Puterea mintii by Editura Amaltea

ªansa este de partea celor pregåti¡i. Louis Pasteur Fårå puterea de a visa, oamenii ar pieri. Biblia, Proverbe (Pilde) 29:18 ºelurile sunt vise exprimate. Dexter Yager Nimic nu må convinge mai mult de nemårginirea min¡ii omene¿ti decât puterea de a visa. Joseph Clulow În toatå strådania omeneascå, mintea este for¡a supremå, originarå, constructivå. Alfred Armand Montapert În cele din urmå, nimic nu este sacru în afarå de integritatea gândirii noastre. Ralph Waldo Emerson Imagina¡ia este arta de a vedea lucruri invizibile. Jonathan Swift A gândi este cea mai grea muncå din câte existå; probabil de aceea o fac atât de pu¡ini. Henry Ford A gândi reprezintå dialogul sufletului cu sinele. Platon Hråne¿te-¡i mintea cu idei måre¡e; credin¡a în eroi na¿te eroi. Benjamin Disraeli Universul este una din ideile lui Dumnezeu. Friedrich von Schiller Existå un lucru mai puternic decât toate o¿tirile lumii ¿i acesta este ideea cåreia i-a sosit timpul. Victor Hugo Totul este posibil pentru cel ce crede. Iisus

Fructul ce cade fårå a scutura pomul este prea copt pentru mine. Lady Mary Wortley Montagu Un bun arca¿ nu se cunoa¿te dupå såge¡i, ci dupå ¡intå. Thomas Fuller Pentru cel care nu ¿tie cåtre ce port se îndreaptå, nici un vânt nu este prielnic. Seneca Nu victoria ne face plåcere, ci lupta în sine. Blaise Pascal Cred cu tårie în noroc; cu cât muncesc mai mult, cu atât am mai mult noroc. Thomas Jefferson Munca este exteriorizarea iubirii. Khalil Gibran Celui ce i se då mult, mult i se va cere. Biblia, Luca 12:48 Nu este vina soartei, dragå Brutus,/Ci a noastrå în¿ine, cåci suntem proprii no¿tri supu¿i. William Shakespeare Må considera¡i rodul împrejurårilor mele; eu sunt creatorul lor. Ralph Waldo Emerson Multå lume confundå proasta orientare cu destinul. Ken Hubbard Po¡i spune multe despre caracterul unui om dupå modul în care månâncå jeleu. Ronald Reagan Ia-i omenirii credin¡a ¿i nu va mai avea mai multå istorie decât o turmå de oi. Henry Bulwer

Colectivul EDITURII AMALTEA care a contribuit la realizarea acestei lucråri:

Cristian Cârstoiu, Simona Derla, Antoaneta Dincå, Gabriela Fårcå¿anu, Eduard Ignat, Ana Mirela Lazår, Tatiana Militaru, Ana-Maria Murariu, Lidia Olaru, M.C. Popescu-Drânda, George Stanca, Mihaela Stanca

tehnoredactare computerizatå: AMALTEA TehnoPlus coperta: traducere: redactor:

Simona Derla, Antoaneta Dincå Iulia Gresie Ana-Maria Murariu

editori:

Dr. M.C. Popescu-Drânda Dr. Cristian Cârstoiu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale BLAND, GLENN Puterea min¡ii (secretele eterne ale marilor succese) / Glenn Bland; trad. de Iulia Gresie - Bucure¿ti: EDITURA AMALTEA 160 p.; 21 cm. - (Cunoa¿tere & Autoeducare) ISBN 973-9397-18-2 Tit. orig. (eng) : The Power of Thought I. Gresie, Iulia (trad.) 159.923.2

Puterea Min¡ii / Glenn Bland ISBN 973-9397-18-2 © 2002 – EDITURA AMALTEA adresa: OP 13 – CP 145 Bucure¿ti internet: www.amaltea.ro / email: office@amaltea.ro Toate drepturile asupra acestei edi¡ii sunt rezervate Editurii AMALTEA. Nici o parte a acestui volum nu poate fi reproduså, în nici o formå, fårå permisiunea scriså a Editurii AMALTEA. Tipårit în România.

CUPRINS Prefa¡å ........................................................................................... 7

I: PUTEREA MINºII Visurile ....................................................................................... 13 Scopul ......................................................................................... 27 Efortul ......................................................................................... 39 Responsabilitatea ........................................................................ 49 Împrejurårile ............................................................................... 59 Caracterul ................................................................................... 75 Credin¡a ...................................................................................... 85 Echilibrul .................................................................................. 105

II: CITATE CLASICE Puterea cuvintelor ..................................................................... 121

