Prefa¡å
ªI NEVROZA PO ATE FI UN HAR POA
Tråim pe un butoi de dinamitå ¿i într-o lume care, din varii motive, abia a¿teaptå så se dezintegreze. În fa¡a acestei ståri de fapt oamenii reac¡ioneazå diferit. Unii încearcå så-¿i tråiascå intens, bezmetic, fiecare clipå. Al¡ii fac copii într-o încercare disperatå de a-¿i asigura nemurirea. Al¡ii, în acela¿i scop, se dedicå crea¡iei ¿i cautå cu frenezie recunoa¿terea celorlal¡i, certitudinea cå au påcålit un destin finit. Jean-Lorin Sterian alege sinuciderea. Literarå, deocamdatå, iar întrebarea care se pune este: de ce? Pentru a afla råspunsul la aceastå întrebare trebuie så aflåm întîi de ce s-a încåpå¡înat så scrie într-o epocå în care Literatura nu mai preocupå pe nimeni. Scriitori „cul¡i” se bucurå unii pe al¡ii cu texte pe care se prefac cå le în¡eleg, cå le plac, dar… A¿a se nasc între ei discu¡ii, polemici, se dezvoltå un sentiment de castå ¿i un complex de superioritate al neîn¡ele¿ilor ¿i neintegra¡ilor. A participa la un asemenea demers monden ¿i fårå finalitate i-a pårut cu siguran¡å lui Jean-Lorin Sterian de bon-ton. ªi apoi, cum po¡i så-¡i cultivi mai plåcut depresiile, så-¡i inventariezi ¿i så-¡i malignizezi obsesiile, så-¡i gîdili la sub¡ioarå nevroza pînå începe så rîdå de ea înså¿i? O variantå alternativå ar fi fost så devinå gazetar. Dar dispre¡ul înnåscut ¿i autocultivat pentru un program fix, o via¡å cu colegi plictico¿i, ¿efi, dead-line-uri, derulatå în spa¡ii meschine ¿i dedicatå unor cititori cu intelect îndoielnic, ne-a 5
fåcut så-l pierdem din start pe cel mai håruit autor de necroloage pe care jurnalistica romîneascå l-ar fi putut avea. Dacå ar fi så-i analizåm morbiditatea ca pe o nevrozå, am constata cå aceasta se înregimenteazå în largul curent al nevrozelor anxioase (cea mai frecventå afec¡iune psihicå a ultimelor decenii), nelipsind o dozå de isterie tot atît de femininå ca ¿i personalitatea autorului în ansamblul ei. Spaima de femei, de insecte, de „mandatari”, de ziua de mîine etc. este exorcizatå prin scris alåturi de o dorin¡å a la Mateiu Caragiale de explicare a depresiei ¿i a spleen-ului prin decaden¡a bizantinå a unor familii fictive ce-¿i plimbå cortegiul de fantome cårora nu le lipse¿te decît blazonul. Pe acesta îl vom descoperi cu siguran¡å pe coperta volumului viitor (denumit „Thales from the cript”?) sau, în cel mai råu caz, pe piatra funerarå. Cåutarea încrîncenatå ¿i obsesivå a unei descenden¡e semnificative î¿i are originea în buimåceala perpetuå a alter-ego-urilor scriitorului, caracterizate de altfel ¿i printr-o suspectå disponibilitate spre schizofrenizare. Fobiile curente sau cel pu¡in ciudate (cine dracu’ a auzit de logofobie?), sentimentul ratårii, pasiunea pentru spa¡iile mici, sordide chiar, dar calde ¿i uteromorfe, sînt justificate freudian prin apari¡ia unor mame pasagere ce intersecteazå uneori nara¡iunea dar nu în¡eleg nimic, niciodatå. Fiii lor vor fi etern avizi de afec¡iune, neîn¡ele¿i, fragili. Nevoia de concrete¡e se manifestå evaziv prin obsesive colec¡ii de monede, semne ale unor spa¡ii exotice, explorabile, nu întru organizarea unor teorii oculte (M. Eliade etc.), ci întru disimularea spaimelor ¿i al lipsei de sens descifrabil al psihismului såu. Din punct de vedere al psihoterapeutului, Jean-Lorin Sterian nu are decît douå solu¡ii alternative: î¿i continuå båtålia cu mon¿trii de la „mansardå”, deci continuå så scrie, sau î¿i finalizeazå deplin sinuciderea.
