Mul¡umiri
7
Despre autor
8
Introducere
9
Prima parte: Cum så vezi ceea ce nimeni altcineva nu vede
23
Prima strategie: Så ¿tii cum så vezi lucrurile
25
A doua strategie: Så î¡i comunici gândul
55
A doua parte: Cum så te gânde¿ti la ceea ce nimeni altcineva nu se gânde¿te
83
A treia strategie: Så gânde¿ti productiv
87
A patra strategie: Så faci noi combina¡ii
111
A cincea strategie: Så faci conexiuni între lucruri diferite
137
A ¿asea strategie: Så asociezi contrariile
169
A ¿aptea strategie: Så cau¡i în alte lumi
189
A opta strategie: Så gåse¿ti ceea ce nu cåutai
217
A noua strategie: Så treze¿ti spiritul de colaborare
243
Postfa¡å
267
Bibliografie
271
Despre autor
8
Michael Michalko este unul dintre cei mai aprecia¡i exper¡i în domeniul creativitå¡ii din lume. Ca ofi¡er în armata Statelor Unite ale Americii a organizat o echipå de speciali¿ti în culegerea informa¡iilor de la NATO ¿i de oameni de ¿tiin¡å din toatå lumea la Frankfurt, în Germania, pentru a studia, a aduna ¿i a ordona toate metodele de gândire inventivå cunoscute. Echipa lui a aplicat diferite metode în cazul problemelor militare, politice ¿i economice ale NATO ¿i a produs o varietate de idei råsunåtoare ¿i de solu¡ii creative pentru probleme noi ¿i vechi. Dupå ce a påråsit serviciul militar, a fost angajat de CIA pentru a conduce grupurile de speciali¿ti folosindu-¿i tehnicile lui de gândire creativå. Este specializat în oferirea de workshopuri, seminarii ¿i grupuri de analizå în domeniul creativitå¡ii, pentru clien¡i care variazå de la indivizi, la companii din Top 500 Fortune. Dacå dore¿ti så î¡i împårtå¿e¿ti gândurile sau ideile despre aceastå carte sau despre Jocurile min¡ii (Manualul creativitå¡ii în afaceri), sau Think Pak (A Brainstorming Card Set) trimite-le la: michalko@frontiernet.net
9
De unde le vin geniilor ideile? Ce au în comun stilul de gândire al celui ce a creat Mona Lisa ¿i al celui care a descoperit teoria relativitå¡ii? Ce strategii de gândire foloseau min¡ile strålucite precum cea a lui Einstein, Edison, da Vinci, Darwin, Picasso, Michelangelo, Galileo, Freud sau Mozart? Ce putem så învå¡åm de la ei? Scopul acestei cår¡i este acela de a descrie diferite strategii de gândire ¿i de a aråta cum putem så le folosim pentru a fi mai creativi pe plan profesional ¿i în via¡a personalå. Ani de-a rândul, cercetåtorii s-au stråduit så afle secretul geniilor studiindu-le via¡a, crezând cå datele biografice ar lumina secretul genialitå¡ii. Într-un studiu din 1904, Havelock Ellis ajungea la concluzia cå majoritatea geniilor se nåscuserå din ta¡i în vârstå de peste treizeci de ani ¿i mame mai tinere de douåzeci ¿i cinci ¿i cå fuseserå destul de bolnåvicio¿i în copilårie. Conform altor cercetåtori, geniile erau fie celibatari convin¿i (Descartes, Galileo, Newton), fie orfani de tatå (Dickens) sau de mamå (Darwin, Marie Curie). Dar datele biografice nu au dus la nici o concluzie demnå de a fi luatå în seamå. S-a încercat, de asemenea, så se facå o legåturå între inteligen¡å ¿i genialitate, dar se pare cå inteligen¡a singurå nu este de ajuns. Marilyn vos Savant are cel mai mare IQ înregistrat vreodatå, 228, dar nu a contribuit prea mult la progresul ¿tiin¡ei sau al artelor. Este editorialist la revista Parade. Un fizician oarecare are IQ-ul mai mare decât Richard Feynman, câ¿tigåtorul Premiului Nobel pentru fizicå, considerat de mul¡i ca fiind ultimul mare geniu al Americii (IQ-ul såu era doar 122). A¿adar, så fii un geniu nu înseamnå så ob¡ii nota maximå la bacalaureat, så vorbe¿ti zece limbi stråine la vârsta de ¿apte ani, så rezolvi cuvinte încruci¿ate în timp record sau så ai un IQ incredibil de mare; nu înseamnå nici måcar så fii inteligent. Dupå o serioaså dezbatere ini¡iatå în anii ’60 de J.P. Guilford,
10
