat prin eforturile sale din sfera antreprenoriatului. Iar ideea de capitalism conştient – şi 11
Oamenii înaintea profitului
democraţia care stă la baza ei – dovedesc că pot fi făcute foarte multe. Frumuseţea lucrurilor pe care Dale se străduieşte să le ducă la bun sfârşit în fiecare zi – dar şi ideile din cartea de faţă –, combină unele dintre cele mai puternice şi testate în timp principii de business: calitatea, autenticitatea şi transparenţa, dar şi alte elemente esenţiale, de o profunzime foarte mare. Adevărul, generozitatea şi curajul nu sunt şi nu pot fi simple vorbe în mediul de afaceri din zilele noastre. Ele trebuie să stea la baza tuturor acţiunilor pe care le întreprindem, dar şi să fie transmise mai departe de cei care cred cu pasiune în aceste idealuri. Dale Partridge ne încurajează să facem nişte lucruri unice pentru perioada şi locul în care trăim, dar şi pentru generaţia noastră. Ca urmare a progreselor din domeniul tehnologiei, multe dintre vechile reguli de business nu mai sunt valabile sau sunt rescrise în fiecare zi, lună sau săptămână. Uimitor este însă faptul că asistăm la o mulţime de situaţii în care antreprenorii îşi unesc forţele ca să facă ceva bun la nivel social. Sunt simpli oameni, dar, într-un final, influenţa lor este imensă. Este o perioadă cât se poate de propice. E reală, nu va dispărea. Viaţa fiecăruia va deveni mai bună cu oameni precum Dale Partridge, care să îi ajute să vadă drumul cel bun. Trăieşte clipa! Blake Mycoskie Fondatorul TOMS Shoes Autorul bestsellerului Start Something That Matters, inclus în topul New York Times 12
Într-o perioadă în care decepţiile sunt la ordinea zilei, să spui adevărul este un act revoluţionar. George Orwell
0 LATURA STRĂLUCITOARE ŞI BENEFICĂ A CAPITALISMULUI Timp de mai bine de un deceniu, de câte ori am avut vreo problemă de sănătate, m-am dus la acelaşi medic din sudul Californiei, dar de data aceasta ceva părea diferit. Când am intrat în sala de aşteptare, am fost întâmpinat de un miros steril şi de o tăcere apăsătoare. Ştiind totuşi cum merg lucrurile pe-acolo, mi-am notat numele pe o agendă, cu un pix pe care apărea denumirea unui medicament pentru colesterol. Recepţionerul parcă nici nu băga de seamă prezenţa mea, aşa că după câteva momente de tăcere stânjenitoare în care am încercat să îi surprind privirea, m-am aşezat pe un scaun. Ca în cele mai multe cabinete medicale, nu prea aveai ce face ca să-ţi ocupi timpul. Puteam fie să mă holbez la pereţii acoperiţi cu tapet, fie să răsfoiesc nişte reviste vechi, pline probabil de germeni şi virusuri. Înghesuit 15
Oamenii înaintea profitului
pe un scaun pătat şi înconjurat de 18 indivizi care strănutau şi se ştergeau în mod constant la nas, am optat pentru a doua variantă. După ce citisem deja în diagonală vreo trei reviste, m-am uitat la ceas şi mi-am dat seama că trecuseră deja 45 de minute de când îmi fixasem programarea. Bâţâiam iritat din picior şi mă foiam pe scaun. Într-un final, în cadrul uşii a apărut o asistentă, care m-a strigat pe nume. M-am ridicat şi am urmat-o pe hol, unde mi-a înregistrat greutatea şi temperatura, după care m-a condus într-o încăpere friguroasă. Am aşteptat ceva şi aici – şi de data asta nici măcar nu mai aveam la îndemână revistele. Într-un final, după o oră şi 20 de minute de când fusesem, de fapt, programat, a venit şi medicul. „Buna ziua, domnule Partridge“, mi-a spus el fără să se uite deloc la fişa mea. „Cu ce vă pot fi de folos?“ Aş fi vrut să îi spun că mă putea ajuta făcându-mă să simt că aş fi şi eu important, dar am ales în schimb să îi explic că avusesem o criză destul de serioasă de arsuri la stomac. „Aha, în regulă“, mi-a răspuns el. „O să vă dau o reţetă de… (şi mi-a spus un cuvânt care începe cu X). Asistenta o să vă explice exact.“ După care a dispărut ca prin minune. Interacţiunea durase cu totul opt minute. După ce mi-am strâns lucrurile şi mi-am luat reţeta, am ieşit din sala de aşteptare, trecând pe lângă o mulţime de pacienţi pe care îi aşteptau aceeaşi experienţă. Am ajuns în parcare, am intrat în maşină şi m-am gândit cu stupoare la ceea ce tocmai mi se întâmplase. 16
Latura strălucitoare şi benefică a capitalismului
Eram gata să mă întorc şi să le strig în faţă: „Ce naiba se petrece aici?“, după care să cer o explicaţie pentru experienţa neplăcută şi dezonorantă, dar şi pentru faptul că nu ţinuseră deloc cont de timpul meu. Dar, la norocul pe care-l aveam, mă şi vedeam atacat cu pistolul cu electroşocuri de un bodyguard de vreo sută şi ceva de kilograme, pe deasupra şi bolnav de gripă.