Dr. Cosmin Zidurean
6
PEREGRINAºIO II sau
TABEL CRONOL OGIC CRONOLOGIC
1975 În ora¿ul Constan¡a, într-o zi de joi, la ora 18.30, se na¿te viitorul scriitor Jean-Lorin Sterian. Afarå ¿i în unele case plouå. Pink Floyd lanseazå albumul „Wish You Were Here”. 1983 E fåcut pionier, în prima serie, pe Bricul „Mircea”. În picioare poartå pantofi sport, cu douå dunguli¡e ro¿ii, cåma¿a îi iese din pantaloni ¿i rînje¿te spre fotograf. Cu toate eforturile sale, nu va fi niciodatå mai mult decît stegar, fiind înfrînt chiar ¿i în alegerile pentru comandant de grupå. Nici ca stegar nu se afirmå prea mult, a¿teaptå lini¿tit cåderea comunismului. 1986 Dispare de acaså timp de cîteva zile, împreunå cu o vecinå pe nume Floricica. Cei doi sînt gåsi¡i la cî¡iva kilometri de bloc, într-un adåpost pe care micu¡ii îl amenajaserå cu materiale dintr-o veche fabricå de cåråmidå. În cele trei camere ale minusculei locuin¡e se regåsesc toate elementele unui apartament normal, inclusiv un calorifer care nu func¡iona. Pe o poli¡å din cåmarå, pårin¡ii descoperå un obiect care seamånå cu o ma¿inå de scris pe care scrie Pentium Intel. De teamå så nu fie lua¡i la întrebåri de autoritå¡i, îngroapå ma¿inåria în grådina din spatele blocului de unde va fi dezgropatå 7
cincisprezece ani mai tîrziu de Jean-Lorin. Scriitorul mai adaugå calculatorului memorie ¿i folose¿te så-¿i scrie acaså articolele pe care nu le poate scrie la serviciu din cauza gålågiei ¿i deselor interpelåri. Astfel, se folose¿te de douå computere, unul pentru a scrie literaturå ¿i celålalt pentru jurnalisticå. 1987 Împreunå cu un prieten, scrie o povestire SF pentru un concurs organizat de Almanahul Copiilor. Povestirea e consideratå publicabilå, cu condi¡ia så i se schimbe titlul care era „Înscenarea”. Din nefericire, textul s-a pierdut. 1988 Prima schimbare de domiciliu, dintr-o lungå serie, în cartierul „Trandafirul”. οi face prieteni noi: Ciu¿cå, Ganea, Cåtalå, Cre¡u, oarecum ¿i Muli. Se mutå ¿i la altå ¿coalå, într-un colectiv în care nu reu¿e¿te så se integreze. Prima notå de 4 la limba românå, pentru cå îi suflå unui coleg. Pentru prima oarå, înva¡å „bine”. E considerat de profesori „brînzå bunå în burduf de cîine”. Pårin¡ii îl considerå mediocru pentru cå nu ob¡ine decît foarte rar nota maximå. Nu-l încurajeazå în nici o direc¡ie, nevrînd de la el decît performan¡e ¿colare. Cite¿te foarte mult, adesea pe ascuns. 1989 Devine elev la Liceul Energetic din localitate, al cårui profil (matematicå-fizicå) nu i se potrive¿te deloc. Cu foarte pu¡ine excep¡ii, î¿i detestå to¡i colegii. În timpul orelor, ace¿tia scuipau pe tavan, trågeau bå¿ini, iar în pauze se luau la båtåie. 1990 În afara faptului cå singura limbå stråinå pe care este obligat så o studieze este rusa, orarul såu din clasa a X-a con¡ine materii ca Electrotehnicå, Organe de ma¿ini, Tehnologia Meseriei sau Instala¡ii. Disperat de mediul excusiv masculin, reu¿e¿te så se transfere la Liceul Mihai Eminescu, profilul chimie-biologie, moment din care via¡a lui se schimbå radical. Se îndrågoste¿te, pe rînd, de 45% dintre elevele din claså. 8
