Cuprins
Cuvânt înainte ______________________________________ 9 1. Aparatul respirator Rinofaringita acută ______________________________ 12 Prof. Dr. Mircea Nanulescu (Cluj-Napoca) Faringita streptococică ___________________________ 16 Conf. Dr. Sorin C. Man (Cluj-Napoca) Laringita acută __________________________________ 20 Dr. Ileana Ioniuc (Iaşi) Bronşiolita acută ________________________________ 25 Conf. Dr. Sorin C. Man (Cluj-Napoca) Pneumonia comunitară ___________________________ 31 Prof. Dr. Mircea Nanulescu (Cluj-Napoca) Pneumonia stafilococică __________________________ 37 Dr. Ileana Ioniuc (Iaşi) Pleurezia ______________________________________ 42 Dr. Simona Moşescu (Bucureşti) Astmul bronșic __________________________________ 49 Dr. Simona Tătar (Cluj-Napoca) 2. Aparatul digestiv Apendicita _____________________________________ 60 Dr. Smaranda Diaconescu (Iaşi) Constipaţia _____________________________________ 64 Dr. Daniela Pop (Cluj-Napoca) Refluxul gastroesofagian __________________________ 72 Dr. Valeriu V. Lupu (Iaşi) Infecţia cu Helicobacter pylori______________________ 76 Dr. Ioana Ciucă (Timişoara) Sindromul hepatosplenomegalic ____________________ 80 Dr. Laura Olariu (Timişoara) CUPRINS
5
Icterele nou-născutului cu > 35 de săptămâni de gestaţie _____________________________________ 86 Dr. Daniela Chiru (Timişoara) Valori crescute ale transaminazelor serice ____________ 90 Dr. Corina Cazan (Sibiu) 3. Aparatul cardiovascular Suflul sistolic inocent _____________________________ 96 Dr. Adrian Lăcătuşu (Timişoara) Malformaţiile cardiace congenitale _________________ 102 Dr. Aurora Sima, Dr. Simona Moşescu (Bucureşti) Insuficienţa cardiacă ____________________________ 120 Dr. Tatiana Ciomârtan (Bucureşti) Hipertensiunea arterială la copil şi adolescent ________ 130 Dr. Georgiana Russu (Iaşi) 4. Aparatul reno-urinar Hematuria ____________________________________ 144 Dr. Carmen Duicu (Târgu-Mureş) Glomerulonefrita acută (GNA) ____________________ 150 Dr. Carmen Duicu (Târgu-Mureş) Sindromul nefrotic ______________________________ 156 Dr. Camelia Dăescu (Timişoara) Urolitiaza _____________________________________ 164 Dr. Camelia Dăescu (Timişoara) Refluxul vezico-ureteral __________________________ 171 Dr. Radu Russu (Iaşi) 5. Boli hemato-oncologice Anemia prin deficit de fier _______________________ 178 Dr. Florentina Moldovanu (Bucureşti) Purpura trombocitopenică imunologică _____________ 183 Dr. Sorin Ioan Iurian (Sibiu) Hemofilia _____________________________________ 189 Dr. Sorin Ioan Iurian (Sibiu) 6. Alimentaţia sugarului Alimentaţia naturală a sugarului ___________________ 198 Dr. Florentina Moldovanu, Dr. Michaela Nanu (Bucureşti) 6
Protocoale de diagnostic şi tratament în PEDIATRIE
Alimentaţia artificială a sugarului __________________ 203 Dr. Ioana Ardeleanu (Bucureşti) Diversificarea alimentaţiei ________________________ 207 Dr. Ioana Ardeleanu (Bucureşti) 7. Endocrinologie Diabetul zaharat _______________________________ 212 Conf. Dr. Iulian Velea, Şef Lucr. Dr. Corina Paul (Timişoara) Cetoacidoza diabetică ___________________________ 219 Conf. Dr. Iulian Velea, Şef Lucr. Dr. Corina Paul (Timişoara) Sindromul poliuro-polidipsic ______________________ 225 Dr. Monica Mărăzan (Timişoara) Criptorhidia ___________________________________ 229 Şef Lucr. Dr. Corina Paul, Conf. Dr. Iulian Velea (Timişoara) Tiromegalia/guşa la copil _________________________ 233 Conf. Dr. Otilia Mărginean (Timişoara) Tulburările pubertăţii ____________________________ 236 Şef Lucr. Dr. Corina Paul, Conf. Dr. Iulian Velea (Timişoara) 8. Urgenţe Resuscitarea cardio-respiratorie la sugar și copil ______ 246 Dr. Adrian Vasile Crăciun (Timişoara) Şocul anafilactic _______________________________ 252 Dr. Mirela Chiru, Dr. Simona Moşescu (Bucureşti) Convulsiile febrile ______________________________ 255 Dr. Andrei Zamfirescu (Bucureşti) Starea de rău epileptic___________________________ 261 Dr. Andrei Zamfirescu (Bucureşti) Hipocalcemia __________________________________ 266 Dr. Luminiţa Dobrotă (Sibiu) Sindromul de hipertensiune intracraniană ___________ 271 Conf. Dr. Călin Lazăr (Cluj-Napoca) Muşcătura şi înţepătura de insecte _________________ 277 Dr. Laura Dracea (Braşov) Boala Lyme____________________________________ 280 Dr. Laura Dracea (Braşov)
CUPRINS
7
9. Alte protocoale Febra izolată___________________________________ 284 Dr. Simona Tătar (Cluj-Napoca) Obezitatea ____________________________________ 291 Dr. Michaela Nanu, Dr. Florentina Moldovanu (Bucureşti) Imunodeficienţe primare_________________________ 301 Dr. Alexis Cochino (Bucureşti) Boli înnăscute de metabolism _____________________ 306 Dr. Paula Avram (Bucureşti), Şef Lucr. Dr. Romana Vulturar (Cluj-Napoca), Dr. Gabriella Horvath (Vancouver, Canada) Rahitismul ____________________________________ 316 Dr. Florentina Moldovanu, Dr. Michaela Nanu (Bucureşti) Artrita juvenilă idiopatică ________________________ 321 Dr. Andrea Militaru (Timişoara) Hiper LDL-colesterolemia ________________________ 327 Dr. Ana Maria Pitea (Târgu-Mureş) Statura mică ___________________________________ 330 Dr. Bogdan Neamţu (Sibiu) Urticaria ______________________________________ 338 Dr. Mirela Chiru (Bucureşti) Fibroza chistică (mucoviscidoza) ___________________ 342 Dr. Simona Moşescu, Dr. Iustina Stan (Bucureşti) Paralizia facială ________________________________ 348 Dr. Ionela Tămăşan, Dr. Sonia Tănăsescu (Timişoara)
8
Protocoale de diagnostic şi tratament în PEDIATRIE
Cuvânt înainte Creșterea exponenţială a informaţiei medicale a impus în ultimele două decenii conceptul de evidence-based medicine (medicină bazată pe dovezi). Practica medicală bazată pe acest concept utilizează explicit și judicios cele mai bune dovezi pentru decizii referitoare la îngrijirea unui anumit pacient (Sackett, 1991). Medicina bazată pe dovezi este un instrument care utilizează literatura medicală pentru răspunsul la întrebări privind beneficiile și riscurile unei strategii alternative de îngrijire în contextul așteptărilor bolnavului. Pe baza acestui concept nou au fost elaborate ghiduri și protocoale pentru diagnostic și tratament care oferă medicului practician și pacientului recomandări argumentate știinţific pentru decizii de îngrijire în anumite circumstanţe clinice. Ghidurile și protocoalele au devenit o necesitate din cel puţin 3 motive: 1. datorită variabilităţii în îngrijirea medicală acordată de diferiţi medici practicieni într-o anumită situaţie; 2. întrucât se folosesc frecvent metode și tehnici de îngrijire inadecvate; 