PREFAºÅ Fiecare capitol al acestei lucråri dezvåluie secretul referitor la ceea ce este esen¡ial pentru o mare realizare. Fårå a ståpâni aceste lucruri nimeni nu poate dobândi adevåratul succes sau fericirea, împlinirea, lini¿tea sufleteascå ¿i prosperitatea. De-a lungul ultimilor 30 de ani, am avut privilegiul de a pregåti sute de agen¡i de vânzåri în anii de început ai carierei lor. Mul¡i dintre ei mi-au devenit prieteni apropia¡i. Le-am cunoscut familiile, iar în ocazii speciale ne-am apropiat unii de al¡ii, sim¡indu-ne bine împreunå. Am fost ca o mare familie; câ¡iva mi-au atribuit rolul de pårinte spiritual, împårtå¿indu-mi tråirile cele mai intime. Mul¡i dintre ei au cunoscut succesul, dar existå ¿i câ¡iva care nu au reu¿it. Mårturisesc sincer cå nici unul dintre ace¿tia din urmå nu au e¿uat din pricina lipsei de inteligen¡å sau de abilitate; dimpotrivå, consider cå ei au fost cei mai capabili. Motivul e¿ecului lor este cå nu s-au supus disciplinei pe care oamenii de succes o respectå. S-au încåpå¡înat så facå lucrurile dupå capul lor, chiar dacå asta a însemnat e¿ecul sigur. În aceea¿i perioadå am studiat carierele câtorva dintre „învingåtorii“ cunoscu¡i în istorie. Am cåutat så descopår calitå¡i ¿i mentalitå¡i comune, cu scopul de a gåsi secretul succesului lor extraordinar, iar cercetarea m-a låmurit pe deplin. Printre cei ale cåror cariere le-am studiat s-au aflat Andrew Carnegie, W. Edwards Deming, Richard De Vos, Thomas A. Edison, Ben Feldman,

Puterea Min¡ii

Henry Ford, Lou Gehrig, J. Paul Getty, Billy Graham, Lee Iacoca, Michael Jordan, Mary Kay, Helen Keller, Martin Luther King Jr., Tom Landry, Abraham Lincoln, Norman Vincent Peale, John D. Rockefeller, Theodore Roosevelt, Norman Schwartzkoff, Albert Schweitzer, W. Clement Stone, Margaret Thatcher ¿i Jay Van Andel. Am descoperit cå toate aceste personalitå¡i au anumite tråsåturi ¿i idei comune, chiar dacå pregåtirea lor a fost foarte diferitå. Tocmai aceste elemente similare i-au condus spre måre¡ie. În acela¿i timp am studiat Sfânta Scripturå, în cåutarea în¡elepciunii care så låmureascå tråsåturile esen¡iale ale „învingåtorilor“. Cercetåri aprofundate asupra vie¡ilor lui Moise, David, Solomon, Iisus ¿i Pavel au dezvåluit acelea¿i caracteristici fundamentale ale måre¡iei pe care le-am observat ¿i la celelalte persoane ale cåror cariere au constituit subiectul analizei mele. Cu timpul, investiga¡iile au condus la concluzia cå existå calitå¡i umane deosebite care, stimulate ¿i folosite, duc spre o împlinire extraordinarå. Aceste calitå¡i pot fi însu¿ite ¿i puse în practicå de cåtre oricine î¿i dore¿te cu adevårat så ob¡inå succesul în via¡å. Pu¡ini au primit o educa¡ie mai durå decât a mea – såråcia, teama ¿i abuzul nu au fost pentru mine ceva neobi¿nuit. Un dureros divor¡ al pårin¡ilor mi-a marcat copilåria, stråzile devenindu-mi astfel refugiu. Adolescen¡a mi-am petrecut-o în singuråtate; problemele zilnice m-au måcinat, negativismul a pus ståpânire pe mine. Påstrez încå în suflet amintirile acelor ani agita¡i.

Prefa¡å

Din aceste teribile împrejuråri s-a nåscut dorin¡a pentru o via¡å mai bunå, obligându-må så descopår acele însu¿iri personale care asigurå succesul. Leam dezvoltat ¿i le-am folosit, înfiin¡ând una din cele mai mari companii de marketing din America. Pur ¿i simplu am aplicat ceea ce am învå¡at, iar rezultatele pozitive nu au întârziat så aparå. Dacå eu am reu¿it, crede-må cå ¿i tu po¡i reu¿i! În paginile care urmeazå sunt abordate toate secretele unei mari realizåri, cunoscute de milenii. Vei descoperi un nou mod de a gândi ¿i de a ac¡iona care garanteazå succesul. Vei observa cum eu, ca de altfel o mul¡ime de oameni pe care i-am pregåtit, am reu¿it så-mi îndeplinesc aspira¡iile. Vei în¡elege ce î¡i trebuie exact pentru a-¡i folosi la maxim posibilitå¡ile. Vei concepe un mod de a da formå vie¡ii, ob¡inând ceea ce dore¿ti. Vei cåpåta în¡elepciunea necesarå pentru a în¡elege adevårata semnifica¡ie a aforismului lui Solomon: „Omul este ceea ce gânde¿te“. Pe parcursul cår¡ii, am preferat så folosesc genul masculin pentru u¿urarea scrierii acestei lucråri, dar contextul în care acesta apare este perfect compatibil ¿i cu genul feminin. Din fericire, elementele fundamentale pentru marea realizare sunt de genul neutru. Începe cåutarea ¿i astfel î¡i vei asigura un loc permanent printre pu¡inii indivizi care cunosc adevåratul succes. Secretele marii realizåri te a¿teaptå så le descoperi. G.B. Memphis, Tennessee