19 noiembrie. Nota 1 în tezå la biologie pentru copiat. Reu¿e¿te så evite corigen¡a. *** Prima cålåtorie în stråinåtate. Budapesta. Viziteazå un Peep Show. οi cumpårå o combinå Osaka, care fî¿îie îngrozitor. Reu¿e¿te så o vîndå mai tîrziu, pe un pre¡ de nimic. 1991 Îl cunoa¿te pe Robert Popa, cu care va avea o strînså legåturå de prietenie timp de aproximativ doi ani. Personalitatea sufocantå a acestuia îl determinå så råreascå întîlnirile, ce vor înceta definitiv dupå ce Robert emigrezå în Argentina ¿i apoi în America. Cu toate acestea, Robert råmîne multå vreme prezent în mintea ¿i în crea¡ia viitorului scriitor, dînd numele lui unui personaj (negativ). 16 iunie. Primul sårut, la o petrecere de sfîr¿it de an. Face parte din ultima genera¡ie care då treapta a doua. Înainte de examen, aflå o parte din subiecte. Intrå al 24-lea din liceu, ceea ce constituie ultima sa performan¡å ¿colarå sau prima. 1992 Adolescent depresiv. Fan Metallica ¿i Pink Floyd. Cîteva vagi încercåri de sinucidere. Lecturi fecunde ¿i disparate. Dezinteres complet pentru ¿coalå, lipså de voin¡å, incapacitate de a lega rela¡ii cu cei din jur ¿i, în special, cu fetele. Din jurnal: „A¿tept permanent altå crizå depresivå.” Cîteva vagi încercåri suicidale. *** οi anun¡å pårin¡ii cå pleacå în tabårå, dar råmîne la Robert, în cartierul vecin. Uneori mai trece pe ascuns pe acaså, sunînd în prealabil. 9
1993 Editeazå douå numere din revista liceului, intitulatå Cea¡a, revistå de literaturå parodicå ¿i absurdå. Primele texte scurte, influen¡e dadaiste, parodii. Absolvå liceul cu medii mici ¿i mijlocii ¿i-¿i manifestå intersul pentru jurnalisticå. Se înscrie la facultatea de profil de la „U” Andrei ªaguna, dupå care då un examen de admitere la colegiul de biroticå din cadrul Universitå¡ii Ovidius. E admis ¿i pleacå la festivalul Rock ’93 din Bucure¿ti, så sårbåtoreascå evenimentul. Ajuns acaså, aflå cå, de fapt, lista afi¿atå era eronatå. Råmîne så studieze doi ani jurnalistica la „U” Andrei ªaguna, timp în care lucreazå la Radio SKY, la vremea aceea singurul post autohton de radio ce difuza exclusiv muzicå rock. O parte dintre colegii de aici vor face parte din cercul lui de prieteni atunci cînd se va muta în Bucure¿ti. Emisiunea „În Veioza Microfonului” îi aduce doi fani fideli, Monica „Geniala” ¿i Dan „Satana”. În timpul emisiunii organizeazå concursuri cu întrebåri de genul: „Cît fac 1+1? Care e capitala ¡årii noastre? Cîte bra¡e are omul?” sau difuzeazå o bandå de cinci minute în limba germanå ¿i cere ascultåtorilor så indentifice de cîte ori a fost pronun¡at cuvîntul Rumburak. *** 3 noiembrie Primele încercåri literare, scrise sub influen¡a lecturilor sciencefiction. Scrie douå texte scurte. Primul (Containerul) va lua premiul special al juriului la un concurs organizat de revista Show-ªoc, cel de-al doilea (Pilat Pon¡iu) nu va fi publicat niciodatå. 1994 Colaboreazå la Radio Pro FM Costine¿ti, Delta Neptun, Uniplus C-¡a. *** 25 martie, Revista X îi publicå o parodie dupå poezia Lacustrå a lui Bacovia, intitulatå Zacuscå. 10