psiholog de seamå ce pune accentul pe studiul ¿tiin¡ific al creativitå¡ii, s-a ajuns la concluzia cå inteligen¡a ¿i creativitatea nu sunt unul ¿i acela¿i lucru. Un individ poate fi creativ, dar nu foarte inteligent sau, din contrå, poate fi deosebit de inteligent, dar nu foarte creativ. Cele mai multe persoane cu inteligen¡å medie puse în fa¡a unei probleme îi pot gåsi solu¡ia fårå dificultate. De exemplu, la întrebarea „Cât este jumåtate din treisprezece“, majoritatea vor råspunde imediat „¿ase ¿i jumåtate“. Probabil cå a¡i gåsit solu¡ia cât ai clipi ¿i a¡i trecut repede mai departe. Gândim, de obicei, prin imita¡ie, folosindu-ne de experien¡ele trecute. Când avem de rezolvat o problemå, cåutåm o solu¡ie verificatå în trecut. Ne gândim la „Ce am învå¡at eu oare în via¡å, la ¿coalå sau la lucru, care så må ajute så gåsesc solu¡ia acum?“. Apoi selectåm råspunsul pe care îl consideråm cel mai potrivit, înlåturând din minte orice alte experien¡e sau posibile råspunsuri ¿i mintea lucreazå într-un sens bine definit, spre ob¡inerea solu¡iei vizate. Ni se pare atât de sigurå ¿i de validå folosirea experien¡ei trecute, încât suntem absolut convin¿i cå solu¡ia noastrå este corectå. Geniile, înså, nu gândesc prin imita¡ie, altfel spus reproductiv, ci gândesc în mod productiv. Când au de rezolvat o problemå, se gândesc în câte moduri o pot privi, cum o pot regândi, câte solu¡ii diferite pot gåsi pentru ea, în loc så se gândeascå la ceea ce au fost învå¡a¡i pentru a rezolva problema respectivå. Reu¿esc, astfel, så descopere mai multe solu¡ii, unele dintre ele total diferite de cele clasice, obi¿nuite, altele chiar unice. Så luåm problema de mai sus: o persoanå care gânde¿te productiv ar putea spune cå existå mai multe moduri de a exprima numårul treisprezece ¿i cå îl putem înjumåtå¡i în mai multe feluri. Iatå câteva exemple. Cum putem afla jumåtatea lui 13 6.5 ªase ¿i jumåtate Trei ¿i zece = 4 (4 litere de fiecare parte) 13 = 1, 3 XIII = 11, 2 XIII = 8, 8 (dacå înjumåtå¡im pe orizontalå, ob¡inem 8 deasupra ¿i 8 dedesubtul liniei)
Gândind productiv putem gåsi o mul¡ime de råspunsuri, de la cele mai pu¡in evidente pânå la cele mai simple. Cel mai mult
conteazå dorin¡a de a descoperi toate solu¡iile, de a nu te opri dupå ce ai gåsit un råspuns. Întrebat care este diferen¡a dintre el ¿i o persoanå normalå, Einstein a råspuns cå, pus så caute acul în carul cu fân, cineva s-ar opri de îndatå ce a gåsit acul, pe când el ar cåuta în continuare pânå ce ar gåsi toate acele ascunse. Majoritatea privesc desenul de mai jos ca pe un påtrat alcåtuit din mai multe påtrate ¿i cercuri mici sau ca pe ni¿te ¿iruri de påtrate ¿i de cercuri. Nu este privit prea u¿or ca un ¿ir de coloane formate din påtrate ¿i cercuri care alterneazå.
11
Odatå ce ni se sugereazå cå am putea så îl privim ¿i ca o în¿iruire de coloane formate din påtrate ¿i cercuri care alterneazå, îl privim a¿a cu u¿urin¡å. Ne-am obi¿nuit så grupåm rapid în minte obiecte ¿i imagini similare. Geniile procedeazå altfel: înlocuiesc procesele obi¿nuite cu solu¡ii alternative de a vedea ¿i percepe lucrurile. Richard Feynman a propus ca, în institu¡iile de învå¡åmânt, så se predea metode productive de gândire în locul celor reproductive. El considera cå va folosi cu succes cuno¿tin¡ele de matematicå doar acea persoanå care va reu¿i så gåseascå metode noi de a gândi într-o situa¡ie datå. Chiar dacå metoda clasicå este foarte cunoscutå, el sus¡inea cå este mai bine så inventezi propriul mod de a rezolva o problemå decât så urmezi algoritmul clasic. De exemplu, 29+3 este consideratå o problemå de clasa a doua, deoarece trebuie så memoråm zece unitå¡i, înså Feynman a aråtat cå ¿i un elev de clasa întâi poate face calculul, numårând 30, 31, 32. Chiar ¿i un copil poate nota numerele într-un sir, apoi poate numåra totalul ob¡inut, metodå utilå în în¡elegerea frac¡iilor ¿i a måsuråtorilor. Elevii pot scrie numerele în coloane ¿i pot face adunåri de numere mai mari decât 10, î¿i pot folosi degetele sau pot face calcule algebrice (de douå ori cât plus trei