PARTEA

PUTEREA MINยบII

Capitolul 1

VISURILE „Cel ståpânit de un vis nu mai cunoa¿te îndoiala“

– Sharmas O’Sheel

el care viseazå ¿i trece la fapte, întårindu-¿i credin¡a, fåcând-o de nezdruncinat, este în stare så mute mun¡ii din loc. Un vis este ca o såmân¡å de mu¿tar - când o semeni, ea este cea mai micå dintre toate semin¡ele din grådinå, dar pe måsurå ce se dezvoltå, ajunge planta cea mai mare. Îngrijirea sa necesitå aten¡ie din partea grådinarului, pentru cå påmântul trebuie cultivat, plivit ¿i udat; mai trebuie înså ca grådinarul så aibå o încredere de neclintit, ståruind pânå la vremea culesului. Visåtorii pot cunoa¿te succesul în diferite cariere: ei sunt clerici, oameni de afaceri, oameni de stat, agen¡i de vânzåri, personal administrativ, antreprenori, inventatori, oameni de ¿tiin¡å, medici, profesori, arti¿ti, scriitori, compozitori. Aspira¡iile lor influen¡eazå vie¡ile celor care muncesc ¿i dau fiecåruia ¿ansa de a se ridica deasupra unei existen¡e obi¿nuite. Visele lor sunt

Puterea Min¡ii

lumina care aratå calea pe care al¡ii så på¿eascå. Omul ce are un vis captivant, aproape de sufletul lui, va reu¿i så-l vadå împlinit. Dintr-un vis drag se na¿te scopul, iar inten¡ia na¿te ¡elul. Urmårirea unui ¡el necesitå un plan de ac¡iune. Omul cu ¡eluri bine definite, care concepe un plan pentru atingerea lor, î¿i va vedea inten¡iile realizate, iar visele îi vor fi împlinite, la fel de firesc precum fireascå este succesiunea anotimpurilor. La începutul anului 1959, Jay Van Andel ¿i Richard De Vos s-au întâlnit într-un birou din subsolul casei lui Van Andel din Ada, Michigan. În acest loc modest s-au pus bazele celei mai mari societå¡i particulare de afaceri. Ei au visat så realizeze o re¡ea de companii de marketing care så se dezvolte rapid. Visul a devenit o inten¡ie pe care ei au transformat-o în ¡eluri concrete ¿i planuri. Avea så fie o afacere care promoveazå spiritul antreprenorial ¿i libera ini¡iativå, bazânduse pe principii sånåtoase care, respectate, garantau succesul. Avea så fie o companie în care afacerile så fie conduse în cel mai tipic „stil american“. Au fost zile ¿i nop¡i fårå sfâr¿it în care s-au luat decizii, s-au definit inten¡ii, s-au conceput planuri, s-au dezvoltat proceduri administrative, s-au creat produse, au avut loc întîlniri, s-au recrutat ¿i instruit distribuitori independen¡i, cårora le-a fost stimulat interesul în domeniu. Van Andel ¿i De Vos erau entuzia¿ti ¿i credeau în ei în¿i¿i. Au muncit ca ¿i cum vie¡ile lor ar fi depins de asta. „Sunt capabil“ a fost sloganul lor. Aståzi, acest vis original s-a transformat într-o corpora¡ie gigant: Amway Corporation. Mii de distribuitori independen¡i care lucreazå pentru aceastå companie aproape în toatå lumea au propriile lor istorisiri despre succes; unii au devenit