*** οi noteazå în jurnal un fragment din Rebreanu, în care e descriså una dintre stårile de angoaså care îl vor chinui toatå via¡a: „Må de¿teptasem de diminea¡å cu o nelini¿te vagå în suflet ¿i cu un sim¡åmînt de apåsare plumburiu. Pe urmå, din cînd în cînd, aveam senza¡ia cå o mînå imaterialå îmi strîngea inima ca într-un cle¿te, rårindu-i ¿i încetinindu-i palpita¡iile, pînå aproape så le opreascå. Atunci, apoi, må cuprindea o spaimå mare ¿i mi se pårea cå o primejdie mare se pregåtea undeva så se nåpusteascå asuprå-mi.” 1995 Se mutå la sec¡ia de filosofie-jurnalisticå Spiru Haret din Bucure¿ti, sec¡ia FF. O cunoa¿te pe Carmen Banciu la o petrecere. Vor råmîne iubi¡i pînå se va transfera la sec¡ia zi în Bucure¿ti. Între timp, î¿i va pierde virginitatea pe podeaua unei bucåtårii, dar Carmen nu are nici o legåturå cu respectivul eveniment. *** Activitate sus¡inutå la cenaclul Andromeda din C-¡a, al cårui principal animator este. Mihai-Dan Pavelescu îi publicå povestirea La pescuit în Anticipa¡ia. Chiar dacå prozele sînt de facturå fantasticå, începe så fie cunoscut în mediul SF. Primele premii literare. *** Înfiin¡eazå trupa Na¿pa SA, cu care va repeta cîteva luni, dar proiectul va fi låsat baltå dupå ce se mutå în Bucure¿ti. Va tînji toatå via¡a så facå muzicå. De¿i nu e dotat cu ureche muzicalå sau voce, e capabil så compunå. Ca ¿i Pascal Bruckner, dacå n-ar fi fost scriitor, ar fi vrut så fie star rock. *** 24 martie Învinuit pe nedrept de pårin¡i de dispari¡ia unei sume de bani, fuge de acaså pentru cîteva zile. 11
*** E invitat la cîteva emisiuni de televiziune locale, în postura de cel mai cunoscut scriitor local al fandomului. Are marele noroc så i se publice aproape tot ce scrie ¿i fiecare text så fie apreciat. Astfel, se convinge pe sine însu¿i cå meritå så scrie, stînd foarte prost la capitolul „încredere în sine”. Paradoxal, lectura jurnalului lui Dali îi stimuleazå paranoia înnåscutå. De altfel, atitudinea lui oscileazå permanent între „apolinic ¿i dionisiac”, între Buddha ¿i Jim Morisson. *** Noiembrie Scrie Oficiantul, publicatå în JSF nr 156, Supernova nr. 169. Men¡iune Brant SF 1995 1996 20 Aprilie În cadrul cenaclului Andromeda cite¿te voluma¿ul „10 povestiri de calmat oligophrenii”. Atmosferå delirantå, se rîde cu lacrimi. Influen¡at de Ionesco, scrie Cålåii, pieså scurtå de teatru interactiv. E indicatå a se juca în ¡årile unde e permiså eutanasia sau pedeapsa cu moartea, deoarece actorii îi ucid pe spectatori în ultima scenå. 16 august În timpul taberei de la Atlantykron, inventeazå ¿i teoretizeazå asf-ul (absurd science-fiction). Considerå cå SF-ul este o cumulare de cli¿ee, pe care încearcå så le destructureze ¿i så le parodieze. 23 septembrie. Premiul I pentru povestirea Republica Dobrogea, din cadrul concursului Alte Romanii, organizat de DJTS Braila ¿i cenaclul Sfera. O aventurå de-o noapte cu una dintre „groupies-urile” fandomului. 27 noiembrie Cî¿tigå un surprinzåtor premiu de astropoezie. Poezia, o pasti¿å Tristan Tzara, e cititå pe re¡eaua Radio Contact. Cel pu¡in, a¿a i se spune. 