Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României BAKER, PHILIP Secretele oamenilor împlini¡i : de ce unii reu¿esc, în timp ce al¡ii e¿ueazå / Philip Baker ; trad.: Ana Maria Murariu. - Bucure¿ti: Amaltea, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-162-011-4 I. Murariu, Ana-Maria (trad.) 159.923.2
SECRETS OF SUPER ACHIEVERS PHILIP BAKER Copyright © 2004 Philip Leonard Baker All rights reserved SECRETELE OAMENILOR ÎMPLINIºI DE CE UNII REUªESC, ÎN TIMP CE ALºII EªUEAZÅ PHILIP BAKER ISBN 978-973-162-011-4 © 2008 – EDITURA AMALTEA
CUPRINS 9
CUVÂNT ÎNAINTE MOTIVUL PENTRU CARE NU NI SE POTRIVEªTE EGALITATEA
11
CAPITOLUL 1
ÎN CÅUTAREA CARACTERULUI În interior ¿i în exterior
17
CAPITOLUL 2
O MARIONETÅ TRASÅ DE SFORI Responsabilitatea
29
CAPITOLUL 3
CONFUZIA VIEºILOR NOASTRE 37 Scopul dominant sau pasiunea dominantå
CAPITOLUL 4
TREBUIE SÅ SARI PRIN BÅLºI Optimismul
49
CAPITOLUL 5
ABATERILE FATALE Concentrarea
61
CAPITOLUL 6
NU E MOMENTUL RETRAGERII Tenacitatea
71
CAPITOLUL 7
APRECIERI PENTRU MACII ÎNFLORIºI Mentalitatea abunden¡ei
87
CAPITOLUL 8
AM O DURERE CEREBRALÅ A învå¡a în mod constant
97
CAPITOLUL 9
STILUL DE VIAºÅ AL CELOR BOGAºI ªI NEFERICIºI Satisfac¡ia
109
CAPITOLUL 10
ZBURÂND ALÅTURI DE RAºE Încrederea în oameni
119
CAPITOLUL 11
A NU CONDUCE PRIN ªANºURI Echilibrul
127
CAPITOLUL 12
MAI ÎNTÂI TREBUIE SÅ COBORI DIN PAT Disciplina
135
CUPRINS
MULºUMIRI
7
SECRETELE OAMENILOR ÎMPLINIºI
8
CAPITOLUL 13
SUNT MAI MARE PE DINÅUNTRU Dezvoltarea personalå
145
CAPITOLUL 14
PARTEA BUNÅ A PÅRºII PROASTE Spiritul umil
151
CAPITOLUL 15
SORºII SUNT DE PARTEA CELOR CURAJOªI Curajul
163
EPILOG
Tot înainte, mai profund
171
DESPRE AUTOR
175
BIBLIOGRAFIE
177
CUVÂNT ÎNAINTE MOTIVUL PENTRU CARE NU NI SE POTRIVEªTE EGALITATEA
„Oamenii måre¡i sunt varianta îmbunåtå¡itå a unor oameni mårun¡i; destinele måre¡e sunt amplificarea unor destine normale.“ Wilfred A. Peterson
13 CUVÂNT ÎNAINTE
Consider cå fiecare fiin¡å umanå a fost creatå purtând în sine såmân¡a måre¡iei. În fiecare dintre noi se gåse¿te un izvor adânc de poten¡ial inimaginabil. Bob Richards, atlet olimpic, s-a exprimat astfel: „Fiecare persoanå este genialå.“ Zig Ziglar avea o expresie favoritå care se înscrie în acelea¿i coordonate: „Oamenii sunt concepu¡i pentru împliniri, crea¡i pentru succes ¿i înzestra¡i cu semin¡ele måre¡iei.“ De¿i eu însumi cred cu putere în aceste sim¡åminte, îmi dau seama cå nu toate fiin¡ele umane î¿i ating poten¡ialul. Într-adevår, foarte pu¡ini pot muri gândindu-se lini¿ti¡i la faptul cå au fåcut totul, cå au fost peste tot. Toatå via¡a, acestea au fost ideile care mi-au ghidat cugetarea ¿i discursurile. Cum pot ajunge tot ceea ce pot fi? Cum îi pot ajuta pe al¡ii så î¿i atingå poten¡ialul? Una dintre tragediile vie¡ii este aceea cå majoritatea ne mul¡umim så ne descurcåm cum putem, în loc så ne dorim succesul. Am cåpåtat o mentalitate care ne îndeamnå så ne între¡inem, care minimizeazå durerea, dar nu ne sprijinå så atingem excelen¡a. Privim la cei care reu¿esc ¿i îi numim noroco¿i sau binecuvânta¡i. Ne dorim så fim asemenea lor ¿i încercåm adesea så le imitåm comportamentul ¿i så învå¡åm din modul în care î¿i conduc via¡a. Cu toate acestea, este mai degrabå simplu, într-un