CUPRINS
Mul¡umiri Introducere
7 8
Partea întâi Tehnologia de ultimå orå CAPITOLUL UNU Sunte¡i aici: Internetul ¿i cei 10.000 de ani de inova¡ie ............................ 15 O conversa¡ie cu Jody Victor ..................................................45
CAPITOLUL DOI O scurtå istorie a computerelor: ¥n zece pa¿i simpli ................................................................. 49 O conversa¡ie cu Fred Harteis ................................................. 69 O conversa¡ie cu Bert Gulick ...................................................73
CAPITOLUL TREI O lume „.com“: Internetul ¿i comer¡ul electronic ........................................... 78 O conversa¡ie cu Andy Andrews ............................................ 102 O conversa¡ie cu Jim Floor.................................................... 106
5
Partea a doua Aspectul personalizat CAPITOLUL PATRU Rådåcinile istorice ale Quixtar.com .................................... 113 O conversa¡ie cu Brian Hays..................................................140 O conversa¡ie cu Paul Miller...................................................144
CAPITOLUL CINCI S-a nåscut o stea: Crearea site-ului Quixtar.com ............................................. 148 O conversa¡ie cu Tim Foley ...................................................179 O conversa¡ie cu Jim Dornan................................................ 184
CAPITOLUL ªASE Sinergia specificå Marketingului Personalizat ¿i alte douåzeci de motive pentru care Quixtar.com are atâta succes .................................... 188 O conversa¡ie cu Bo Short..................................................... 220
CAPITOLUL ªAPTE ¥n noul mileniu..................................................................... 225
DICºIONAR Glosar de termeni digitali ................................................... 251
INTRODUCERE
N
e aflåm în anul 1969. În ciuda unei economii înfloritoare ¿i a unei rate scåzute a ¿omajului, America era sfâ¿iatå de råzboiul din Vietnam. Richard Nixon se bucura de primul såu an la Casa Albå. Sute de mii de oameni s-au adunat lângå o fermå de vite de la periferia ora¿ului New York pentru a participa la Festivalul de muzicå ¿i artå Woodstock. Filmele celebre ale acelui an includeau titluri precum Butch Cassidy ¿i Sundance Kid, Cowboy-ul de la miezul nop¡ii ¿i Easy Rider. A fost anul în care televiziunea a transmis seriale precum Strada Sesame, Mr. Roger’s Neighborhood, The Brady Bunch ¿i Marcus Welby M.D. Echipa New York Jets a câ¿tigat cupa Super Bowl III, iar New York Mets au sårbåtorit prima lor serie de victorii interna¡ionale. La radio se cântau melodii precum „Hot Fun in the Summertime“, „Raindrops keep falling on my head“ ¿i „Okie from Muskogee“, cântecul lui Merle Haggard. Tot acesta a fost Anul Lunii, când Neil Armstrong ¿i Buzz Aldrin au coborât din modulul lunar Apollo 11 ¿i au på¿it pentru prima datå pe suprafa¡a astrului de noapte. În timp ce priveau sau ascultau transmiterea acestui eveniment în direct, oamenii din întreaga lume au început cå împlinirea unui mai vechi vis al omenirii reprezenta ¿i începutul unei noi ere. Într-o luni, pe data de 1 septembrie a aceluia¿i an, a avut loc un alt eveniment istoric, care avea så-¿i lase amprenta asupra lumii ca ¿i zborul spre Lunå. În acea zi, un computer proiectat special a fost adus cu avionul din Massachusetts în California, unde a fost livrat unei echipe de cercetåtori din cadrul Universitå¡ii UCLA. Masivul computer a fost ridicat de un motostivuitor ¿i a¿ezat blând pe podea, unde a fost rapid înconjurat de o micå mul¡ime de studen¡i ¿i ingineri neråbdåtori. 8