12
1997 Devine student la zi ¿i se mutå în Bucure¿ti. Cu ajutorul unui partener de afaceri al tatålui såu ob¡ine gratuit un apartament cu trei camere în Pia¡a Victoriei. Se mutå cu Cornel Gologan, individ cu care de atunci se va întîlni aproape zilnic ¿i se întîlne¿te ¿i în prezent. Dupå o scurtå perioadå plinå de aventuri galante, are o rela¡ie de duratå, dar plinå cu nåbådåi cu Dana Bråcaciu. Rela¡ia va dura un an ¿i va ie¿i din ea cu traume serioase. *** Cu ajutorul unei sponsorizåri (Ion Draica, fost campion olimpic de lupte), î¿i editeazå primul volum, Baltazar ¿i Hazardul, în care publicå aproape toate prozele pe care le scrisese pînå atunci. Din aceastå cauzå, cartea are o valoare inegalå, lucru eviden¡iat de criticå. Nu regretå deloc cå a acceptat så publice volumul, considerînd cå textele apårute apar¡in perioadei de tinere¡e ¿i cå nu va mai scrie niciodatå în acel fel. Prietenii lui remarcå povestirea Ga¿ca Ro¿ie. Nu scrie pentru cititori, ci pentru plåcerea proprie (nevoie). Participå la cîteva manifeståri înso¡ite de lansåri în ¡arå, vînzînd de fiecare datå douå exemplare. Cartea va fi difuzatå doar în C-¡a. Îi place så o facå cadou. 1998 O cunoa¿te pe Vera Dobre, o importantå rela¡ie sentimentalå, în care va fi foarte implicat. Nevoit så påråseascå apartamentul de pe Titulescu, se mutå lîngå magazinul Muzica. Perioadå creativå excelentå, reu¿ind så scrie Povestea Tristei Garsoniere, (cea mai publicatå ¿i remarcatå povestire, marcînd obsesia lui JLS pentru subiectele… imobiliare – „Am så stau pe Calea Victoriei!”), Între Douå Timbre, Pofta, O Cålåtorie cu Trenul (textul de pornire al romanului Clopotele Bat fårå Noimå), Papucii lui Don Esteban, Placebo ¿i Vînzåtorul de Noapte. Cele mai multe dintre ele vor apårea în volumul Scriitorul a Ie¿it la Vînåtoare. 13
septembrie E vîndut apartamentul familiei din C-¡a, eveniment care va afecta iremediabil via¡a familiei Sterian. Cele douå apartamente pe care le vor cumpåra, dintre care unul în Bucure¿ti, sînt situate în zone mårgina¿e, în Poarta 6 ¿i, respectiv, în Berceni. Dupå ce se va despår¡i de Vera ¿i nu va mai împår¡i apartamentul cu Cornel, Berceniul va deveni un fel de închisoare pentru Jean-Lorin, adîncindu-i angoasele. Ultima persoanå cu care va împår¡i apartamentul, doi ani mai tîrziu, Mihaela Toma, din localitatea Tuzla, reflectå degradarea locului (Toma încå îi datoreazå autorului 75$). 1999 ianuarie Se angajeazå la revista Unica. Atmosferå exclusiv femininå, punctatå de isterii ¿i ¿edin¡e vindicative. Scrie despre subiecte care nu-i plac, dar cu entuziasmul jurnalistului debutant. Primele participåri la conferin¡e de preså ¿i evenimentele mondene. Descoperå lumea ziari¿tilor specializa¡i în recep¡ii ¿i cocktailuri pe care îi dispre¡uie¿te, dar îi în¡elege. *** martie Scrie Ultima legendå a Olimpului – care va fi publicatå în mai multe reviste ¿i va ocupa multå vreme locul I în top national internet, la categoria povestiri fantastice (unde se mai aflå ¿i acum). *** Aprilie Scrie Ståpînii Abstrac¡i ai Lumii, consideratå de autor ca fiind cel mai bun text scurt al såu. Va fi publicatå în Magazin Interna¡ional, Almanahul Anticipa¡ia ¿i va cî¿tiga o men¡iune (semnatå cu alt nume) la Colocviul Na¡ional de SF de la Cålåra¿i din mai 1999. În 2002 i se propune ca textul så fie transformat într-un film de scurt metraj avînd la bazå acest text. Tot la 14