astfel de demers, så ne concentråm pe lucrurile gre¿ite, så încercåm så copiem ac¡iunile, deprinderile ¿i obiceiurile oamenilor de succes în loc så påtrundem în inima ¿i procesele interioare ale unei astfel de existen¡e. Majoritatea dintre noi vor så î¿i îndeplineascå menirea ¿i så atingå excelen¡a. De-a lungul timpului, ne dåm seama cå nu conteazå decât ceea ce este în interiorul nostru. Începem så scoatem apå din izvoarele sufletului nostru ¿i ajungem så în¡elegem faptul cå viitorul nostru este maleabil, cå poate fi plåmådit. Ne putem stabili un nivel în via¡å. În¡elegerea acestui lucru ne determinå
SECRETELE OAMENILOR ÎMPLINIºI
14
så ne sporim a¿teptårile ¿i, în consecin¡å, så evoluåm ¿i så avem parte de o via¡å bogatå. Din nefericire, al¡ii reac¡ioneazå diferit fa¡å de persoanele de succes. Inima le colcåie de invidie, bucurându-se nebune¿te de e¿ecul altora ¿i criticând orice reu¿itå care întrece regulile ¿i limitele. Acest tip de meschinårie sufleteascå este påmântul fertil în care poate rodi sindromul dorin¡ei de impunere a uniformitå¡ii, care då apå la moarå gurii lumii. George Gilder, examinând acest fenomen al naturii umane ¿i impactul såu asupra mersului comunitå¡ii ¿i na¡iunilor, då un exemplu din opera lui Edward Banfield, The Moral Basis of a Backward Society. „Într-un orå¿el din Italia unde studia încercând så în¡eleagå sursa såråciei, se presupunea cå fiecare patron î¿i în¿ela angaja¡ii, fiecare preot båga mâna în cutia milei, fiecare politician era corupt. Un profesor ¿i-a argumentat lenea confesându-se cå unicul beneficiu al educa¡iei era så îi exploatezi ¿i mai eficient pe såraci. Orice semn de prosperitate era considerat dovadå de infrac¡iune sau în¿elåtorie. Nu mai trebuie men¡ionat cå întrun asemenea ora¿ nu se remarcau astfel de semne.“1
Filosofia fundamentalå a unor astfel de oameni este aceea cå, în ciuda eforturilor ¿i a ini¡iativelor de orice fel, suntem croi¡i så fim identici ¿i så ob¡inem acelea¿i lucruri în via¡å. Orice altceva este dovadå de trådare sau pur ¿i simplu o nedreptate. Eu unul consider cå via¡a nici nu este ¿i nici nu poate fi astfel. Lucruri precum în¡elepciunea, munca sus¡inutå ¿i voin¡a de a continua chiar au un cuvânt de spus. Via¡a nu este un joc în care dacå unul câ¿tigå celålalt trebuie
BIBLIOGRAFIE 1
George Gilder, Wealth and Poverty, ICS, 1993, p. 110
15 CUVÂNT ÎNAINTE
så piardå. În cazul în care ne dorim så ajungem la un alt nivel, egalitarismul, cåruia sanc¡ionarea realizårilor ¿i recompensarea indolen¡ei ¿i a lenei i se par nesemnificative, trebuie eliminat din con¿tientul nostru. Într-adevår, dispunem de un poten¡ial incredibil, dar vom ob¡ine reu¿ite numai în momentul în care ne for¡åm limitele ¿i în¡elegem cå reu¿itele nu le vom avea doar pentru cå suntem persoane de treabå. Trebuie så facem anumite lucruri, så credem anumite lucruri ¿i så gândim într-o manierå nouå. Aceastå carte vorbe¿te despre cum po¡i deveni un adevårat performer în aceastå via¡å. Este scriså pentru acea persoanå care î¿i dore¿te så sondeze adâncurile propriei fiin¡e ¿i så evolueze. Pentru acea persoanå care nu se mul¡ume¿te så treacå doar prin via¡å. Pentru acea persoanå care este såtulå de mediocritate ¿i vrea så atingå excelen¡a.