12
fac 7?). Feynman a încurajat predarea mai multor formule de a rezolva problemele prin metoda încercårii. Rezultatul gândirii reproductive este rigiditatea, care nu ne ajutå deloc atunci când ne confruntåm cu o problemå ce seamånå cu cele întâlnite anterior, dar nu este tocmai identicå. Dacå încercåm så îi gåsim solu¡ia prin analogie, nu facem decât så ne depårtåm tot mai mult de rezolvarea corectå. Gândirea reproductivå conduce la idei vechi, deja formulate, nu la idei originale. Dacå nu încerci så gânde¿ti altfel, nu vei ajunge niciodatå så creezi idei ¿i solu¡ii noi. În 1968, elve¡ienii dominau industria ceasurilor. Tot ei au inventat mecanismul de måsurare electronicå a timpului, dar nici un creator elve¡ian de ceasuri nu îl acceptase. În Elve¡ia, nimeni nu credea cå ceasul electronic ar putea reprezenta solu¡ia viitorului. Func¡iona cu ajutorul unei baterii, nu avea ¿uruburi ¿i nici arcuri, pårea så nu posede nici un fel de mecanism. În cadrul unui congres interna¡ional, în acela¿i an în care elve¡ienii respingeau ideea ceasului electronic, firma Seiko s-a hotårât så preia inven¡ia ¿i a ajuns, astfel, numårul unu mondial în produc¡ia de ceasuri. Univac, inventatorii calculatorului, au refuzat interesul oamenilor de afaceri fa¡å de crea¡ia lor, deoarece nu vedeau utilitatea calculatorului pentru cei care nu lucrau în domeniul ¿tiin¡ific. La rândul lor, cei de la IBM erau convin¿i, bazându-se pe experien¡a lor de lucru, cå nu exista pe pia¡å cerere pentru calculatorul personal. Mai mult, erau absolut convin¿i cå nu existau în lume mai mult de cinci-¿ase persoane care så aibå, într-adevår, nevoie de un calculator personal. Istoria continuå cu Apple. Succesul înseamnå o varia¡ie permanentå a ideilor. Legile naturii ne înva¡å cå genele lipsite de varia¡ie nu sunt capabile så se adapteze schimbårilor de mediu. În¡elepciunea transmiså genetic s-ar transforma în prostie ¿i consecin¡ele ar fi fatale pentru supravie¡uirea noastrå ca specie, dacå nu ar exista varia¡ia. Un proces similar se petrece ¿i cu noi ca indivizi: de¡inem cu to¡ii idei ¿i concepte formate pe baza experien¡elor anterioare, înså ele se tocesc ¿i î¿i pierd avantajele dacå nu le asiguråm varia¡ia ¿i evolu¡ia fireascå. Vå propunem în continuare câteva subiecte de medita¡ie: z
În 1899, Charles Duell, directorul Biroului American de Inven¡ii, a sugerat guvernului så închidå biroul, deoarece considera cå se inventase deja tot ce putea fi inventat.
z
În 1923, Robert Millikan, fizician de renume ¿i de¡inåtor al Premiului Nobel, afirma cå este absolut imposibil ca omul så ajungå vreodatå så de¡inå ¿i så controleze puterea atomului.
z
În 1861, neam¡ul Phillip Reiss a inventat o ma¿inårie care transmitea sunetul. Era atât de aproape de inven¡ia telefonului, înså to¡i exper¡ii în comunicare din Germania acelor ani l-au convins cå inven¡ia respectivå nu ar servi la nimic, deoarece exista telegraful. Peste doar 15 ani, Aleander Graham Bell a inventat telefonul ¿i a ajuns multimilionar, iar Germania a fost primul mare utilizator al noii inven¡ii.
z
În 1938, Chester Carlson a inventat xerografia (procesul de copiere a unei imagini). Toate marile companii, începând cu IBM ¿i Kodak, i-au ironizat propunerea ¿i nici nu au luat în considerare utilizarea acestei inven¡ii. Motivau cå nimeni nu ar vrea så cumpere un copiator scump când hârtia este atât de ieftinå.
z
Pe când era încå student la Universitatea Yale, Fred Smith a råspândit conceptul de Federal Express, un serviciu de curierat foarte rapid. UPS (Po¿ta Americanå), propriul såu profesor ¿i practic orice specialist american în servicii de curierat l-au descurajat ¿i au prezis cå sistemul lui Fred Smith nu va avea mare utilizare, deoarece experien¡a le spunea cå nimeni nu ar plåti sume mari pentru po¿ta rapidå ¿i sigurå.