Cålåra¿i cî¿tigå Marele Premiu pentru eseu cu O Povestire de Kafka scriså de Jean-Lorin Sterian. Iunie οi ia licen¡a în urma unui efort considerabil, deoarece ambele examene (filosofie ¿i jurnalisticå) fuseserå programate în aceea¿i zi, la aceea¿i orå (mul¡umiri pe aceastå cale „U” Spiru Haret). Iulie Pune capåt rela¡iei cu Vera, råmînînd înså prieteni. Demisioneazå de la Unica ¿i se angajeazå redactor la revista PLAYBOY, al cårei prim numår va apårea în luna octombrie. Scrie „Iisus din Berceni”, publicatå în Art Panorama ¿i în antologia lui Dan-Silviu Boerescu, Cele mai bune povestiri ale anului 1999. Noiembrie Cî¿tigå un concurs organizat de Chivas Regal. Premiul constå într-o cålåtorie în Sco¡ia, Linn House, în apropiere de Aberdeen. Dupå trei zile extraordinare, cade într-o depresie interminabilå la întoarcerea în Romania ¿i în cartierul Berceni, unde tocmai se executau lucråri de schimbare a ¡evilor subterane. *** decembrie Se îndrågoste¿te de Ruxandra Muzinchievici. E respins politicos, dar ferm. Puternice crize de rinichi ¿i ulcer, combinate cu douå evenimente neplåcute petrecute în aceea¿i zi declan¿eazå un ¿oc psihic care-l vor schimba definitiv. Lungi perioade de solitudine, petrecute într-o stare de zombie. Nu se mai simte bine nicåieri ¿i mai ales în pielea lui. Face cu greu fa¡å programului zilnic de la serviciu. Depersonalizare, anxietate, tulburåri de memorie. 2000 mai Se mutå într-un apartament cu douå camere la Sala Palatului, foarte aproape de sediul revistei. PLAYBOY îi 15
publicå Mistria ¿i Roxana. Plimbåri pînå în pia¡a Amzei, de unde se întoarce cu saco¿ele pline. Îi apare volumul Scriitorul a ie¿it la vînåtoare. Cu o singurå excep¡ie (o cronicå în care este desfiin¡atå proza lui Kafka din volum!), criticile sînt foarte bune. E remarcatå, în special, vocea auctorialå originalå. August O întîlne¿te pe Irene Buffat la festivalul de la Sziget. Se vor întîlni din nou peste douå såptåmîni la Budapesta. Dupå ce î¿i petrece Cråciunul ¿i Revelionul în Elve¡ia considerå cå rela¡ia nu are viitor ¿i o încheie. Ståri de angoaså permanente, în special între orele 18 ¿i 21. Încearcå så le umple cu vizionåri de filme, teatre, ie¿iri în ora¿, flirturi. E nelipsit de la petrecerile mondene, de la care pleacå întotdeauna singur. Uneori merge la prostituate. Se considerå un perfec¡ionist al lucrurilor neterminate, „omul irepro¿abil”. *** În urma unui sondaj, rubrica sa, Consilier PLAYBOY, e consideratå cea mai cititå sec¡iune a revistei. 2001 februarie Într-o dispozi¡ie foarte proastå, scrie Prima Zi din Via¡a lui Mirel Mîndru¡å, pe care cititorii o gåsesc foarte amuzantå. martie O nouå mutare, în cartierul 1 Mai, împår¡ind apartamentul cu douå cuno¿tin¡e cu care are rela¡ii formale. Una dintre ele se va dovedi a fi canibal ¿i copilåros. Înainte de a se muta ¿i de aici, scrie textul intitulat Chiria¿ii care îi va elimina toate frustrårile produse de nefericita ¿i glaciala coabitare. Aprilie O altå cålåtorie în Sco¡ia, în aceea¿i Linn House, moment care-l va readuce, într-un fel, pe linia de plutire. La întoarcere, decide så se lase definitiv de scris, fapt care-l va ajuta så scape de o obsesie adînc înrådåcinatå. 16