Introducere
Acel computer – cunoscut ¿i sub numele de Interface Message Processor (Interfa¡å de procesare mesaje), primul de genul acesta – a reprezentat începutul a ceea ce noi numim aståzi Internet. Exact o lunå mai târziu, la 1 octombrie 1969, computerul „a comunicat“ cu un alt computer de la Institutul de Cercetåri Stanford. A fost un început timid, în care computerele se blocau, iar mecanismele trebuiau revizuite ¿i reprogramate în mod constant. Dar experimentul a fost un succes. Era pentru prima datå în istorie când douå persoane aflate la distan¡å comunicau prin intermediul computerelor. Lumea nu avea så mai fie niciodatå la fel. TREIZECI DE ANI MAI T¢RZIU. Internetul este mesagerul unei noi ere în istoria umanitå¡ii. World Wide Web (www) ¿i comer¡ul electronic s-au transformat rapid în for¡e ale marilor schimbåri din societatea noastrå, aducând cu ele o mul¡ime de provocåri ¿i noi oportunitå¡i. Exact dupå treizeci de ani de când Internetul a primit via¡å, istoria s-a mai scris încå o datå. Quixtar.com ¿i-a deschis por¡ile la ora 16:37 dupå-amiaza, miercuri, pe 1 septembrie, 1999. Revolu¡ia Quixtar – un salt imens în marketing ¿i afaceri – începuse. Internetul ¿i comer¡ul electronic nu aveau så mai fie niciodatå la fel. Ce este Quixtar? Existå multe modalitå¡i de a råspunde la aceastå întrebare. Quixtar.com a fost descris ca un Portal de Cumpåråturi Personale, ca cel mai mare mall online din lume, Comer¡ul Tridigital, ca un nou model de afaceri creat special pentru Internet sau ca oportunitatea de afaceri unicå a noului mileniu. S-a spus cå este modelul precursor al marketingului personalizat, precum ¿i paradigma de afaceri a secolului XXI. Quixtar este un nou arhetip pentru o nouå perioadå a istoriei. Quixtar reprezintå toate acestea la un loc ¿i chiar mai mult. LUMEA a¿teptase apari¡ia lui Quixtar. Între miezul nop¡ii ¿i ora 12 a celei de-a doua zile, pe 1 septembrie, site-ul 9
Introducere
Quixtar.com a fost accesat de 20 de milioane de ori – aproximativ numårul popula¡iei din zona metropolitanå a ora¿ului New York. Milioane de oameni, crezând în mod eronat cå site-ul se va lansa exact la miezul nop¡ii, au început så batå la poarta virtualå a acestuia pentru a avea acces – ¿i nu s-au oprit pânå nu au reu¿it. În acea dupå-amiazå, Quixtar ¿i-a deschis larg por¡ile cåtre lume. În momentul în care scriu aceste rânduri, site-ul înregistreazå de la 30 pânå la 40 de milioane de accesåri pe zi ¿i este unul din site-urile de comer¡ electronic cu cel mai mare succes de pe întreg web-ul. La scurt timp dupå lansarea istoricå a lui Quixtar.com, am vorbit cu Ken McDonald, Vice-pre¿edinte ¿i Director General al Quixtar. „Este un eveniment de excep¡ie, mai ales pentru Internet“, a spus Ken mândru. „Nici un site lansat anterior nu a înregistrat un trafic atât de mare din prima zi. Quixtar.com este începutul a ceva complet nou în comer¡ul electronic. Istoria se scrie chiar acum ¿i este o onoare incredibilå så facem ¿i noi parte din ea. Am avut unele dificultå¡i tehnice în primele zile, la care nu ne-am a¿teptat, dar nu a fost ceva de nerezolvat. Am alcåtuit cea mai bunå echipå web, care så se ocupe în mod constant de infrastructura sistemului, pentru a preveni gâtuirile provocate de trafic. Avem cei mai buni speciali¿ti din ¡arå ¿i scopul lor este så îmbunåtå¡eascå viteza ¿i performan¡a site-ului în fiecare zi. Suntem gata så facem fa¡å oricårei provocåri.