Visurile

milionari. To¡i lucreazå pentru ei în¿i¿i, î¿i creeazå o via¡å mai bunå, mai bogatå în recompense. Povestea corpora¡iei Amway este dovada faptului cå visele pot transforma talentul ¿i îndemânarea oamenilor obi¿nui¡i în realizåri extraordinare. Visul este cel ce transformå capacitå¡ile noastre în mari realizåri. Majoritatea marilor visåtori au avut începuturi umile. Este ¿i cazul lui Martin Luther King Jr., un pastor baptist care ¿i-a dorit din tot sufletul împlinirea principiilor biblice de via¡å ¿i libertate, fericirea pentru fiecare bårbat, femeie ¿i copil din America. Era convins cå, prin Declara¡ia de Independen¡å, înainta¿ii au acordat aceste drepturi fundamentale fiecårui cetå¡ean. În¡elept ¿i prudent, Martin Luther King a în¡eles cå americanii sunt noroco¿i så se fi nåscut în acest ¡inut måre¡, ¿i-a dat seama cå nu mai existå o a doua na¡iune la fel pe påmânt. De ce? Pentru cå semnatarii Constitu¡iei au oferit cu în¡elepciune cetå¡eanului puterea de a se conduce prin intermediul unor reprezentan¡i corect ale¿i, care så facå parte dintr-un organism federal. De asemenea, au decretat prin Constitu¡ie cå to¡i oamenii sunt egali în fa¡a legii, au pus bazele unei societå¡i libere în care individul poate ajunge oricât de departe nåzuie¿te. Printr-un document a cårui perfec¡iune sugereazå inspira¡ie divinå, s-a asigurat cadrul pentru o democra¡ie realå ¿i pentru libera in¡iativå. Martin Luther King nu a gåsit nici un cusur Constitu¡iei; dimpotrivå, a elogiat-o, aceasta fiind un instrument unic în slujba libertå¡ii. A repro¿at înså societå¡ii neaplicarea prevederilor Constitu¡iei referitoare la raså, culoare ¿i credin¡å; a condamnat aceastå societate deoarece unii se bucurau de mai multå libertate decât al¡ii. El a spus: „Nu existå ceva

Puterea Min¡ii

mai periculos pe lume decât ignoran¡a sincerå ¿i prostia con¿tientå.“ Aceastå caracterizare reflectå întocmai societatea americanå din acea perioadå. Dr. King a fost omonimul lui Martin Luther, conducåtorul Reformei Protestante de la începutul anilor 1500, care a schimbat religia Eurasiei. Coinciden¡a a fåcut ca omonimul lui så conducå ceea ce a reprezentat cea mai amplå reformå socialå de pe continentul Nord American. Destinul l-a chemat, iar el a råspuns chemårii. Martin Luther King Jr. a fost un visåtor. El spunea: „Visez ca cei patru copii ai mei så tråiascå într-o zi într-o na¡iune în care så nu fie judeca¡i dupå culoarea pielii, ci dupå caracterul lor.“ Visul såu s-a transformat într-o inten¡ie atotcuprinzåtoare, care a inspirat scopuri precise, planuri amånun¡ite ¿i ac¡iune. ºelul såu a fost un angajament total. În aceastå privin¡å, el spunea: „Dacå omul nu a descoperit ceva pentru care så-¿i poatå da via¡a, atunci nu meritå så tråiascå.“ Orice om care se poate astfel dårui unui scop î¿i poate îndeplini aspira¡iile. Visul pastorului baptist a fost puternic ¿i bine conturat; i-a stârnit emo¡iile ¿i i-a înflåcårat spiritul. Declara cu înflåcårare: „Nu vreau decât så îndeplinesc voia Domnului, ¿i El mi-a permis så urc muntele; am privit în zare ¿i am våzut Påmântul Fågåduin¡ei“ – o referire biblicå la Moise, care de pe vârful Pisgah al muntelui Nebo a våzut ¡ara Canaan. Fiecare visåtor are de urcat un munte pentru a putea vedea cu adevårat Påmântul Fågåduin¡ei. Entuziasmul ¿i convingerea doctorului King au devenit molipsitoare, transmi¡ându-se altora care au ales perfect con¿tien¡i så îi urmeze visul ca ¿i cum ar fi fost al lor. ªi ei au vorbit despre libertatea

Visurile

conferitå prin Constitu¡ie – care îi face pe oameni egali în fa¡a legilor ¡årii ¿i care asigurå fiecårui cetå¡ean posibilitatea de a reu¿i sau nu, asumându-¿i de bunåvoie întreaga responsabilitate pentru consecin¡e. Visul lor arzåtor a devenit mai întâi o cauzå, transformându-se apoi într-o mi¿care ce a depå¿it durata vie¡ii celui care a ini¡iat-o, la fel ca ¿i pe aceea a multora dintre entuzia¿tii deschizåtori de drum care au fåcut-o så devinå realitate. Aståzi visul lor då roade. O serie de oameni î¿i clådesc o via¡å plinå de împliniri, bazându-se pe realizårile doctorului King ¿i ale celor care l-au urmat cu devotament. Îndeplinirea acestui vis asigurå noi for¡e umane pentru antreprenoriat, afaceri, munca brutå, politicå, guvernare, ¿coalå, religie, medicinå, ¿tiin¡å, industrie, sport, spectacol, artå. Mul¡i al¡ii vor putea, de asemenea, ajunge în func¡ii înalte dupå ce au descoperit cum så gândeascå la fel ca oamenii care au succes ¿i så aplice principiile care så le asigure îndeplinirea idealurilor. Pentru a ajunge pe înaltele culmi ale succesului, se vor låsa purta¡i pe aripile fermecate ale puterii min¡ii. Pentru cå Martin Luther King a fost un om cu principii, care s-a inspirat din cuno¿tin¡ele sale despre Sfânta Scripturå, continua sa viziune ar fi trebuit så nu aibå limite. Imediat ce prima parte a visului såu a fost îndeplinitå – crearea unei ¿anse egale pentru to¡i americanii – avea så treacå la pasul urmåtor. El a påtruns adânca semnifica¡ie a aforismului lui Solomon: „Omul este ceea ce gânde¿te“, un precept profund din Pildele Vechiului Testament. Bazându-se pe acest principiu, King avea så-¿i sfåtuiascå în¡elept urma¿ii så î¿i cultive spiritul ¿i