Este destul de greu så ne mai gândim la solu¡ii alternative atunci când avem deja o solu¡ie care pare så dea roade. Tindem atât de des så ne limitåm la o singurå idee, convin¿i cå aceasta este nu doar cea mai bunå, ci singura, pânå când ea se dovede¿te a fi gre¿itå. Geniile, înså, par så urmeze legile evolu¡iei biologice. M-a impresionat întotdeauna teoria darwinistå a evolu¡iei prin selec¡ie naturalå ¿i m-au interesat întotdeauna încercårile de a aplica ideile lui Darwin în analiza creativitå¡ii ¿i a genialitå¡ii. Teoria mea despre genii î¿i are originile în modelul de gândire creativå al lui Donald Campbell, model bazat pe varia¡ia oarbå ¿i re¡inerea selectivå. Campbell nu a fost primul care a observat legåtura dintre ideile darwiniste despre evolu¡ie ¿i creativitate. Încå din 1880, filosoful american William James remarca analogia dintre teoriile darwiniste ¿i genialitate. Ideea a fost continuatå ¿i dezvoltatå ulterior de cåtre Dean Keith Simonton ¿i Sarnoff Mednick, ei afirmând cå teoria despre evolu¡ia biologicå dezvoltatå de Darwin se aplicå foarte bine geniilor. Natura este extrem de productivå; ea creeazå o multitudine de posibilitå¡i prin încercåri aleatorii, iar ceea ce supravie¡uie¿te este hotårât prin selec¡ie naturalå. 95% dintre speciile noi nu tråiesc decât foarte pu¡in timp. Geniul func¡ioneazå pe acelea¿i principii ca ¿i evolu¡ia biologicå, deoarece se bazeazå pe generarea imprevizibilå de
13
14
numeroase alternative ¿i ra¡ionamente, din care intelectul urmeazå så le re¡inå doar pe cele mai bune, pe care så le dezvolte ¿i så le foloseascå. Meritå subliniat cå este nevoie de o metodå de a produce varia¡ie ¿i cå, pentru a fi productivå, varia¡ia ideilor trebuie så fie „oarbå“. Varia¡ia oarbå porne¿te întotdeauna de la cuno¿tin¡ele acumulate anterior (a¿adar, de la gândirea reproductivå). Cum creeazå geniile atât de multe ra¡ionamente ¿i alternative? Cum de sunt ideile lor atât de diverse ¿i de productive? Cum creeazå varia¡iile oarbe, care duc la idei noi, originale? Nu sunt pu¡ini oamenii de stiin¡å care încearcå så gåseascå piste de descriere a mecanismului de gândire a geniilor. Studiazå agendele, noti¡ele, conversa¡iile celor mai valoro¿i gânditori ai lumii ¿i încearcå så extragå anumite strategii comune de gândire care nasc idei originale. Nu este vorba de ni¿te strategii pas-cu-pas, de ni¿te formule ale genialitå¡ii, ci de o descriere minu¡ioaså a modelului gândirii creative de-a lungul timpului. Cartea de fa¡å vorbe¿te despre strategiile de gândire ale unor celebri oameni de ¿tiin¡å ¿i arti¿ti. Ve¡i regåsi cu siguran¡å date despre Einstein, Darwin, da Vinci, Freud, Picasso, Edison, Mozart, Richard Feynman, Louis Pasteur, Galileo Galilei, Walt Whitman, Niels Bohr, Alexander Graham Bell, Aristotel, Alexander Fleming, Michelangelo, Bach, George Westinghouse, Nikola Tesla, Walt Disney, Martha Graham, T.S. Eliot, Paul Cézanne, Newton, David Bohm, Stravinski, Tennyson, Edgar Allan Poe, Jonas Salk, Bertrand Russell ¿i mul¡i al¡ii. Tehnicile de gândire creativå pe care le vom descrie vå vor învå¡a secretul ideilor ¿i solu¡iilor originale de care ave¡i nevoie în via¡a personalå ¿i profesionalå. Fiecare tehnicå în parte vå va fi aråtatå, vi se va sugera cum anume trebuie utilizatå ¿i vi se va explica de ce are succes, prin inserarea unor anecdote, a unor scurte povestiri, prin explicarea modului în care geniile au folosit tehnica respectivå pentru a ajunge la descoperirile lor originale. Ve¡i ajunge, astfel, så privi¡i altfel lucrurile ¿i så vå schimba¡i perspectiva asupra lumii. Aparent, este simplu så prive¿ti lucrurile altfel, înså în practicå totul se complicå, oricât de hotårât ai fi så gânde¿ti altfel. Vå oferim spre ilustrare exemplul de mai jos: se dau douå ¿iruri identice ¿i paralele de puncte ¿i vi se cere så le vede¡i de mårimi diferite. For¡a¡i-vå så vede¡i un ¿ir mai lung decât celålalt. Oricât v-a¡i strådui, ¿irurile råmân egale.
Dacå înså adåuga¡i douå linii drepte convergente, vi se schimbå brusc perspectiva: rândul de sus pare mai lung decât cel de jos.