“ Timp de aproape un an de zile, Ken ¿i echipa sa de la Quixtar – care include ¿i un grup de dezvoltare a Internetului format din peste o sutå de proiectan¡i talenta¡i – au muncit neîntrerupt pentru lansarea de la 1 septembrie. „Da, unora dintre noi le-ar prinde bine ni¿te ore de somn în plus, a mai adåugat el râzând. În ultimele såptåmâni am pierdut multe nop¡i aici, pentru cå am vrut så ne asiguråm cå totul va merge strunå. ªi când te ui¡i la site ¿i vezi cât de bine este realizat, î¡i dai seama cå a meritat fiecare sacrificiu. Am avut noroc de o echipå extraordinarå. Cu to¡ii am reu¿it så 10
df
Introducere
facem ceva extraordinar.“ Dupå ce s-a convins cå site-ul func¡ioneazå a¿a cum trebuie, echipa Quixtar î¿i concentreazå eforturile în altå direc¡ie. Ken explicå: „De-abia acum începe munca adevåratå. Avem deja noi ¡eluri stabilite ¿i noi planuri de realizat. Aducem noi magazine partener ¿i lårgim gamele de produse. Pe måsurå ce timpul va trece, Quixtar va deveni mai mare, mai rapid ¿i mai u¿or de utilizat.“ ÎN ACEASTÅ CARTE vom explora noua lume a marketingului personalizat a¿a cum a fost el ini¡iat de Quixtar.com. Vom încerca så råspundem la douå întrebåri: Ce este Quixtar? ªi de ce este a¿a de revolu¡ionar? Vom analiza în detaliu cele douå aspecte caracteristice ale lui Quixtar: tehnologia de ultimå orå ¿i aspectul personalizat. În capitolul 1 vom discuta despre Revolu¡ia Internetului din care face parte ¿i Quixtar. Internetul nu este altceva decât una din cele mai recente inova¡ii din istoria umanitå¡ii. Vom studia anumite evenimente istorice pentru a vedea ce lec¡ii putem învå¡a despre Internet ¿i Quixtar. Capitolul 2 prezintå istoria computerelor în zece pa¿i simpli. Iar în capitolul 3 vom explora istoria Internetului ¿i vom arunca o privire mai atentå asupra exploziei din lumea comer¡ului electronic. În Capitolul 4 vom vedea care sunt rådåcinile istorice ale Quixtar.com. Apoi în Capitolul 5 vom intra în culisele afacerii Quixtar. Vom completa acest capitol cu o serie de råspunsuri date la cele mai frecvente întrebåri despre Quixtar.com. În Capitolul 6 vom descrie avantajele care fac din Quixtar o afacere unicå ¿i plinå de succes. Iar Capitolul 7 va încerca så råspundå la întrebarea de ce Quixtar.com este noul model de afaceri al secolului XXI. ÎN TIMP CE AM SCRIS aceastå carte am avut ¿ansa de a discuta fa¡å-n fa¡å cu unii dintre cei mai aprecia¡i lideri, afilia¡i 11
Introducere
la Quixtar.com. Fiecare dintre ace¿ti întreprinzåtori, de altfel oameni de afaceri plini de succes, mi-a vorbit deschis despre experien¡a unicå ¿i oportunitatea incredibilå oferitå de Quixtar. Am råmas atât de impresionat de remarcele lor, încât am luat horårârea så le redau exact a¿a cum au fost, cuvânt cu cuvânt, mai degrabå decât så le compilez sub forma unor comentarii scurte. Vå sunt prezentate astfel pentru prima datå la un loc gândurile ¿i opiniile unora din cei mai vizionari ¿i progresi¿ti lideri din afacerea Quixtar. Aceste convorbiri vor apårea pe tot parcursul cår¡ii. CÅLÅTORIA NOASTRÅ PRIN lumea Quixtar va fi una aventuroaså. De-a lungul ei, vom sta de vorbå cu o femeie în vârstå de 107 ani, îl vom vizita pe Vråjitorul din Oz, vom zbura prin sistemul solar ¿i vom afla ce ne poate spune despre viitor istoria bicicletelor. Ne vom distra de minune!