Puterea Min¡ii

så înve¡e cum så foloseascå puterea min¡ii. Ideile bine canalizate sunt semin¡ele maturizårii ¿i ale împlinirii. Educarea min¡ii este esen¡ialå pentru a-¡i atinge scopul; o minte instruitå nu cunoa¿te alte limite în afara celor impuse de ea înså¿i. Legile statului pot asigura libertatea unui individ din punct de vedere fizic, dar dacå indivizii nu î¿i educå mintea, vor råmâne înrobi¡i spiritual. Aceastå stare de umilin¡å spiritualå este la fel de apåsåtoare ca robia fizicå, iar cei care i se supun nu se pot ridica deasupra pragului impus de gândirea lor limitativå. Cei care viseazå înså la o via¡å mai bunå ¿i opteazå în mod con¿tient pentru cultivarea spiritului vor descoperi libertatea în adevåratul sens al cuvântului. Din nefericire, formarea unei gândiri principiale este un lucru pe care fiecare trebuie så-l înfåptuiascå pentru sine; nimeni altcineva nu-l poate face în locul såu. Noroco¿ii indivizi care î¿i educå mintea vor atinge un înalt nivel de gândire, iar starea lor materialå se va modifica în consecin¡å. Adevåratul succes este produsul unei gândiri principiale, corect direc¡ionate. Indivizii care î¿i doresc sincer ce este mai bun de la via¡å trebuie så î¿i schimbe de bunå voie vechea mentalitate cu una diferitå – mentalitatea care a trecut proba timpului ¿i care a permis altora så atingå succesul. Este important så înve¡i din experien¡a celor care în via¡å se conduc dupå principii, decât så fii condus de emo¡ii, relativism ¿i materialism. Alege-i cu grijå pe cei cu care te întreci pentru cå destinul lor va fi ¿i al tåu. Mai mult, studiazå ¿i însu¿e¿te-¡i principiile adevåratului succes de unul singur ¿i astfel vei deveni tu însu¡i. Oamenii cu principii reprezintå adevåratul succes al acestei perioade confuze.

Visurile

Bunåstarea durabilå nu le este håråzitå celor care nu sunt pregåti¡i så o primeascå. Pregåtirea constå în însu¿irea legilor care guverneazå bunåstarea – legi care de fapt, respectate în via¡a de zi cu zi, î¡i pot aduce bogå¡ia. Nimeni nu atinge o bunåstare durabilå prin nesåbuin¡å, noroc sau ¿anså. Aceasta se ob¡ine printr-o continuå respectare a legilor, care confirmå valoarea unor cuno¿tin¡e aprofundate prin vise, inten¡ii, ¡eluri, planuri, efort, cumpåtare ¿i råbdare. Drumul cåtre prosperitate nu mai este deloc necunoscut celor care l-au gåsit; înså el råmâne o enigmå pentru cei care nu cunosc legile. Persoanå instruitå, capabilå så recunoascå adevårul infinit, dr. King a în¡eles cå de¿i fiecare cetå¡ean are anumite drepturi inalienabile, orice muritor este o crea¡ie unicå. Fiecare este înzestrat cu o inteligen¡å ¿i cu o abilitate distincte, diferite de ale oricårei alte persoane; fiecare are un anumit grad de poten¡ial ¿i limitare; fiecare are simpatiile ¿i antipatiile lui. Nimeni nu este copia fidelå a altcuiva, chiar dacå existå persoane cu interese comune. Acesta este miracolul crea¡iei divine. Logica obi¿nuitå cere ca indivizii så î¿i gåseascå locuri în ierarhia socialå, lucru esen¡ial pentru cunoa¿terea fericirii ¿i a împlinirii. O na¡iune prosperå, sånåtoaså, trebuie så aibå o ierarhie socialå bine stabilitå, care så ac¡ioneze ca un întreg. Unicitatea indivizilor cu aptitudini ¿i interese diferite armonizeazå nevoile acestui întreg. În America, fiecare este liber så aleagå cum ¿i unde så fie de folos societå¡ii, cel mai bine prin omogenitatea propriilor sale idealuri. Iatå de ce societatea americanå oferå atât de multe ¿anse fiecårei categorii sociale: muncitori, manageri,