Cele douå ¿iruri sunt în continuare egale (le pute¡i måsura pentru a vå convinge), dar le vede¡i cu totul altfel. Prin adåugarea celor douå linii drepte vi s-a schimbat centrul aten¡iei, vi s-a modificat modul de a percepe imaginea ¿i a¡i ajuns så vede¡i lucruri pe care înainte nu le putea¡i vedea. În mod similar, urmårim ca prin tehnicile expuse în aceastå carte så vå schimbåm modul de gândire prin modificarea perspectivei ¿i a interpretårii lucrurilor sau situa¡iilor. Tehnicile pe care le vom descrie vå vor ajuta så analiza¡i ceea ce våd to¡i ceilal¡i, dar så privi¡i lucruri pe care ei nu le sesizeazå. Nu este suficient så în¡elege¡i strategiile prezentate. Pentru a ajunge så crea¡i idei noi ¿i solu¡ii originale, trebuie så folosi¡i aceste tehnici. Imagina¡i-vå cå trebuie så îi explica¡i unui nomad din Sahara ce emo¡ii sim¡i¡i atunci când urca¡i un munte, ¿tiind cå el nu a påråsit niciodatå de¿ertul. A¡i putea så îi aråta¡i ni¿te crampoane sau alte obiecte din echipamentul de escaladå ¿i ni¿te fotografii ¿i, astfel, ¿i-ar putea face o idee despre ceea ce îi povesti¡i. Dar, pentru a în¡elege cu adevårat ce înseamnå så urci muntele, nomadul ar trebui så î¿i punå crampoanele ¿i så înfrunte versantul. La fel, dacå alege¡i doar så citi¡i tehnicile prezentate în carte, nu ve¡i avea decât o vagå idee despre crearea ideilor originale. A¡i fi asemenea nomadului din mijlocul de¿ertului care prive¿te crampoanele ¿i fotografia Everestului ¿i î¿i imagineazå vag ce înseamnå så urci un munte. Dacå vå organiza¡i gândirea ¡inând cont de aceste strategii, ve¡i ajunge så vede¡i ceea ce nu våd ceilal¡i ¿i så vå gândi¡i la ceea ce nu se gândesc ceilal¡i. Cartea are douå pår¡i. Prima parte se nume¿te „Cum så vezi ceea ce nimeni altcineva nu vede“ ¿i descrie modul în care geniile analizeazå problemele din alte puncte de vedere decât cele din care am fost învå¡a¡i så le analizåm, iar partea a doua, „Cum så te gânde¿ti la ceea ce nimeni altcineva nu se gânde¿te“, este cea mai importantå sec¡iune a cår¡ii ¿i descrie ¿apte strategii
15
de gândire creativå pe care le folosesc geniile pentru a ajunge la solu¡iile lor revolu¡ionare. Sunt strategii comune geniilor din lumea ¿tiin¡ei ¿i a artei, de-a lungul timpului. Ele vå vor aråta cum så proceda¡i pentru a vå îmbogå¡i ideile ¿i cum så ajunge¡i la solu¡ii pe care nu le gåsi¡i prin metoda clasicå de gândire. Prezentåm în continuare pe scurt aceste strategii:
Prima parte: Cum så vezi ceea ce nimeni altcineva nu vede 16
Aceastå sec¡iune prezintå douå strategii: „Så ¿tii cum så vezi lucrurile“ ¿i „Så î¡i comunici gândul“. Ele aratå cum reu¿esc geniile så genereze atât de multe ra¡ionamente ¿i alternative prin analiza problemei din mai multe puncte de vedere, inclusiv prin diagrame. 1. Så ¿tii cum så vezi lucrurile. Ideile geniale vin adesea din analiza unei situa¡ii dintr-o perspectivå din care ceilal¡i nu au mai analizat-o înainte. Leonardo da Vinci credea cå este necesar så restructurezi, så analizezi problema din cât mai multe perspective, dacå dore¿ti så o cuno¿ti bine. De asemenea, afirma cå, la o primå privire asupra problemei, perspectiva îi era limitatå de modul clasic de a privi situa¡ia, care nu îi permitea så o analizeze complet, a¿a cum o fåcea dupå ce descompunea problema ¿i o analiza din mai multe perspective total diferite. Cu fiecare nou mod de abordare, în¡elegerea i se adâncea ¿i ajungea så vadå esen¡a problemei. Teoria relativitå¡ii a lui Einstein este, în esen¡å, descrierea interac¡iunii între diferite perspective. Metodele analitice ale lui Freud erau destinate cåutårii de detalii ce nu se încadrau în tiparul tradi¡ional, pentru a gåsi astfel noi puncte de vedere. Poate cå cel mai important ar fi så subliniem faptul cå geniile nu analizeazå problema la modul reproductiv, folosindu-se de solu¡iile unor probleme similare rezolvate în trecut. Aceste solu¡ii nu ar face decât så ne îndepårteze de la solu¡ia bunå. Pentru a veni cu solu¡ii inovatoare, este necesar så abandonåm algoritmul ce copiazå solu¡ia unei probleme similare ¿i så regândim problema. Mai mult, analizând problema din mai multe perspective, geniile nu gåsesc numai solu¡ii pentru situa¡ia pe care o studiazå, ci descoperå ¿i solu¡ii pentru alte probleme. Nu trebuie så fii un geniu pentru a
analiza visele, dar a trebuit ca Freud så se întrebe mai întâi ce aspect al psihicului dezvåluie visele. 2. Så î¡i comunici gândul. Explozia de creativitate din epoca Rena¿terii era strâns legatå de exprimarea cuno¿tin¡elor ¿i a ideilor într-o altå limbå, cea a desenelor, a picturii, a diagramelor, ca în celebrele diagrame ale lui da Vinci ¿i Galileo. Acesta din urmå a revolu¡ionat ¿tiin¡a prin exprimarea ideilor sale cu ajutorul diagramelor, a hår¡ilor ¿i desenelor, într-o epocå în care se foloseau exclusiv metodele matematice ¿i verbale. Geniile au o mare u¿urin¡å în a-¿i exprima ideile vizual ¿i spa¡ial, în a expune informa¡ia în mai multe feluri. Einstein considera întotdeauna cå este necesar så expunå o problemå în cât mai multe feluri cu putin¡å, inclusiv prin metoda graficå. Gândea în perspectivå vizualå ¿i spa¡ialå ¿i nu se servea exclusiv de ra¡ionamente matematice ¿i verbale. Considera chiar cå, de fapt, cifrele ¿i cuvintele, spuse sau scrise, nu jucau un rol foarte important în procesul såu de gândire.