CAPITOLUL 1 ÎN CÅUTAREA CARACTERULUI În interior ¿i în exterior „Noua frontierå a anilor ’90 este cea interioarå.“ Peggy Noonan, autoarea discursurilor pre¿edintelui Bush
19 ÎN INTERIOR ªI ÎN EXTERIOR
Conceptul de caracter este adesea adus în discu¡ie, dar niciodatå pus în practicå. Nu te costå nimic så vorbe¿ti, dar faptele sunt cele care conteazå. În acest sens, caracterul pare så fie cuvântul care a cåzut în uitare pentru genera¡ia noastrå. Sinceri så fim, nu are prea multe ¿anse så câ¿tige popularitate ¡inând cont cå trebuie så concureze cu astfel de cuvinte puternice, precum vizualizare, succes, stimå de sine ¿i independen¡å. Cu toate acestea, caracterul adevårat nici nu se då în vânt dupå popularitate. În asta constå puterea sa. Caracterul înseamnå a proceda corect, nu a face ceea ce este convenabil sau bine primit. Caracterul se referå la a construi o lume interioarå care se men¡ine stabilå ¿i sigurå, în ciuda motivelor exterioare de îngrijorare sau a plåcerilor. Caracterul face diferen¡a între matur ¿i necopt, între campion ¿i concurent mediocru, între adevåra¡ii lideri ¿i turmele de aspiran¡i. Caracterul nu se måsoarå în voturi, cifre de vânzåri, fani sau conturi bancare. Este ¿i cel mai dorit, dar ¿i cel mai pu¡in apreciat material de construc¡ie al societå¡ii noastre. Caracterul permite unei na¡iuni så se dezvolte din punct de vedere economic, protejându-i cetå¡enii împotriva dezintegrårii sociale. Lipsa de caracter produså de valorile, stilul de via¡å ¿i ritmul vie¡ii moderne poate fi reduså numai dacå indivizii vor începe så scruteze în interiorul fiin¡ei lor, ¿i nu în exterior. Numai dacå începem så ne dåm seama de faptul cå adevårata împlinire ¿i sensul autentic al semnifica¡iei provine nu din aprecierile celorlal¡i, din a te bucura necugetat de via¡å sau din sporirea averii tale. În momentul în care vânarea plåcerii e¿ueazå ¿i miturile materialismului se dau pe fa¡å, natura esen¡ialå a caracterului se men¡ine ¿i continuå så se ¡inå de promisiuni. Acoperirea ¿i profunzimea cuvântului caracter sunt dificil de pus în cuvinte simple. Majoritatea oamenilor
SECRETELE OAMENILOR ÎMPLINIºI
20
în¡eleg ¿i simt oarecum care este sensul cuvântului. Cu toate acestea, a descoperi o defini¡ie clarå care så cuprindå puterea ¿i aria de acoperire a conceptului este o misiune aproape imposibilå. Iatå în continuare câteva încercåri de a da o defini¡ie termenului. Nici una dintre ele nu este mul¡umitoare pe cont propriu, dar, luate împreunå, acestea se apropie de sensul cuvântului caracter: „Reputa¡ia unui individ este felul în care îl considerå oamenii. Caracterul såu este modul în care îl vede Dumnezeu.“ Joseph Addison „Conglomeratul de tråsåturi ¿i caracteristici care formeazå natura vizibilå a unei persoane.“ Dic¡ionarul Webster
„Caracterul este suma deprinderilor practicate pe termen lung.“ Plutarh
„Capacitatea de a expune fårå teamå papagalul familiei în pia¡a ora¿ului.“ Autor necunoscut
„Profunzimea ¿i puterea caracterului uman sunt definite de resursele sale morale. Oamenii î¿i trådeazå firea realå numai atunci când sunt sco¿i din mediul lor obi¿nuit, pentru cå atunci trebuie så se bazeze pe resursele proprii.“1 Leo Trotsky „Modul în care te compor¡i când nu te vede nimeni.“ D.L. Moody
PARADIGMA LUI A FI ªI A FACE De obicei, când se întâlnesc doi necunoscu¡i, conversa¡ia are un mers standard. Prima întrebare în astfel de circumstan¡e tinde så fie: „Cum te nume¿ti?“ Odatå ce s-au fåcut prezentårile, al doilea nivel inevitabil al construirii rela¡iei va stabili cu ce se ocupå cealaltå persoanå. La urma urmei, cu ce te ocupi este echivalent cu cine e¿ti.