Puterea Min¡ii

patroni, speciali¿ti ¿i investitori. Este nevoie de to¡i pentru a se asigura succesul întregului. Viziunea lui Martin Luther King Jr. a fost una cuprinzåtoare. El ¿i-a imaginat un viitor în care så existe ¿anse egale pentru to¡i, indiferent de raså, culoare sau credin¡å, un viitor în care fiecare individ ar cunoa¿te måre¡ia Visului American ¿i ar participa de bunå voie la îndeplinirea lui, atunci când to¡i americanii în putere vor renun¡a så se afle sub un guvern perpetuu ori så tråiascå din ajutor social particular, în favoarea provocårii împlinirii personale ¿i a autoaprecierii pozitive. Aståzi existå o mul¡ime de posibilitå¡i pentru fiecare visåtor dispus så plåteascå pre¡ul succesului. Alte etape ale visului dr. King sunt în plinå desfå¿urare. Vor da roade atunci când cei indu¿i în eroare de planuri gre¿ite sau scepticism vor descoperi cå fiecare om este o for¡å creatoare independentå, capabilå så î¿i transforme visele în realitate. Pentru a fi oferit ideea ¿ansei egale, acest om remarcabil trebuie incontestabil råsplåtit: a realizat un vis într-adevår valoros. Existå indivizi ale cåror aspira¡ii sunt aparent imposibil de realizat. Un exemplu în acest sens este povestea apari¡iei meteorice a doamnei Margaret Thatcher într-o înaltå func¡ie oficialå în Marea Britanie. Visul såu era aparent imposibil pentru cå ea s-a hotårât så-¿i împingå destinul cåtre lumea dominatå de bårba¡i – politica. Doar un vizionar foarte hotårât, cu o puternicå for¡å moralå interioarå ¿i-ar fi asumat o astfel de provocare dificilå. Numai o persoanå conduså de înflåcårare ¿i principii ar fi crezut cå aceastå ¡intå neverosimilå ar putea fi atinså. Doar o femeie curajoaså îl putea privi pe diavol drept în ochi ¿i apoi så-l înfrângå pe teritoriul lui.

Visurile

Adevåratul motiv pentru care Margaret Thatcher s-a hotårât så intre în scena politicå a fost enormul ei patriotism. S-a temut cå un guvern forte ¿i înfioråtorul spectru al socialismului vor distruge în cele din urmå na¡iunea britanicå dacå nu se vor lua måsuri. Ca ¿i predecesorul såu, Sir Winston Churchill, ea era convinså cå socialismul înseamnå doar o egalitate în mizerie. Margaret Thatcher a fost un apåråtor agresiv al capitalismului ¿i un adept convins al pie¡ei libere. Fiind ea înså¿i o persoanå foarte independentå, a sus¡inut cu mândrie dreptul la libertate individualå. Acestea au fost ideile pentru care s-a luptat cu entuziasm în decursul ascensiunii sale politice. Doamna Thatcher a fost aleaså în Parlament în 1959. Datoritå inteligen¡ei sale, a capacitå¡ii de în¡elegere a politicii ¿i a calitå¡ilor de conducåtor politic, a câ¿tigat rapid atât respectul opozi¡iei, cât ¿i pe cel al colegilor de partid. ªi-a fåcut publice convingerile ¿i a fost cu adevårat respectatå pentru asta. În 1975 a venit la conducerea Partidului Conservator, înlocuindu-l pe Edward Heath; aceasta a constituit punctul de lansare pentru a ajunge prima femeie prim-ministru al Angliei, în 1979. ªi a fost cu adevårat un mare prim-ministru. Margaret Thatcher a ini¡iat o nouå politicå monetarå care a diminuat infla¡ia amenin¡åtoare, reducând finan¡area ¿i eliminând o serie de programe sociale gratuite. În 1982, hotårârea ¿i discernåmântul såu au respins încercarea Argentinei de a anexa prin for¡a armelor Insulele Falkland. Leul britanic militar a råcnit ¿i a reac¡ionat prompt, oprind invazia argentinianå ¿i punând rapid capåt råzboiului. Încrederea doamnei Thatcher într-o pia¡å liberå a determinat-o så vândå multe întreprinderi