A doua parte: Cum så te gânde¿ti la ceea ce nimeni altcineva nu se gânde¿te Prima strategie, „Så gânde¿ti productiv“, constå dintr-o serie de principii solide, verificate de-a lungul timpului, despre cum så generåm idei. Geniile produc nu numai o cantitate importantå de idei, ci ¿i varia¡ii originale ale ideilor, varia¡ii care trebuie så fie „oarbe“ pentru a fi într-adevår eficiente. Urmåtoarele cinci strategii, „Så faci noi combina¡ii“, „Så faci conexiuni între lucruri diferite“, „Så asociezi contrariile“, „Så cau¡i în alte lumi“ ¿i „Så gåse¿ti ceea ce nu cåutai“ aratå cum reu¿esc geniile så producå idei noi, originale, mizând pe combina¡ii aleatorii, uneori întâmplåtoare, care så råstoarne modelele deja existente ¿i så reorganizeze gândirea. Ultima strategie men¡ionatå, „Så treze¿ti spiritul de colaborare“, aratå cum trebuie realizat un brainstorming (n.tr.: Metodå de a ob¡ine idei de la mai multe persoane care participå la discu¡ie. Sunt acceptate orice propuneri sau sugestii care au o oarecare legåturå cu subiectul în cauzå, fårå a se ¡ine cont de calitatea lor. Apoi se trece la evaluarea ideilor ¿i la utilizarea lor în analizå sau în rezolvarea problemei. Metoda poate fi folositå ¿i individual, dar este mai eficientå atunci când participå un grup de persoane.) eficient ¿i prezintå o serie de tehnici de brainstorming folosite cu mare succes.
17
18
1. Så gânde¿ti productiv. Geniile creeazå mult. Thomas Edison are 1.093 de inven¡ii patentate ¿i de¡ine încå recordul. Pentru a se asigura de productivitate maximå, î¿i impunea lui însu¿i, dar ¿i asisten¡ilor såi o cotå de crea¡ie. Astfel, el trebuia så respecte regula de a face o inven¡ie minorå la fiecare zece zile ¿i o inven¡ie majorå la fiecare ¿ase luni. Bach scria câte o cantatå în fiecare zi, chiar ¿i atunci când era bolnav sau obosit. Mozart are mai bine de ¿ase sute de crea¡ii muzicale. Einstein este cunoscut pentru teoria relativitå¡ii, dar a mai scris alte 248 de lucråri. Pânå så ajungå la varianta finalå a poemului „The Waste Land“, T.S. Eliot a scris numeroase pasaje, a refåcut pår¡i întregi. Natura înså¿i creeazå o mul¡ime de variante, de posibilitå¡i, din care doar o parte vor supravie¡ui, ca urmare a procesului de selec¡ie naturalå. E drept, 95% dintre speciile nou apårute mor destul de repede. Dean Keith Simonton a studiat 2.036 de oameni de ¿tiin¡å din domenii ¿i epoci diferite ¿i a ajuns la concluzia cå, de fapt, cei mai importan¡i au produs nu numai cele mai numeroase crea¡ii sau descoperiri marcante, dar ¿i cele mai numeroase descoperiri nerelevante. Calitatea vine ¿i dintr-o cantitate apreciabilå. Geniile sunt productive! 2. Så faci noi combina¡ii. Tot Dean Keith Simonton (de la Universitatea California) aprecia, într-un studiu din 1988, cå geniile genereazå mai multe combina¡ii noi decât persoanele pur ¿i simplu talentate. Pårerea lui se sus¡ine ¿i prin explica¡ii etimologice: cogito, „gândesc“, însemna la început „a agita, a amesteca“, iar intelligo, de la care s-a format inteligen¡å, înseamnå „a face o selec¡ie“. Iatå, deci, cå s-a intuit utilitatea combinårii aleatorii a ideilor ¿i a selec¡iei celor mai valoroase spre a fi re¡inute. Asemenea unui copil foarte inteligent care combinå piesele jocului de Lego în zeci ¿i sute de feluri, la fel geniile combinå permanent ideile, imaginile, sugestiile, gândurile, în mod mai mult sau mai pu¡in con¿tient. Så ne gândim la ecua¡ia lui Einstein, E=mc². Einstein nu este creatorul conceptelor de energie, maså ¿i viteza luminii. Rolul såu este acela de a fi combinat cele trei concepte într-un mod original ¿i de a fi privit lumea dintr-un nou unghi. El însu¿i explica metoda de a ajunge la aceastå formulå ca fiind un „joc de