12
PARTEA ¥NT¢I
TEHNOLOGIA DE ULTIMÅ ORÅ
CAPITOLUL UNU
Sunte¡i aici: Internetul ¿i cei 10.000 de ani de inova¡ie
E
– Ce? må întrebå bårbatul, dând din cap încet. – E-commerce, i-am råspuns. Comer¡ul electronic, comer¡ul digital – ¿ti¡i dumneavoastrå, computere, Internet, toate astea. – Hmmm…, råspunse el încet. Apoi dådu din cap, zâmbind. Sunt sigur cå este ceva interesant pentru dumneavoastrå. ªtiu o mul¡ime de oameni care discutå despre a¿a ceva. Dar, dupå pårerea mea, lumea din ziua de azi mai are un du¿man: calculatorul. – Du¿manul nostru? am repetat râzând. – Mda, computerele gråbesc lucrurile mult prea repede. Pânå så ajungi så în¡elegi ¿i tu ceva, se schimbå totul. Cine poate så ¡inå pasul cu ele? Totul se schimbå mult prea rapid. Cine poate tråi a¿a? Am dat din cap în tåcere. Bårbatul, un prieten de-al meu, cam de 40 ¿i ceva de ani, care are un mic atelier auto, se uitå pe fereastrå la parcarea imenså din fa¡å. οi întoarce fa¡a spre mine, înså privirea lui råmâne într-o parte. Câteva zile mai târziu am purtat o discu¡ie similarå cu o doamnå într-o båcånie. Prietena unei prietene de-a mea, auzise cå lucrez la o carte nouå ¿i m–a întrebat despre ce este vorba în aceasta. 15
Sunte¡i aici: Internetul ¿i cei 10.000 de ani de inova¡ie
– E-commerce, i-am spus. Este despre o companie de pe Internet, numitå Quixtar, care o så revolu¡ioneze afacerile. Expresia chipului ei se tensionå pu¡in. – Nu prea ¿tiu mare lucru despre computere, spuse ea cerându-¿i parcå scuze. Må sperie. – Ce anume vå sperie mai exact? – Må intimideazå pur ¿i simplu. Îmi dau o stare de confuzie. ªi sunt ¿i foarte scumpe. În plus, toatå povestea asta cu Internetul, habar n-am la ce folose¿te. Am dat din cap din nou. ACESTE DOUÅ CONVERSAºII, ambele derulându-se în aceea¿i såptåmânå nu cu multå vreme în urmå, m-au învå¡at foarte multe lucruri. Eu eram cu totul cople¿it de comer¡ul electronic, Internet ¿i în mod special de Quixtar.com ¿i absolut convins cå ne aflåm în pragul unei noi ere din istoria umanitå¡ii, iar Quixtar este piatra de hotar. Dar iatå cå lângå mine existau doi oameni, amândoi inteligen¡i ¿i muncitori, care nu pricepeau nimic din ceea ce se întâmpla cu lumea din jurul lor. Întrebarea „E ce?“ spunea cam totul despre ceea ce gândeau ei. Erau con¿tien¡i cå ceva se petrecea – e suficient så te ui¡i la jurnalul de searå sau så cite¿ti ziarele pentru a-¡i da seama de asta. Oriunde te duci, cineva trebuie så vorbeascå despre minunile computerelor ¿i schimbårile rapide din lumea Internetului. Dar ceea ce nu în¡elegeau ei absolut deloc era ce însemnau toate astea pentru fiecare dintre noi, pentru familiile ¿i comunitå¡ile noastre, precum ¿i pentru societate în general. Nu erau con¿tien¡i de faptul cå descoperirea Internetului reprezintå un moment de råscruce în istorie cu nimic mai prejos decât a fost Revolu¡ia Industrialå. Este marea transformare a vremurilor în care tråim. Ne place sau nu, lumea se schimbå – ¿i noi facem parte din ea. Epoca în care tråim acum este una plinå de promisiuni ¿i de oportunitå¡i inexistente în trecut, care ne oferå ¿ansa de a ne îmbunåtå¡i via¡a. Modul în care reac¡ionåm ¿i ce facem cu 16
Sunte¡i aici: Internetul ¿i cei 10.000 de ani de inova¡ie
df
posibilitå¡ile întâlnite depind de fiecare dintre noi. Cei care sunt aten¡i la tendin¡ele culturale ¿i la noile tehnologii, care respectå lec¡iile date de istorie ¿i care sunt gata så meargå mai departe ¿i så beneficieze de u erau con¿tien¡i de oportunitatea oferitå de noile faptul cå descoperirea inova¡ii se vor bucura de recom- Internetului reprezintå un pense pe måsura muncii depuse. moment de råscruce Cei care nu iau måsuri acum în istorie cu nimic mai pentru a-¿i depå¿i teama cauzatå de noile tehnologii vor prejos decât a fost rata ¿ansa de a tråi într-una din Revolu¡ia Industrialå. cele mai minunate ere ale istoriei umanitå¡ii.