Mai Îl supline¿te (adesea) pe redactorul-¿ef, aflat în concediu. Organizeazå „Indiference Day”, în care to¡i redactorii trebuie så-¿i arate nepåsarea fa¡å de venitul zilnic la serviciu. Se joacå table, se consumå bere, Valentin Crisbå¿an spune cîteva bancuri bune. O zi de birou din anii 2000-2001 se desfå¿oarå în felul urmåtor: redactorii apar cîndva, în intervalul dintre orele 10.30 – 11.30. Se salutå scurt, mîrîind. ªefii urlå de fiecare datå cå au întîrziat, dar enormitatea scuzelor îi cople¿e¿te: „Strada a fost blocatå de un meteorit”, „Sunt la serviciu de la ora 8, dar am urcat scara foarte încet” etc. Timp de jumåtate de orå nu-¿i vorbesc, preocupa¡i de coresponden¡a personalå prin e-mail. La 11.30, î¿i ridicå privirea, dau din cap ¿i se îndreaptå spre etajul I, unde se aflå automatul de cafea. Aproximativ 400 de kg de editori PLAYBOY urcå într-un lift cît o toaletå confort II. Li se mai adaugå cî¡iva colegi de la departamentul de design sau de la revista Madame Figaro, dintre cei înzestra¡i cu voca¡ia lenei profesioniste. Problemele editoriale sînt rezolvate între 12.30 ¿i 1.30, dupå care echipa se deplaseazå spre cel mai îndepårtat bistro de clådirea CINOR. Se întoarce în jurul orei 15.00, iar dupå o orå fiecare se retrage spre bîrlogul lui, pretextînd activitå¡i editoriale. Jean-Lorin î¿i gåse¿te întotdeauna refugiul în drumul la casele de discuri sau edituri. Asta nu înseamnå cå articolele nu sînt predate la timp sau cå nu-¿i påstreazå calitatea, iar din momentul apari¡iei sale, revista PLAYBOY a råmas cea mai cititå ¿i apreciatå revistå din Romania. Iunie Fondeazå, alåturi de trei colegi, trupa Grupul Sanitar, prima forma¡ie care î¿i propune så nu cînte niciodatå. Îndeplinindu¿i obiectivul, trupa se autodesfin¡eazå, dar nu e excluså o revenire spectaculoaså, ca toate revenirile. August O nouå crizå de rinichi, urmatå de internare în spital pentru o såptåmînå, chiar în ziua cînd trebuia så plece din ¡arå. οi petrece zilele urmårind casete cu episoade din Seinfeld. Va elimina piatra douå luni mai tîrziu, într-o toaletå din Casa Presei. 17
E anun¡at de medic ca fiind unul dintre producåtorii înnåscu¡i de pietre. Se resemneazå. *** Întors acaså de la o petrecere PLAYBOY, calcå pe laptop, stricîndu-l definitiv. O ia ca pe un semn al soartei privind hotårîrea sa de a se låsa de scris. *** Septembrie Împreunå cu Philip, un scriitor irlandez, întreprinde o scurtå cålåtorie în Varna, ora¿ care îl gåse¿te foarte asemånåtor cu ora¿ul natal. Octombrie Romanul Clopotele bat fårå noimå e editat pe format electronic, dar îl considerå neterminat amînîndu-i finisarea pentru eternitate. Noiembrie 2002 Editura „Amaltea” publicå volumul Postume care reune¿te texte inedite. Scriitorul nu va fi prezent la lansare decît sub formå de afi¿e, invita¡ii, subiect de bîrfå ¿i bineîn¡eles, sub formå de carte format 135 x 205, ISBN, de 164 de pagini, cu copertå sepia. (Turda, 2002)
18
ACASÅ Strådu¡a Maltopol se aflå aproape de garå. Nu e foarte lungå ¿i face legåtura între Bulevardul Titulescu ¿i strada de unde î¿i începe sisifica cålåtorie spre Berceni tramvaiul 34. Pe Maltopol sînt pu¡ine case. Douå dintre ele au magazina¿e la parter, conformîndu-se tradi¡ionalei dughenizåri, iar proprietarii alteia au transformat curtea ¿i beciul într-un local ce a fost rînd pe rînd cîrciumå de cartier, restaurant de lux, loc de întîlnire al boemei. Fiind situatå între Garå ¿i Pia¡a Victoriei, strådu¡a Maltopol are cîte ceva din ambele zone: unele clådiri sînt proaspåt renovate, iar locul din fa¡a por¡ii e ocupat de ma¿ini luxoase, altele au aceea¿i