combina¡ii“, metodå ce stå la baza mecanismului såu de gândire. 3. Så faci conexiuni între lucruri diferite. Dacå existå un stil de gândire ce se eviden¡iazå atunci când vorbim de genii, acesta este, cu siguran¡å, capacitatea de a face conexiuni la care ceilal¡i nu s-ar fi gândit niciodatå, de a lega lucruri fårå nici o legåturå aparentå, de a for¡a rela¡ii inexistente pentru noi, ceilal¡i. Leonardo da Vinci a for¡at rela¡ia dintre sunetul unui clopot ¿i apa în cådere pe o stâncå ¿i numai astfel a putut så eviden¡ieze faptul cå sunetul se propagå în unde. În 1865, F.A. Kekule a intuit forma circularå a moleculei de benzen plecând de la un vis în care un ¿arpe î¿i devora propria coadå. Nikola Tesla a asociat apusul soarelui cu un motor, ajungând astfel så producå rotirea câmpului magnetic al motorului în interiorul acestuia, la fel cum soarele se rote¿te (din perspectiva noastrå) în jurul påmântului. 4. Så asociezi contrariile. David Bohm, fizician ¿i filosof, este de pårere cå geniile pot så creeze idei originale deoarece tolereazå asocieri între aspecte opuse sau incompatibile ale lucrurilor. Dr. Albert Rothenberg, care a fåcut studii remarcabile în domeniul procesului de crea¡ie, a identificat aceastå toleran¡å la un numår mare de personalitå¡i, printre care Einstein, Mozart, Edison, Pasteur, Joseph Conrad, Picasso, Niels Bohr. Bohr credea cå, prin asocierea aspectelor opuse, contradictorii, gândirea trecea la un nivel superior. O inteligen¡å peste limitå opereazå ¿i creeazå forme noi. Combinarea aspectelor opuse favorizeazå condi¡iile unui nou punct de vedere, ce se instaureazå ¿i lucreazå dincolo de mintea celui care l-a generat. În acest fel a ajuns Bohr så vadå lumina atât ca particulå, cât ¿i ca undå, aplicând principiul complementaritå¡ii. 5. Så cau¡i în alte lumi. Dupå Aristotel, metafora era o crea¡ie de geniu a celui capabil så vadå asemånåri între universuri diferite. Dacå lucrurile diferite pot fi asemånåtoare din anumite puncte de vedere, poate cå ele se aseamånå ¿i din altele. Alexander Graham Bell a
19
20
asociat mecanismele urechii cu o diafragmå sub¡ire din fier fåcutå så vibreze ¿i astfel a inventat telefonul. Thomas Edison a inventat fonograful (primul aparat de înregistrare ¿i redare a sunetelor), asociind un tub de jucårie cu mi¿cårile unui omule¡ din hârtie ¿i vibra¡iile sunetului. S-a putut construi sub apå pe baza observa¡iei viermilor care sapå în lemn construind mai întâi ni¿te tuburi. Einstein a explicat o mare parte a principiilor sale prin compara¡ii cu activitå¡ile de zi cu zi, ca de exemplu vâslitul sau sta¡ionarea pe peron atunci când trece un tren. 6. Så gåse¿ti ceea ce nu cåutai. De fiecare datå când e¿uåm într-una dintre încercårile noastre, ajungem la un rezultat total diferit, deci nou. De¿i pare simplu, acesta este principiul cel mai important al crea¡iei întâmplåtoare. Ne putem întreba, desigur, de ce nu am ajuns la rezultatul dorit, dar crea¡ia întâmplåtoare conduce la o întrebare mult mai importantå: Ce am ajuns så facem de fapt? Încerca¡i så råspunde¡i la aceastå întrebare într-un mod cât mai original ¿i a¡i fåcut deja primul pas spre un act creativ. ªi nu este vorba de noroc, ci de crea¡ie purå. Alexander Fleming nu a fost primul care a observat mucegaiul de pe o culturå de bacterii moarte. Un medic mai pu¡in inspirat ar fi aruncat mucegaiul, considerându-l nerelevant, înså Fleming l-a folosit în continuare în cercetårile sale, ajungând så descopere penicilina ¿i så salveze milioane de vie¡i. Thomas Edison încerca så realizeze un filament din cårbune când, jucându-se cu un material abraziv pe care îl modela cu degetele, ¿i-a dat seama cå avea, astfel, solu¡ia: cårbunele trebuia råsucit asemenea unei frânghii. B.F. Skinner definea principiul de bazå al cercetåtorilor: când descoperi ceva interesant, laså totul de-o parte ¿i ocupå-te de el. Multe idei geniale se pierd pentru cå nu le acordåm aten¡ia cuvenitå atunci când le descoperim. Geniile nu a¿teaptå ocazii întâmplåtoare, ci cautå ei în¿i¿i så le descopere.
7. Så treze¿ti spiritul de colaborare. Inteligen¡a colectivå (a unui grup) este mai bogatå decât cea individualå ¿i oamenii ¿i-au dat seama de acest detaliu încå din vremurile primitive, când s-au reunit pentru a vâna împreunå. Grupurile existå pretutindeni, sunt o manifestare umanå normalå. Mai dificil este ca un grup så se reuneascå într-o atmosferå colegialå, de colaborare fructuoaså, care så încurajeze na¿terea ¿i dezvoltarea ideilor. Capitolul dedicat acestei strategii vorbe¿te despre metoda de a-¡i påstra individualitatea într-un grup în care fiecare este activ, în care ideile ¿i eforturile se combinå ¿i rezultatul este o sintezå productivå.