N
HAIDEºI SÅ RECUNOAªTEM: Toate rapoartele despre o nouå tehnologie pot fi, pentru mul¡i oameni, îngrijoråtoare ¿i pline de confuzie. Mul¡i dintre noi suntem prea ocupa¡i sau prea stresa¡i pentru a avea timpul ¿i energia de a analiza ce se întâmplå. Pentru unii, Internetul nu este altceva decât un punct dintr-o listå cu activitå¡i pentru care nu avem timp niciodatå. Din ce în ce mai multe persoane se simt alienate – fie fa¡å de muncå, de cei din jur, fie fa¡å de timpurile pe care le tråim. Frustrarea, furia, confuzia, intimidarea, teama – toate acestea sunt reac¡ii obi¿nuite într–o epocå în care tehnologiile de ultimå orå produc shimbåri majore în societate. Deci, dacå vå sim¡i¡i un pic nedumeri¡i în ceea ce prive¿te Internetul ¿i Revolu¡ia Informa¡iei, nu uita¡i cå nu sunte¡i singuri.
Cada de baie a mamei ESTE O DUPÅ-AMIAZÅ de varå târzie ¿i Doamna Rebecca McGinness stå în lini¿te la masa de la bucåtårie, frunzårind un teanc de vederi ¿i scrisori primite de la rude ¿i prieteni. U¿a de la verandå este larg deschiså ¿i de afarå se strecoarå acordurile unei melodii lente. 17
Sunte¡i aici: Internetul ¿i cei 10.000 de ani de inova¡ie
Doamna McGinness, o prietenå foarte bunå de-a mea, în¡elege istoria mai bine decât oricare dintre cunoscu¡ii mei. S-a nåscut în 1892. În timp ce scriu aceastå carte se pregåte¿te så-¿i sårbåtoreascå cea de-a o sutå ¿aptea aniversare. Locuie¿te doar la câ¡iva kilometri de casa mea ¿i de multe ori trec pe la ea så o salut ¿i så mai ståm de vorbå. De obicei må prime¿te la bucåtårie, unde ea stå a¿ezatå pe un scaun cu pernå ro¿ie în capul unei mese lungi. Doamna McGinness s-a nåscut în Charlottesville, Virginia, în 1892, cu trei zile înainte ca Grover Cleveland så fie ales pre¿edinte. οi aminte¿te pove¿tile spuse de tatål ¿i bunica ei (care fuseserå sclavi amândoi) despre cum era via¡a înainte. Doamna McGinness a fost ea înså¿i martora schimbårilor dramatice din secolul XX – de la cai ¿i tråsurå, la cålåtoria în spa¡iu; de la patefonul Victrola la compact discul Sony; de la peni¡ele cu cernealå la Microsoft Word. – În casa în care m–am nåscut, spune ea încet, sprijinindu-se de spåtarul scaunului, aveam låmpi cu kerosen, ¿i nu electricitate. Nu aveam apå curentå, doar un hidrant în curtea din spate. În bucåtårie nu aveam nici måcar o chiuvetå, doar un bazin mare de apå. Gåteam ¿i încålzeam casa cu lemne ¿i cårbune. Cam a¿a era. Doamna McGinness mi-a zis cå este normal ca oamenii så se teamå de schimbare. Când i-am povestit despre persoanele nelini¿tite de modul în care computerele schimbå lumea, a zâmbit ¿i a dat din cap. – Nu-mi spui nimic nou, zice ea. Hai så-¡i povestesc ceva despre mama. Îmi amintesc cå, într-o zi, a venit tata acaså cu o cadå de baie nou nou¡å – avea chiar ¿i o manivelå într–o parte pentru stors rufele. Dar mamei nu i-a plåcut deloc. Ea vroia så foloseascå în continuare vechea ei copaie cu care era obi¿nuitå. Mai târziu înså mama a încercat cada cea nouå ¿i i-a plåcut tare mult. Imediat ce ¿i-a dat seama cât de u¿or e de folosit nu s-a mai despår¡it de ea. Nici electricitate nu a vrut, pentru cå zicea cå o så ne loveascå fulgerul cu firele alea în caså. Ea vroia lemnul ¿i cårbunele cu care era obi¿nuitå. Dar când am absolvit 18
Sunte¡i aici: Internetul ¿i cei 10.000 de ani de inova¡ie
df
Institutul Hampton în 1915, eram o fatå modernå. A¿a cå atunci când m-am întors acaså în Charlottesville am fåcut tot posibilul ca toate acele lucruri så ajungå în casa mamei mele. Ea nu le vroia. Dar ¿tii ¿i tu cum se întâmplå. Important e så le folose¿ti o datå ¿i dupå aia nu te mai po¡i dezlipi de ele. Doamna McGinness a fåcut o pauzå, s-a låsat pe spate, sprijinindu-se de spåtarul scaunului, dupå care a luat o gurå de apå. ªi-a ¿ters buzele cu un ¿erve¡el ¿i ¿i-a dres vocea. – Computerele astea sunt exact ca noua cadå de baie a mamei, ofteazå ea. Întotdeauna apare ceva nou. Vremurile se schimbå mereu. A¿a vrea Dumnezeu – vrea ca noi så învå¡åm mereu ¿i så în¡elegem lucrurile noi. Lumea noastrå e a¿a de frumoaså. Cu adevårat e o lume minunatå. Dar trebuie så te schimbi o datå cu ea ¿i så te dezvol¡i, pentru cå altfel råmâi în urmå.