SENTIMENTELE DE TRĂDARE Privind în urmă, furia pe care am resimţit-o în acea zi este ciudată, în condiţiile în care am trecut prin asemenea scenarii de sute de ori. Îmi sărise în ochi ceea ce mi se întâmplase, de fapt, dintotdeauna. Într-un studiu recent, 34 de medici au fost înregistraţi în timp ce au consultat în total peste 300 de pacienţi. Aceştia petreceau în medie 1,3 minute transmiţând pacientului informaţii cruciale despre starea sa de sănătate şi despre tratamentul pe care să îl urmeze – multe dintre ele prea complicate ca să poată fi înţelese. Mai rău, aceiaşi medici aveau senzaţia că petrecuseră peste opt minute cu fiecare pacient. Şi nu este doar vina lor. În urmă cu câţiva ani, o companie de asigurări de sănătate, listată la Bursă, a restricţionat fiecare vizită la maximum şapte minute, astfel încât acţionarii să fie cât mai fericiţi. În realitate, se doreşte o calitate scăzută a serviciilor, doar pentru a obţine profituri cât mai mari. Din nefericire, asemenea experienţe nu sunt specifice doar domeniului îngrijirii sănătăţii. Ultimele decenii au fost dominate de companii şi organizaţii pentru care 17
Oamenii înaintea profitului
profitul este mai important decât oamenii pe care îi deservesc. De la îmbrăcăminte la mâncare, de la bănci la publicitate, ne confruntăm cu exemple care ne arată cât de urât poate fi capitalismul. • Rafturile magazinelor alimentare sunt pline de produse ale companiilor agricole care folosesc biotehnologia şi care nu ţin cont de puritatea mâncării pe care o consumăm. Îşi doresc doar să aibă o eficienţă cât mai mare, în detrimentul sănătăţii consumatorilor. • Companiile de telefonie mobilă şi de telecomunicaţii îşi obligă clienţii să încheie contracte pe mai mulţi ani, impunându-le servicii necorespunzătoare, dar şi să plătească o taxă foarte mare dacă vor să treacă la altă firmă, mai bună. La prima vedere, preferă să procedeze aşa decât să le ofere produse şi servicii mai bune. • Companiile de fast-food au ales să fie din ce în ce mai eficiente, în detrimentul calităţii, creând meniuri pline de chimicale, de conservanţi şi care au mii de calorii, contribuind astfel la creşterea epidemiei de obezitate din SUA. • Băncile au ales să nu îşi înştiinţeze clienţii şi nici să le blocheze tranzacţiile atunci când aceştia nu mai au bani în cont. În schimb, le permit să împrumute bani făcând cumpărături pe credit, taxându-i cu nişte comisioane nemiloase pentru orice descoperire de cont. În 2012, consumatorii din SUA au plătit în total 32 de miliarde de dolari ca taxe pentru depăşirea 18
Când moralitatea intră în conflict cu profitabilitatea, doar foarte rar profitul are de suferit. Shirley Chisholm
Oamenii înaintea profitului
limitei de cont, adică mai mult cu 400 de milioane de dolari faţă de 20111. • Companiile de asigurări îşi redirecţionează clienţii de pe pieţe în care se vorbeşte predominant engleza pe unele în care echipa de asistenţă este formată din angajaţi care abia dacă ştiu limba şi care citesc un scenariu ce conţine o abordare universală, ce se presupune că funcţionează în toate situaţiile. • Companiile de carduri de credit alocă sute de milioane de dolari anual pentru campanii de marketing pozitive, în care subliniază beneficiile folosirii propriilor produse, însă scriu cu litere de-o şchioapă informaţii esenţiale, pe care le ascund astfel publicului. Pentru a ne convinge de integritatea