3. din raţiuni economice, în scopul ameliorării raportului eficienţă/preţ de cost pentru diferite metode de diagnostic și tratament. Ghidurile şi protocoalele au drept scop ameliorarea asistenţei medicale prin recomandarea unor metode şi tehnici de îngrijire („la zi“) care s-au dovedit eficiente şi descurajarea acelor metode şi tehnici care nu şi-au dovedit eficienţa sau care pot fi nocive pentru pacient. Ideea elaborării unor protocoale naţionale de diagnostic și tratament în pediatrie aparţine Societăţii Române de Pediatrie Aceste protocoale se adresează medicilor specialiști de pediatrie generală și medicilor de familie care îngrijesc copii. Acest volum este a doua ediţie. În acest volum au fost incluse noi protocoale şi au fost completate sau revazute cele din primul volum. Într-o etapă ulterioară protocoalele vor fi analizate de experţi care nu au fost implicaţi în elaborarea lor și apoi vor fi supuse aprobării Colegiului Medicilor din România. CUVÂNT ÎNAINTE
9
Colectivul redacţional roagă pe cei ce vor lectura aceste protocoale să formuleze aprecieri critice care vor contribui la ameliorarea acestui instrument de lucru. Eventualele observaţii pot fi trimise la adresa de e-mail: nanulescumircea@yahoo.com
Prof. Dr. Mircea Nanulescu
10
Protocoale de diagnostic şi tratament în PEDIATRIE
1 Aparatul respirator
Rinofaringita acută Prof. Dr. Mircea Nanulescu (Cluj-Napoca)
INTRODUCERE Rinofaringita acută (răceala) este cea mai frecventă boală acută la copil. Boala este mai frecventă la sugar şi copilul mic, categorie de vârstă la care mucoasa nazală şi cea faringiană reacţionează concomitent la infecţie. La vârste mai mari, infecţia se manifestă sub formă de rinită sau faringită. În primii 2-3 ani de viaţă, sugarul şi copilul mic normal, îngrijiţi la domiciliu, dezvoltă 4-6 episoade de rinofaringită acută pe an. CRITERII DE DIAGNOSTIC Semne şi simptome Rinofaringita acută necomplicată se manifestă clinic prin: obstrucţie nazală, rinoree; respiraţie orală; strănut sau tuse; febră ( 38,5°C). La sugar se pot asocia: alimentaţie dificilă; detresă respiratorie uşoară sau moderată; infecţii de căi respiratorii inferioare (bronşiolită, pneumonie) ce debutează cu simptomatologie de rinofaringită. Investigaţii de laborator Investigaţiile de laborator nu sunt necesare la copilul cu rinofaringită acută necomplicată. EVOLUŢIE NATURALĂ În formele necomplicate de boală, simptomatologia debutează brusc şi se agravează progresiv în primele 3-4 zile de evoluţie. Febra durează 1-3 zile. Simptomele se remit în 7-14 zile. Tusea poate persista 2-3 săptămâni. 12
Protocoale de diagnostic şi tratament în PEDIATRIE
COMPLICAŢII Rinofaringita acută se poate complica cu otită medie acută şi sinuzită bacteriană. Sugerează diagnosticul de otită medie acută: otoreea; otalgia, somnul agitat, iritabilitatea; inapetenţa; febra ridicată (> 38,5°C), sau care se prelungeşte > 4 zile, sau care reapare după o perioadă de afebrilitate; prelungirea simptomelor de răceală > 7-10 zile. În situaţiile în care lipseşte otoreea, diagnosticul de otită medie acută se confirmă pe baza examenului otoscopic. Otoscopia pneumatică este metoda de elecţie pentru diagnosticul de otită medie acută. Confirmarea diagnosticului de otită medie acută impune antibioticoterapie. Amoxicilina