21 ÎN INTERIOR ªI ÎN EXTERIOR
Ultima defini¡ie am tråit-o în mod dureros pe propria piele. Vizitam Muzeul Ripley Believe It or not din San Francisco. Urmând drumul care conducea prin acel labirint de lucruri bizare, remarcabile ¿i ciudate, am dat peste ni¿te chio¿curi în care se aflau o oglindå ¿i o descriere a faptului cå unii oameni au darul de a-¿i strâmba fe¡ele în moduri neobi¿nuite. „Unul din 10.000 poate så î¿i atingå nasul cu limba – încearcå ¿i tu!“ må îndemna noti¡a de sub prima oglindå. Am e¿uat lamentabil ¿i m-am uitat la urmåtorul chio¿c, unde må a¿tepta o provocare la fel de ridicolå. O jumåtate de orå mai târziu, dupå ce îmi terminasem plimbarea printre exponate, am ajuns într-o camerå cu multe ferestre pe un perete ¿i o zonå panoramaticå pe celålalt. Spre încântarea ¿i necazul meu, mi-am dat seama cå aceste ferestre erau chiar spatele oglinzilor pe care le întâlnisem mai devreme. În fiecare dintre ele se lå¡ea imaginea unui individ care se dådea în spectacol, spre bucuria publicului adunat pe partea cealaltå. Noi oamenii facem lucruri ciudate atunci când consideråm cå nu ne vede nimeni! Cu toate acestea, pe plan moral, adevåratul nostru caracter se våde¿te atunci când consideråm cå nu ne vede nimeni. Ceea ce este pe dinåuntru iese la luminå. Aceastå compara¡ie între interior ¿i exterior, faptul cå fiin¡a noastrå interioarå afecteazå modul în care procedåm, sunt probabil cele mai adecvate maniere de a construi un cadru conceptual pentru cuvântul caracter.
SECRETELE OAMENILOR ÎMPLINIºI
22
Suntem mândri de realizårile de la locul de muncå, în måsura în care cei mai mul¡i dintre noi ne extragem identitatea ¿i stima de sine din ceea ce facem. Problemele care înso¡esc aceastå filosofie de via¡å devin din ce în ce mai evidente. A face ia locul lui a fi. Devenim indivizi mai degrabå mâna¡i din urmå de cineva ¿i nu de voca¡ie. Evaluarea noastrå asupra modului în care ne merge în via¡å este dominatå de aceastå mentalitate legatå de ocupa¡ie. Prin urmare, în momentul în care retragerea, pensionarea sau – ¿i mai råu – concedierea sau ¿omajul dau peste noi, ne pierdem identitatea ¿i fie renun¡åm, murim sau pur ¿i simplu ne låsåm pradå dezamågirii. Chemarea caracterului ne-ar fi determinat så schimbåm modul în care ne percepem identitatea. Caracterul se referå la a fi... iar a face este doar oglindirea miezului nostru interior. Într-adevår, bucuria realå a ocupa¡iei pe care ne-am ales-o este rezultatul lui a face ceva, dat fiind ceea ce suntem. Cine sunt trebuie så dicteze ceea ce fac, ¿i nu invers. Cu alte cuvinte, suntem fiin¡e umane ¿i nu fapte umane! În momentul în care lumea mea exterioarå må conduce într-o måsurå mai mare decât visurile pe care le påstrez în inimå, nu mai de¡in controlul. Circumstan¡ele devin sfåtuitori plini de putere, iar poten¡ialul de a deveni un individ care schimbå lumea este modificat de aceastå lume. Malcolm Muggeridge pune accentul pe aceastå problemå ¿i încearcå så formuleze un råspuns în memoriile sale: „În aceastå mare a Sargaselor de închipuire ¿i în¿elåtorie, cum pot spera eu sau oricine altcineva så putem înota nestingheri¡i? Cu ce så vedem, dacå nu cu ochii? Cum pot scåpa de propriile må¿ti, cum îmi pot ¿terge fardurile, cum pot ridica scutul o¡elit, închide luminile studioului, amu¡i sunetele efectelor speciale ¿i închide camerele?...