lor, ne oferă un mic bonus în bani dacă ne vom convinge un prieten să îşi facă, la rândul lui, un card. Peste tot prin jurul nostru, branduri foarte mari, care pe vremuri erau cunoscute pentru integritatea şi calitatea lor, au început să încalce principiile etice – punând la punct strategii de dezvoltare, campanii de marketing şi politici de creştere a satisfacţiei clienţilor, care nu numai că sunt inacceptabile, ci şi de-a dreptul necinstite – în speranţa că propriii clienţi nu vor observa. Din nefericire pentru ele, clienţii au observat, transformând lipsa de încredere în companii într-o adevărată epidemie. Consecinţa a fost una previzibilă: firmele erau nevoite să facă anumite schimbări, fiindcă altfel exista riscul să dispară de pe piaţă. 20
Latura strălucitoare şi benefică a capitalismului
SPERANŢE DIN CE ÎN CE MAI MARI Din fericire, au avut loc unele schimbări – şi nu doar în rândul organizaţiilor existente. În toiul spiralei descendente a capitalismului, a apărut şi o latură benefică. Vorbim despre acea entitate sănătoasă şi neimplicată în probleme de nici un fel, care este dispusă să plătească mai mult pentru o calitate mai bună şi standarde etice mai înalte, căruia nu îi pasă doar de profituri, ci şi de starea de bine a clienţilor şi a lumii din jur. Această parte mai strălucitoare a fost numită „capitalism conştient“ sau „mişcarea pentru binele social“. Indiferent ce etichetă i-am pune, tendinţa câştigă din ce în ce mai mult teren. Conform unui studiu desfăşurat la nivel global în anul 2012, 47% dintre consumatori spun că achiziţionează în fiecare lună cel puţin un brand care sprijină o cauză bună. Per total, este o creştere cu 47% faţă de 2010. În plus, 72% dintre consumatori spun că ar recomanda un brand care susţine o cauză în care cred – mai mult cu 38% faţă de anul 20102. Să luăm exemplul companiei Panera Bread. Lanţul de restaurante în care se comercializau sandvişuri a deschis la un moment dat câteva spaţii în zonele urbane, în care clienţii plăteau doar atât cât îşi puteau permite. Aceste restaurante, numite „Panera Cares“, s-au dovedit a fi profitabile, veniturile pe care le generau fiind folosite pentru copiii cu probleme. Şi Panera nu este singurul exemplu. Companiile incluse în topul Fortune 500 angajează personal şi formează noi departamente care exact cu acest lucru se 21
Oamenii înaintea profitului
ocupă: oferă ceva înapoi comunităţii şi promovează responsabilitatea. Organizaţii precum Nordstrom, Southwest Airlines şi Trader Joe’s găsesc modalităţi de a combina cumva profitul şi ajutorarea celor din jur. Companii precum Ben and Jerry’s, cunoscute pentru faptul că donează o parte din profit, dar şi Whole Foods, care s-a angajat să susţină comunităţile locale, sunt chiar prospere. În ultimii ani, start-up-uri precum TOMS Shoes şi WarbyParker au revoluţionat piaţa cu modelele lor de tip „unu-la-unu“. Mai exact, pentru fiecare pereche de pantofi TOMS vândută sau pentru fiecare pereche de ochelari Warby Parker pe care un cumpărător îi achiziţionează, o altă pereche este oferită gratuit unei persoane care are nevoie de aşa ceva. În urmă cu câţiva ani, am început să observ coliziunea dintre partea întunecată şi decepţionantă a capitalismului cu cea strălucitoare şi benefică a implicării sociale. În perioada aceea am decis să încep să mă documentez mai bine şi să mă implic şi eu, creându-mi propria companie, Sevenly.