Rezumat Geniile creatoare sunt genii tocmai pentru cå ¿tiu „cum“ så gândeascå ¿i nu „ce“ så gândeascå. Sociologul Harriet Zuckerman a publicat un studiu foarte interesant despre de¡inåtorii premiului Nobel care tråiau în Statele Unite în 1977. A descoperit cå ¿ase dintre elevii lui Enrico Fermi câ¿tigaserå premiul. Ernest Lawrence ¿i Niels Bohr aveau fiecare câte patru elevi de¡inåtori ai premiului. J.J. Thomson ¿i Ernest Rutherford au educat ¿aptesprezece laurea¡i ai premiului Nobel. Aceste cifre nu sunt întâmplåtoare. Laurea¡ii acestui premiu prestigios sunt nu doar ni¿te min¡i creatoare, ci ¿i profesori capabili så comunice elevilor mecanismele gândirii lor. Elevii acestor genii au mårturisit cå profesorii lor i-au învå¡at mai degrabå diferite stiluri de a gândi decât ceea ce så gândeascå efectiv. Dacå dori¡i så vå dezvolta¡i capacitå¡ile creatoare ¿i vå hotårâ¡i så urma¡i principiile prezentate în aceastå carte, vå asiguråm cå ve¡i deveni mai creativi în via¡a profesionalå ¿i în cea personalå. Poate nu ve¡i deveni un nou Leonardo da Vinci sau un nou Einstein, dar ve¡i fi, cu siguran¡å, mai creativi decât cei care nu vor så î¿i dezvolte aceastå laturå sau nu ¿tiu cum så procedeze. Nu ¿tim exact cât de departe ve¡i ajunge, pentru cå lumea în care tråim nu ne oferå garan¡ii, ci doar oportunitå¡i.
21
Artistul francez Paul Cézanne a contribuit la con¿tientizarea unei multitudini de perspective de a vedea lumea. A pornit de la o experien¡å simplå, la îndemâna oricui: dacå privim un obiect cu un singur ochi ¿i apoi îl privim cu celålalt ochi, perspectiva se schimbå. La fel, dacå privim acela¿i obiect din pozi¡ii diferite, imaginea se modificå. Cézanne a avut geniul de a exploata posibilitå¡ile creatoare ale multitudinii de perspective de a vedea lumea ¿i aceasta a reprezentat o revolu¡ie în artå. Numåra¡i câ¡i de O sunt în diagrama de mai jos.
XOOOOO XXOOOO OOOOOX OOOOXO OOXXOO OOOOOO Pentru a gåsi råspunsul, numåråm, de obicei, de câte ori apare litera O. Gândi¡i-vå, înså, cå este mult mai u¿or ¿i mai rapid dacå numåra¡i câ¡i X sunt în diagramå. Înmul¡i¡i câ¡i X ¿i O sunt pe orizontalå cu numårul lor pe verticalå, apoi scåde¡i numårul X-ilor (sunt, oricum, mai pu¡ini, deci mai u¿or de numårat) din total. Ob¡ine¡i, astfel, numårul O-urilor. Iatå cum, privind problema dintr-o altå perspectivå, am ajuns la rezultat mai u¿or ¿i într-un timp mai scurt. O cascadå sapå în timp ¿i rezultatul nu este vizibil imediat, ci numai atunci când apa a såpat suficient de mult. În acela¿i mod, rutina, obi¿nuin¡a în utilizarea metodelor de rezolvare a problemelor ne reduc considerabil capacitatea de diversitate. Creativitatea cu care eram înzestra¡i la început se reduce încet
23
24
la rutinå. Putem, din fericire, så ie¿im din obi¿nuin¡å schimbând perspectiva ¿i privind problemele în mai multe moduri. Vå propun acum så privi¡i douå linii egale. Admitem cu to¡ii cå 1+1=2. În acest caz, privim problema din perspectiva „marginilor“ ¿i a „capetelor“. Dacå schimbåm perspectiva în „arii“ ¿i „suprafe¡e“, pute¡i calcula trei lå¡imi diferite (una dintre ele fiind negativå). Acum 1+1=3. Iatå acum problema dintr-o altå perspectivå: dacå tåiem una dintre linii cu cealaltå, apar patru linii mai mici, a¿adar 1+1=4. Cu pu¡inå imagina¡ie pute¡i chiar så vede¡i patru dreptunghiuri, patru triunghiuri ¿i patru påtrate. Modificând centrele ¿i unghiurile, bra¡ele ¿i cele patru figuri pe care ele le formeazå devin inegale. A¿adar, o linie plus o linie fac... multe råspunsuri.
Ceea ce ne demonstreazå problema de mai sus este cå fiecare lucru poate fi privit din mai multe perspective. Fiecare perspectivå de a privi o problemå creeazå un nou mod de în¡elegere a lui. Iatå de ce geniile nu se rezumå niciodatå la un numår limitat de perspective. Astfel, Aristotel a cåutat mai multe tipuri de „cauze“, Leonardo da Vinci a gândit fiecare idee din mai multe perspective diferite, iar Einstein a expus problemele prin mai multe metode, inclusiv cea vizualå. Strategiile dezbåtute în Partea I vå aratå cum genereazå geniile o mare diversitate de perspective prin prezentarea unei probleme în mai multe moduri diferite. Se folosesc de: z z
Prezentarea unei probleme în mai multe feluri Diagrame, desene, grafice
Imagina¡i-vå cå ave¡i o pungå de mingi negre ¿i numai o minge albå. A¡i avea pu¡ine ¿anse så scoate¡i din pungå mingea albå. Dacå adåuga¡i alte cinci mingi albe, cresc ¿ansele de a extrage o minge albå. Analiza unei probleme din mai multe perspective se aseamånå cu extragerea mingei albe. Cu fiecare perspectivå cresc ¿ansele de a descoperi o solu¡ie unicå, inovatoare.