George Bernard Shaw adânce¿te ideea, cu mare limpezime: „Oamenii cumin¡i se adapteazå mediului. Cei îndråzne¡i adapteazå mediul pe måsura lor; prin urmare, progresul nu se bazeazå decât pe eforturile acestora din urmå.“3
În momentul în care am descoperit ¿i am meditat asupra acestui citat, m-a inspirat profund. În mod empiric, to¡i în¡elegem faptul cå este foarte simplu, în aceastå lume måturatå de tot felul de presiuni, så te la¿i purtat de val, så mår¿åluie¿ti în ritm cu majoritatea. Ne descoperim conformându-ne în mod inevitabil cu valorile, opiniile ¿i a¿teptårile celor care ne înconjoarå. Cred cå la acest fenomen de presiune din partea semenilor se referea Pavel în Noul Testament, atunci când scria: „Nu te låsa aplatizat de aceastå lume, ci laså-te transformat de înnoirea min¡ii tale.“4 Personalitatea,
23 ÎN INTERIOR ªI ÎN EXTERIOR
...så gåsesc mobilå în decorul studioului, lini¿te într-o discotecå, dragoste într-un club de striptease? Så citesc adevårul pe un prompter tv, så îl våd trecând pe un ecran, så îl descopår pe ritmurile muzicii din mall-uri? Så îl våd în culori ¡ipåtoare la ¿tiri, så îl aud în sunete reale pe autostradå? Nu în vântul care a dårâmat mun¡ii ¿i a dezrådåcinat stâncile, nu în cutremurul care a urmat ¿i nici în vântul care s-a stârnit dupå cutremur. Ci într-o voce måruntå. Nu în scrâ¿netul cauciucurilor, nici în cel al frânelor; nici în urletele motoarelor de avioane ¿i nici în ¿uieratul sirenelor. Nu în plângerea tromboanelor, ritmul sacadat al tobelor sau în cântul vocilor de background. Nu, doar în acea voce måruntå – numai de-am putea-o auzi.“2
SECRETELE OAMENILOR ÎMPLINIºI
24
caracterul, scopurile ¿i aspira¡iile noastre trebuie så fie alimentate mai degrabå din interior ¿i nu din exterior. A tråi din interior spre exterior, la asta se referå caracterul. Prin construirea unei superstructuri interioare putem aduce putere ¿i siguran¡å în vie¡ile noastre exterioare. Deodatå, respectul ¿i entuziasmul pentru via¡å nu se mai bazeazå pe efemerul lui a face, fie el ocupa¡ie sau activitå¡i recreative, ci pe siguran¡a pe care o ob¡inem ¿tiind cine suntem cu adevårat pe dinåuntru. Aceastå cunoa¿tere se råsfrânge direct, prin ramifica¡ii, asupra a ceea ce facem, a modului în care procedåm ¿i a motivelor pentru care optåm pentru anumite ac¡iuni. Adicå: Exist, prin urmare asta fac, ¿i nu Asta fac, prin urmare exist. Acest tip de analizå interioarå este extrem de dificil, întrucât ne determinå så ne confruntåm cu prima dintre întrebårile fundamentale: „Cine sunt?“ Descoperim brusc cå am folosit paradigma ocupa¡iei pentru a ne deturna aten¡ia de la scopul propriei noastre existen¡e. Adesea, nu vrem så înaintåm în astfel de demersuri, de teama a ceea ce am putea descoperi. Am devenit atât de condi¡iona¡i de doctrinele externalismului încât începem så ne îndoim cå avem ceva pe dinåuntru. Pentru cei care au îndråzneala de a începe o astfel de cålåtorie interioarå, vestea bunå ar fi cå lumea de dinåuntru este mult mai bogatå ¿i mai profundå decât orice ne-am putea imagina. Am fost, a¿a cum spune Zig Ziglar, „înzestra¡i cu semin¡ele måre¡iei.“ O astfel de tråire nu se înal¡å pe speran¡a cå o fi ceva ¿i pe dinåuntru, ci pe bucuria ¿i pe semnifica¡ia care decurg din a descoperi cine suntem cu adevårat. Construirea caracterului va determina tåria vie¡ii interioare ¿i ne va permite så ne bucuråm la maxim de existen¡a exterioarå. Ceea ce facem este revårsarea a ceea ce suntem ¿i, atâta timp cât sinele nostru interior se dezvoltå ¿i devine concentrat, via¡a noastrå exterioarå se îngrije¿te de sine.