Puterea Min¡ii

de stat, ac¡iune cu un impact pozitiv asupra economiei în a doua jumåtate a anilor ‘80. În ceea ce prive¿te politica externå, Margaret Thatcher a fost un puternic aliat al Statelor Unite. Doamnei Thatcher i s-a spus cu afec¡iune „Doamna de Fier“, datoritå modului curajos de a conduce ¡ara ¿i a caracterului såu integru. A fost un prim-ministru capabil al Imperiului Britanic, ocupând aceastå func¡ie pentru cea mai lungå perioadå de timp din acest secol. Dupå retragerea sa din Camera Comunelor în 1992, i-a fost acordat titlul de Baroana Thatcher de Kesteven. Margaret Thatcher a reu¿it så îndeplineascå ceea ce pårea de nerealizat. Ceea ce altora li s-a pårut imposibil, pentru ea pårea foarte posibil. ªi-a cultivat idealul råbdåtoare, fiind permanent convinså cå la momentul oportun, în ordinea universalå, acesta se va împlini. Lucru care de altfel s-a întâmplat, ea devenind în acest fel primministru. Aspira¡iile se realizeazå pentru cei care cred din tot sufletul, a¿a cum fac copiii – credin¡å despre care Iisus spunea cå este atât de puternicå, încât poate muta mun¡ii din loc. A visa înseamnå a imagina. A imagina înseamnå a ac¡iona. A ac¡iona înseamnå a realiza. Poate oare un om fårå minte, un om de nimic så ob¡inå vreodatå o realizare atunci când î¿i abandoneazå aspira¡iile ¿i renun¡å la puritatea sufletului? Niciodatå, pentru cå sfideazå Legea Supremå. El pierde binecuvântarea acelui „Cere ¿i ¡i se va da“; el respinge „lini¿tea, care este cu mult mai presus decât mintea omeneascå poate în¡elege.“ Marea provocare a vie¡ii este så ai vise måre¡e, nobile, la care så ¡ii, pentru cå ele sunt urzeala din care se va ¡ese viitorul – un viitor fascinant, presårat cu valoroase posibilitå¡i.

Visurile

Cele mai mari realizåri ale omenirii au crescut din semin¡ele viselor. Dintr-o singurå ghindå se na¿te o pådure. Dintr-un bob de porumb se nasc lanuri întregi. Vi¡ade-vie dåruie¿te nenumåra¡i ciorchini. Tot a¿a, visele sunt semin¡ele tuturor realitå¡ilor viitoare. În såråcåcioasa ¿i nevoia¿a familie a unui dulgher se nåscu un fiu. ªi-a petrecut copilåria ajutându-¿i tatål în munca sa, ore în ¿ir, zi dupå zi. Nu a primit o educa¡ie în deplinul în¡eles al cuvântului; nu a urmat o pregåtire în domeniul artistic; nimeni nu l-a învå¡at så se descurce în societate. În aceste condi¡ii vitrege, el a sim¡it o înaltå chemare care i-a cerut så gândeascå, så studieze, så se educe. A ajuns la maturitate încårcat de dragoste ¿i frumuse¡e sufleteascå. Idealul såu a devenit scop, scopul s-a transformat în misiune, iar misiunea l-a mistuit, nedându-i pace ¿i for¡ându-l så ac¡ioneze. Dorin¡a devenise atât de puternicå, de arzåtoare, încât atelierul dulgherului îi era insuficient. Î¿i låså astfel uneltele deoparte ¿i urmå chemarea sufletului. S-a hotårât så transforme lumea, s-o facå mai bunå. Vorbea despre Dumnezeu, dragoste ¿i frå¡ie, uluindu-¿i chiar ¿i criticii cu inteligen¡a sa. Nimeni nu mai propovåduise astfel înaintea lui. Mul¡imile îl ascultau ¿i îi cântåreau cuvintele, care erau foarte simple, dar în acela¿i timp mult mai profunde decât orice alte vorbe rostite vreodatå. Au fost schimbate vie¡i; regii au remarcat acest lucru, iar faima ¿i influen¡a sa au crescut spectaculos. Renumele såu, întårit de faptele ie¿ite din comun, nu avea limite. Responsabilitatea pe care ¿i-o asumase era covâr¿itoare. Puterea sa a fost unicå în istorie. Cu toate

Puterea Min¡ii

acestea, niciodatå nu a profitat de pozi¡ia sa ori de cineva. A låsat omenirii o mo¿tenire eternå. Contribu¡iile sale la dezvoltarea umanitå¡ii sunt fårå egal. Tânårul pornit de jos a devenit cea mai importantå figurå din istorie. Tot ce s-a scris despre el nu poate încåpea în nici o bibliotecå din lume. El ¿i-a îndeplinit visul; a reu¿it så î¿i atingå scopul. Cuvintele profunde ale lui Richard De Vos dezvåluie cu o simplå frumuse¡e totul despre secretul succesului ¿i al e¿ecului – „Oamenii care nu au ¡eluri înalte, în general le ating: î¿i doresc foarte pu¡in ¿i asta primesc. Via¡a nu trebuie tråitå astfel. Cred cå una din cele mai puternice for¡e din lume este voin¡a omului care crede în sine, care îndråzne¿te så ¡inteascå sus, så urmåreascå încrezåtor lucrurile pe care ¿i le dore¿te de la via¡å.“ Ne¿tiutorii, martorii invidio¿i ¿i spectatorii gelo¿i, care nu reu¿esc så påtrundå puterea viselor, pun succesul altora pe seama norocului sau a lipsei de scrupule. Asemenea oameni îi judecå din prisma perspectivelor limitate, a convingerilor lor etice ¿i morale pe visåtorii care se îmbogå¡esc. Nu sunt în stare så vadå adevårul pentru cå nu au putut så-l afle. Propriile idei îi leagå de condi¡ia lor fårå principii. În ignoran¡a lor, aruncå cu pietre în cei care reu¿esc så se realizeze pe deplin. Astfel de critici nu pot în¡elege ce înseamnå viziunea, angajamentul, organizarea, efortul, provocarea ¿i perseveren¡a necesare pentru ca o afacere valoroaså så poatå atinge succesul. Ei nu pot în¡elege numeroasele sacrificii fåcute, nu sunt con¿tien¡i de nenumåratele piedici depå¿ite. Nu iau în calcul riscul, îngrijorarea, dezamågirea ¿i durerea întâmpinate; nu ¿tiu nimic despre durata cålåtoriei ¿i råbdarea necesarå. Ei våd doar råsplata finalå pe care o privesc drept favoare, ¿anså sau noroc.