este antibioticul de primă intenţie. Acest tratament va fi administrat 7-10 zile. Sugerează diagnosticul de sinuzită acută bacteriană: persistenţa simptomelor de infecţie de căi respiratorii superioare > 10-14 zile; febră > 39°C; secreţiile nazale purulente şi abundente care drenează prin orificiile nazale sau se scurg din cavum (vizibile la examinarea faringelui) şi care persistă > 3-4 zile consecutiv; durerile spontane sau provocate (percuţie/presiune) cu localizare supraorbitar sau facial unilateral. Radiografia de sinusuri nu este necesară pentru formularea diagnosticului de sinuzită acută bacteriană la copilul cu vârstă < 6 ani. Amoxicilina este antibioticul de primă intenţie la copilul cu sinuzită acută bacteriană. Durata tratamentului antiinfecţios în sinuzita acută bacteriană este de 7-10 zile. TRATAMENT Majoritatea copiilor cu rinofaringită acută se pot trata ambulator. Internarea este indicată la sugarii cu: febră > 39°C; evoluţie prelungită > 10 zile. APARATUL RESPIRATOR
13
Antibioticele nu sunt indicate în rinofaringita acută necomplicată, deoarece boala este cauzată de virusuri. Explicaţiile acordate părinţilor de către medic despre etiologie şi evoluţia naturală a bolii reprezintă o metodă de reducere a presiunilor părinţilor pentru indicaţia antibioticului la copilul cu rinofaringită acută necomplicată. Tratamentul cu antibiotice se va indica în formele de rinofaringită complicate cu otită medie acută sau sinuzită bacteriană. Tratamentul de primă intenţie în aceste situaţii este amoxicilina, 80-90 mg/kg/zi, doză subîmpărţită în 3 prize, timp de 7-10 zile. Tratament patogenetic şi simptomatic Metode eficiente: Aportul suplimentar de lichide asigură fluiditatea secreţiilor. Acetaminofen şi ibuprofen sunt indicate pentru efectul antitermic, antiinflamator şi antialgic: 10 mg/kg/doză. În scop antitermic, această medicaţie se va administra doar dacă febra este mai mare de 38-38,5°C. Administrarea se poate repeta, la nevoie, după 6 ore. Instilaţiile nazale cu soluţii saline (ser fiziologic) şi îndepărtarea mecanică a secreţiilor cu pompa ameliorează obstrucţia nazală. Metode care nu s-au dovedit eficiente: Dezobstruantele nazale (efedrina, oximetazolina, fenilefrina) au eficienţă de scurtă durată, produc rinită chimică (dacă se folosesc > 2-3 zile) şi congestie nazală de rebound. Antitusivele de tipul dextrometorfan, antihistaminicele şi expectorantele nu sunt eficiente. Codeina şi derivatele opiacee sunt contraindicate la vârste mici (< 5 ani), din cauza efectelor adverse. URMĂRIRE Rinofaringita acută necomplicată nu necesită urmărire medicală. Dacă boala se complică cu otită medie acută, este necesară o nouă consultaţie ORL după 3-4 săptămâni, chiar dacă evoluţia clinică este favorabilă. Această nouă evaluare este necesară deoarece otita medie acută se poate transforma în evoluţie în otită seroasă care, frecvent, este clinic asimptomatică.
14
Protocoale de diagnostic şi tratament în PEDIATRIE
Părinţii vor fi instruiţi pentru a solicita o nouă consultaţie în următoarele situaţii: febră > 39°C; refuzul lichidelor; otalgii; otoree; somnolenţă; respiraţii frecvente sau respiraţie dificilă; tuse persistentă (>2-3 săptămâni); rash cutanat; simptomele nu se ameliorează sau se agravează după 7-10 zile.
APARATUL RESPIRATOR
15