UN PARIU FINANCIAR În februarie 2011, am discutat cu prietenul meu, Aaron, despre modelele de business nou apărute, care se concentrau pe latura socială. Aaron este un foarte bun specialist în marketingul pe reţelele sociale, iar pagina lui de Facebook are peste 2 milioane de fani. Puteam oare să creăm o organizaţie cu un dublu obiectiv – care să ţină cont atât de profitabilitate, cât şi de impactul 22
Latura strălucitoare şi benefică a capitalismului
social? Ideea părea bună, dar nu ştiam de unde să începem. Mai întâi de toate, nici Aaron, nici eu nu eram pasionaţi de o cauză anume. Eram conştienţi că în jurul nostru există o mulţime de probleme care aveau nevoie urgentă de soluţii. În al doilea rând, ştiam că nu aveam vreun interes anume nici pentru o regiune sau alta – Africa, India, China sau un cartier dintr-un oraş american. Eram însă interesaţi de oamenii din regiunile respective. Am început să ne documentăm şi am descoperit că în Statele Unite există peste 1,6 milioane de organizaţii caritabile. Dintre acestea, în fiecare zi îşi încetează activitatea 7003. Principalele motive sunt lipsa de finanţare şi de notorietate. Cei de acolo sunt implicaţi în cauzele pentru care luptă, însă au nevoie de ajutor ca să obţină venituri şi ca să se vorbească despre ele. Fără să ne gândim prea mult, Aaron şi cu mine puteam numi doar patru asemenea organizaţii fiecare. Iar în momentul în care ne-am întrebat prietenii şi familia, am descoperit că şi ei aveau aceeaşi problemă. Ce-ar fi fost dacă încheiam în fiecare săptămână un parteneriat cu o altă instituţie caritabilă, pe care să o ajutăm să obţină fonduri şi să se promoveze? Ce-ar fi fost dacă am fi creat o companie care să comercializeze online produse şi care să colaboreze la fiecare şapte zile cu o altă organizaţie caritabilă? Ce-ar fi fost dacă am fi creat produse de calitate – îmbrăcăminte, artă şi bijuterii – şi, pentru fiecare articol vândut, am fi direcţionat câte şapte dolari organizaţiei alese în săptămâna respectivă? 23
Eu singură nu pot schimba lumea, dar pot arunca o piatră în apă, ca să creez un freamăt. Maica Tereza
Latura strălucitoare şi benefică a capitalismului
În acel moment, s-a născut Sevenly. Prima noastră campanie s-a desfăşurat în colaborare cu International Justice Mission, strângând fonduri şi atrăgând atenţia asupra traficului de fiinţe umane din sud-estul Asiei. Am încheiat un parteneriat cu Reese’s Rainbow, ajutând la adopţia copiilor cu sindrom Down din Rusia. Am colaborat cu Generosity Water, pentru a construi fântâni în Haiti, astfel încât cei de acolo să poată avea apă potabilă. Am făcut echipă cu Autism Speaks, pentru a finanţa terapia asigurată de logopezi şi a-i ajuta să vorbească pe copiii care nu îşi puteau verbaliza trăirile. În prezent, Sevenly are o echipă incredibilă, obţine venituri de mai multe milioane de dolari şi a făcut donaţii de peste 4 milioane organizaţiilor caritabile din întreaga lume. În urma muncii pe care am depus-o acolo, dar şi observându-mi concurenţii, am învăţat o mulţime de lucruri. Sunt de părere că aceste noi modele de business reprezintă viitorul – unul pe care ni-l dorim şi pe care trebuie să îl transformăm în realitate. Cred că putem face cumpărături mai bine şi că putem conduce mai corect dacă ne însuşim şi punem în practică anumite convingeri. Împreună, putem crea o lume minunată, dincolo de cele mai mari aşteptări ale noastre!
25