fa¡adå din perioada interbelicå, cînd au fost construite, iar în fa¡a lor pot fi întîlni¡i båtrîni apatici care discutå despre boli, pensii ¿i vremurile de odinioarå. În cur¡ile lor nu latrå nici un cîine. Într-una dintre cur¡i, cu ziduri nåruite în care se aflå încastrate decora¡ii metalice ¿i ferestre în formå de ogivå, se aflå un tînår înalt, brunet, îmbråcat în blugi negri, tricou gri, cu guler cu nasturi, avînd gîtul înconjurat de o e¿arfå albastrå. Prive¿te cu aten¡ie curtea unde se aflå un lådoi de lemn scorojit, pe care stå atîrnat un pre¿; e, probabil, locul unde se odihne¿te ståpîna casei. Alåturi se gåsesc un morman de fieråtanii care par a fi unelte agricole sau, mai degrabå, råmå¿i¡ele unei sculpturi abstracte. Dalele de piatrå sînt cråpate ¿i invadate de buruieni. E lini¿te, din caså nu se aude nici un zgomot. Strådu¡a e destul de tåcutå, nu se circulå decît într-un singur sens ¿i nici un autovehicul de transport în comun nu are acces aici. Maltopol e scurtåtura dintre douå lumi: cea pestri¡å ¿i de proastå condi¡ie, a Gårii ¿i cea a lumii 19
bune, mutate în blocurile ce încep pe bulevardul Titulescu din pia¡a Victoriei. Pe o dalå de piatrå se întinde o pisicå; ochii ei lene¿i îl privesc cu indiferen¡å pe tînår ¿i privirea nu i se ridicå nici måcar la apari¡ia unor vråbii. Emil Eremia mai ståtu cîteva secunde în fa¡a u¿ii întredeschise. Înåuntru nu se vedea nimic. Se foi ni¡el, î¿i încordå mai bine ochii ¿i zåri silueta unui bårbat. Fåcu un pas înapoi, î¿i mu¿cå buza de jos ¿i intrå în vestibul, încercînd så parå sigur pe sine. Nu era nimeni; în încåpere se afla doar un cuier de lemn negru pe care se aflau agå¡ate haine ¿i douå umbrele. Dupå o u¿å se ghice¿te anima¡ie; se aude zgomot de voci, un bocånit ¿i apare baba din fa¡a chio¿cului de ziare. E îmbråcatå, spre deosebire de diminea¡å, cu o rochie cro¿etatå din lînå ro¿ie, încinså cu o curea latå de culoare neagrå care atîrnå într-o parte. La gît, ca ¿i el, are o e¿arfå de un ro¿u mai închis, iar pe cap poartå o pålåriu¡å cu panglicå de aceea¿i culoare. – Mircea, tu e¿ti! exclamå bucuroaså båtrîna. Face doi pa¿i înapoi ¿i strigå cåtre un auditoriu pe care tînårul nu are cum så-l vadå: – Oameni buni, a venit ¿i Mircea, dupå care se repede ¿i-l pupå pe ambii obraji. Sårutul ei pare atingerea unui sîn ve¿ted. Emil nu are timp så se gîndeascå la cine e Mircea (de¿i fusese îndrumat în aceastå privin¡å) ¿i se treze¿te direct într-o sufragerie mare ¿i zgomotoaså, în care prezen¡a lui treze¿te valuri de bucurie. E luat în bra¡e, sårutat, båtut pe spate, împro¿cat cu salivå de un båtrîn transparent ¿i, în sfîr¿it, a¿ezat pe un scaun cu tapi¡erie verzuie, lîngå doamna cea în vîrstå. În dreapta lui se aflå o domni¿oarå cam de treizeci de ani ce-l prive¿te cu interes. Încearcå så o identifice dupå lista ¿i fotografiile pe care i le dåduse baba. Reu¿e¿te: e veri¿oara din Ia¿i, dar numele ei îi scapå pe moment. Damian se rostogoli pe spate. Sub pernå avea revistele porno primite de la ni¿te prieteni unguri care se ocupau cu distribuirea prin po¿tå de obiecte erotice. Scoase una la întîmplare ¿i o deschise. Pe copertå, o blondå cu sîni uria¿i cålårea o motocicletå a¿ezatå într-o pozi¡ie care permitea så i se vadå 20