Un tur rapid în istoria inova¡iei PRIMUL PAS pe care îl vom face împreunå în încercarea de a în¡elege ¿i a aprecia aceastå epocå extraordinarå în care tråim – ¿i rolul cu adevårat crucial al afacerii Quixtar – este de a pune Internetul în context istoric. În acest prim capitol vom arunca o privire asupra revolu¡iei tehnologice la care suntem martori în acest început de secol XXI. Dacå ar fi så aleg o idee din acest capitol pe care så o re¡ine¡i, aceasta ar fi urmåtoarea: Perioada de inova¡ie tehnologicå ¿i transformåri culturale în care tråim acum – dramaticå ¿i prodigioaså a¿ putea spune – este de fapt cea mai recentå dintr-o serie de momente similare care au schimbat ¿i modelat societatea de–a lungul istoriei umane. Din când în când, tehnologiile noi care apar sunt aplicate astfel încât toate aspectele societå¡ii suferå modificåri, aducând noi provocåri ¿i oferind imense oportunitå¡i pentru cei care sunt vigilen¡i. Chiar acum, în acest moment – tråim o astfel de perioadå. Fi¡i vigilen¡i. 19
Sunte¡i aici: Internetul ¿i cei 10.000 de ani de inova¡ie
Începuturile societå¡ii
De-a lungul istoriei umanitå¡ii, ideile noi, inova¡iile ¿i utilizarea tehnologiilor de ultimå orå au transformat ¿i au remodelat societå¡ile în care au tråit stråmo¿ii no¿tri. Iatå câteva exemple. Lucrurile au început så se schimbe cu adevårat acum 10 – 12 000 de ani (cu aproxima¡ie 10 000 pânå la 8 000 de ani înainte de Cristos), când grupuri de vânåtori au început så creascå animale ¿i så cultive recolte pentru prima datå. Timp de mii de ani, fiin¡ele umane nu fåcuserå altceva decât så vâneze animale ¿i så adune fructele ¿i cerealele crescute în mod natural. În regiunile bogate în grâne – în special în zona din sudvestul Asiei, cunoscutå ¿i sub numele de Cornul Abunden¡ei (pår¡i din Iran, Irak, Turcia ¿i Siria) – fuseserå dezvoltate noi unelte care îi ajutau pe oameni så culeagå ¿i så prepare plantele sålbatice. Secere ascu¡ite din piatrå, co¿uri împletite, mortare ¿i pisålog din piatrå, precum ¿i oalele din lut pentru depozitare au fost create pentru ca recoltarea grânelor ¿i a fructelor så fie mai u¿oarå. Agricultura ¿i produc¡ia de hranå s-a dezvoltat în timp ¿i a fost posibilå datoritå utilizårii acestor unelte. Domesticirea animalelor – în principal câini, oi, capre, porci ¿i vaci – a început tot cam în aceea¿i perioadå, ini¡iindu--se astfel o îndeletnicire care a continuat pânå în secolul XX. (Hamsterii, de exemplu, nu au fost domestici¡i ca animale de caså înainte de anii ’30 ai secolului trecut.) Ca ¿i în cazul agriculturii, tehnicile de cre¿tere a animalelor captive s-au îmbunåtå¡it în timp. Oamenii au devenit pe parcurs mai dependen¡i de materialele ¿i hrana oferite de aceste mijloace noi. Vânåtoarea ¿i agricultura au devenit un stil de via¡å din ce în ce mai obi¿nuit. În zilele noastre, în timp ce ultima dintre marile societå¡i tradi¡ionale se adapteazå la noile metode ¿i tehnologii, suntem martorii dispari¡iei vânåtorii ¿i agriculturii ca modalitate de supravie¡uire. DOMESTICIREA animalelor ¿i cultivarea plantelor acum 10 000 de ani au declan¿at prima mare transformare din 20
Sunte¡i aici: Internetul ¿i cei 10.000 de ani de inova¡ie