Visurile

Theodore Roosevelt, un vizionar care a în¡eles prea bine criticile frecvente la care sunt supu¿i visåtorii, a spus: „Nu conteazå cel ce criticå, nici cel care atrage aten¡ia asupra ¿ovåielii unui om puternic sau asupra a ceea ce putea fi fåcut mai bine. Cel care de fapt conteazå este luptåtorul din arenå, cu fa¡a nåclåitå de praf, sudoare ¿i sânge, stråduindu-se din råsputeri, viteje¿te, care gre¿e¿te ¿i î¿i pierde puterile iarå¿i ¿i iarå¿i, pentru cå nu existå efort fårå gre¿ealå ¿i puncte slabe, dar care se luptå cu adevårat så îndeplineascå faptele, care cunoa¿te extraordinarul entuziasm, devotamentul fårå margini, care se dåruie¿te unei cauze mari, care în cazul cel mai fericit cunoa¿te triumful unei mari realizåri, sau în cel mai råu caz, dacå e¿ueazå, aceasta se întâmplå cel pu¡in pentru cå a avut planuri îndråzne¡e, astfel cå locul såu nu va fi nicicând alåturi de cei distan¡i ¿i sfio¿i care nu cunosc nici victoria, nici înfrângerea.“ Adevårul este cå omul trebuie så se supunå atotputernicei Legi a Cauzei ¿i Efectului, pentru cå aceasta este omniprezentå ¿i imuabilå. Milionarul, muncitorul, cer¿etorul, to¡i se supun ¿i ei în egalå måsurå. Fiecare atinge o anumitå pozi¡ie socialå datoritå acestei legi, care hotårå¿te ca fiecare individ så primeascå ceea ce a câ¿tigat în mod corect. Efortul sau cauza determinå råsplata sau efectul. Cu cât efortul este mai mare, cu atât mai valoroaså va fi råsplata. Favoarea, ¿ansa, norocul nu conteazå în ordinea universalå. Orice realizare, sau lipsa acesteia, reprezintå råsplata efortului, sau nevoia acestuia. În esen¡å, succesul sau e¿ecul sunt idei manifestate, vise împlinite sau scopuri realizate. Fåure¿te-¡i un vis; ¡ine-te de el; påstreazå-l cu sfin¡enie, ca pe un bulgåre de aur. Laså-l så-¡i råscoleascå sufletul ¿i så-¡i stimuleze gândurile,

Puterea Min¡ii

pentru cå el va determina cursul vie¡ii tale. Urmeazå-¡i visul cu credin¡å ¿i într-o zi se va realiza. Aståzi, situa¡ia ta materialå poate fi împovoråtoare ¿i dificilå, dar acest fapt nu va fi de lungå duratå dacå î¡i fåure¿ti un vis incitant pe care så îl urmezi din tot sufletul. Când visul î¡i va schimba lumea interioarå a ideilor, lumea exterioarå va råspunde schimbårii. Un vis entuziast aduce cu sine schimbarea. Fii prudent în ceea ce visezi în mod con¿tient, dacå vrei ca visul så se împlineascå. Visul care te înflåcåreazå ¿i pe care îl påstrezi în suflet este sursa unei realizåri care va dura o via¡å. Într-o bunå zi visul din sufletul tåu se va realiza, indiferent de natura sa: bun sau råu, sau ¿i bun ¿i råu, nu are importan¡å. În final, via¡a ta va urma cursul pe care ¡i-l dore¿ti cel mai mult. Vei primi adevårata råsplatå pentru efortul depus, pe måsura propriilor tale idei. Indiferent de ceea ce e¿ti acum, vei accepta status-quo-ul, vei reu¿i sau vei e¿ua în func¡ie de esen¡a gândurilor tale. Po¡i ajunge la înål¡imea celui mai nobil vis al tåu sau te po¡i coborî la nivelul cel mai josnic al imagina¡iei tale. Pentru cå ai libertatea de a gândi, soarta este în mâinile tale. Tu e¿ti singurul råspunzåtor.

DE REºINUT

Viziunea ta este pecetea destinului tåu.