df
societatea umanå. Agricultura ¿i cre¿terea animalelor au deschis u¿ile unei noi ere în civiliza¡ia umanå – un proces pe care antropologii îl numesc „dezvoltarea complexitå¡ii sociale“. Aceasta este o sintagmå foarte potrivitå, deoarece exact asta s-a întâmplat – via¡a socialå a devenit foarte complexå din acel moment. Timp de zeci de mii de ani, societå¡ile umane fuseserå mici, predo-minant alcåtuite din grupuri nomade de 30 pânå la 50 de oameni. Rezisten¡a grupului era sus¡inutå de un sentiment de reciprocitate ¿i de schimbul ritual de bunuri. Nu existau nici un fel de clase ¿i nici conducåtori – nici ¿efi ¿i nici pre¿edin¡i. Înså stilul de via¡å sedentar, a¿ezat care s–a impus o datå cu agricultura ¿i domesticirea animalelor a pus capåt acestui aspect. Schimbarea cea mai notabilå a fost cre¿terea popula¡iei, care a coincis cu adaptarea stråmo¿ilor no¿tri la agriculturå ¿i cre¿terea animalelor. Câteva mii de ani mai târziu, grupuri din ce în ce mai numeroase de oameni au început så tråiascå împreunå, formând astfel satele ¿i ora¿ele. În unele cazuri – cum ar fi comunitatea din Catal Huyuk din Turcia modernå, care a avut aproximativ 6000 de oameni – noile a¿ezåri au însemnat mici ora¿e cu case din lut ¿i noroi. Societå¡ile au devenit centralizate, cu ¿efi, lideri ¿i o claså conducåtoare care ¿i–a asumat autoritatea asupra celorlal¡i. Inegalitå¡ile economice au început så aparå – unii oameni aveau mai mult, al¡ii mai pu¡in. Printre inova¡iile acestei epoci unice din istoria umanå (5000 pânå la 3000 de ani înainte de Cristos) se numårå ¿i specializarea me¿te¿ugurilor. Anumi¡i indivizi devin exper¡i, de exemplu în prelucrarea lemnului, în olårit sau prelucrarea cuprului. Nevoia unui transport mai eficient al grânelor recoltate ¿i al bunurilor a dus la inventarea ro¡ii (construitå original din trei piese de lemn); iar scrisul s-a nåscut din nevoia de a ¡ine eviden¡a tranzac¡iilor comerciale. Au apårut noi drumuri comerciale, care au dezvoltat comunicarea, ajutând la råspândirea tehnologiilor ¿i inova¡iilor în întreaga Europå ¿i în Asia. 21
Sunte¡i aici: Internetul ¿i cei 10.000 de ani de inova¡ie
Cupru, bronz, fier ¿i dincolo de ele
Me¿te¿ugarii au învå¡at treptat cå amestecarea cuprului ¿i a cositorului în anumite cantitå¡i då na¿tere bronzului – a cårui apari¡ie a declan¿at o nouå epocå a produc¡iei materiale (cunoscutå sub numele Epoca de Bronz). Mai târziu, experimentele necontenite au dus la extrac¡ia ¿i prelucrarea fierului, care a fost preferat în locul bronzului, deoarece cositorul se gåsea foarte greu. Artizanii ¿i metalurgi¿tii au rafinat uneltele cu ajutorul cårora se puteau construi vehicule ¿i bårci mai bune – fapt care a dus din nou la o comunicare îmbunåtå¡itå ¿i la dezvoltarea come¡ului. Pânå în anul 2000 î.Ch. mii de sclavi au construit pe câmpiile nisipoase de la Gizeh Marile Piramide din Egipt; Stonehenge a fost construit cu aproxima¡ie în anul 1500 î.Ch.; templele clasice grece¿ti au fost ridicate pânå în anul 500 î.Ch.; ¿i înainte ca Iisus Cristos så se nascå la Ierusalim, noul ¿i puternicul imperiu Roman pusese deja bazele modernelor ora¿e-state.
Inova¡ia chinezeascå
Urmåtoarea epocå extraordinarå în domeniul inova¡iei – care a urmat imediat cåderii Romei în jurul anului 500 d.Ch., apoi „epocii întunecate“ ¿i apari¡iei Imperiului Islamic – a avut loc în China ¿i în vestul Asiei înainte ¿i dupå anul 1000 d.Ch. În aceastå perioadå, me¿te¿ugarii chinezi foloseau furnale (cuptoare înalte) pentru a perfec¡iona arta modelårii fierului. Inova¡iile lor remarcabile, într–o perioadå în care aproape toatå Europa era cople¿itå de såråcie ¿i stagnare, au marcat o epocå incredibilå a inova¡iei. Metalurgi¿tii chinezi au creat armuri impresionante, vârfuri din fier pentru såge¡i, unelte solide ¿i rezistente pentru agriculturå ¿i noi materiale pentru construc¡ii, cum ar fi ¡igla pentru acoperi¿uri. Chinezii budi¿ti au construit statui uria¿e ¿i noi poduri de fier. Remarcabile au fost ¿i inova¡iile din domeniul iriga¡iilor, tiparului, al prafului de pu¿cå, al måtåsii ¿i produc¡iei de textile, al naviga¡iei ¿i ingineriei hidraulice. În mod ironic, succesul mongolilor nomazi – sub conducerea lui Gingis Han – care au invadat ¿i au cucerit China la 22
Sunte¡i aici: Internetul ¿i cei 10.000 de ani de inova¡ie
df
începutul anilor 1200, s-a bazat pe inova¡iile chineze¿ti în domeniul harna¿amentului cailor ¿i în mod special al chingilor de fier. Pentru cå acestea erau deosebit de solide ¿i rezistente, îi låsau cålåre¡ului mâinile libere, un avantaj absolut decisiv, atunci când cu o mânå ¡ineai arcul ¿i cu cealaltå sågeata.
Biblioteca de la Toledo
În secolul XI, diferite regate cre¿tine din Europa, care fuseserå izolate ¿i divizate de råzboaiele feudale în perioada „epocii întunecate“, s-au unificat ¿i au început så atace ei care acordå musulmanii pentru a-i împinge aten¡ie tendin¡elor înspre sud – începând cu ora¿ele islamice bine dezvoltate din culturale ¿i tehnologiilor Spania. În anul 1085 d.Ch., de ultimå orå, cei care Toledo – centrul arab al ¿tiin¡ei sunt con¿tien¡i de lec¡iile ¿i al filosofiei – a fost cucerit de istoriei ¿i care sunt gata armatele europene din nord. så facå un pas înainte Acest eveniment s-a dovedit a pentru a beneficia de fi un eveniment crucial în istoria oportunitatea oferitå de Occidentului. aceste inova¡ii se vor Cre¿tinii au preluat conbucura de trolul asupra ora¿ului ¿i au recompensele primite început så exploreze imensa bibliotecå arabå gåsitå acolo. Pe în urma eforturilor måsurå ce traduceau fasci- sus¡inute. Cei care nu nantele texte în latinå, europenii fac nimic acum pentru descopereau concepte noi ¿i a-¿i depå¿i teama de tehnologii impresionante care noile tehnologii vor rata aveau så revolu¡ioneze întreaga una din cele mai mari lume occidentalå – având la epoci ale oportunitå¡ii bazå filozofia, logica, mate- din istoria umanitå¡ii. matica ¿i ¿tiin¡a Greciei antice. Sistemul numeric indian (în urma cåruia s–a introdus cifra zero în Europa) a fost adaptat si astfel au apårut „numeralele arabe“. Toatå în¡elepciunea
C
23